Legea nr. 255/1998 – Republicare *)

M. Of. nr. 230 din 1 aprilie 2014

 

LEGE

privind protecția noilor soiuri de plante

 

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

ARTICOLUL 1

Obiectul protecției

(1) Drepturile amelioratorului asupra noilor soiuri de plante aparținând tuturor genurilor și speciilor de plante, incluzând, printre altele, hibrizii între genuri și specii, sunt protejate, recunoscute și apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet pentru soi de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare ISTIS, în condițiile prezentei legi. 

(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu vor aduce atingere dispozițiilor legale referitoare la bunele moravuri și ordinea publică, apărarea sănătății și vieții oamenilor, animalelor și plantelor, protejarea mediului, a proprietății industriale ori comerciale sau a concurenței, a comerțului și a producției agricole. 

ARTICOLUL 2

Definiții

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) soi ‒ grupul de plante aparținând unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:

1. definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinație de genotipuri;

2. distinct față de orice alt grup de plante, prin expresia a cel puțin unuia dintre caracterele prevăzute la pct. 1;

3. considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare;

b) soi protejat ‒ un soi cultivat pentru care se acordă un brevet pentru soi de către ISTIS;

c) material de înmulțire ‒ semințe, plante întregi sau diferite părți de plante care au capacitatea să reproducă plante întregi;

d) ameliorator este:

1. persoana care a creat sau a descoperit și a dezvoltat un nou soi;

2. persoana care este angajatorul persoanei prevăzute la pct. 1 sau cea care a comandat activitatea de creare de noi soiuri, în conformitate cu legea sau pe baza unui contract care specifică faptul că dreptul amelioratorului aparține primului;

3. succesorul în drepturi al persoanei prevăzute la pct. 1 sau 2, după caz;

e) solicitant ‒ persoana care a înregistrat o cerere de brevet pentru soi la ISTIS;

f) titular de brevet pentru soi ‒ persoana care deține brevetul pentru soi sau succesorul său în drepturi;

g) teste în vegetație ‒ experiențele organizate în vegetație pentru determinarea distinctivității, uniformității și stabilității (teste DUS) ;

h) Convenție ‒ Convenția internațională pentru protecția noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 și la 19 martie 1991, la care România a aderat prin Legea nr. 186/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare;

i) Oficiul comunitar ‒ Oficiul comunitar pentru protecția soiurilor de plante;

j) Buletinul oficial ‒ Buletinul Oficial de Protecție al Noilor Soiuri de Plante;

k) autoritatea națională ‒ autoritatea pentru efectuarea testelor în vegetație este ISTIS;

l) Registrul național ‒ Registrul național al brevetelor pentru soiuri:

m) licența de invenție ‒ facultate concedată în tot sau în parte de titularul unui drept de proprietate industrială în favoarea unei alte persoane de a folosi dreptul său exclusiv de exploatare în schimbul unei redevențe;

n) redevența ‒ obligație plătibilă periodic la date fixe și sub formă de cotă pentru dreptul de a folosi proprietatea altuia în scopuri productive. 

ARTICOLUL 3

Tratamentul național

De dispozițiile prezentei legi beneficiază și persoanele fizice sau juridice străine cu domiciliul, respectiv cu sediul în afara teritoriului României, în condițiile Convenției prevăzute la art. 2 lit. h) și ale altor convenții la care România este parte. 

ARTICOLUL 4

Reprezentarea

(1) Persoanele fizice și juridice care solicită protecția pentru un nou soi pot fi reprezentate în procedurile în fața ISTIS de către un reprezentant autorizat, în condițiile și la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. 

(2) Pentru persoanele fizice sau juridice care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul României reprezentarea este obligatorie. 

CAPITOLUL II

Brevetabilitatea noilor soiuri de plante

ARTICOLUL 5

Condiții pentru acordarea protecției

(1) ISTIS acordă protecție pentru un nou soi de plantă și eliberează brevetul pentru soi dacă acesta este:

a) nou;

b) distinct;

c) uniform;

d) stabil. 

(2) Soiul trebuie să poarte o denumire, potrivit prevederilor art. 15. 

ARTICOLUL 6

Noutatea

(1) Soiul este nou dacă la data înregistrării cererii de brevet pentru soi sau la data invocării priorității materialul de înmulțire ori recoltat nu a fost vândut sau nici nu a fost pus printr-un alt mod la dispoziția terților, de către ameliorator sau cu acordul acestuia, în scopul exploatării comerciale a noului soi:

a) pe teritoriul României, cu un an înaintea înregistrării cererii de brevet pentru soi;

b) pe teritoriul altor state, cu mai mult de 4 ani de la înregistrarea cererii de brevet pentru soi, iar pentru pomi, arbori și arbuști ornamentali și viță-de-vie, cu mai mult de 6 ani. 

(2) De asemenea, nu își pierde noutatea soiul care:

a) face obiectul unui contract de transmitere de drepturi, dacă anterior înregistrării cererii nu a avut loc exploatarea comercială a noului soi;

b) face obiectul unui acord între ameliorator și o altă persoană, în virtutea căruia amelioratorul autorizează producerea materialului de înmulțire sub controlul său;

c) face obiectul unui acord al amelioratorului cu un terț privind efectuarea unui studiu sau experiment în plin câmp sau în laborator ori a unor experimentări pe un eșantion mic de plante în vederea evaluării noului soi;

d) a fost pus la dispoziție unui terț, sub formă de material de înmulțire sau ca material recoltat, ca urmare a folosirii în scopurile specificate la art. 33, și care nu este folosit pentru înmulțiri ulterioare, aceste acte nefiind considerate ca exploatare comercială a noului soi, în sensul prevederilor art. 33;

e) a fost pus la dispoziție, ca urmare a faptului că amelioratorul a expus soiul într-o expoziție recunoscută oficial;

f) a fost pus la dispoziție unui organism oficial, în cadrul unei obligații legale sau pe bază de contract, în vederea producerii, reproducerii, multiplicării, condiționării sau a depozitării, fără ca persoana care a solicitat protecția să își piardă dreptul exclusiv de exploatare a soiului, cu condiția ca nicio altă punere la dispoziție în scop comercial să nu fi fost făcută anterior; dacă o astfel de punere la dispoziție a soiului a fost utilizată pentru producerea unui hibrid și acesta a fost comercializat, se aplică prevederile alin. (1) ;

g) a fost pus la dispoziție de o unitate sau de o firmă unei alte unități sau unei firme căreia îi este subordonată sau dacă amândouă unitățile sau firmele aparțin în întregime unei terțe unități sau firme, cu condiția să nu fi avut loc o altă punere la dispoziție

ARTICOLUL 7

Distinctivitatea

(1) Soiul este distinct dacă se deosebește clar, prin unul sau mai multe caractere relevante care rezultă dintr-un anumit genotip sau dintr-o combinație de genotipuri, față de orice alt soi a cărui existență este notoriu cunoscută la data depunerii cererii de brevet pentru soi la ISTIS sau, după caz, la data de prioritate invocată. 

(2) Distinctivitatea unui soi este definită prin caractere care pot fi recunoscute, descrise și identificate precis. 

(3) Soiurile considerate notoriu cunoscute sunt cele:

a) protejate în România și înregistrate în Registrul național al brevetelor pentru soiuri sau în alte state părți contractante la Convenție;

b) înregistrate în catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România destinate comercializării sau în registre și cataloage similare din alte state, părți contractante la Convenție;

c) pentru care există o cerere înregistrată pentru protecția soiului sau pentru înscrierea lui într-un registru de soiuri din România, cu condiția ca cererea să conducă la acordarea protecției sau la înregistrarea soiului;

d) pentru care există o cerere înregistrată în străinătate pentru acordarea protecției sau pentru înregistrarea soiului, cu condiția ca cererea să conducă la acordarea protecției sau la înregistrare;

e) oferite spre vânzare sau vândute pe teritoriul României ori al altor state. 

ARTICOLUL 8

Uniformitatea

Soiul este uniform dacă, supuse variațiilor previzibile pe parcursul ciclului de înmulțire, plantele rămân suficient de uniforme în caracterele relevante, inclusiv cele folosite în examinarea distinctivității soiului, precum și în alte caractere folosite pentru descrierea soiului. 

ARTICOLUL 9

Stabilitatea

Soiul este stabil, dacă, după înmulțiri repetate sau în cazuri speciale, la sfârșitul fiecărui ciclu de înmulțire, caracterele relevante pentru stabilirea distinctivității sau oricare alte caractere folosite pentru descrierea soiului rămân neschimbate. 

CAPITOLUL III

Dreptul la protecție

ARTICOLUL 10

Dreptul la brevetul pentru soi

(1) Dreptul la brevetul pentru soi aparține amelioratorului și poate fi transmis prin cesiune. 

(2) Dacă mai mulți amelioratori au creat sau au descoperit și au dezvoltat în comun un nou soi, dreptul la brevetul pentru soi aparține în comun acestora. 

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul în care două sau mai multe persoane au descoperit soiul și altă persoană sau alte persoane l-au dezvoltat. 

(4) Dreptul la brevetul pentru soi poate, de asemenea, să aparțină în comun amelioratorului și altei persoane, dacă amelioratorul și cealaltă persoană declară în scris că sunt de acord să dețină în comun acest drept. 

(5) Amelioratorul care a creat un nou soi în timpul serviciului este îndreptățit, dacă nu este altfel prevăzut în contractul său individual de muncă, la brevetul pentru soi și la o remunerație echitabilă. 

(6) În situația în care dreptul la brevetul pentru soi aparține la două sau mai multe persoane potrivit alin. (2)-(4), una dintre ele sau mai multe pot împuternici pe celelalte, printr-o declarație scrisă, să revendice dreptul la brevetul pentru soi. 

CAPITOLUL IV

Procedura de examinare a cererii de eliberare a brevetului pentru soi

ARTICOLUL 11

Depunerea cererii de brevet pentru soi

Cererea de brevet pentru soi poate fi depusă la ISTIS de orice persoană fizică ori juridică sau de reprezentantul legal al acesteia:

a) la sediul ISTIS;

b) prin poștă;

c) în formă electronică, dacă solicitantul are această posibilitate. 

ARTICOLUL 12

Conținutul cererii de brevet pentru sol

(1) Cererea de brevet pentru soi se depune în limba română, pe formular-tip, și conține:

a) datele de identificare a solicitantului, cuprinzând numele, prenumele, domiciliul sau reședința, dacă este persoană fizică, ori denumirea firmei, sediul și formele legale de constituire, dacă este persoană juridică;

b) denumirea speciei în limba latină și denumirea comună în limba română;

c) propunerea provizorie de denumire a noului soi;

d) informații referitoare la cererea sau cererile anterioare pentru o eventuală revendicare a priorității;

e) informații despre exploatarea anterioară a soiului. 

(2) Cererea de brevet pentru soi va fi însoțită de:

a) chestionarul tehnic tip UPOV, CPVO sau ghid național, completat de ameliorator;

b) dovada de plată a taxei de înregistrare a cererii;

c) documentele de prioritate;

d) o procură, dacă solicitantul este reprezentat printr-un reprezentant autorizat de ISTIS, potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. g). 

(3) Cererea de brevet trebuie să se refere la un singur soi. 

ARTICOLUL 13

Data de depozit a cererii de brevet pentru soi

(1) Data de depozit a cererii de brevet pentru soi este data depunerii cererii la ISTIS, dacă această cerere conține cel puțin elementele prevăzute la art. 12 alin. (1), însoțită de taxa de înregistrare a cererii. 

(2) Data de depozit a cererii de brevet pentru soi este cea stabilită la alin. (1) și în cazul în care solicitanții, persoane fizice sau juridice străine, au depus documentația într-o limbă străină, cu condiția ca, în termen de 3 luni de la depunerea cererii de brevet pentru soi, să depună la ISTIS o traducere a documentelor în limba română. 

ARTICOLUL 14

Dreptul de prioritate

(1) Cererea de brevet pentru soi conferă un drept de prioritate, cu începere de la data de depozit, față de orice altă cerere de brevet pentru soi depusă ulterior pentru același soi sau pentru un soi care nu se poate distinge clar de acesta, în sensul art. 7. 

(2) Orice persoană care a depus anterior o primă cerere într-un stat parte contractantă la Convenție sau la Oficiul comunitar beneficiază de un drept de prioritate de 12 luni de la data de depozit, dacă în acest interval de timp solicită la ISTIS acordarea unui brevet pentru soi, cu condiția ca prima cerere să aibă atribuită o dată de depozit. 

(3) Pentru dovedirea priorității din alt stat, solicitantul trebuie să prezinte la ISTIS, într-un interval de 3 luni de la depunerea cererii, o copie autentificată după documentele primei cereri, precum și materialul de înmulțire sau alte documente din care să rezulte că soiul din ambele cereri este identic. 

(4) Recunoașterea priorității solicitate potrivit alin. (3) se face sub condiția achitării taxei de prioritate prevăzute de lege. 

(5) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (2) sau neplata taxei de prioritate atrage nerecunoașterea priorității invocate. 

(6) Actele săvârșite în intervalul prevăzut la alin. (2), cum ar fi depunerea altei cereri, publicarea sau folosirea soiului care face obiectul primei cereri, nu constituie motiv de respingere a cererii ulterioare și nici nu dau naștere la drepturi pentru terți. 

(7) Solicitantul are dreptul la o perioadă de grație de 2 ani după expirarea duratei de prioritate sau dacă prima cerere a fost respinsă ori retrasă în vederea transmiterii documentelor, informațiilor sau materialului de înmulțire solicitat pentru examinarea cererii ulterioare. 

ARTICOLUL 15

Denumirea soiului

(1) Soiul va purta o denumire generică pentru a putea fi identificat. 

(2) Aceeași denumire, pentru același soi, va fi folosită pe teritoriul României și în orice alt stat parte contractantă la Convenție sau pe bază de acorduri bilaterale. 

(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică dacă denumirea contravine alin. (7). 

(4) Denumirea soiului trebuie să difere de orice altă denumire care desemnează un alt soi existent aparținând aceleiași specii de plante sau unei specii îndeaproape înrudite cu aceasta, cu excepția cazului când celălalt soi nu mai există și denumirea acestuia nu are o semnificație specială. 

(5) Denumirea soiului nu trebuie să fie compusă numai din cifre, cu excepția cazurilor când această practică este recunoscută pentru desemnarea anumitor soiuri. 

(6) Denumirea soiului nu va induce în eroare sau nu va da naștere la confuzii cu privire la caracterele soiului, la valoarea sau identitatea sa ori a amelioratorului. 

(7) Dacă o cerere este depusă simultan în România și în alte țări, soiul va fi înregistrat cu aceeași denumire în toate țările, cu excepția cazului în care denumirea este apreciată de către ISTIS ca fiind nepotrivită. 

(8) Dacă, în virtutea unui drept obținut anterior, o denumire a fost folosită pentru un alt soi sau poate crea confuzie în utilizarea denumirii altui soi, ISTIS va cere solicitantului să transmită o altă denumire pentru soiul său. 

(9) Solicitantul, în vederea stabilirii unei denumiri corecte, poate cere la ISTIS, înainte de depunerea cererii, efectuarea unei cercetări documentare referitoare la denumirea propusă, cu condiția plății taxei legale. 

(10) Orice persoană care oferă spre vânzare sau comercializează material de înmulțire din soiul protejat este obligată să folosească denumirea acelui soi și după expirarea duratei de protecție a soiului. 

(11) O denumire propusă nu poate fi folosită ca denumire a soiului protejat dacă este identică sau similară cu o marcă, denumire de origine ori indicație geografică pentru produse protejate, identice sau similare cu cele la care se referă soiul, ori dacă aduce atingere altor drepturi de proprietate industrială protejate. 

(12) Denumirea soiului se înregistrează în Registrul național al brevetelor pentru soiuri, odată cu acordarea și eliberarea brevetului pentru soi. 

(13) Dacă cel puțin una dintre condițiile prevăzute la alin. (1)-(11) nu este îndeplinită, ISTIS va anula denumirea înregistrată și va acorda solicitantului un termen de 30 de zile pentru propunerea altei denumiri. 

(14) Deținătorul unui soi nu poate folosi o denumire identică cu denumirea soiului protejat, pentru a nu încălca folosirea liberă a denumirii soiului, chiar după expirarea termenului de valabilitate a brevetului pentru soi. 

(15) O terță persoană poate folosi un drept acordat de o denumire identică cu denumirea soiului protejat pentru un alt soi numai dacă acest drept a fost dobândit anterior. 

ARTICOLUL 16

Examinarea formală a cererii de brevet pentru soi

(1) În termen de o lună de la depunerea cererii de brevet pentru un nou soi, ISTIS examinează documentația depusă de solicitant, sub aspectul regularității formale, respectiv al îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 10 alin. (1)-(4) și la art. 12. 

(2) Dacă în urma examinării formale se constată că cererea de brevet pentru soi îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1), aceasta se înregistrează în Registrul național al cererilor de brevete pentru soiuri. înscrierea în Registrul național al cererilor de brevete pentru soiuri se notifică solicitantului. 

(3) Cererile de brevete pentru noile soiuri înregistrate la ISTIS se publică, în termen de 3 luni de la data înregistrării, în Buletinul oficial. 

(4) În cazul în care cererea de brevet pentru soi nu îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 10 și 12, ISTIS hotărăște, în cadrul unei comisii de examinare, respingerea cererii. 

ARTICOLUL 17

Examinarea pe fond a cererii

(1) ISTIS va examina pe fond, în termen de 6 luni de la data înregistrării cererii, documentația cererii de brevet pentru soi privind noutatea și denumirea soiului, potrivit prevederilor art. 6, 14 și 15. 

(2) ISTIS notifică solicitantului sau succesorului său în drepturi rezultatul examinării pe fond a cererii; în cazul unui rezultat negativ, se acordă un termen de maximum 3 luni pentru răspuns din partea solicitantului. 

(3) Pentru motive justificate, solicitantul poate cere prelungirea cu două luni a termenului de răspuns acordat de ISTIS. 

(4) Dacă în urma examinării pe fond ISTIS hotărăște, în cadrul comisiei de examinare, că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6-10, art. 12 și 15, soiul va fi supus examinării tehnice în centrele de testare ale ISTIS sau, pentru speciile la care ISTIS nu efectuează testul DUS, examinarea tehnică va fi efectuată de către o autoritate națională cu care ISTIS are încheiat contract administrativ bilateral tip UPOV. în cazul în care soiul pentru care s-a cerut protecție a fost examinat tehnic din punctul de vedere al distinctivității, stabilității și uniformității în rețeaua de testare a ISTIS în vederea înregistrării în Catalogul oficial național și există un raport de examinare tehnică favorabil, acesta poate fi folosit pentru acordarea protecției juridice a soiului. În cazul în care testul DUS a fost efectuat într-o țară membră a Uniunii Europene, raportul poate fi recunoscut ca atare și folosit pentru acordarea protecției juridice, în condițiile Convenției. Acest raport va fi solicitat de la autoritatea oficială implicată de către ISTIS și contravaloarea lui va fi achitată de către solicitant. 

(5) Dacă cererea și documentele atașate nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6-10, art. 12 și 15, iar solicitantul nu răspunde în termen notificării ISTIS și nici nu cere o prelungire a termenului de răspuns, ISTIS respinge cererea. 

ARTICOLUL 18

Examinarea tehnică a noului soi

(1) În cazul în care soiul nu a fost examinat în vegetație din punctul de vedere al distinctivității, uniformității și stabilității (testul DUS), soiul candidat va fi supus unei examinări tehnice în centrele de testare ale ISTIS, pentru a se stabili:

a) dacă soiul aparține taxonului botanic declarat de solicitant;

b) dacă soiul este distinct, uniform și stabil, potrivit prevederilor art. 7-9;

c) în urma examinării tehnice prin teste pentru soiul care îndeplinește condițiile de distinctivitate, uniformitate și stabilitate se eliberează un raport de examinare tehnică. 

(2) Examinarea tehnică a soiului se efectuează de către ISTIS în centrele sale de testare sau de către alte autorități similare dintr-un stat membru al Uniunii Europene cu care ISTIS are contract administrativ bilateral. 

(3) ISTIS va efectua experiențele necesare în vederea stabilirii îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 7-9. Solicitantul va pune la dispoziție, gratuit, materialul de înmulțire aparținând soiului, în cantitatea și la data cerute de către institut. în cazul în care testele vor fi efectuate de către o altă autoritate UE, materialul de înmulțire va fi trimis în țara respectivă. 

(4) ISTIS sau altă autoritate competentă, în termen de un an de la inițierea testării soiului, va transmite solicitantului un raport interimar, iar la sfârșitul examinării, dacă soiul corespunde din punct de vedere al distinctivității, uniformității și stabilității, va elabora raportul de examinare tehnică. 

(5) Testarea soiului nu va afecta condiția de noutate și nu va putea fi folosită împotriva acordării drepturilor amelioratorului. 

(6) Pentru speciile de pomi fructiferi și viță-de-vie pentru care ISTIS nu are condiții de efectuare a testului DUS în centre de testare proprii, acest test poate fi efectuat de către specialiști ai ISTIS în bazine pomicole și viticole specifice. 

(7) ISTIS va respinge cererea de brevet pentru soi dacă valabilitatea testelor este infirmată. 

(8) Hotărârile ISTIS pot fi atacate de către solicitant la comisia de reexaminare, în termen de 3 luni de la comunicare. 

ARTICOLUL 19

Testarea noului soi

(1) În vederea testării noului soi, ISTIS organizează teste în vegetație în centrele de testare aflate în subordinea sa. 

(2) Testele în vegetație se organizează în conformitate cu metodologia elaborată de ISTIS, conform normelor UPOV și CPVO. 

(3) După primirea documentației și efectuarea examinării formale, ISTIS transmite documentația autorității naționale, care stabilește locul și cantitatea de material necesare organizării experiențelor și notifică aceasta solicitantului, invitându-l să transmită materialul de înmulțire solicitat. 

(4) ISTIS și autoritatea națională pot cere solicitantului să transmită toate informațiile, documentele și materialele necesare pentru desfășurarea în condiții optime a examinării tehnice. 

(5) Dacă în termenul acordat solicitantul nu transmite informațiile, documentele și materialele cerute, ISTIS respinge cererea de brevet pentru soi. 

(6) Solicitantul are dreptul ca, oricând pe perioada detestare a soiului, să ceară inspectarea culturilor. 

ARTICOLUL 20

Hotărârile ISTIS

(1) Pe baza raportului de examinare tehnică, ISTIS stabilește dacă noul soi îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6-8 și art. 15 și, după caz, acordă brevetul pentru soi sau respinge cererea de brevet pentru soi. 

(2) O hotărâre de respingere poate fi luată de ISTIS numai după ce solicitantului i-au fost notificate motivele respingerii și după ce i-a fost acordat un termen de cel puțin 3 luni pentru răspuns. 

(3) Hotărârile se publică în primul număr al Buletinului oficial care apare după luarea hotărârii. 

(4) Pe baza evoluției cunoștințelor agrobiologice, metodologia de examinare și tipul de caracteristici urmărite în cursul testării în conformitate cu normele UPOV sau CPVO pot fi modificate corespunzător, în cursul duratei de valabilitate a brevetului, fără modificarea întinderii protecției acordate și a caracteristicilor noului soi. 

(5) Hotărârile luate de ISTIS pot fi contestate, motivat, de către solicitant la comisia de reexaminare, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1). 

ARTICOLUL 21

Procedura orală

(1) Procedura orală va avea loc din inițiativa ISTIS sau la cererea oricăreia dintre părțile implicate, în cadrul procedurii de apel. 

(2) Procedura orală în fața comisiei de reexaminare, inclusiv pronunțarea deciziilor, va fi publică, cu excepția situației în care, datorită unor dezavantaje pentru părți, comisia decide ca aceasta să nu fie publică. 

ARTICOLUL 22

Protecția provizorie

(1) Pe perioada de la data publicării cererii de brevet pentru soi, potrivit art. 16 alin. (3), până la data acordării brevetului pentru soi, solicitantul beneficiază provizoriu de aceleași drepturi conferite titularului de brevet pentru soi prevăzute la art. 30 alin. (1). 

(2) Încălcarea drepturilor prevăzute la alin. (1) de către terți atrage pentru persoanele vinovate obligația de despăgubire, potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după acordarea brevetului pentru soi. 

(3) În cazul în care cererea de brevet pentru soi este respinsă, solicitantul nu beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1). 

ARTICOLUL 23

Prelungirea termenului-limită

(1) Termenele-limită privind examinarea cererii de brevet pentru soi, precum și pentru repetarea testelor în vegetație pot fi prelungite cu până la un an, cu plata tarifelor legale. 

(2) La cererea solicitantului, înaintea expirării termenelor-limită potrivit prevederilor art. 17, durata termenelor poate fi prelungită cu câte 3 luni, dar nu mai mult de două ori, sub condiția plății tarifului legal. 

ARTICOLUL 24

Retragerea cererii de brevet pentru soi

Ca urmare a unei notificări depuse de solicitant la ISTIS, cererea de brevet pentru soi poate fi retrasă în orice moment, până la luarea hotărârii de acordare a brevetului pentru soi. 

ARTICOLUL 25

Revocarea brevetului pentru soi

(1) În termen de 3 luni de la publicarea acordării brevetului pentru soi în Buletinul oficial, orice persoană interesată poate cere la ISTIS revocarea brevetului pentru soi, dacă nu este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile prevăzute la art. 6-10 sau 15. Cererea se va face în scris, pentru motive întemeiate. 

(2) Persoanele care cer la ISTIS revocarea brevetului pentru soi au acces la documente, la rezultatele examinării tehnice și la descrierea oficială a soiului. 

(3) Cererea de revocare se va examina de către comisia de reexaminare, în termen de 3 luni de ia depunerea la ISTIS. 

(4) Comisia de reexaminare poate să solicite ISTIS să repete testele în vegetație sau să folosească un expert de cultură care să participe la examinarea soiului. 

(5) Hotărârea comisiei de reexaminare se comunică părților, în termen de 15 zile de la pronunțare. 

(6) Hotărârea comisiei de reexaminare poate fi supusă căilor de atac, potrivit prevederilor art. 41. 

(7) Hotărârile rămase definitive și irevocabile se publică în primul număr al Buletinului oficial după luna luării hotărârii. 

ARTICOLUL 26

Prioritatea unei noi cereri în cazul revocării

În situația în care o cerere de revocare este motivată de nerespectarea condițiilor prevăzute la art. 10 și conduce la retragerea sau la anularea cererii de brevet pentru soi și dacă persoana care a solicitat revocarea depune o cerere de brevet pentru soi, în interval de o lună de la retragere sau de la respingerea cererii pentru același soi, poate cere ca data de depozit a noii cereri să fie considerată data retragerii sau respingerii cererii anterioare. 

ARTICOLUL 27

Eliberarea brevetului pentru soi și înregistrarea denumirii soiului

(1) Brevetul pentru soi este eliberat de directorul general al ISTIS, în temeiul hotărârii de acordare a brevetului pentru soi. 

(2) Brevetul pentru soi și denumirea soiului se înscriu în Registrul național al brevetelor pentru soiuri, care este public și poate fi consultat de terți, cu plata tarifului de inspectare prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. 

(3) În cazul cererii depuse de mai mulți solicitanți, brevetul pentru soi se eliberează primului solicitant menționat în cerere, iar celorlalți li se eliberează câte un duplicat al brevetului pentru soi. 

(4) Amelioratorul, în cazul în care nu este titularul brevetului, este îndreptățit să primească, la cerere, o copie după brevetul pentru soi eliberat. 

ARTICOLUL 28

Tarife pentru eliberarea brevetului pentru soi și înregistrarea denumirii soiului

(1) Pentru procedurile de examinare în fața ISTIS, solicitantul va plăti tarife stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. 

(2) Taxele se vor plăti pentru următoarele proceduri:

a) înregistrarea cererii de brevet pentru soi, potrivit art. 12 alin. (2) ;

b) examinarea denumirii soiului, potrivit art. 15;

c) examinarea formală, potrivit art. 16;

d) examinarea condițiilor de fond, potrivit art. 17;

e) examinarea tehnică, pe grupe de specii, potrivit art. 18;

f) eliberarea brevetului pentru soi, potrivit art. 27;

g) contestarea hotărârilor, potrivit art. 20 alin. (5), și revocarea brevetului, potrivit art. 25;

h) menținerea în vigoare a brevetului pentru soi pe grupe de specii, pentru fiecare an de protecție, potrivit art. 37. 

CAPITOLUL V

Protecția soiului

ARTICOLUL 29

Durata de protecție a soiului

(1) Durata de protecție a soiului este de 25 de ani și se calculează de la data acordării brevetului pentru soi până la sfârșitul celui de-al 25-lea an calendaristic care urmează anului acordării. 

(2) Durata de protecție pentru soiurile de pomi, arbori și arbuști ornamentali, viță-de-vie, cartofi și hamei este de 30 de ani și se calculează de la data acordării brevetului pentru soi până la sfârșitul celui de-al 30-lea an calendaristic care urmează anului acordării. 

CAPITOLUL VI

Drepturile titularului

ARTICOLUL 30

Drepturile titularului de brevet pentru soi

(1) Titularul de brevet pentru soi beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi și de dreptul de a interzice oricărei persoane să efectueze, fără autorizația sa, următoarele acte privind materialul de înmulțire sau materialul recoltat aparținând soiului protejat:

a) producerea sau reproducerea;

b) condiționarea în scopul înmulțirii;

c) oferirea spre vânzare;

d) vânzarea sau orice altă formă de comercializare;

e) importul;

f) exportul;

g) depozitarea pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. a)-f). 

(2) Pentru materialul recoltat, prevederile alin. (1) sunt aplicabile dacă următoarele condiții sunt îndeplinite cumulativ:

a) materialul recoltat a fost obținut fără autorizația titularului de a folosi materialul de înmulțire din soiul protejat;

b) titularul a omis să își exercite drepturile în legătură cu constituenții noului soi. 

(3) Prevederile alin. (1) se aplică și pentru soiurile care:

a) sunt esențial derivate din soiul protejat, dacă soiul protejat nu este el însuși un soi esențial derivat;

b) nu se disting clar de soiul protejat, potrivit prevederilor art. 7;

c) necesită, pentru producere, folosirea repetată a soiului protejat. 

(4) În sensul prevederilor alin. (3) lit. a), un soi este considerat esențial derivat dintr-un soi inițial dacă:

a) este predominant derivat din soiul inițial sau dintr-un soi care, la rândul său, este predominant derivat din soiul inițial;

b) este distinct fată de soiul inițial din care a derivat, potrivit art. 7;

c) este în esență identic cu soiul inițial, în expresia caracterelor care rezultă din genotipul sau din combinația de genotipuri dintre ele, cu excepția deosebirilor rezultate din derivare. 

(5) Titularul de brevet pentru soi este îndreptățit să solicite redevențe pentru exploatarea soiului protejat în cazul acordării de licențe pe bază contractuală, iar licențiatul este obligat la plata sumelor de bani convenite. 

(6) Valoarea redevenței se va stabili prin contract între titularul de brevet și cel care multiplică și exploatează pentru producție și/sau comercializează sămânța și materialul săditor. Acordul titularului de brevet privind acordarea licenței pe bază contractuală va fi depus de către operatorii economici producători de semințe, în copie, la inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor. 

(7) Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești potrivit dreptului comun. 

ARTICOLUL 31

Excepții de la drepturile titularului de brevet pentru soi

(1) Drepturile conferite titularului de brevet pentru soi nu se extind asupra:

a) folosirii soiului în scop personal și necomercial;

b) folosirii soiului în scop experimental, care include crearea de noi soiuri din materialul inițial;

c) folosirii soiului pentru crearea, descoperirea și dezvoltarea de alte soiuri;

d) actelor prevăzute la art. 30 alin. (1) pentru alte soiuri care se încadrează la lit. c), cu excepția cazului în care prevederile art. 30 alin. (3) sunt aplicabile sau dacă celălalt soi ori material aparținând soiului este protejat printr-un drept de proprietate industrială echivalent;

e) actelor a căror interzicere ar încălca prevederile art. 1 alin. (2). 

(2) Persoanele care folosesc soiul protejat în unul dintre scopurile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să informeze titularul despre aceasta. 

(3) Exploatarea soiului de către terți în intervalul cuprins între decăderea din drepturi a titularului și revalidarea brevetului nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute la art. 30. 

ARTICOLUL 32

Privilegiul fermierului

(1) Pentru stimularea producției agricole la speciile de plante prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, fermierii pot să utilizeze, să cultive soiuri, pentru a obține recolte pentru folosul propriu, fără a deține o licență de la titular, cu excepția soiurilor protejate care sunt hibrizi sau soiuri sintetice. 

(2) Pentru speciile care nu sunt incluse în anexă se aplică prevederile alin. (5). 

(3) Fermierii pot folosi sămânța obținută pentru semănat sau prin procesatorii de sămânță. 

(4) În situația în care sămânța se folosește prin procesatori, aceasta trebuie să rămână identică cu sămânța din soiul protejat și cu produsul recoltat. 

(5) Fermierii sunt obligați să plătească titularului de brevet o remunerație echitabilă pentru folosirea seminței din soiul protejat, mai scăzută decât prețul plătit pentru o licență de înmulțire a materialului din categoria biologică minimală acceptată, folosită pentru certificarea oficială a soiului protejat. 

(6) Titularul este îndreptățit să ceară, în scris, informațiile necesare în legătură cu sămânța din soiul protejat, produsă de fermier. 

(7) Fermierii și procesatorii de sămânță au obligația să furnizeze titularului, la cerere, informații în scris despre datele lor de identificare. 

(8) Procesatorii de semințe sunt obligați, la cerere, să furnizeze titularului informații în scris despre cantitatea de sămânță din soiul protejat, livrată pentru procesare, precum și despre cantitatea de sămânță obținută după procesare, data și locul prelucrării și identitatea persoanei pentru care s-a făcut procesarea. 

(9) Fermierii au obligația, la cerere, să furnizeze titularului informații în scris despre cantitatea de sămânță utilizată și, după caz, identitatea procesatorului de sămânță. 

(10) Titularul are obligația, la cerere, să furnizeze fermierilor informații în scris referitoare la prețul încasat pentru licența de producere de sămânță, de categoria cea mai slabă, calificată pentru certificarea oficială, din soiul protejat în aceeași zonă. 

(11) Titularul de brevet poate cere informații agricultorilor și procesatorilor de sămânță. Informații pot fi furnizate și de organismele oficiale implicate în controlul producției agricole, dacă aceste informații au fost obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fără alte obligații și costuri suplimentare. Referitor la datele personale, aceste prevederi nu pot să încalce legislația națională privind protecția individuală referitoare la procesarea și mișcarea liberă a datelor personale. 

ARTICOLUL 33

Epuizarea drepturilor titularului de brevet pentru soi

Dreptul titularului de brevet pentru soi nu se extinde asupra actelor referitoare la materialul de înmulțire și la materialul recoltat din soiul protejat sau dintr-un soi prevăzut la art. 30 alin. (2), precum și nici asupra celor referitoare la oricare parte de plantă din soiul protejat sau la oricare material derivat din acest soi, care a fost vândut sau a fost comercializat de către titular ori cu consimțământul acestuia, decât dacă astfel de acte implică:

a) înmulțirea soiului protejat, cu excepția cazului în care această înmulțire a fost făcută atunci când materialul a fost pus la dispoziția terților pentru înmulțire;

b) exportul de material din soiul protejat într-o țară terță care nu protejează soiurile de plante din genurile și speciile cărora le aparține soiul protejat, cu excepția cazului în care materialul este destinat consumului alimentar. 

CAPITOLUL VII

Încetarea efectelor brevetului pentru soi

ARTICOLUL 34

Anularea brevetului pentru soi

(1) ISTIS declară brevetul pentru soi nul dacă constată una dintre următoarele situații:

a) soiul nu era nou, în sensul art. 6, sau distinct, în sensul art. 7, la data depunerii cererii sau la data revendicării priorității, după caz;

b) acordarea brevetului pentru soi s-a bazat esențial pe informații și documente furnizate de ameliorator, soiul nu a fost uniform, în sensul art. 8, sau stabil, în sensul art. 9, la data acordării drepturilor;

c) persoana căreia i s-a acordat brevetul pentru soi nu era îndreptățită, cu excepția cazului în care a avut loc o transmitere a drepturilor către persoana îndreptățită. 

(2) Hotărârile ISTIS se comunică părților în termen de 15 zile de la pronunțare și pot fi supuse căilor de atac prevăzute la art. 41. 

(3) Hotărârea de anulare a brevetului pentru soi, rămasă definitivă și irevocabilă, se publică în Buletinul oficial și anularea se operează în Registrul național al brevetelor pentru soiuri. 

ARTICOLUL 35

Decăderea din drepturi a titularului de brevet pentru soi

(1) ISTIS decade titularul de brevet pentru soi din drepturile decurgând din acesta, atunci când constată una dintre următoarele situații:

a) titularul de brevet pentru soi nu îndeplinește obligația de menținere a soiului protejat, prevăzută la art. 37 alin. (1) ;

b) titularul de brevet pentru soi nu dă curs cererii ISTIS sau autorității naționale de a furniza informații sau material în scopul verificării existenței soiului protejat pe parcursul perioadei de valabilitate a brevetului pentru soi;

c) titularul de brevet pentru soi nu propune în termenul acordat o denumire adecvată pentru soi, atunci când ISTIS solicită schimbarea denumirii soiului, deoarece aceasta nu mai satisface condițiile prevăzute la art. 15;

d) titularul de brevet pentru soi nu plătește tarifele de menținere în vigoare a brevetului pentru soi. 

(2) ISTIS nu va proceda la decăderea titularului din drepturi înainte de a-i notifica neîndeplinirea uneia dintre obligațiile prevăzute la alin. (1). Decăderea din drepturi a titularului de brevet pentru soi se publică în Buletinul oficial și produce efecte de la data înscrierii în Registrul național al brevetelor pentru soiuri. 

(3) Titularul de brevet pentru soi poate cere la ISTIS revalidarea brevetului pentru soi pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. 

(4) Hotărârea privind cererea de revalidare a brevetului pentru soi se comunică părților în termen de 15 zile de la pronunțare și poate fi supusă căilor de atac prevăzute la art. 41. Revalidarea se publică în Buletinul oficial. 

ARTICOLUL 36

Renunțarea la brevetul pentru soi

(1) Titularul de brevet pentru soi poate renunța oricând pe durata protecției soiului la brevetul pentru soi, pe baza unei declarații scrise transmise la ISTIS. 

(2) Renunțarea la brevetul pentru soi produce efecte de la data transmiterii cererii la ISTIS. 

(3) Renunțarea se înscrie în Registrul național al brevetelor pentru soiuri și produce efecte pentru terți de la data publicării în Buletinul oficial. 

(4) Dacă brevetul pentru soi a făcut obiectul unui contract de licență, renunțarea este posibilă numai cu acordul licențiatului. 

CAPITOLUL VIII

Exploatarea solului protejat

ARTICOLUL 37

Menținerea soiului protejat

(1) Titularul de brevet pentru soi este obligat ca, pe toată durata de valabilitate a brevetului pentru soi, să mențină soiul, astfel încât acesta să își păstreze toate caracterele prezentate în descrierea oficială, la data acordării brevetului pentru soi. 

(2) Pentru verificarea distinctivității, a uniformității și a stabilității noului soi, autoritatea națională poate cere titularului de brevet pentru soi să furnizeze semințe, material de înmulțire, documente sau orice alte informații necesare verificării. 

(3) ISTIS poate cere titularului de brevet pentru soi, pa toată durata de valabilitate a brevetului, informații și documente din care să rezulte existența soiului și menținerea caracteristicilor acestuia. 

(4) Dacă titularul de brevet pentru soi nu dă curs cererii adresate de ISTIS, titularul de brevet este decăzut din drepturile conferite de brevetul pentru soi, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. a). 

ARTICOLUL 38

Transmiterea drepturilor asupra soiului

(1) Dreptul la acordarea unui brevet pentru soi, dreptul la brevetul pentru soi, precum și drepturile ce decurg din brevetul pentru soi pot fi transmise altor persoane fizice sau juridice. 

(2) Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, licență exclusivă sau neexclusivă ori prin succesiune legală sau testamentară. 

(3) Dacă o altă persoană decât cea care figurează în brevet este îndreptățită la acordarea brevetului pentru soi, ISTIS eliberează brevetul pentru soi persoanei îndreptățite și publică schimbarea în Buletinul oficial. 

(4) Dacă brevetul pentru soi aparține mai multor persoane, partea ce îi revine uneia dintre acestea poate fi transmisă unor terți, dacă li se notifică acest lucru în scris, iar aceștia nu răspund în interval de o lună. 

(5) Transmiterea drepturilor intră în vigoare la data încheierii perioadei de 30 de zile. 

(6) Transmiterea drepturilor nu afectează drepturile dobândite de către terți înaintea datei de transmitere. 

(7) Transmiterea drepturilor se înscrie, după caz, în Registrul național al cererilor de brevete pentru soiuri sau în Registrul național al brevetelor pentru soiuri, se publică în Buletinul oficial și devine opozabilă terților de la această dată. 

(8) O transmitere care încă nu a fost înscrisă în Registru poate să fie invocată împotriva terților care au dobândit drepturi ulterior datei de transmitere, dacă la data la care au dobândit aceste drepturi cunoșteau că s-a făcut transmiterea. 

ARTICOLUL 39

Contractul de licență

(1) Dacă se acordă o licență exclusivă, licențiatul beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi, în limitele prevăzute în contractul de licență. 

(2) Producerea de semințe certificate, procesarea sau comercializarea acestora pot fi transmise numai în baza contractului de licență încheiat cu titularul de brevet în care se includ plata redevenței și durata contractului. 

(3) Dacă se acordă o licență neexclusivă, titularul își păstrează dreptul de a acorda licență și altor persoane, iar licențiatul nu poate să transmită terților dreptul de exploatare primit. 

(4) Titularul de brevet pentru soi poate solicita la ISTIS publicarea ofertei de licență în Buletinul oficial. 

(5) ISTIS va înregistra contractul de licență în Registrul național al brevetelor pentru soiuri și îl va publica în Buletinul oficial. 

(6) La solicitarea persoanei interesate, ISTIS poate înregistra și alte transmiteri de drepturi asupra soiului protejat, cu plata tarifului legal. 

ARTICOLUL 40

Licența obligatorie

(1) Pentru motive de interes public, la cererea unei părți interesate se poate acorda o licență obligatorie, neexclusivă, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 

(2) În situația acordării licenței obligatorii, se vor preciza activitățile permise și condițiile rezonabile. 

(3) Condițiile rezonabile vor lua în considerare interesele titularului brevetului pentru soi care ar putea fi afectate de acordarea licenței obligatorii. 

(4) Licența obligatorie se acordă pe o perioadă limitată în timp, cu plata unei remunerații către titular, care, la rândul său, va îndeplini anumite obligații necesare exploatării licenței obligatorii. 

(5) Acordarea licenței obligatorii nu împiedică titularul să își exploateze soiul sau să acorde alte licențe neexclusive terților. 

(6) La expirarea fiecărui an calendaristic de licență obligatorie sau oricând în timpul duratei de exploatare acordate, părțile implicate pot cere modificarea condițiilor de exploatare a licenței obligatorii. 

(7) În cazul unui soi esențial derivat, dacă titularul soiului inițial refuză să acorde o licență de exploatare a soiului derivat, o licență obligatorie neexclusivă poate fi acordată în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. 

(8) Dacă titularul unei invenții biotehnologice solicită acordarea unei licențe obligatorii neexclusive pentru folosirea unui soi protejat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate acorda o licență obligatorie neexclusivă, cu condiția plății unei remunerații rezonabile titularului soiului protejat, în următoarele situații:

a) titularul invenției a cerut titularului brevetului pentru soi o licență pe bază contractuală și nu a obținut-o; sau

b) invenția constituie un progres tehnic semnificativ, de un interes economic deosebit. 

(9) Dacă titularul unui brevet pentru soi solicită acordarea unei licențe pentru folosirea unei invenții biotehnologice protejate printr-un brevet de invenție, Tribunalul București, potrivit Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată, cu modificările ulterioare1), poate acorda o licență obligatorie neexclusivă, cu plata către titular a unei redevențe rezonabile. 

 (10) La solicitarea motivată, prezentată de persoana interesată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau, după caz, Tribunalul București poate retrage licența obligatorie, atunci când circumstanțele care au condus la acordarea acesteia au încetat să mai existe, cu condiția ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare. Licența nu va fi retrasă dacă circumstanțele care au determinat acordarea acesteia riscă să se producă din nou. 

(11) Hotărârile privind acordarea utilizării unei licențe obligatorii, precum și cele privind remunerația prevăzută în raport cu utilizarea acesteia pot fi atacate la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă numai apelului la Curtea de Apel București. 

(12) Hotărârile judecătorești definitive privind acordarea sau, după caz, retragerea licenței obligatorii se comunică de persoana interesată la ISTIS, care le înregistrează în Registrul național al brevetelor pentru soiuri și publică mențiunea acestor hotărâri în Buletinul oficial, în termen de o lună de la comunicare. 

CAPITOLUL IX

Apărarea drepturilor privind noile soiuri de plante

ARTICOLUL 41

Căile de atac împotriva hotărârilor ISTIS

(1) Hotărârile luate de ISTIS pot fi contestate de către persoanele interesate. Cererea va fi depusă la ISTIS în interval de două luni de la comunicarea hotărârii, iar motivele contestării, în interval de până la 4 luni. 

(2) Contestația sau, după caz, cererea de revocare ori de anulare a brevetului pentru soi va fi examinată de către comisia de reexaminare, în termen de 90 de zile de la depunere, dacă dovezile permit soluționarea cauzei în acest termen. Componența acestei comisii va fi alta decât a celei de examinare și va fi alcătuită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ai ISTIS, Conducerea ministerului va aproba componența comisiei de reexaminare, formată din experți pe cultură. 

(3) Hotărârile comisiei se comunică părților în termen de 15 zile de la pronunțare și pot fi atacate cu contestație la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. 

(4) Hotărârea Tribunalului București poate fi atacată numai cu apel la Curtea de Apel București. 

(5) La cererea instanței judecătorești, ISTIS este obligat să transmită documentele și informațiile necesare judecării cauzei cu care a fost învestită. 

ARTICOLUL 42

Competențele instanțelor judecătorești

Litigiile cu privire la calitatea de ameliorator, titular de brevet pentru soi, sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul pentru soi, inclusiv drepturile patrimoniale ale amelioratorului, din contractul de cesiune sau licență ori cele referitoare la nerespectarea prevederilor art. 37 alin. (1) și ale art. 38 sunt de competența instanțelor judecătorești. 

CAPITOLUL X

Infracțiuni și pedepse

SECȚIUNEA 1:

ARTICOLUL 43

Infracțiuni de contrafacere

(1) Constituie infracțiune de contrafacere și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă efectuarea fără autorizația titularului brevetului pentru soi a oricărui act prevăzut la art. 30 alin. (1). 

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează săvârșirea următoarelor fapte:

a) folosirea pentru materialul de înmulțire, produs și vândut, a unei alte denumiri decât cea înregistrată;

b) folosirea denumirii înregistrate a unui nou soi pentru materialul de înmulțire, produs și vândut, care nu aparține acestui soi;

c) atribuirea, pentru materialul de înmulțire produs și vândut, a unei denumiri foarte apropiate de cea a soiului protejat, astfel încât să poată produce confuzii;

d) vânzarea de material de înmulțire cu mențiunea falsă că aparține soiului pentru care s-a acordat brevet pentru soi, inducând astfel în eroare cumpărătorul. 

SECȚIUNEA 2:

ARTICOLUL 44

Acțiunea în contrafacere

(1) O acțiune în contrafacere poate fi pornită numai după publicarea acordării brevetului pentru soi. 

(2) Dacă a fost acordată o licență și nu sunt alte prevederi în contract, licențiatul poate introduce o acțiune în contrafacere doar cu consimțământul titularului brevetului pentru soi. 

(3) Deținătorul unei licențe exclusive poate introduce o acțiune în contrafacere, dacă l-a înștiințat pe titularul brevetului pentru soi și acesta nu a acționat în termenul solicitat de licențiat. 

(4) În cadrul acțiunii în contrafacere pornite de titularul brevetului pentru soi, licențiatul poate solicita despăgubiri pentru repararea prejudiciului. 

CAPITOLUL XI

Măsuri asigurătorii și probe

ARTICOLUL 45

Măsuri asigurătorii, probe

(1) Titularul brevetului pentru soi poate solicita instanței judecătorești:

a) ordonarea unor măsuri asigurătorii, atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi și dacă această încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil și există un risc de distrugere a elementelor de probă;

b) ordonarea, imediat după urmărire, a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi, săvârșite de o terță persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importante, care implică o atingere a acestor drepturi;

c) ordonarea măsurii confiscării sau distrugerii materialului de înmulțire prevăzut la art. 43 alin. (2). 

(2) Instanța va putea dispune autorului încălcării drepturilor decurgând din brevetul pentru soi să informeze titularul asupra identității terților care au participat la producerea și distribuirea materialului de înmulțire prevăzut la art. 43 alin. (2). 

(3) Pentru ordonarea măsurilor prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă. 

(4) Când ordonă măsuri asigurătorii, instanța poate obliga reclamantul la plata unei cauțiuni, în suma stabilită de aceasta. 

(5) Instanța va putea cere reclamantului să furnizeze orice elemente probatorii de care dispune, pentru a dovedi că este deținătorul dreptului care a fost încălcat ori a cărui încălcare este inevitabilă. 

(6) În cazurile în care mijloacele de probă în susținerea pretențiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului, instanța va putea ordona ca probele să fie produse de către pârât, sub condiția garantării confidențialității informațiilor, potrivit legii. 

(7) Instanța va putea ordona reclamantului să plătească toate daunele cauzate pârâtului, ca urmare a unei exercitări abuzive a drepturilor procedurale cu privire la un nou soi. 

ARTICOLUL 46

Competențe

(1) Competențele pentru punerea în aplicare a prezentei legi aparțin ISTIS. 

(2) ISTIS, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este autoritatea oficială desemnată pentru acordarea protecției juridice a soiurilor pe teritoriul României, care acordă brevete pentru noile soiuri, în conformitate cu prezenta lege și cu respectarea convențiilor la care România este parte, și are următoarele atribuții:

a) înregistrează, publică și examinează cererile de acordare a brevetelor pentru noile soiuri;

b) organizează și ține Registrul național al cererilor de brevete pentru soiuri și Registrul național al brevetelor pentru soiuri;

c) editează periodic Buletinul oficial, care conține informații cu privire la cererile de brevete pentru soiuri, la denumirea de noi soiuri și la propunerea de denumiri, precum și la noile soiuri pentru care s-a acordat brevet;

d) elaborează metodologia de examinare tehnică în vederea stabilirii distinctivității, uniformității și stabilității soiurilor pentru care s-a cerut acordarea protecției în conformitate cu normele CPVO, UPOV și interne, în domeniu;

e) stabilește, pentru speciile pentru care nu există ghiduri UPOV sau CPVO, metodologia de examinare tehnică în conformitate cu normele interne și internaționale în vigoare;

f) efectuează examinarea tehnică în vegetație pentru stabilirea distinctivității, uniformității și stabilității (DUS) în centrele de testare, pentru soiurile la care s-a cerut acordarea protecției;

g) atestă reprezentanții autorizați pentru procedurile privind protecția noilor soiuri de plante în fața ISTIS;

h) asigură schimbul de publicații cu autoritățile naționale similare străine și cu organisme și organizații internaționale de profil;

i) dezvoltă relații de cooperare cu statele-părți contractante ale Convenției, cu Biroul UPOV și cu Oficiul comunitar. 

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

a) monitorizează activitatea privind protecția dreptului de proprietate intelectuală asupra soiurilor, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din prezenta lege;

b) împreună cu ISTIS colaborează cu asociațiile amelioratorilor, ale titularilor de brevete pentru soiuri, ale producătorilor de semințe și material de înmulțire, cu institutele și stațiunile de cercetare de profil, în vederea protecției și promovării noilor soiuri, și stabilește strategia de dezvoltare în domeniul creării de noi soiuri;

c) acordă licență obligatorie, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1) ;

d) acordă licență obligatorie neexclusivă, potrivit prevederilor art. 40 alin. (8) ;

e) prin inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor, în cazul soiurilor protejate, solicită multiplicatorilor acordul titularului de brevet. 

ARTICOLUL 47

Protecția noilor soluri în străinătate

Persoanele fizice și juridice române au dreptul să își aleagă statul sau organizația interguvernamentală unde vor să depună pentru prima dată o cerere de brevet pentru soi sau pentru un titlu de protecție echivalent. 

ARTICOLUL 48

Registrul național al cererilor de brevete pentru soiuri

În Registrul național al cererilor de brevete pentru soiuri (RNCBS) sunt publicate cel puțin următoarele indicații:

a) numărul cererii de brevet pentru soi;

b) specia, taxonul botanic și denumirea soiului;

c) data de depozit;

d) numele și adresa solicitantului;

e) numele și adresa amelioratorului;

f) numele și adresa mandatarului;

g) modificările în situația juridică a cererii de brevet pentru soi. 

ARTICOLUL 49

Registrul național al brevetelor pentru soiuri

În Registrul național al brevetelor pentru soiuri (RNBS) sunt înregistrate cel puțin următoarele indicații:

a) data și numărul cererii de acordare a brevetului pentru soi, completate la ISTIS;

b) data de prioritate;

c) data de depozit;

d) numele și adresa solicitantului;

e) statul în care solicitantul își are sediul;

f) numele și adresa mandatarului;

g) numele și adresa amelioratorului;

h) taxonul botanic;

i) denumirea soiului;

j) numele/denumirea și adresa/sediul titularului;

k) schimbările privind adresa și numele titularului;

l) orice modificare sau transmitere de drepturi;

m) tariful de eliberare și de menținere a brevetului pentru soi;

n) titularul brevetului pentru soi;

o) declarații de renunțare la brevetele pentru soi;

p) hotărârea de anulare sau decădere, după caz. 

ARTICOLUL 50

Protecția soiurilor la Oficiul comunitar

(1) Dacă un solicitant român dorește să depună o cerere de protecție la Oficiul comunitar, acesta poate să o depună:

a) direct la Oficiul comunitar, printr-un mandatar cu sediul sau rezidența în Uniunea Europeană; sau

b) la ISTIS, care va funcționa ca oficiu receptor al cererii de protecție. 

(2) Cererea de protecție a noului soi conținând documentele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2. 100/1994 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui regim de protecție comunitară a soiurilor de plante, depusă la ISTIS, va fi transmisă la Oficiul comunitar în interval de două săptămâni de la depunere, sub condiția plății tarifului de înregistrare a cererii. 

(3) Data de depozit a cererii la Oficiul comunitar va fi data la care se primește o cerere completă și sunt plătite tarifele legale. 

(4) Orice soi protejat prin dreptul comunitar nu mai poate constitui obiectul unui brevet pentru soi național. 

(5) Dacă titularul unui drept național pentru un soi dobândește ulterior un drept comunitar, titlul național se suspendă. 

CAPITOLUL XII

Dispoziții tranzitorii și finale

ARTICOLUL 51

Dispoziții tranzitorii și finale

(1) Cererile de brevete pentru soii, înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci în condițiile Legii nr. 64/1991 și ale Hotărârii Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991*), pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau de respingere, se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi. 

(2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozițiile referitoare la protecția soiurilor și hibrizilor de plante, prevăzute la art. 7 alin. (3) și la art. 11 din Legea nr. 64/1991, dispozițiile referitoare la soiuri și hibrizi de plante din cap. III al Hotărârii Guvernului nr. 152/19922), precum și orice alte dispoziții contrare. 

 

ANEXĂ

 

SPECIILE DE PLANTE AGRICOLE

la care se aplică dispozițiile privitoare la privilegiul fermierului

 

a) Plante furajere

Cicer arietinum L. ‒ năut

Lupinus luteus L. ‒ lupin galben

Medicago sativa L. ‒ lucernă

Pisum sativum L. (partim.) ‒ mazăre de câmp

Trifolium alexandrinum L ‒ trifoi de Alexandria

Trifolium resupinatum L. ‒ trifoi persan

Vicia faba L. ‒ bob

Vicia sativa L. ‒ măzăriche

Lolium multiflorum Lam. ‒ raigras italian

b) Cereale

Avana sativa L. ‒ ovăz

Hordeum vulgare L. ‒ orz

Oryza sativa L. ‒ orez

Phalaris canariensis L. ‒ iarba canarilor

Secale cereale L. ‒ secară

X Triticosecale Wittm. ‒ triticale

Triticum aestivum L. Emend, Fiori et Paol ‒ grâu comun

Triticum durum Desf. ‒ grâu dur

Triticum spelta L. ‒ grâu spelta

c) Cartof

Solanum tuberosum L. ‒ cartof

d) Plante tehnice și oleaginoase

Brassica napus L. (partim.) ‒ rapiță pentru ulei

Brassica rapa L. ‒ colză

Linum usitatissimum L. ‒ in pentru ulei (cu excepția inului pentru fibră) 

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos art. III și IV din Legea nr. 204/2011, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 255/1998 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale Legii nr. 204/2011:

"Art. III. ‒ Articolul 3 din Legea nr. 186/2000 privind aderarea României la Convenția internațională pentru protecția noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 și la 19 martie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 noiembrie 2000, se modifică după cum urmează:

«- Art. 3. ‒ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este desemnat să plătească Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante contribuția anuală a României, determinată în conformitate cu art. 29 din Convenția internațională pentru protecția noilor soiuri de plante. »

Art. IV. ‒ La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

a) Secțiunea a 3-a din Cap. II, alcătuită din art. 18-21, și anexa nr. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 984/2007 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007. "



*) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea nr. 255/1998 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 28 decembrie 2011 și a mai fost modificată prin: 

‒ Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012; 

‒ Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare. 

1) Legea nr. 64/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007. 

2) Hotărârea Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 aprilie 1992, cu modificările ulterioare, a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 22 mai 2003, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 18 iunie 2008.