Legea nr. 259/2006

M. Of. nr. 573 din 3 iulie 2006

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

L E G E

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

Art. I. – Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În sensul prezentei legi, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală.“

2. La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Pot fi clasate ca monumente istorice bunurile imobile situate în afara graniţelor, proprietăţi ale statului român, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.“

3. La articolul 4, alineatele (2), (4), (5), (6), (7) şi (8) vor avea următorul cuprins:

„(2) Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituţiilor publice, pot fi concesionate, date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor. 

.......................................................................................... 

(4) Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune ale statului român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării. 

(5) Proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, care intenţionează să vândă monumente istorice, transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor înştiinţarea privind intenţia de vânzare, însoţită de documentaţia stabilită prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. 

(6) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor transmit Ministerului Culturii şi Cultelor înştiinţarea, documentaţia şi propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora. 

(7) Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, documentaţiei şi a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor; titularii dreptului de preemţiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preemţiune; valoarea de achiziţionare se negociază cu vânzătorul. 

(8) În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor nu îşi exercită dreptul de preemţiune în termenul prevăzut la alin. (7), acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile.“

4. La articolul 4, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8¹), cu următorul cuprins:

„(8¹) Comunicările privind neexercitarea dreptului de preemţiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situaţiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.“

5. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4¹, cu următorul cuprins:

„Art. 4¹. – În actele de înstrăinare, concesionare, închiriere, dare în administrare sau dare în folosinţă gratuită a monumentelor istorice se va menţiona regimul de monument istoric al imobilelor şi obligaţia protejării acestora potrivit prezentei legi.“

6. La articolul 8, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 8. – (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. 

(2) Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează, simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii.“

7. La articolul 8, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Autorităţile publice locale competente vor include în planurile urbanistice şi în regulamentele aferente zonele de protecţie delimitate conform alin. (2).“

8. La articolul 8, alineatul (4) se abrogă. 

9. Denumirea capitolului II al titlului II va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Inventarierea şi clasarea monumentelor istorice“

10. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. – (1) Inventarierea monumentelor istorice reprezintă acţiunea de strângere a totalităţii informaţiilor, documentelor, studiilor, cercetărilor şi a documentaţiilor cu privire la identificarea imobilelor susceptibile de a dobândi calitatea de monument istoric, a imobilelor clasate ca monumente istorice, a monumentelor istorice declasate, precum şi a celor distruse sau dispărute. 

(2) Inventarul monumentelor istorice reprezintă o bază de date, actualizată permanent prin operaţiunile necesare de corelare, în vederea asigurării unei informări permanente şi exacte în legătură cu situaţia imobilelor monumente istorice. 

(3) Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument istoric unui bun imobil conform art. 7. 

(4) Inventarierea şi clasarea se realizează potrivit dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege şi în conformitate cu normele metodologice de inventariere şi clasare a monumentelor istorice, aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. 

(5) Pentru realizarea inventarierii monumentelor istorice, autorităţile şi instituţiile publice competente comunică serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, la solicitarea acestora, date privind situaţia juridică a imobilelor.“

11. La articolul 12 alineatul (1) punctul 2, literele a) şi c) vor avea următorul cuprins:

„a) proprietarului bunului imobil;

......................................................................................... 

c) Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Naţionale de Arheologie sau a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor;“. 

12. La articolul 12 alineatul (1) punctul 2, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu.“

13. La articolul 12, alineatele (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„(2) Dosarul de clasare sau de declasare este întocmit de serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, de regulă, prin experţi autorizaţi sau specialişti atestaţi înscrişi în registrele Ministerului Culturii şi Cultelor şi se înaintează compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor, care îl analizează şi îl prezintă, după caz, Comisiei Naţionale de Arheologie şi/sau Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice spre analiză şi propuneri. Secretarul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice elaborează proiectul de ordin de clasare sau de declasare, pe care îl înaintează ministrului culturii şi cultelor spre aprobare. 

........................................................................................... 

(4) Comunicarea de clasare sau de declasare, respectiv, după caz, răspunsul motivat privind neclasarea sau nedeclasarea, se comunică proprietarului şi titularilor altor drepturi reale, precum şi autorităţii administraţiei publice locale de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii lor de la Ministerul Culturii şi Cultelor sau de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, după caz.“

14. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. – (1) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor au obligaţia de a comunica de îndată proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv, titularului altui drept real asupra bunului imobil declanşarea procedurii de clasare sau de declasare. 

(2) De la data comunicării către proprietar sau către titularul altor drepturi reale a declanşării procedurii de clasare şi până la publicarea ordinului de clasare sau până la comunicarea neclasării, după caz, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice.“

15. La articolul 14, alineatele (1), (6) şi (7) vor avea următorul cuprins:

„Art. 14. – (1) Comunicarea de clasare, de declasare sau răspunsul privind neclasarea sau nedeclasarea pot fi contestate de proprietarul bunului imobil în cauză la Ministerul Culturii şi Cultelor în termen de 30 de zile de la data comunicării; contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare. 

............................................................................................. 

(6) La data rămânerii definitive a comunicării de declasare sau de la data comunicării răspunsului privind neclasarea, regimul de monument istoric al bunului încetează, iar reluarea procedurii de clasare sau de declasare nu poate interveni înainte de 3 ani, în absenţa descoperirii unor elemente noi care să o justifice. 

(7) În situaţia introducerii unei acţiuni în contencios administrativ împotriva ordinului de clasare sau a comunicării declanşării procedurii de clasare, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, asupra bunului imobil în cauză se aplică regimul juridic al monumentelor istorice.“

16. La articolul 15, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 15. – (1) Ordinul de clasare sau de declasare se publică, prin grija Ministerului Culturii şi Cultelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă.“

17. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. – (1) Monumentele istorice, zonele de protecţie şi zonele construite protejate, definite potrivit legii, se evidenţiază în planurile de amenajare a teritoriului şi în planurile urbanistice ale unităţilor administrativ-teritoriale. 

(2) În condiţiile legii şi în baza avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, în scopul protejării valorilor de patrimoniu cultural ce au determinat instituirea zonei construite protejate, autorităţile publice locale pot institui servituţi, pot interzice desfiinţarea sau modificarea construcţiilor. 

(3) Calitatea de monument istoric, precum şi cea de zonă construită protejată, de oraş istoric sau de sat istoric se marchează printr-un însemn distinctiv amplasat de reprezentanţii primăriilor pe monumentul istoric, la intrarea în zona construită protejată sau în oraşul istoric ori satul istoric, după caz, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. Costul însemnelor distinctive se suportă de către autorităţile publice locale.“

18. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. – (1) În sensul prezentei legi, prin declasare se înţelege radierea din Lista monumentelor istorice a unui bun imobil sau a unei părţi din acesta, prin menţionarea în listă a ordinului de declasare. 

(2) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor comunică proprietarului, titularului dreptului de administrare sau titularului altui drept real asupra monumentului istoric declasat, după caz, în maximum 5 zile de la publicarea ordinului de declasare, efectuarea radierii. 

(3) Declasarea monumentelor istorice urmează aceeaşi procedură ca cea prevăzută pentru clasare. Ea este declanşată din oficiu în oricare dintre situaţiile următoare:

a) descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naţionale de Arheologie;

b) dispariţia monumentului istoric;

c) constatarea pierderii calităţii de monument istoric a imobilului. 

(4) Erorile materiale din Lista monumentelor istorice pot fi îndreptate din oficiu sau în urma solicitării oricărei persoane interesate.“

19. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. – (1) Clasarea de urgenţă este procedura excepţională prin care un bun imobil aflat în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică este clasat în grupa A sau B, după caz, în vederea luării măsurilor urgente necesare pentru salvarea sa. 

(2) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor pot declanşa procedura de clasare de urgenţă, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate. 

(3) Declanşarea procedurii de clasare de urgenţă se efectuează în maximum 3 zile de la identificarea situaţiei imobilului sau înregistrarea solicitării privind situaţia imobilului, pe baza notei de constatare elaborate de delegatul serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor al muzeului judeţean, respectiv al muzeului municipiului Bucureşti, sau al autorităţilor administraţiei publice locale, după caz. 

(4) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor comunică imediat în scris proprietarului bunului imobil declanşarea procedurii de clasare de urgenţă a imobilului în Lista monumentelor istorice. De la data comunicării declanşării procedurii de clasare de urgenţă până la finalizarea procedurii, imobilului i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice. 

(5) Împotriva declanşării procedurii de clasare de urgenţă sau a ordinului de clasare de urgenţă, proprietarul se poate adresa instanţei de contencios administrativ. 

(6) Până la soluţionarea litigiului, bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice. 

(7) La solicitarea serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, proprietarii imobilelor propuse pentru clasare din oficiu sau de urgenţă vor transmite acestora documentele necesare completării dosarului de clasare.“

20. La articolul 21, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 21. – (1) Lista monumentelor istorice cuprinde monumentele istorice clasate în grupa A sau B şi se întocmeşte de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice. 

........................................................................................... 

(3) Lista monumentelor istorice stă la baza întocmirii cadastrului de specialitate al monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice.“

21. La articolul 22, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 22. – (1) Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor. 

............................................................................................ 

(3) Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la intervenţiile prevăzute la alin. (2) se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.“

22. La articolul 22 alineatul (2), literele a) şi d) vor avea următorul cuprins:

„a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice;

........................................................................................... 

d) schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;“. 

23. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. – (1) Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. 

(2) Toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu personal atestat, în condiţiile legii. 

(3) În condiţiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecţie abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancţiuni şi, după caz, să dispună revenirea la situaţia iniţială şi să sesizeze organele de cercetare penală. 

(4) Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea tehnică a proiectelor şi dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de experţi şi/sau specialişti atestaţi de către Ministerul Culturii şi Cultelor, cu respectarea exigenţelor specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii. 

(5) Protejarea şi conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice rămase decopertate se face, în condiţiile legii, de către investitori, sub coordonarea responsabilului ştiinţific al şantierului şi a instituţiei organizatoare.“

24. Articolele 24–26 se abrogă. 

25. La articolul 27, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Culturii şi Cultelor organizează compartimente de specialitate în aparatul propriu, precum şi instituţii subordonate, având drept atribuţii activităţile de cercetare, inventariere, avizare, inspecţie şi control, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice.“

26. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

„Art. 28. – (1) În vederea protejării monumentelor istorice Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte, direct sau prin serviciile sale publice deconcentrate ori prin alte instituţii publice subordonate, următoarele atribuţii:

1. organizează sistemul naţional de cercetare, inventariere, clasare a monumentelor istorice, de elaborare a reglementărilor din domeniu, de inspecţie şi control a monumentelor istorice;

2. avizează reglementările, normele şi metodologiile cu aplicabilitate pentru domeniul monumentelor istorice, în cazul în care acestea sunt elaborate de alte autorităţi decât Ministerul Culturii şi Cultelor;

3. conferă, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, regimul de monument istoric;

4. publică Lista monumentelor istorice, întocmită de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi o actualizează, potrivit legii, la fiecare 5 ani;

5. face propuneri pentru cuprinderea în proiectul bugetului de stat a sumelor necesare în vederea finanţării cheltuielilor pentru protejarea monumentelor istorice;

6. emite avizele necesare în vederea eliberării autorizaţiilor de construire pentru lucrările şi intervenţiile asupra monumentelor istorice;

7. emite avizul privind regulamentele de construcţie din zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate;

8. emite avizul privind studiile de fundamentare istorico ştiinţifică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate, ale secţiunilor de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului şi planurilor urbanistice, precum şi pentru proiectele de restaurare a monumentelor istorice;

9. emite avizul pentru Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea „Zone construite protejat“, precum şi pentru secţiunile de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului care au ca obiect monumente istorice sau zone construite protejate;

10. emite avizele pentru secţiunile de specialitate din planurile urbanistice generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, planurile urbanistice zonale, precum şi din planurile urbanistice de detaliu, care au ca obiect monumente istorice sau zone construite protejate;

11. emite avizele pentru intervenţii asupra imobilelor situate în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există regulamente de construcţie avizate conform pct. 7;

12. iniţiază, atunci când este necesar, sau solicită consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice, în vederea salvării acestora de la distrugere şi degradare;

13. coordonează, prin diriginţi de specialitate ai Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, atestaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor, lucrările de conservare, consolidare şi restaurare a monumentelor istorice, atunci când intervenţiile sunt finanţate total sau parţial din fondurile alocate de Ministerul Culturii şi Cultelor;

14. asigură inspecţia şi controlul propriu la monumentele istorice privind starea lor de conservare şi respectarea avizelor de specialitate emise, precum şi controlul propriu al şantierelor având drept obiect monumentele istorice, indiferent de regimul de proprietate şi de grupa monumentului istoric, de natura operaţiunilor şi de sursa lor de finanţare;

15. constată contravenţii şi aplică sancţiuni prin împuterniciţii săi şi ia măsurile corespunzătoare de sesizare a organelor de cercetare penală, în cazul infracţiunilor;

16. instituie, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Registrul specialiştilor, Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici, precum şi Registrul operatorilor economici din domeniul protejării monumentelor istorice;

17. emite atestate pentru specialiştii şi experţii în domeniul protejării monumentelor istorice, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

18. reglementează pentru domeniul monumentelor istorice funcţionarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercetări, proiectarea şi executarea de lucrări la monumente istorice, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

19. avizează reglementările, normele şi metodologiile elaborate de autorităţile şi instituţiile publice abilitate, privind:

a) organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie, formare, specializare şi perfecţionare a specialiştilor din domeniul protejării monumentelor istorice;

b) prevenirea şi stingerea incendiilor la monumente istorice;

c) măsurile de protecţie specială a monumentelor istorice în caz de conflict armat, de protecţie împotriva actelor de terorism sau în situaţii de urgenţă;

d) stabilirea planurilor şi măsurilor de prevenire a distrugerilor cauzate de calamităţi sau dezastre naturale la monumente istorice;

e) înlăturarea sau diminuarea factorilor poluanţi la monumente istorice şi în zonele de protecţie a acestora;

f) elaborarea cadastrului monumentelor istorice;

20. avizează folosirea materialelor, tehnicilor şi tehnologiilor noi pentru restaurarea monumentelor istorice;

21. susţine, în condiţiile legii, programe şi proiecte de revitalizare şi punere în valoare a monumentelor istorice, hotărăşte strategii şi cofinanţează programe şi publicaţii pentru animarea culturală şi stimularea interesului public faţă de monumentele istorice;

22. instituie şi controlează amplasarea însemnului distinctiv care atestă regimul de monument istoric al unui bun imobil, în vederea protejării sale în timp de pace sau de conflict armat;

23. colaborează cu organizaţiile neguvernamentale, în condiţiile legii, la realizarea de programe şi proiecte de protejare a monumentelor istorice;

24. asigură funcţionarea, logistica, secretariatul şi sediul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi, prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru comisiile regionale ale monumentelor istorice;

25. colaborează cu organismele internaţionale interesate şi participă, în cooperare cu acestea, la finanţarea programelor de protejare a monumentelor istorice, inclusiv a celor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial;

26. exercită, în numele statului, dreptul de preemţiune asupra monumentelor istorice clasate în grupa A;

27. iniţiază, la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi, după caz, a Comisiei Naţionale de Arheologie, proiecte de hotărâre a Guvernului privind acordarea statutului de oraş istoric sau sat istoric;

28. finanţează editarea şi publicarea Revistei monumentelor istorice şi a Buletinului monumentelor istorice. 

(2) În situaţii de urgenţă, stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, situaţii care privesc siguranţa naţională sau în alte situaţii excepţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor poate emite avize de urgenţă pentru intervenţii asupra monumentelor istorice, fără consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau, după caz, a Comisiei Naţionale de Arheologie, cu condiţia ca intervenţiile să fie reversibile. 

(3) Pentru eliberarea avizelor prevăzute la alin. (1) pct. 6–10 nu se percep taxe sau tarife. 

(4) Pentru eliberarea atestatelor, avizelor şi autorizaţiilor prevăzute la alin. (1) pct. 11, 17 şi 18 se percep taxe şi tarife, care se fac venit la Ministerul Culturii şi Cultelor sau la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi se gestionează în regim extrabugetar, în condiţiile legii, exclusiv pentru acţiuni, proiecte şi programe în domeniul monumentelor istorice. 

(5) Nivelul taxelor şi tarifelor care se percep potrivit alin. (3) se stabileşte prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.“

27. La articolul 29, alineatele (3), (4) şi (6) vor avea următorul cuprins: „(3) Principalele atribuţii ale Institutului Naţional al Monumentelor Istorice sunt:

a) actualizarea inventarului monumentelor istorice;

b) actualizarea periodică a Listei monumentelor istorice;

c) elaborarea normelor şi metodologiilor specifice pentru domeniul monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

d) elaborarea dosarelor pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial;

e) gestionarea, în condiţiile legii, a fondurilor destinate inventarierii, elaborării normelor şi metodologiilor pentru monumente istorice, investigaţiilor, proiectelor-pilot, expertizelor tehnice, cercetărilor şi studiilor specifice;

f) administrarea inventarului şi fondului documentar al monumentelor istorice – care cuprinde: arhiva, fototeca, fondul cartografic şi biblioteca monumentelor istorice – care sunt proprietatea publică a statului român;

g) coordonarea activităţii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi a oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară privind realizarea inventarului şi a cadastrului de specialitate al monumentelor istorice, care au obligaţia includerii monumentelor istorice în planurile cadastrale şi în hărţile topografice;

h) editarea Revistei monumentelor istorice şi a Buletinului monumentelor istorice, precum şi a altor publicaţii de specialitate, pe orice tip de suport;

i) colaborarea cu Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice pentru completarea inventarului, editarea unor publicaţii de specialitate şi pentru punerea în valoare a monumentelor istorice;

j) elaborarea şi actualizarea Listei monumentelor istorice distruse sau dispărute;

k) gestionarea Registrului specialiştilor, Registrului experţilor şi verificatorilor tehnici, precum şi a procedurilor şi mecanismelor de atestare şi înscriere în acestea în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

l) constituirea şi actualizarea Registrului zonelor construite protejate. 

(4) Institutul Naţional al Monumentelor Istorice organizează şi realizează şi alte activităţi aducătoare de venituri, specifice atribuţiilor sale, conform prevederilor legale, inclusiv prin încheierea de contracte cu persoane juridice sau fizice de specialitate, venituri pe care le gestionează în regim extrabugetar. 

................................................................................................ 

(6) Institutul Naţional al Monumentelor Istorice dezvoltă inventarul şi fondul documentar al monumentelor istorice, inclusiv prin achiziţii.“

28. La articolul 29, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Instituţiile publice cu atribuţii în domeniu colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi cu Institutul Naţional al Monumentelor Istorice pentru actualizarea inventarului şi fondului documentar al monumentelor istorice şi transmit acestora, la cerere, copii de pe documentele, studiile, cercetările şi publicaţiile privind monumentele istorice de care dispun.“

29. La articolul 30, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Principalele atribuţii ale Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice sunt:

a) gestionarea, în condiţiile legii, a fondurilor destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor şi încredinţate prin transfer Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice;

b) fundamentarea, în conformitate cu normele privind creditarea, elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, a necesarului de credite; propunerea priorităţilor şi evaluarea documentaţiilor prezentate de persoanele de drept privat în vederea obţinerii de credite fără dobândă, cu dobândă redusă sau cu dobânda pieţei, pentru efectuarea de lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute;

c) gestionarea, prin acordarea de credite în conformitate cu prevederile lit. b), în regim extrabugetar, a sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, precum şi din alte surse cu aceeaşi destinaţie, obţinute în condiţiile legii; sumele încasate din rambursări de credite şi plăţi din dobânzi se utilizează în sistem revolving, cu acelaşi scop;

d) administrarea, în numele Ministerului Culturii şi Cultelor, a monumentelor istorice intrate cu orice titlu în proprietatea statului, altele decât cele administrate de alte instituţii publice; propunerea eficientizării acestora prin promovarea de proiecte şi programe de revitalizare, realizarea de parteneriate sau prin concesionare, dare în folosinţă gratuită ori închiriere, în condiţiile legii;

e) predarea documentaţiilor pentru monumentele istorice la care au fost efectuate lucrări şi recepţii finale Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, pentru actualizarea inventarului monumentelor istorice şi arhivare;

f) punerea la dispoziţie Institutului Naţional al Monumentelor Istorice a documentelor şi informaţiilor deţinute, necesare actualizării inventarului monumentelor istorice;

g) elaborarea reglementărilor, normelor şi metodologiilor specifice domeniului protejării monumentelor istorice privind conţinutul-cadru al documentaţiilor, tarifarea acestora, executarea lucrărilor, organizarea achiziţiilor publice, contractarea şi decontarea lucrărilor;

h) editarea pe orice tip de suport şi comercializarea materialelor privind protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice;

i) organizarea şi realizarea altor activităţi specifice atribuţiilor sale, aducătoare de venituri, conform prevederilor legale, inclusiv prin încheierea de contracte cu persoane juridice sau fizice de specialitate, pe care le gestionează în regim extrabugetar;

j) gestionarea Registrului operatorilor economici din domeniul protejării monumentelor istorice, precum şi a procedurilor şi mecanismelor de atestare şi înscriere în acestea, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.“

30. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

„Art. 31. – În vederea realizării măsurilor de protejare a monumentelor istorice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, se înfiinţează şi se stabilesc atribuţiile Serviciului monumentelor istorice, încadrat cu personal specializat în domeniu.“

31. La articolul 32, alineatele (1)–(3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 32. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se reorganizează Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice, care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. 

(2) Comisia Naţională a Monumentelor Istorice propune strategiile şi avizarea metodologiilor, normativelor şi măsurilor tehnico-ştiinţifice din domeniul protejării monumentelor istorice. 

(3) Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este formată din 21 de membri, personalităţi, specialişti şi experţi atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice.“

32. La articolul 33, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 33. – (1) Independenţa membrilor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice în adoptarea propunerilor Comisiei este garantată prin prezenta lege.“

33. La articoul 34, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Funcţia de secretar al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice este îndeplinită de şeful compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Funcţiile de secretari ai secţiunilor de specialitate ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sunt îndeplinite de specialişti din cadrul compartimentului de specialitate al Ministerului Culturii şi Cultelor.“

34. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

„Art. 35. – (1) Comisia Naţională a Monumentelor Istorice are următoarele atribuţii:

a) propune aprobarea strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice, elaborată de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice;

b) formulează priorităţile privind lucrările şi măsurile necesare pentru asigurarea protejării monumentelor istorice, indiferent de situaţia lor juridică şi de sursa de finanţare;

c) propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, a metodologiilor, normelor, normativelor şi reglementărilor din domeniul protejării monumentelor istorice, elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor sau de instituţiile specializate din subordinea acestuia;

d) propune clasarea, declasarea, neclasarea sau nedeclasarea şi schimbarea grupei de clasare a monumentelor istorice;

e) propune criteriile de atestare a specialiştilor şi experţilor din domeniul protejării monumentelor istorice, precum şi criteriile de reglementare a activităţii operatorilor economici cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice;

f) propune avizarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea „Zone construite protejate“;

g) propune avizarea pentru secţiunile de specialitate din planurile privind amenajarea teritoriului care au ca obiect monumentele istorice sau zone construite protejate;

h) propune avizul privind studiile de fundamentare istorico-ştiinţifică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice clasate în grupa A sau a zonelor construite protejate care cuprind monumente istorice clasate în grupa A, ale secţiunilor de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului şi planurile urbanistice, precum şi pentru proiectele de restaurare a monumentelor istorice clasate în grupa A;

i) propune avizul pentru studiile de fundamentare şi secţiunile de specialitate din planurile urbanistice generale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din planurile urbanistice zonale, precum şi pentru planurile urbanistice de detaliu, care au ca obiect monumente istorice clasate în grupa A sau zone construite protejate care cuprind monumente istorice clasate în grupa A;

j) propune avizul pentru documentaţiile privind intervenţiile asupra monumentelor istorice sau inscripţionarea monumentelor istorice, având la bază texte avizate de organisme sau instituţii ştiinţifice de specialitate;

k) propune avizul pentru intervenţii asupra imobilelor situate în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există regulamente de construcţie avizate conform art. 28 alin. (1) pct. 7;

l) propune monumente istorice pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural şi natural mondial, precum şi în Lista patrimoniului mondial în pericol, elaborate de UNESCO;

m) propune avizarea folosirii unor materiale, tehnici şi tehnologii noi pentru restaurarea monumentelor istorice, în baza documentaţiilor de specialitate;

n) propune programe de pregătire a specialiştilor, precum şi planuri-cadru de învăţământ, de formare şi specializare în domeniul protejării monumentelor istorice. 

(2) Atribuţiile Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice menţionate la alin. (1) lit. d), g), j) şi k) pot fi delegate comisiilor regionale ale monumentelor istorice, în condiţiile stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. 

(3) Membrii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi ai comisiilor zonale ale monumentelor istorice primesc o indemnizaţie lunară, pentru lunile în care comisiile se întrunesc, reprezentând 20% din indemnizaţia lunară a unui secretar de stat, la care se adaugă decontarea cheltuielilor de participare la lucrările comisiilor.“

35. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

„Art. 36. – (1) Comisiile regionale ale monumentelor istorice se reorganizează în comisii zonale ale monumentelor istorice pe lângă serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca organisme ştiinţifice de specialitate descentralizate ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice. 

(2) Numărul, teritoriul de competenţă, organizarea şi funcţionarea comisiilor zonale ale monumentelor istorice sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. 

(3) Comisiile zonale ale monumentelor istorice au câte 9 membri, iar preşedinţii acestora sunt membri ai Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. 

(4) Componenţa comisiilor zonale ale monumentelor istorice se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor la propunerea compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor. În cadrul acestora vor fi incluşi arhitecţii şefi ai judeţelor, respectiv arhitectul şef al municipiului Bucureşti. 

(5) Comisiile zonale ale monumentelor istorice au următoarele atribuţii:

a) fundamentează şi propun elementele specifice strategiei regionale privind protejarea monumentelor istorice;

b) formulează priorităţile pentru protejarea monumentelor istorice în plan regional, în vederea evaluării şi asigurării fondurilor necesare;

c) analizează şi propun Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice clasarea sau declasarea monumentelor istorice din regiunile lor de competenţă în grupa A sau B, după caz;

d) propun avizul privind documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice clasate în grupa B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice clasate în grupa B;

e) propun avizarea studiilor de fundamentare din planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, planurile urbanistice zonale ale localităţilor care cuprind monumente istorice clasate în grupa B;

f) propun avizarea planurilor urbanistice de detaliu şi a proiectelor de execuţie în zonele de protecţie a monumentelor istorice din grupa A şi în zonele protejate cu monumente istorice clasate în grupa A, pentru care există reglementări avizate de Ministerul Culturii şi Cultelor;

g) propun avizul privind documentaţiile tehnice care cuprind lucrări de cercetare, investigaţii expertize tehnice, proiecte tehnice şi detalii de execuţie pentru monumentele istorice clasate în grupa B;

h) propun avizul privind documentaţiile pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente la monumentele istorice clasate în grupa A, care nu aduc modificări de arhitectură ori ale componentelor artistice, în condiţiile în care lucrările se execută cu materiale şi tehnici de lucru specifice epocii de edificare a monumentului istoric;

i) îndeplinesc alte atribuţii date în competenţă, potrivit dispoziţiilor prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.“

36. Articolul 37 va avea următorul cuprins:

„Art. 37. – (1) În cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor se constituie, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, un colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice. 

(2) Colectivul de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice are următoarele atribuţii:

a) controlează, în condiţiile legii, documentele şi documentaţiile de orice fel privind conservarea, restaurarea şi protejarea monumentelor istorice;

b) constată încălcarea prevederilor legale în domeniul conservării, restaurării şi protejării monumentelor istorice şi propune luarea măsurilor legale ce se impun;

c) are acces, în condiţiile legii, la orice monument istoric, precum şi pe şantierele de cercetare sau de conservare-restaurare a monumentelor istorice; în acest scop, organele abilitate ale statului au obligaţia să sprijine personalul colectivului în exercitarea atribuţiilor;

d) face propuneri de sancţionare, în condiţiile legii, a abaterilor constatate. 

(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2), colectivul de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice are dreptul să solicite şi să primească informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană fizică sau juridică, aceasta având obligaţia de a da curs solicitării în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii cererii.“

37. La articolul 38 alineatul (1), literele b), f) şi k) vor avea următorul cuprins:

„b) să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii;

........................................................................................... 

f) în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcină arheologică, să finanţeze săpătura, cercetarea arheologică, elaborarea documentaţiei aferente, conservarea şi protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării arheologice;

............................................................................................ 

k) să permită montarea şi să întreţină însemnul distinctiv care marchează calitatea de monument istoric a imobilului;“. 

38. La articolul 38, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. h), lucrările de construcţie ce fac obiectul autorizării, la monumentele istorice de categorie B, cu excepţia lucrărilor la componentele artistice, pot fi efectuate şi de persoane fizice sau juridice neatestate, cu condiţia respectării avizelor de specialitate.“

39. La articolul 39, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 39. – (1) Pentru protejarea monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, Ministerul Culturii şi Cultelor, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi autorităţile administraţiei publice locale, după caz, pot asigura, la cererea proprietarilor, cu titlu gratuit, consultanţă de specialitate, în condiţiile legii.“

40. La articolul 39, alineatele (2)–(5) se abrogă. 

41. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 40. – (1) Contribuţia financiară a statului, constând în sume alocate prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor cu destinaţia protejării monumentelor istorice, indiferent de deţinător, poate să acopere total sau parţial costul lucrărilor de protejare a monumentelor istorice.“

42. După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 40¹, cu următorul cuprins:

„Art. 40¹. – (1) Costul lucrărilor de proiectare, expertizare, conservare, reparare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, indiferent de grupa în care sunt clasate, ori a altor imobile din ansambluri sau situri istorice, aflate în proprietate publică ori privată, incluse în programe de importanţă naţională sau internaţională, stabilite prin hotărâre a Guvernului iniţiată la propunerea ministerelor implicate în realizarea acestora, poate fi acoperit integral ori parţial de la bugetul de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale, prin bugetul ordonatorilor de credite care participă la realizarea programelor. 

(2) Pentru acoperirea costului lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu este obligatorie constituirea de garanţii de către beneficiarii contribuţiei. 

(3) Lucrările prevăzute la alin. (1) sunt lucrări de interes public naţional, pentru care nu se datorează taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire.“

43. La articolul 42, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 42. – (1) Proprietarii imobilelor monumente istorice, definite potrivit art. 3 lit. a) din prezenta lege, sunt scutiţi în totalitate de plata impozitului pe clădiri, cu excepţia spaţiilor în care se desfăşoară activităţi economice sau comerciale. 

(2) Pentru suprafaţa ocupată la sol de imobilele prevăzute la alin. (1) nu se plăteşte impozitul pe teren.“

44. La articolul 46 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) elaborează planurile anuale de gestiune şi protecţie a monumentelor istorice de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale care sunt înscrise în Lista patrimoniului mondial şi asigură monitorizarea acestora prin personalul propriu.“

45. La articolul 47, literele c)–e) vor avea următorul cuprins:

„c) prevăd, în termen de 12 luni de la clasarea monumentelor istorice, fondurile bugetare necesare pentru elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi a regulamentelor aferente;

d) elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice şi pentru zonele construite protejate şi le aprobă numai pe baza şi în condiţiile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz;

e) elaborează sau, după caz, aprobă programe ori măsuri administrative, bugetare sau fiscale speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice şi a zonelor protejate din municipiul, oraşul sau comuna respectivă, cu respectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz;“. 

46. La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) La data emiterii autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, pentru lucrări ce urmează a se executa la monumente istorice, în zonele de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate, autorităţile emitente ale autorizaţiilor transmit copii ale acestor documente serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.“

47. La articolul 49, literele b) şi d) vor avea următorul cuprins:

„b) iniţiază, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică în vederea protejării monumentelor istorice, în situaţiile şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege;

.......................................................................................... 

d) eliberează autorizaţii de construire sau de desfiinţare pentru monumente istorice şi pentru imobile aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate, numai pe baza şi în condiţiile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz.“

48. La articolul 50, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 50. – (1) Protejarea monumentelor istorice se finanţează de proprietarii sau deţinătorii acestora şi poate fi cofinanţată din fonduri asigurate de la bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse.“

49. La articolul 52, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„(3) Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru:

a) cărţile poştale ilustrate, plicurile, mărcile poştale, hărţile, pliantele, broşurile, revistele, ghidurile turistice, cărţile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi documentare, casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cardurile bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări grafice de interior sau exterior;

b) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau de filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziţie publicului, în totalitate ori în parte, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice;

c) biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate;

d) activităţile de cazinou, jocuri de noroc şi jocuri mecanice. 

(4) Timbrul monumentelor istorice se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecţie a monumentelor istorice în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz.“

50. La articolul 52, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(5) Se exceptează de la plata timbrului muzeele care funcţionează în clădiri monumente istorice sau în zone de protecţie ale acestora. 

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (3) şi (4), pot fi exceptaţi de la plata taxei timbrului monumentelor istorice operatorii economici care, prin activităţile pe care le desfăşoară, contribuie la protejarea monumentelor istorice, cu o sumă cel puţin egală celei pe care o datorează la plata taxei timbrului monumentelor istorice.“

51. Articolul 53 va avea următorul cuprins:

„Art. 53. – (1) Fondurile obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice se utilizează de către Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice în mod exclusiv pentru:

a) acordarea de credite în condiţiile art. 30 alin. (3) lit. b) şi c), cu prioritate pentru lucrări de intervenţie urgentă la monumente istorice, în funcţie de strategia protejării monumentelor istorice;

b) finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executării de lucrări, realizării de achiziţii, contractării şi decontării de lucrări privind monumentele istorice;

c) finanţarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale. 

(2) Cuantumul timbrului monumentelor istorice se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se actualizează, anual, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.“

52. La articolul 56, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 56. – (1) Constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

a) executarea de lucrări asupra unui imobil după declanşarea procedurii de clasare sau asupra unui monument istoric, fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor;

b) încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric a obligaţiilor prevăzute la art. 38;

c) nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice, precum şi a taxelor şi tarifelor prevăzute de prezenta lege;

d) organizarea manifestărilor prevăzute la art. 8 alin. (5) şi (6), în lipsa acordului autorităţii competente;

e) neprecizarea în certificatul de urbanism a necesităţii obţinerii avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru lucrările propuse la monumente istorice în zona de protecţie a acestora ori în zonele protejate;

f) eliberarea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare pentru lucrări la monumente istorice în zonele protejate fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ori a serviciilor deconcentrate, după caz. 

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele menţionate la alin. (1) lit. b)–d) se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.“

53. După articolul 56 se introduce un nou articol, articolul 56¹, cu următorul cuprins:

„Art. 56¹. – Nivelul amenzilor prevăzute la art. 56 poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.“

54. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. – Contravenţiilor prevăzute la art. 56 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.“

55. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

„Art. 60. – (1) Lista cuprinzând monumentele, ansamblurile şi siturile istorice, aprobată de Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice în anii 1991–1992, cu modificările şi completările ulterioare, rămâne în vigoare. În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice va actualiza Lista monumentelor istorice, potrivit atribuţiilor stabilite prin art. 29 alin. (3). 

(2) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor sunt obligate să înştiinţeze, în scris, proprietarii sau titularii drepturilor reale asupra monumentelor istorice despre regimul juridic special al imobilelor în cauză şi să le transmită obligaţia privind folosinţa monumentului istoric.“

56. Articolele 61 şi 63 se abrogă. 

Art. II. – În cuprinsul actelor normative în vigoare sintagma Lista cuprinzând monumentele istorice se înlocuieşte cu sintagma Lista monumentelor istorice. 

Art. III. – În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române din Ministerul Administraţiei şi Internelor se organizează structuri specializate în prevenirea, descoperirea şi urmărirea faptelor ilegale care privesc monumentele istorice, zonele de protecţie ale acestora, precum şi zonele construite protejate. 

Art. IV. – În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale comunică Ministerului Culturii şi Cultelor monumentele istorice şi zonele de protecţie pe care le propun în vederea declarării de interes public naţional sau local, potrivit legii. 

Art. V. – Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 23 iunie 2006. 

Nr. 259.