Legea nr. 232/2004

M. Of. nr. 502 din 3 iunie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR                     SENATUL

 

L E G E

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. − Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Înaintea alineatului (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

„Art. 1. − Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.”

2. Alineatul (3) al articolului 1 se abrogă.

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. − (1) Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.

(2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei.

(3) Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

4. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 3 vor avea următorul cuprins:

„Art. 3. − (1) Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de Constituţie şi de prezenta lege.

(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale.”

5. Articolele 4 şi 5 se abrogă.

6. Alineatul (2) al articolului 8 se abrogă.

7. După alineatul (1) al articolului 9 se introduce un alineat nou, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.”

8. Literele a) şi b) ale alineatului (1) al articolului 11 vor avea următorul cuprins:

„a) coordonează activitatea Curţii Constituţionale;

b) convoacă şi prezidează şedinţele Curţii Constituţionale;”.

9. După litera b) a alineatului (1) al articolului 11 se introduce o literă nouă, litera b¹), cu următorul cuprins:

„b¹) desemnează judecătorul-raportor în cazurile prevăzute de lege şi stabileşte termenele de judecată;”

10. După alineatul (2) al articolului 11 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) În exercitarea atribuţiilor de conducere administrativă, preşedintele emite ordine.”

11. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. − (1) Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică.”

12. Partea introductivă şi litera A ale alineatului (1) al articolului 13 vor avea următorul cuprins:

„Art. 13. − (1) Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează:

A. Decizii, în cazurile în care:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi a celor ridicate direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.”

13. După alineatul (2) al articolului 13 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

14. Alineatul (1) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. − (1) Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăşte altfel.”

15. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:

„Art. 17. − (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

(2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de 2 zile.”

16. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. − (1) În cazul sesizării Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării.

(2) Dacă sesizarea s-a făcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.

(3) Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.”

17. Alineatul (1) al articolului 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. − (1) Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.”

18. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:

„(2) Decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se comunică Preşedintelui României. Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea legii se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

(3) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.”

19. La capitolul III secţiunea a 2-a, după punctul 1 se introduc două puncte noi, punctele 1¹ şi 1², cu următorul cuprins:

„1¹. Verificarea constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei

Art. 20¹. − Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.

Art. 20². − La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Curţii numeşte un judecător-raportor şi stabileşte termenul de judecată.

Art. 20³. − (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.

(2) Decizia Curţii se comunică celor care au iniţiat proiectul de lege sau propunerea legislativă ori, după caz, reprezentantului acestora.

Art. 20⁴. − Proiectul de lege sau propunerea legislativă se prezintă Parlamentului numai împreună cu decizia Curţii Constituţionale, comunicată potrivit art. 20³ alin. (2).

Art. 20⁵. − (1) În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20² şi art. 20³ aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a Constituţiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

1². Controlul constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale

Art. 20⁶. − (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

(2) Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va comunica Preşedintelui României, preşedintelui celeilalte Camere, precum şi Guvernului.

(3) Sesizarea făcută de parlamentari se înregistrează, după caz, la Senat sau la Camera Deputaţilor şi se trimite Curţii Constituţionale, în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.

(4) Curtea Constituţională comunică sesizarea Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Art. 20⁷. − Până la data dezbaterilor în plenul Curţii Constituţionale, Preşedintele României, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere.

Art. 20⁸. − (1) Dezbaterea asupra constituţionalităţii tratatului sau a acordului internaţional are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, acestea nu pot fi disociate.

(2) Decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau a acordului internaţional a fost constatată potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, republicată, acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.”

20. Alineatul (3) al articolului 22 se abrogă.

21. Alineatul (4) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

„(4) Dacă prin decizie se constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale regulamentului, Camera sesizată va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispoziţii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile din regulament declarate neconstituţionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispoziţiile regulamentare declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice.”

22. La capitolul III secţiunea a 2-a, punctul 3 va avea următorul titlu:

„3. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.

23. Alineatele (1), (2), (3) şi (6) ale articolului 23 vor avea următorul cuprins:

„Art. 23. − (1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

............................................................................................

(6) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”

24. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 24 vor avea următorul cuprins:

„Art. 24. − (1) Primind încheierea prevăzută la art. 23 alin. (4), preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecătorul-raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituţională preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere. Prevederile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

............................................................................................

(4) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public.”

25. Alineatul (3) al articolului 24 se abrogă.

26. După alineatul (4) al articolului 24 se introduce un alineat nou, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:

„(4¹) Participarea procurorului la judecată este obligatorie.”

27. Alineatul (3) al articolului 25 va avea următorul cuprins:

„(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”

28. La capitolul III secţiunea a 2-a, după punctul 3 se introduc două puncte noi, punctele 3¹ şi 3², cu următorul cuprins:

„3¹. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului

Art. 25¹. − Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.

Art. 25².−La soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 23−25 se aplică în mod corespunzător. 32. Soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice

Art. 25³. − (1) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.

Art. 25⁴. − (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor.

(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.

(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.

Art. 25⁵. − Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

29. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Art. 26. − (1) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.

(2) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.”

30. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

„Art. 27. − Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.”

31. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 29 vor avea următorul cuprins:

„Art. 29. − (1) Pentru soluţionarea contestaţiei, preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecătorul-raportor, care este obligat să o comunice, împreună cu actele doveditoare, partidului politic la care se referă contestaţia, precizându-i data până la care poate depune un memoriu în apărare, însoţit de dovezile corespunzătoare.

(2) Contestaţia se judecă, pe baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în acest scop şi a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui constituţionalitate este contestată şi a Ministerului Public.

............................................................................................

(4) Decizia Curţii nu este supusă căilor de atac.”

32. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

„Art. 30. − (1) Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constituţie, republicată.

(2) Decizia de admitere a contestaţiei se comunică Tribunalului Bucureşti în vederea radierii partidului politic neconstituţional din Registrul partidelor politice.”

33. Alineatul (3) al articolului 31 va avea următorul cuprins:

„(3) Preşedintele Curţii Constituţionale, primind cererea, va desemna judecătorul-raportor.”

34. Alineatul (1) al articolului 32 va avea următorul cuprins:

„Art. 32. − (1) Avizul cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României se emite de Curtea Constituţională în urma dezbaterii propunerii de suspendare şi a dovezilor prezentate.”

35. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

„Art. 34. − Cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurări se face de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor.”

36. La capitolul III secţiunea a 2-a, după punctul 7 se introduc două puncte noi, punctele 7¹ şi 7², cu următorul cuprins:

„7¹. Exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia

Art. 34¹. − (1) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

(2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.

(3) Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului.

Art. 34². − (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.

(2) Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

(3) Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

7². Verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni

Art. 34³. − Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:

a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor;

b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora;

c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole.

Art. 34⁴. − La primirea sesizării, preşedintele Curţii Constituţionale desemnează judecătorul-raportor şi stabileşte termenul pentru întrunirea judecătorilor, în vederea verificării iniţiativei.”

37. Articolele 35 şi 36 se abrogă.

38. După capitolul III se introduc două capitole noi, capitolele III¹ şi III², cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL III¹

Plenul Curţii Constituţionale

Art. 36¹. − Plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din judecătorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile acesteia, prevăzute de Constituţie şi de lege. Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii.

Art. 36². − (1) Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(2) Soluţiile adoptate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale se înscriu în condica şedinţelor de judecată, iar în materie administrativă se consemnează, pentru fiecare şedinţă în parte, într-un proces-verbal pe baza căruia se emite o hotărâre, semnată de preşedintele Curţii şi contrasemnată de secretarul general.

(3) Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, Plenul se convoacă de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă a unui judecător. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul şedinţei.

CAPITOLUL III²

Reguli procedurale specifice activităţii Curţii Constituţionale

Art. 36³. − (1) La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii absentează în mod justificat.

(2) Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii Constituţionale. În lipsa preşedintelui Curţii, şedinţele sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta. La şedinţe participă în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autorităţi, înştiinţate în acest scop.

(3) Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecătorilor Curţii Constituţionale, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar şi, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 146 lit. d), e) şi k) din Constituţie, republicată, fără înştiinţarea părţilor. Preşedintele Curţii poate invita, pentru relaţii, persoanele considerate necesare.

Art. 36⁴. − (1) Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de şedinţă. Secretarul general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţe.

(2) În scopul asigurării solemnităţii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţă a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisă numai înaintea începerii dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.

(3) Este interzis ca în sala de şedinţă să se facă propagandă de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuării din sală şi a sesizării organelor de poliţie, dacă preşedintele Curţii Constituţionale apreciază că fapta are caracter grav.

(4) Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.

(5) Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale se dispune atunci când obiectul excepţiei este identic.

Art. 36⁵. − În timpul şedinţelor publice, judecătorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poartă robă.

Art. 36⁶. − Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor.

Art. 36⁷. − În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, măsurile dispuse de Curtea Constituţională, precum şi toate celelalte aspecte rezultând din desfăşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.

Art. 36⁸. − În cazul în care Curtea Constituţională rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile. În condica de şedinţă se va trece în momentul pronunţării şi termenul la care au avut loc dezbaterile.

Art. 36⁹. − (1) Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat.

(2) Judecătorul-raportor votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi ceilalţi judecători şi, la sfârşit, preşedintele Curţii Constituţionale.

(3) În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei.

(4) Dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.

Art. 36¹⁰. − (1) Rezultatul deliberării se înscrie într-o minută, care se semnează de judecătorii care au participat la şedinţă şi de magistratul-asistent.

(2) Magistratul-asistent va consemna de îndată în condica de şedinţă soluţiile date, care se semnează de către judecători.

(3) Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.

Art. 36¹¹. − (1) Deciziile, hotărârile şi avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare.

(2) Deciziile, hotărârile şi avizele se certifică de către preşedintele Curţii Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pentru decizii, hotărâri şi avize.

(3) Curtea Constituţională editează culegeri de decizii şi hotărâri şi organizează sistematizarea jurisprudenţei sale.”

39. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale”

40. Înaintea alineatului (1) al articolului 37 se introduc două alineate noi, cu următorul cuprins:

„Art. 37. − Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi sunt inamovibili pe durata mandatului. Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.”

41. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 42 vor avea următorul cuprins:

„Art. 42. − (1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

42. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„Art. 46. − Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii Curţii Constituţionale, cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, beneficiind de indemnizaţie egală cu a acestora, majorată cu 15%, precum şi de celelalte drepturi.”

43. După articolul 46 se introduc două articole noi, articolele 46¹ şi 46², cu următorul cuprins:

„Art. 46¹. − Judecătorii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti beneficiază de cazare gratuită, de transport săptămânal la şi de la localitatea de domiciliu, precum şi de diurnă pentru zilele în care participă la lucrările Curţii Constituţionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru deputaţi şi senatori.

Art. 46². − (1) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă pe 6 luni de activitate.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii.

(3) Judecătorii Curţii Constituţionale au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.”

44. Titlul capitolului V va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Personalul Curţii Constituţionale”

45. În cadrul capitolului V, după articolul 46² se introduc două articole noi, articolele 46³ şi 46⁴, cu următorul cuprins:

„Art. 46³. − (1) Personalul Curţii Constituţionale este constituit din corpul magistraţilor-asistenţi şi din personalul Secretariatului General, care este condus de un secretar general.

(2) Secretarul general este asimilat magistraţilor, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestora. Perioada de îndeplinire a funcţiei de secretar general al Curţii Constituţionale constituie vechime în magistratură.

(3) Secretarul general este ordonator de credite, în condiţiile art. 11 alin. (2).

Art. 46⁴. − Statutul personalului Curţii Constituţionale se reglementează prin lege specială.”

46. Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale”

47. Alineatul (2) al articolului 49 va avea următorul cuprins:

„(2) Proiectul de buget se aprobă de către Plenul Curţii Constituţionale şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării.”

48. Articolul 51 se abrogă.

49. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

„Art. 52. − Autorităţile publice, instituţiile, regiile autonome, societăţile comerciale şi orice alte organizaţii sunt obligate să comunice informaţiile, documentele şi actele pe care le deţin, cerute de Curtea Constituţională pentru realizarea atribuţiilor sale.”

50. Articolul 53 se abrogă.

Art. II. − În tot cuprinsul legii, denumirea „Curtea Supremă de Justiţie” se înlocuieşte cu denumirea „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Art. III. − Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 3 iunie 2004.

Nr. 232.