Legea nr. 238/2009 – Republicare *)

M. Of. nr. 474 din 12 iulie 2012

 

LEGE

privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice

 

CAPITOLUL I:

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează prelucrarea automată şi neautomată a datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor acestora. 

(2) Structurile/Unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumite în continuare structurile/unităţile M.A.I., care desfăşoară, potrivit competenţelor, activităţile prevăzute la alin. (1), în calitate de operatori, dobândite în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, prelucrează date cu caracter personal în exercitarea atribuţiilor legale. 

(3) Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal efectuate în îndeplinirea atribuţiilor legale de structurile/unităţile M.A.I. în domeniul apărării naţionale şi securităţii naţionale, în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege. 

Art. 2. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) interconectare – operaţiunea de a pune în legătură datele cu caracter personal cuprinse într-un fişier, bază de date sau sistem de evidenţă automat cu cele cuprinse într-unui sau mai multe fişiere, baze de date sau sisteme de evidenţă automate care sunt gestionate de operatori diferiţi sau de către acelaşi operator, dar având scopuri diferite, similare sau corelate, după caz;

b) semnalare – setul de date introduse într-un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal referitoare la persoane sau bunuri cu privire la care au fost dispuse unele măsuri, în condiţiile legii, în vederea realizării unui interes public, a respectării regimului liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor sau a asigurării ori menţinerii ordinii şi siguranţei publice;

c) blocare – marcarea unor date cu caracter personal stocate, în scopul limitării prelucrării pe viitor;

d) atribuirea de referinţe – marcarea unor date cu caracter personal stocate, fără a avea ca scop limitarea prelucrării lor ulterioare;

e) transformarea în date anonime – modificarea datelor cu caracter personal, astfel încât detaliile privind circumstanţele personale sau materiale să nu mai permită atribuirea acestora unei persoane fizice identificate sau identificabile sau atribuirea să fie posibilă doar în condiţiile unei investiţii disproporţionate de timp, costuri şi forţă de muncă;

f) consimţământul persoanei vizate – orice manifestare de voinţă, liberă, specifică şi informată, prin care persoana vizată acceptă să fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc;

g) evidenţă pasivă – fişier sau bază de date cu caracter personal constituit în scopul accesării limitate şi ulterior ştergerii datelor stocate din sistemul de evidenţă. 

Art. 3. – (1) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. constituie, organizează şi deţin, potrivit atribuţiilor legale, sisteme de evidenţă şi utilizează mijloace automate şi neautomate de prelucrare a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii. 

(2) Structurile/Unităţile M.A.I. utilizează sisteme de evidenţă şi/sau mijloace automate şi neautomate de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu respectarea drepturilor omului şi aplicarea principiilor legalităţii, necesităţii, confidenţialităţii, proporţionalităţii şi numai dacă, prin utilizarea acestora, este asigurată protecţia datelor prelucrate. 

(3) Înaintea introducerii unui sistem de evidenţă sau a unui mijloc automat/neautomat de prelucrare a datelor cu caracter personal care este susceptibil să prezinte anumite riscuri privind datele prelucrate, structurile/unităţile M.A.I. consultă Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, care, dacă este cazul, stabileşte garanţii adecvate, potrivit legii. 

CAPITOLUL II:

Notificarea prelucrărilor datelor cu caracter personal

Art. 4. – (1) Prelucrările de date cu caracter personal sunt notificate Autorităţii naţionale de supraveghere. Notificarea se efectuează anterior oricărei prelucrări, în condiţiile legii. 

(2) Notificarea prelucrării automate sau neautomate a datelor cu caracter personal prin sisteme de evidenţă a datelor cu caracter personal, realizată potrivit legii de către structurile/unităţile M.A.I., cuprinde, pe lângă informaţiile prevăzute la art. 22 alin. (8) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în mod corespunzător şi informaţii referitoare la natura fiecărui sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal care are legătură cu prelucrarea, precum şi la destinatarii cărora le sunt comunicate datele. 

(3) Notificarea prelucrării datelor cu caracter personal prin sisteme de evidenţă constituite în anumite cazuri numai pentru perioada necesară realizării unor activităţi de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2), numai dacă prelucrarea nu a făcut obiectul unei notificări anterioare. 

CAPITOLUL III:

Colectarea datelor cu caracter personal

Art. 5. – (1) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. colectează date cu caracter personal, cu sau fără consimţământul persoanei vizate, în condiţiile legii. 

(2) Colectarea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanei vizate pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se face numai dacă această măsură este necesară pentru prevenirea unui pericol iminent cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea unei anumite infracţiuni. 

(3) Colectarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se efectuează de personalul structurilor/unităţilor M.A.I. numai în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. 

(4) Colectarea datelor cu caracter personal în scopurile prevăzute la art. 1 alin. (1) trebuie să fie limitată la datele necesare pentru prevenirea unui pericol iminent cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea unei anumite infracţiuni. 

(5) Colectarea de date privind persoana fizică exclusiv datorită faptului că aceasta are o anumită origine rasială, anumite convingeri religioase ori politice, un anumit comportament sexual sau datorită apartenenţei acesteia la anumite mişcări ori organizaţii care nu contravin legii este interzisă. 

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), structurile/unităţile M.A.I. colectează şi prelucrează, cu respectarea garanţiilor prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, date exclusiv în baza acestor criterii numai dacă, într-un caz determinat, sunt necesare pentru efectuarea actelor premergătoare sau a urmăririi penale, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni. Prevederile art. 4 se aplică în mod corespunzător. 

(7) Prevederile alin. (6) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care reglementează obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi de a ocroti viaţa intimă, familială şi privată. 

CAPITOLUL IV:

Stocarea datelor cu caracter personal

Art. 6. – (1) Pentru realizarea scopurilor activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. stochează numai acele date cu caracter personal care sunt exacte, complete şi necesare îndeplinirii atribuţiilor legale sau obligaţiilor rezultate din instrumente juridice internaţionale la care România este parte. 

(2) Stocarea diferitelor categorii de date cu caracter personal se realizează prin ordonarea acestora în funcţie de gradul lor de acurateţe şi exactitate. Datele cu caracter personal bazate pe opinii şi interpretări personale rezultate din activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt ordonate în mod distinct. 

(3) Structurile/Unităţile M.A.I. au obligaţia de a verifica periodic calitatea datelor prevăzute la alin. (2), conform regulilor stabilite potrivit art. 31 alin. (1) lit. b). 

(4) În situaţia în care datele cu caracter personal stocate se dovedesc a fi inexacte sau incomplete, structurile/unităţile M.A.I. care le deţin au obligaţia să le şteargă, distrugă, modifice, actualizeze sau, după caz, să le completeze. 

(5) Structurile/Unităţile M.A.I. stochează datele cu caracter personal colectate în scopuri administrative separat de datele cu caracter personal colectate în scopurile prevăzute la art. 1 alin. (1). 

Art. 7. – (1) Datele cu caracter personal se blochează atunci când există motive întemeiate să se considere că ştergerea lor ar putea afecta drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei vizate.

(2) Datele blocate se prelucrează doar în scopul care a împiedicat ştergerea lor.

(3) Datele blocate se şterg de îndată ce nu mai sunt necesare scopului prevăzut la alin. (2). 

Art. 8. – Structurile/Unităţile M.A.I. prelucrează suplimentar date cu caracter personal, într-un alt scop decât cel pentru care datele au fost colectate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) prelucrarea este compatibilă cu scopul în care au fost colectate datele;

b) scopul în care urmează a fi prelucrate suplimentar datele cu caracter personal de către structurile/unităţile M.A.I. sau entităţile cărora urmează să le fie comunicate datele se încadrează în atribuţiile sau, după caz, obligaţiile ce le revin potrivit legii;

c) prelucrarea este necesară şi proporţională în raport cu noul scop. 

CAPITOLUL V:

Comunicarea datelor cu caracter personal

Art. 9. – (1) Comunicarea datelor cu caracter personal între structurile/unităţile M.A.I. se face numai în cazul în care este necesară pentru exercitarea competenţelor şi îndeplinirea atribuţiilor legale ce le revin.

(2) Comunicarea de date cu caracter personal către alte autorităţi sau instituţii publice se poate efectua numai în următoarele situaţii:

a) în baza unei prevederi legale exprese ori cu autorizarea Autorităţii naţionale de supraveghere;

b) când datele sunt indispensabile îndeplinirii atribuţiilor legale ale destinatarului şi numai dacă scopul în care se face colectarea sau prelucrarea de către destinatar nu este incompatibil cu scopul pentru care datele au fost colectate de structurile/unităţile M.A.I., iar comunicarea datelor de structurile/unităţile M.A.I. se realizează în conformitate cu atribuţiile legale ale acestora.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), comunicarea datelor cu caracter personal către alte autorităţi sau instituţii publice este permisă în următoarele situaţii:

a) persoana vizată şi-a exprimat consimţământul expres şi neechivoc pentru comunicarea datelor sale;

b) comunicarea este necesară pentru a preveni un pericol grav şi iminent cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia.

(4) Comunicarea datelor cu caracter personal către entităţi de drept privat care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României se efectuează numai dacă există o obligaţie legală expresă sau cu autorizarea Autorităţii naţionale de supraveghere.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), comunicarea datelor cu caracter personal către entităţi de drept privat care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României sau în afara acestuia este permisă dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru comunicarea datelor sale sau dacă este necesară pentru a preveni un pericol grav şi iminent cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia sau a unei alte persoane ameninţate. 

Art. 10. – (1) Datele cu caracter personal deţinute de structurile/unităţile M.A.I. potrivit scopurilor prevăzute la art. 1 alin. (1) pot fi transferate următorilor destinatari:

a) autorităţilor poliţieneşti, judiciare sau altor autorităţi competente din statele membre ori organismelor sau instituţiilor Uniunii Europene cu atribuţii în domeniul cooperării poliţieneşti ori judiciare în materie penală;

b) Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale – Interpol sau altor instituţii internaţionale similare;

c) organismelor de poliţie din state terţe.

(2) Transferul datelor cu caracter personal prevăzut la alin. (1) se realizează în una dintre următoarele situaţii:

a) există o prevedere legală expresă în legislaţia naţională sau într-un tratat ratificat de România;

b) există prevederi legale care reglementează cooperarea poliţienească sau cooperarea judiciară internaţională în materie penală;

c) când transferul este necesar pentru prevenirea unui pericol grav şi iminent asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea unei infracţiuni grave prevăzute de lege, cu respectarea legii române. 

Art. 11. – (1) Cererile pentru comunicarea datelor cu caracter personal adresate structurilor/unităţilor M.A.I. de către alte structuri/unităţi ale M.A.I., alte autorităţi sau instituţii publice, entităţi de drept privat care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României sau în afara acestuia şi organisme de poliţie ale altor state trebuie să conţină datele de identificare a solicitantului, precum şi motivarea şi scopul cererii, conform prevederilor legale interne sau celor cuprinse în acordurile internaţionale la care România este parte. Cererile care nu conţin aceste date şi nu sunt conforme prevederilor legale interne sau celor cuprinse în acordurile internaţionale la care România este parte se resping.

(2) Înainte de comunicare, structurile/unităţile M.A.I. verifică dacă datele solicitate sunt exacte, complete şi actualizate. În cazul în care se constată că nu sunt corecte, complete sau actualizate, datele nu se comunică. În comunicări trebuie indicate, după caz, datele care rezultă din hotărâri ale instanţelor judecătoreşti ori din actele prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, clasarea, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau trimiterea în judecată, precum şi datele bazate pe opinii şi interpretări personale rezultate din activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1). Datele bazate pe opinii şi interpretări personale rezultate din activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) trebuie verificate la sursă înainte de a fi comunicate, iar gradul de acurateţe şi exactitate al acestor date trebuie întotdeauna menţionat cu ocazia comunicării.

(3) În situaţia în care au fost transmise date incorecte sau neactualizate, structurile/unităţile M.A.I. au obligaţia să îi informeze pe destinatarii respectivelor date asupra neconformităţii acestora, cu menţionarea datelor care au fost modificate sau, dacă este cazul, cu precizarea că datele transmise trebuie rectificate, şterse ori blocate.

(4) În situaţia în care se constată că au fost transmise date cu caracter personal în mod ilegal, structurile/unităţile M.A.I. au obligaţia de a-i informa pe destinatarii acestor date, cu precizarea că datele transmise trebuie şterse de îndată.

(5) În situaţia în care se constată că structurilor/unităţilor M.A.I. le-au fost transmise date cu caracter personal incorecte sau neactualizate, datele se rectifică, se şterg sau, după caz, se blochează, în condiţiile legii. Dacă structurilor/unităţilor M.A.I. le sunt transmise în mod eronat sau ilegal astfel de date, acestea se şterg sau, după caz, se blochează de îndată. Entitatea care a transmis datele este informată cu privire la măsura adoptată şi motivul adoptării acesteia.

(6) În cazul în care structurilor/unităţilor M.A.I. le sunt transmise, potrivit legii, date cu caracter personal nesolicitate, acestea au obligaţia de a verifica dacă datele sunt necesare în scopul pentru care au fost transmise. Datele care nu sunt necesare scopului se şterg sau, după caz, se blochează de îndată. Entitatea care a transmis datele este informată cu privire la măsura adoptată şi motivul adoptării acesteia. 

Art. 12. – (1) La comunicarea datelor cu caracter personal către alte autorităţi sau instituţii publice, entităţi de drept privat care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României sau în afara acestuia, ori către destinatarii prevăzuţi la art. 10 alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. atenţionează destinatarii asupra interdicţiei de a prelucra datele comunicate în alte scopuri decât cele specificate în cererea de comunicare.

(2) La comunicarea datelor cu caracter personal potrivit alin. (1) i se indică destinatarului limitări ale prelucrării, dacă este cazul, şi termene de păstrare adecvate şi se precizează obligaţia de a şterge datele cu caracter personal transmise la expirarea termenului indicat sau, dacă este cazul, de a proceda la blocarea acestora. Termenele de păstrare comunicate nu pot depăşi termenele stabilite prin prevederi legale ori, după caz, cele stabilite de structurile/unităţile M.A.I. prin reguli proprii, potrivit dispoziţiilor art. 31, pentru acele categorii de date cu caracter personal pe care le deţin şi urmează să facă obiectul comunicării.

(3) În cazul în care se comunică date cu caracter personal destinatarilor prevăzuţi la art. 10 alin. (1) lit. a), pot fi comunicate limitări ale prelucrării doar dacă acestea sunt stabilite de lege, iar termenele de păstrare sunt cele stabilite prin prevederi legale ori, după caz, de structurile/unităţile M.A.I. prin reguli proprii, potrivit dispoziţiilor art. 31.

(4) Prelucrarea datelor de către destinatari în alte scopuri decât cele care au format obiectul cererii se poate realiza numai cu acordul structurilor/unităţilor M.A.I. care le-au comunicat şi numai cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (2)-(5) şi ale art. 10.

(5) Structurile/Unităţile M.A.I. pot solicita destinatarilor prevăzuţi la alin. (1), cărora le-au fost comunicate date cu caracter personal, informaţii cu privire la modul în care acestea au fost prelucrate. 

Art. 13. – (1) Pentru datele cu caracter personal comunicate de către alte autorităţi competente sau entităţi de drept privat din afara teritoriului României, în cazul în care este precizat un termen de păstrare a datelor, structurile/unităţile M.A.I. au obligaţia de a şterge ori, după caz, de a bloca datele la expirarea termenului de păstrare a datelor indicat. În cazul în care nu este precizat un termen de păstrare a datelor, sunt aplicabile termenele de stocare a datelor cu caracter personal, stabilite pentru acele categorii de date de către structurile/unităţile M.A.I., potrivit dispoziţiilor art. 31.

(2) În cazul datelor cu caracter personal prevăzute la alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. au obligaţia de a verifica periodic, o dată la 3 ani, necesitatea stocării acestora.

(3) Datele cu caracter personal a căror stocare nu mai este necesară se şterg sau, după caz, se blochează, chiar dacă nu s-a împlinit termenul precizat de entitatea care le-a transmis Ori cel prevăzut de regulile stabilite potrivit dispoziţiilor art. 31.

(4) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică dacă la momentul expirării termenului de păstrare a datelor, indicat de autoritatea competentă sau entitatea de drept privat din afara teritoriului României, datele cu caracter personal sunt în continuare necesare pentru efectuarea de acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale, pentru desfăşurarea urmăririi penale sau pentru executarea unei pedepse. 

Art. 14. – Datele cu caracter personal comunicate de către autorităţile competente ale unui stat membru al Uniunii Europene, denumit în continuare stat membru, pot fi prelucrate suplimentar de către structurile/unităţile M.A.I., în alt scop decât cel pentru care au fost transmise, în una dintre următoarele situaţii:

a) pentru prevenirea, constatarea, cercetarea sau urmărirea penală a infracţiunilor ori executarea pedepselor, altele decât cele pentru care au fost comunicate;

b) pentru derularea altor proceduri judiciare sau administrative direct legate de prevenirea, constatarea, cercetarea ori urmărirea penală a infracţiunilor ori executarea pedepselor;

c) pentru prevenirea unui pericol iminent şi grav la adresa ordinii şi siguranţei publice;

d) în orice alt scop, cu consimţământul prealabil al statului membru care transmite sau cu consimţământul persoanei vizate, potrivit legii. 

Art. 15. – (1) Datele cu caracter personal comunicate de către autorităţile competente ale unui alt stat membru pot fi transferate de structurile/unităţile M.A.I. către autorităţi competente dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, denumit în continuare stat terţ, sau către organisme internaţionale, numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) se impune pentru prevenirea, constatarea, cercetarea sau urmărirea penală a infracţiunilor ori executarea pedepselor;

b) datele cu caracter personal sunt comunicate organismului internaţional ori autorităţii statului terţ competente în prevenirea, constatarea, cercetarea sau urmărirea penală a infracţiunilor sau pentru executarea pedepselor;

c) există acordul statului membru care a comunicat datele pentru transfer;

d) statul terţ sau organismul internaţional în cauză asigură un nivel corespunzător de protecţie pentru prelucrarea de date urmărită.

(2) Datele cu caracter personal pot fi comunicate în condiţiile prevăzute la alin. (1), fără acordul statului membru, numai dacă transferul de date este strict necesar pentru prevenirea unui pericol grav şi iminent la adresa ordinii şi siguranţei publice a unui stat membru ori a unui stat terţ sau a intereselor fundamentale ale unui stat membru, iar acordul prealabil nu poate fi obţinut în timp util.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), unitatea/structura M.A.I. care efectuează comunicarea de date cu caracter personal are obligaţia de a informa de îndată autoritatea competentă din statul membru care a furnizat datele.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), datele cu caracter personal pot fi comunicate către autorităţile competente dintr-un stat terţ sau către organismele internaţionale, cu respectarea dispoziţiilor art. 30 lit. d) ori e) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 16. – (1) Datele cu caracter personal comunicate de către autorităţile competente ale unui alt stat membru pot fi transferate către entităţi de drept privat dintr-un stat membru, altul decât cel care a furnizat datele, numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) autoritatea competentă din statul membru care a comunicat datele şi-a dat acordul pentru efectuarea prelucrării;

b) niciun interes specific legitim al persoanei vizate nu împiedica transmiterea;

c) în situaţii specifice, comunicarea este esenţială pentru autoritatea competentă care transmite date unei entităţi private.

(2) Cazurile specifice pentru care se consideră îndeplinită condiţia prevăzută la alin. (1) lit. c) sunt determinate de următoarele situaţii:

a) îndeplinirea unei obligaţii prevăzute de lege în sarcina entităţii private;

b) prevenirea, constatarea, cercetarea sau urmărirea penală a infracţiunilor ori executarea pedepselor;

c) prevenirea unui pericol iminent şi grav la adresa ordinii şi siguranţei publice;

d) prevenirea unei vătămări grave a drepturilor persoanei.

(3) Structurile/Unităţile M.A.I. au obligaţia de a informa entităţile de drept privat cărora le sunt comunicate datele potrivit alin. (1) cu privire la scopurile pentru care, în mod exclusiv, pot fi utilizate datele cu caracter personal comunicate. 

Art. 17. – La cerere, structurile/unităţile M.A.I. informează autorităţile competente ale unui alt stat membru care au transmis date cu caracter personal cu privire la modul în care acestea au fost prelucrate, în termen de 15 zile de la înregistrarea solicitării. 

Art. 18. – (1) Pentru realizarea activităţilor de cercetare şi combatere a infracţiunilor, structurile/unităţile M.A.I. pot interconecta sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le deţin pentru scopuri diferite.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1), interconectarea sistemelor de evidenţă a datelor cu caracter personal sau a mijloacelor automate de prelucrare a datelor cu caracter personal, constituite potrivit art. 3, se poate realiza şi cu sistemele de evidenţă ori cu mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal deţinute de alţi operatori, autorităţi şi instituţii publice naţionale.

(3) Interconectările prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt posibile numai cu acordul prealabil al Autorităţii naţionale de supraveghere. În cazul obţinerii acordului prealabil, structura/unitatea M.A.I. notifică prelucrarea Autorităţii naţionale de supraveghere, în condiţiile prevăzute la art. 4.

(4) În scopul prevăzut la alin. (1), interconectarea sistemelor de evidenţă a datelor cu caracter personal sau a mijloacelor automate de prelucrare a datelor cu caracter personal, constituite potrivit art. 3, se poate realiza şi cu sistemele de evidenţă sau cu mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal deţinute de alţi operatori, entităţi de drept privat.

(5) Interconectările prevăzute la alin. (4) sunt permise numai în cazul efectuării actelor premergătoare, al urmăririi penale sau al judecării unei infracţiuni în baza unei autorizări emise de procurorul competent să efectueze ori să supravegheze, într-un caz determinat, efectuarea actelor premergătoare sau urmărirea penală ori, în căzui judecării unei infracţiuni, de judecătorul anume desemnat de la instanţa căreia îi revine competenţa de a judeca fondul cauzei pentru care sunt prelucrate datele respective.

(6) Accesul direct sau printr-un serviciu de comunicaţii electronice la un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal care face obiectul interconectării, potrivit alin. (1), este permis numai în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 6-24. 

Art. 19. – (1) În cazul activităţilor de prevenire a infracţiunilor, de menţinere şi de asigurare a ordinii publice, sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal, constituite potrivit art. 3, pot fi interconectate cu:

a) Registrul naţional de evidenţă a persoanelor;

b) Registrul naţional de evidenţă a paşapoartelor simple;

c) Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate,

(2) În cazul activităţilor prevăzute la alin. (1), structurile/ unităţile M.A.I. pot interconecta sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le deţin pentru scopuri similare ori corelate.

(3) Interconectările prevăzute la alin. (1) şi (2) se notifică Autorităţii naţionale de supraveghere prin modificarea/ completarea notificării sau depunerea unei noi notificări.

(4) În cazul activităţilor prevăzute la alin. (1), structurile/ unităţile M.A.I. pot interconecta sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le deţin pentru scopuri diferite, numai cu acordul prealabil al Autorităţii naţionale de supraveghere. În cazul obţinerii acordului, structurile/unităţile M.A.I. notifică prelucrarea datelor Autorităţii naţionale de supraveghere prin modificarea/completarea notificării sau depunerea unei noi notificări.

(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile şi în cazul activităţilor de control la frontieră, executate, în condiţiile legii, de structura specializată a M.A.I, care impun interconectarea sistemelor de evidenţă a datelor cu caracter personal sau a mijloacelor automate de prelucrare a datelor cu caracter personal, constituite potrivit dispoziţiilor art. 3. 

Art. 20. – (1) Structurile/Unităţile M.A.I. pot configura sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le deţin pentru scopuri corelate sau diferite, astfel încât semnalările cu privire la persoane sau bunuri să fie accesibile în orice sistem ori mijloc de prelucrare.

(2) Sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal deţinute de structurile/unităţile M.A.I. se configurează astfel încât niciun utilizator să nu aibă acces decât la datele cu caracter personal strict necesare desfăşurării atribuţiilor de serviciu. Structurile/Unităţile M.A.I. au obligaţia de a stabili categoriile de date la care are acces fiecare utilizator, în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. 

Art. 21. – (1) În cazul sistemelor de evidenţă constituite potrivit scopurilor prevăzute la art. 1 alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. pot permite autorităţilor, instituţiilor sau organizaţiilor prevăzute la art. 10 accesul direct la sistemele gestionate, doar în condiţii care să asigure securitatea datelor cu caracter personal, în următoarele situaţii:

a) în baza unui tratat ratificat de România;

b) în cadrul activităţii de cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală efectuată în cadrul Uniunii Europene.

(2) Prelucrările efectuate potrivit alin. (1) se notifică Autorităţii naţionale de supraveghere în condiţiile art. 4.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile, instituţiile sau organizaţiile prevăzute la art. 10 se permite doar pentru scopul stabilit prin tratat ori, după caz, printr-un instrument juridic al Uniunii Europene. 

Art. 22. – (1) În situaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1), structurile/unităţile M.A.I., dispun măsurile necesare pentru ca toate prelucrările de date cu caracter personal să fie înregistrate în sistem într-un fişier de acces, în scopul monitorizării legalităţii efectuării prelucrărilor.

(2) Sistemele de evidenţă sau mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal gestionate de către Structurile/unităţile M.A.I. trebuie să fie configurate astfel încât să genereze fişierele de acces şi în situaţia în care structurilor/unităţilor M.A.I. li se permite accesul direct în sistemele de evidenţă gestionate de autorităţile, instituţiile sau organizaţiile prevăzute la art. 10.

(3) Fişierele de acces trebuie să cuprindă cel puţin data, ora exactă, motivul prelucrării, datele de identificare a autorităţii, instituţiei sau, după caz, a organizaţiei care a efectuat prelucrarea, precum şi codul de identificare a utilizatorului care a efectuat prelucrarea. Dacă este cazul, fişierele de acces pot conţine şi datele cu caracter personal care au făcut obiectul prelucrării.

(4) Fişierele de acces pot fi utilizate doar în scopul verificării legalităţii prelucrării sau pentru asigurarea securităţii datelor cu caracter personal. 

Art. 23. – La cerere, structurile/unităţile M.A.I. comunică, în termen de 15 zile, autorităţilor competente în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal din afara teritoriului României, înregistrările referitoare la prelucrările efectuate în sistemele de evidenţă gestionate de entităţile din statul a cărui autoritate a formulat cererea. 

CAPITOLUL VI:

Drepturile persoanei vizate

Art. 24. – (1) Structurile/Unităţile M.A.I. asigură condiţiile de exercitare a drepturilor conferite de lege persoanei vizate, cu respectarea Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prezentei legi.

(2) Prevederile referitoare la exercitarea drepturilor persoanei vizate, prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică pe perioada în care o asemenea măsură este necesară pentru evitarea prejudicierii activităţilor specifice de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, ca urmare a cunoaşterii de persoana vizată a faptului că datele sale cu caracter personal sunt prelucrate, sau este necesară pentru protejarea persoanei vizate ori a drepturilor şi libertăţilor altor persoane, în cazul în care există date şi informaţii că aceste drepturi şi libertăţi sunt puse în pericol.

(3) În cazul aplicării excepţiilor de la exercitarea drepturilor persoanei vizate, prevăzute la alin. (2), acestea trebuie motivate în scris. Necomunicarea motivelor este posibilă numai în măsura în care este necesară bunei desfăşurări a activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) sau pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane decât persoana vizată.

(4) În toate situaţiile, persoana vizată va fi informată cu privire la dreptul de a se adresa Autorităţii naţionale de supraveghere sau, după caz, instanţei de judecată, care va decide dacă măsurile luate de structurile/unităţile M.A.I., conform prevederilor alin. (2), sunt întemeiate.

(5) În situaţia în care, în urma exercitării dreptului de acces sau a dreptului de intervenţie, rezultă că datele cu caracter personal sunt inexacte, irelevante sau înregistrate în mod abuziv, acestea vor fi şterse sau rectificate prin anexarea unui document, încheiat în acest sens, la sistemul de evidenţă ale cărui date cu caracter personal au suferit modificări, deţinut de structurile/unităţile M.A.I.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (5) se aplică tuturor documentelor care au legătură cu sistemul de evidenţă a datelor cu caracter personal. În cazul în care acestea nu sunt efectuate imediat, se va avea în vedere realizarea lor cel mai târziu la data prelucrării ulterioare a datelor cu caracter personal sau la o următoare comunicare a acestora.

(7) În situaţia în care structurile/unităţile M.A.I. nu pot da curs cererilor formulate în exercitarea dreptului de intervenţie în scopul rectificării, ştergerii ori, după caz, blocării datelor cu caracter personal, transmit persoanei vizate un răspuns scris în care sunt menţionate motivele care stau la baza imposibilităţii soluţionării solicitării, precum şi faptul că aceasta are dreptul de a se adresa Autorităţii naţionale de supraveghere sau, după caz, instanţei de judecată. 

Art. 25. – (1) În cazul în care structurile/unităţile M.A.I. formulează cereri pentru comunicarea datelor cu caracter personal adresate unor autorităţi competente ori entităţi de drept privat din afara teritoriului României, pot solicita ca persoana vizată să nu fie informată cu privire la prelucrare numai dacă sunt aplicabile dispoziţiile art. 24 alin. (2). La încetarea motivelor pentru care s-a formulat o astfel de solicitare, structurile/unităţile M.A.I. informează în scris autoritatea competentă ori entitatea de drept privat din afara teritoriului României cu privire la faptul că persoana vizată, ale cărei date cu caracter personal au fost comunicate, poate fi informată cu privire la această prelucrare.

(2) În cazul în care autorităţile competente ale unui stat membru solicită, cu ocazia comunicărilor de date cu caracter personal de către structurile/unităţile M.A.I., ca persoana vizată să nu fie informată, structurile/unităţile M.A.I. dispun informarea persoanei vizate doar cu consimţământul autorităţii competente solicitante. 

Art. 26. – În situaţia în care cererea persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal se referă la o prelucrare efectuată de către o autoritate competentă ori entitate de drept privat din afara teritoriului României în sistemele de evidenţă gestionate de structurile/unităţile M.A.I., prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (3), ale art. 14 alin. (3) şi ale art. 15 alin. (4) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, i se răspunde solicitantului cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data primirii cererii. În acest termen, structurile/unităţile M.A.I. solicită informaţii autorităţii competente ori entităţii de drept privat din afara teritoriului României care a efectuat prelucrarea. 

Art. 27. – (1) În cazul în care exactitatea unor date cu caracter personal este contestată de persoana vizată, iar exactitatea sau inexactitatea datelor respective nu se poate stabili cu certitudine, acestora li se pot atribui referinţe. La cererea persoanei vizate, atribuirea de referinţe este obligatorie.

(2) Datele cu caracter personal cărora le-au fost atribuite referinţe nu pot fi comunicate decât în scopul stabilirii corectitudinii acestora.

(3) Referinţele atribuite potrivit alin. (1) pot fi înlăturate în unul dintre următoarele cazuri:

a) la solicitarea ori cu acordul persoanei vizate, atunci când exactitatea sau, după caz, inexactitatea datelor cu caracter personal a fost stabilită;

b) atunci când există o hotărâre a instanţei de judecată sau autorizarea Autorităţii naţionale de supraveghere. 

Art. 28. – (1) Structurile/Unităţile M.A.I., în calitate de operatori, răspund pentru prejudiciul cauzat persoanei vizate în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, chiar şi în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat prin prelucrarea, în condiţiile legii, a unor date cu caracter personal inexacte furnizate de o autoritate competentă a unui stat membru.

(2) În situaţia în care structurile/unităţile M.A.I. sunt obligate, în condiţiile legii, la plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate persoanei vizate ca urmare a prelucrării unor date cu caracter personal inexacte furnizate de o autoritate competentă a unui stat membru, acestea sunt obligate să dispună măsurile necesare pentru recuperarea sumelor plătite ca despăgubire de la autoritatea care a furnizat datele respective.

(3) Pentru a se asigura îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (2), structurile/unităţile M.A.I., care au plătit despăgubiri pentru prejudiciile cauzate persoanei vizate ca urmare a prelucrării unor date cu caracter personal inexacte, informează autoritatea competentă din statul membru care a furnizat aceste date şi solicită rambursarea sumei plătite ca despăgubire. Cu această ocazie, structurile/unităţile M.A.I. comunică faptul că prejudiciul a fost cauzat exclusiv ca urmare a prelucrării, în condiţiile legii, a datelor inexacte furnizate de autoritatea competentă din statul membru, şi nu din culpa structurii/unităţii M.A.I. care a primit datele cu caracter personal şi anexează documente din care să rezulte:

a) că structura/unitatea M.A.I. a fost obligată la plata despăgubirii pentru prejudiciile cauzate persoanei vizate şi că a plătit o sumă de bani;

b) că datele cu caracter personal ale persoanei vizate provin de la această autoritate competentă din statul membru;

c) datele de identificare a contului în care urmează a fi virate sumele de bani.

(4) În situaţia în care structurilor/unităţilor M.A.I. li se solicită de către autorităţi competente din statele membre rambursarea unor sume plătite de acestea ca despăgubiri pentru prejudicii cauzate persoanelor vizate ca urmare a prelucrării unor date cu caracter personal inexacte furnizate de structurile/unităţile M.A.I., înainte de plata sumelor solicitate, structurile/unităţile M.A.I. trebuie să verifice dacă:

a) prejudiciul a fost cauzat exclusiv ca urmare a prelucrării datelor inexacte furnizate în condiţiile indicate de structura/unitatea M.A.I., şi nu din culpa autorităţii competente solicitante;

b) solicitarea este însoţită de documente din care să rezulte că autoritatea competentă din statul membru a fost obligată la plata despăgubirii pentru prejudiciile cauzate persoanei vizate ca urmare a furnizării de către structurile/unităţile M.A.I. a unor informaţii inexacte şi că a plătit o sumă de bani. 

CAPITOLUL VII:

Încheierea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal

Art. 29. – (1) Datele cu caracter personal stocate în îndeplinirea activităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se şterg sau se transformă în date anonime atunci când nu mai sunt necesare scopurilor pentru care au fost colectate ori, după caz, se blochează, în condiţiile legii. În situaţii justificate, datele pot fi trecute în evidenţă pasivă şi stocate, pentru o perioadă care nu poate fi mai mare decât termenul de stocare stabilit iniţial potrivit scopului în care au fost colectate.

(2) Înainte de ştergerea datelor cu caracter personal, potrivit alin. (1), şi dacă activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) nu mai pot fi prejudiciate prin cunoaşterea faptului că datele cu caracter personal au fost colectate şi stocate, persoana vizată trebuie informată atunci când colectarea şi stocarea datelor s-au efectuat fără consimţământul său.

(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), informarea persoanei vizate se realizează de structurile/unităţile M.A.I. care au colectat şi stocat datele cu caracter personal ale acesteia, în termen de 15 zile de la momentul în care activităţile prevăzute la art. 1 alin (1) nu mai pot fi prejudiciate sau, după caz, de la momentul comunicării către aceste structuri/unităţi ale M.A.I. a unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale, clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), datele cu caracter personal pot fi stocate şi după îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate, dacă este necesară păstrarea acestora. Evaluarea necesităţii stocării datelor după îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate se realizează, în special, în următoarele situaţii:

a) datele sunt necesare în vederea terminării urmăririi penale într-un caz determinat;

b) nu există o hotărâre judecătorească definitivă;

c) nu a intervenit reabilitarea;

d) nu a intervenit prescripţia executării pedepsei;

e) nu a intervenit amnistia;

f) datele fac parte din categorii speciale de date, potrivit Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 

CAPITOLUL VIII:

Securitatea datelor cu caracter personal

Art. 30. – Structurile/Unităţile M.A.I. sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea tehnică şi organizatorică adecvată a prelucrării datelor cu caracter personal, astfel încât să prevină accesul, comunicarea sau distrugerea neautorizată ori alterarea datelor. În acest scop, se au în vedere diferitele caracteristici ale sistemelor de evidenţă a datelor cu caracter personal şi conţinutul acestora. 

CAPITOLUL IX:

Dispoziţii finale

Art. 31. – (1) Structurile/Unităţile M.A.I. care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia de a elabora reguli, dacă acestea nu sunt stabilite prin prevederi legale exprese, cu privire la:

a) termenele de stocare a datelor cu caracter personal pe care le prelucrează;

b) verificările periodice asupra datelor cu caracter personal pentru ca acestea să fie exacte, actuale şi complete;

c) ştergerea datelor cu caracter personal.

(2) În lipsa unor prevederi legale exprese care să stabilească regulile prevăzute la alin. (1), structurile/unităţile M.A.I. care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să stabilească aceste reguli, cu avizul Autorităţii naţionale de supraveghere acordat în condiţiile legii. 

Art. 32 – Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

 *

Prezenta lege transpune în legislaţia naţională Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 350 din 30 decembrie 2008 şi creează cadrul juridic necesar aplicării art. 24-32 din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 210 din 6 august 2008.