Legea nr. 255/2004

M. Of. nr. 559 din 23 iunie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR                     SENATUL

 

L E G E

privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. − Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. − (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. − (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

(2) Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.

(3) Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.

(4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.

(5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.”

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. − (1) Activitatea avocatului se realizează prin:

a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;

b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;

c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;

d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;

e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;

f) activităţi de mediere;

g) activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;

h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;

i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică;

j) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.”

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. − (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată.

(2) În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.

(3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.

(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii.

(5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.

(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comună.

(7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.

(8) Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.

(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege.”

5. După articolul 5 se introduce articolul 5¹ cu următorul cuprins:

„Art. 5¹. − (1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi patrimoniu propriu. Aporturile asociaţilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natură, reprezentat de activitatea profesională, inclusiv aportul de clientelă. Capitalul social al societăţii este reprezentat de părţi sociale transmisibile şi negociabile şi este de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro. Transmiterea părţilor sociale se poate face numai către avocaţi aflaţi în exerciţiul profesiei. Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi. Avocaţii care îşi exercită profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat.

(2) Dobândirea personalităţii juridice a societăţii civile profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.

(3) Societăţile civile profesionale cu răspundere limitată sunt supuse regimului impozitării pe profit.”

6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. − Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor.”

7. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. − (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:

a) în cazul cabinetului individual − numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;

b) în cazul cabinetelor asociate − numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;

c) în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată − numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi sau, după caz, societate civilă de avocaţi cu răspundere limitată;

d) în cazul cabinetelor grupate − numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

(3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.

(4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol.”

8. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. − (1) Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale de avocaţi şi a societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată, precum şi convenţiile prevăzute la art. 6 se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.

(2) Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lună de la înregistrarea cererii.

(3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim al său poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.

(4) Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.”

9. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. − (1) Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.

(2) În fiecare judeţ există şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţă a judeţului.

(3) Fiecare barou organizează şi asigură funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţă judiciară pe lângă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu.”

10. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. − (1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;

b) este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept;

c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;

d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

(2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.”

11. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. − (1) Membrul unui barou din altă ţară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română.

(2) Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R.

(3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.

(4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.

(5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România.

(6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.”

12. La articolul 15, literele b) şi d) vor avea următorul cuprins:

„b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior; ……………………............................................……………

d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii.”

13. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. − (1) Primirea în profesie se obţine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.

(2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:

a) titularul diplomei de doctor în drept;

b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.

(3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au deţinut funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

14. După articolul 16 se introduce articolul 16¹ cu următorul cuprins:

„Art. 16¹. − Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi primită în profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.”

15. La articolul 17, alineatele (2) şi (5) vor avea următorul cuprins:

„(2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei. …......................................................................................

(5) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.”

16. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. − Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.”

17. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. − (1) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare în condiţiile art. 17, precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.

(2) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. (2), dacă a fost definitivat în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură.

(3) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel care a fost înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. (2), dacă a promovat examen de definitivare în funcţia juridică pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în profesiile anterioare vor fi obligaţi să susţină examenul de definitivare în avocatură.

(4) Avocaţii − foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective.”

18. La articolul 20, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 20. − (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate şi curţile de apel, precum şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror.”

19. La articolul 20, după alineatul (2) se introduc alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

„(3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi la Parchetul Naţional Anticorupţie.

(4) Dispoziţiile alin. (1)−(3) se aplică şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii, sub sancţiunea săvârşirii unei abateri disciplinare grave.”

20. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

„Art. 21. − (1) La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurământ:

Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

(2) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. În acest caz, jurământul va începe cu formula: Jur pe onoare şi conştiinţă!”

21. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. − (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3.

(2) Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.”

22. La articolul 23, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.

(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate la începutul fiecărui an instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R.”

23. La articolul 24, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei.”

24. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

„Art. 25. − Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

25. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Art. 26. − Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;

b) prin deces;

c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;

d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.”

26. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

„Art. 27. − Calitatea de avocat este suspendată:

a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;

b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;

d) la cererea scrisă a avocatului.”

27. La articolul 28, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.”

28. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

„Art. 30. − (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.

(2) În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.

(3) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.”

29. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

„Art. 31. − Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului.”

30. După articolul 31 se introduce articolul 31¹ cu următorul cuprins:

„Art. 31¹. − (1) Cheltuielile efectuate pentru investiţii de sediu, de dotări şi utilităţi necesare cabinetelor de avocaţi sau altor forme de exercitare a profesiei la înfiinţarea lor în temeiul art. 5 şi care se efectuează pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în exerciţiul profesiei, se scad din veniturile impozabile, eşalonat, până la achitarea investiţiei. Pentru avocaţii stagiari, termenul de 3 ani se calculează de la data definitivării în profesie.

(2) De prevederile alin. (1) un avocat poate beneficia o singură dată.

(3) Destinaţia profesională a investiţiilor prevăzute la alin. (1) trebuie menţinută şi acestea nu pot fi înstrăinate prin acte între vii pe o perioadă de 5 ani de la expirarea termenului de 3 ani, cu excepţia cesiunilor între avocaţi, prevăzute la art. 5 alin. (9).

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (3) atrage nulitatea de drept a actului de înstrăinare şi plata facilităţilor de care s-a beneficiat, majorate cu procentul corespunzător dobânzii legale.”

31. La articolul 33, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 33. − (1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.”

32. La articolul 34, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1).”

33. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

„Art. 35. − Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate, societatea civilă profesională şi societatea civilă profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă.”

34. La articolul 37, alineatele (5) şi (6) vor avea următorul cuprins:

„(5) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorităţii, demnităţii şi onoarei completului de judecată, procurorului, celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora din proces.

(6) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (5), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi numai dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea în acea cauză şi sunt necesare stabilirii adevărului.”

35. La articolul 37, după alineatul (6) se introduce alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (5) şi (6) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea juridică penală sau civilă, după caz.”

36. După articolul 37 se introduce articolul 37¹ cu următorul cuprins:

„Art. 37¹. − Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază de competenţă s-au săvârşit faptele.”

37. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

„Art. 38. − Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.”

38. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

„Art. 42. − Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.”

39. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Art. 45. − (1) Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.

(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.

(3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune această ţinută.”

40. La articolul 51, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţă din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.”

41. La articolul 52, după alineatul (3) se introduce alineatul (3¹) cu următorul cuprins:

„(3¹) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenţa majorităţii membrilor baroului. Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se face prin desemnare de reprezentanţi − electori, potrivit procedurii stabilite prin statutul profesiei.”

42. La articolul 52, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.”

43. La articolul 53, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii:

a) adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei;

b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;

c) întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;

d) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;

e) verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen;

f) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia;

g) soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei;

h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; organizează şi ţine evidenţa acestora;

i) coordonează activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurări a Avocaţilor din raza de competenţă;

j) organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;

k) organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asistenţă juridică din judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei;

l) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor;

m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei;

n) soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile;

o) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;

p) acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului;

q) aprobă statul de funcţii şi angajează personalul baroului;

r) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale şi administrează patrimoniul baroului;

s) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului baroului;

t) alege prodecanul baroului;

u) soluţionează plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului;

v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.”

44. La articolul 55 alineatul (1), după litera f) se introduce litera g) cu următorul cuprins:

„g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competenţa sa.”

45. La articolul 55, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenţa acestuia.

(3) Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului.”

46. La articolul 55, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris.”

47. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Art. 56. − Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.”

48. La capitolul IV, titlul secţiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 2-a

Uniunea Naţională a Barourilor din România − U.N.B.R.”

49. Articolul 57 va avea următorul cuprins:

„Art. 57. − (1) Uniunea Naţională a Barourilor din România − U.N.B.R. este formată din toate barourile din România şi are sediul în capitala ţării, municipiul Bucureşti.

(2) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.

(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

(4) Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei.

(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.”

50. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. − (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaţilor;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;

d) preşedintele U.N.B.R.

(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:

a) Comisia centrală de cenzori;

b) Comisia centrală de disciplină;

c) aparatul tehnic-administrativ.”

51. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Art. 59. − (1) Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R.

(2) Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R.

(3) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară.”

52. La articolul 61, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 61. − (1) Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii:

a) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;

b) alege Comisia centrală de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaţilor;

c) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind profesia de avocat;

d) adoptă şi modifică statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;

e) adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei;

f) alege şi revocă membrii Comisiei centrale de disciplină. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de disciplină. Competenţa şi procedura de judecată ale Comisiei centrale de disciplină se stabilesc prin statut;

g) aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală;

h) aprobă bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestuia şi stabileşte cota de contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.. Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de către fiecare barou în funcţie de numărul reprezentanţilor săi.”

53. La articolul 62, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 62. − (1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.

(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat în condiţiile prevăzute la alin. (1).”

54. La articolul 62, după alineatul (3) se introduc alineatele (4), (5) şi (6) cu următorul cuprins:

„(4) Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.

(5) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau în situaţii excepţionale, preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. în şedinţă extraordinară, în cel mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.

(6) Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.”

55. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

„Art. 63. − Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:

a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;

b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;

c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor;

d) exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;

e) organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini;

f) organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;

g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;

h) asigură caracterul unitar al examenelor de primire şi de definitivare în profesie;

i) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;

j) organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;

k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;

l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;

m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;

n) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;

o) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;

p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;

q) înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;

r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adoptă regulamentul acesteia;

s) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;

t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.”

56. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

„Art. 64. − Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.”

57. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

„Art. 65. − (1) Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii:

a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă şi de legătură cu barourile U.N.B.R.;

b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare;

c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajează personalul acestora;

d) asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;

e) acceptă donaţiile şi legatele făcute U.N.B.R.;

f) în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii.

(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de preşedintele U.N.B.R. şi lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi tot astfel adoptă deciziile.

(3) Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.”

58. Articolul 66 va avea următorul cuprins:

„Art. 66. − (1) Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii:

a) reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;

c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;

d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;

e) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;

f) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;

g) acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;

h) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală.

(2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop.”

59. Articolul 67 va avea următorul cuprins:

„Art. 67. − Consiliul U.N.B.R. stabileşte personalul necesar îndeplinirii atribuţiilor funcţiei pentru preşedintele U.N.B.R.”

60. La articolul 71, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii.”

61. La articolul 72, alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„(2) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă:

a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;

b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.

(3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanţă de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză.

(4) Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi

(3), partea interesată poate declara recurs la secţia de contencios a Curţii de Apel Bucureşti, a cărei hotărâre este definitivă şi irevocabilă.”

62. La articolul 72, după alineatul (4) se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.”

63. La articolul 73 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei.”

64. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„Art. 75. − (1) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială.

(2) Organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurări a Avocaţilor se stabilesc de Congresul avocaţilor prin statutul acesteia.”

65. La articolul 76, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale.”

66. La articolul 79, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Consiliul alege din rândurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte. Unul dintre membri, desemnat de preşedinte, îndeplineşte şi funcţia de secretar al consiliului.”

67. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

„Art. 81. − Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:

a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile, potrivit legii şi statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost alese;

b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei şi îl va adopta în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*) Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza şi vor funcţiona numai după intrarea în vigoare a noului statut al profesiei.”

68. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

„Art. 82. − (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi*) persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi*) încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

(4) Consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) şi (2) şi să ia măsurile legale în acest sens.”

69. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

„Art. 83. − La data intrării în vigoare a prezentei legi*), denumirea Uniunea Avocaţilor din România se înlocuieşte cu denumirea Uniunea Naţională a Barourilor din România, în toate actele normative.”

70. După articolul 83 se introduce articolul 84 cu următorul cuprins:

„Art. 84. − La data intrării în vigoare a prezentei legi*) orice dispoziţii contrare se abrogă.”

Art. II. − Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 16 iunie 2004.

Nr. 255.