Legea nr. 192/2001 − Republicare*)

M. Of. nr. 627 din 2 septembrie 2003

 

LEGE

privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura

 

TITLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura sunt activităţi de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum şi convenţiilor internaţionale din domeniu la care România este parte.

Art. 2. − Obiectul prezentei legi îl constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activităţile de protecţie a fondului piscicol natural şi de pescuit, desfăşurate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, care se supun şi reglementărilor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabilă a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României;

d) aplicarea strategiei naţionale în domeniu, a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii şi a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică şi icrelor depuse, larvelor şi puietului animalelor acvatice.

Art. 3. − În sensul prezentei legi, sunt considerate:

1. bazine piscicole naturale:

a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;

b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;

c) pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile;

d) bălţile şi lacurile naturale;

e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;

f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;

g) limita apelor teritoriale şi zona economică exclusivă a Mării Negre;

2. bazine piscicole amenajate:

a) heleşteiele;

b) iazurile cu zonele lor inundabile;

c) păstrăvăriile;

d) vivierele flotabile;

e) staţiile de reproducere artificială;

f) instalaţiile pentru creşterea superintensivă.

Art. 4. − În sensul prezentei legi, termenii înscrişi mai jos au următorul înţeles:

− acvacultură − ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea şi creşterea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice;

− administrator − persoană juridică de interes public căreia statul îi încredinţează administrarea fondului piscicol natural;

− amenajări piscicole − heleşteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, păstrăvăriile, instalaţiile de viviere flotabile, staţiile de reproducere artificială, alte instalaţii destinate reproducerii şi creşterii peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice;

− autorizaţie/licenţă de pescuit/acvacultură − act emis de administrator, care atestă faptul că unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;

− atestat − act emis conform legii, care certifică faptul că o persoană fizică este pescar profesionist sau piscicultor;

− bazine piscicole naturale − pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes, în regim natural sau ameliorat, bălţile şi lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare şi canalele magistrale sau de navigaţie;

− braconaj piscicol − infracţiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale;

− captură − cantitatea de peşte şi alte animale acvatice pescuită într-un bazin acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

− captură totală admisibilă (TAC) − cantitatea pescuită, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, ce poate fi extrasă anual dintr-un stoc de peşte fără a afecta capacitatea de refacere naturală a populaţiilor de peşti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;

− capacitate de pescuit − cantitatea de peşte ce poate fi extrasă de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o navă sau o flotă, care se presupune că poate activa fără a fi limitată captura;

− cotă − parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare pescuit comercial;

− efectiv piscicol − totalitatea populaţiilor de peşti, scoici, broaşte şi alte vieţuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;

− efort de pescuit − numărul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activează în unitatea de timp, cum sunt numărul de traulări, numărul de cârlige instalate, numărul de năvoade sau numărul de lansări, într-o zi;

− exploatare durabilă − exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o manieră şi la un nivel care să nu conducă, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potenţialul lor şi al ecosistemelor să corespundă nevoilor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare;

− fermă piscicolă − unitate funcţională de bază în piscicultură, determinată geografic, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole;

− fond piscicol − totalitatea populaţiilor de peşti, raci, scoici, broaşte şi a altor vieţuitoare acvatice;

− furt piscicol − infracţiunea care constă în sustragerea peştelui sau în practicarea ilegală a pescuitului, în amenajările piscicole;

− inspector piscicol − persoană fizică autorizată de autoritatea publică centrală care răspunde de piscicultură să efectueze inspecţii privind supravegherea respectării aplicării legislaţiei, în pescuit şi acvacultură;

− inspecţie piscicolă − vizită la bordul unei nave (ambarcaţiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor şi a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrării capturilor, a stării navei (ambarcaţiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor şi utilajelor de prelucrare şi depozitare a capturilor, precum şi pentru respectarea legalităţii specifice desfăşurării activităţii de acvacultură;

− jurnal de pescuit − registru de la bordul navelor sau ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit şi capturile realizate, pe specii;

− navă de pescuit − orice navă care execută sau intenţionează să execute o exploatare comercială a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare şi orice altă navă implicată în astfel de operaţiuni;

− navă de inspecţie piscicolă − navă neangajată în pescuitul comercial, care este destinată controlului şi supravegherii activităţii de pescuit;

− patrimoniu piscicol − totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajările piscicole, precum şi construcţiile cu instalaţiile aferente;

− pescar profesionist − persoană fizică atestată conform legii să exercite pescuitul în scop comercial;

− piscicultor − persoană fizică atestată să exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultură;

− pescar sportiv − persoană fizică, care practică pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;

− pescuit − capturarea peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice în scop comercial, ştiinţific sau recreativ/sportiv, pe bază de autorizaţie/licenţă/permis de pescuit, în locuri, perioade şi cu unelte prevăzute de lege;

− piscicultură − ramură a acvaculturii, care se ocupă cu tehnologii de creştere a peştelui şi care implică diferite forme de intervenţie în procesul de reproducţie, creştere, furajare, ameliorare şi protecţie a populaţiilor piscicole;

− protecţia fondului piscicol − ansamblul de măsuri şi reglementări prin care se asigură conservarea biodiversităţii şi exploatarea raţională a fondului piscicol, în condiţii de păstrare a echilibrului ecologic;

− pescar − persoană care desfăşoară o activitate de pescuit de pe mal, din apă, de pe o platformă fixă sau plutitoare, ambarcaţiune sau vas;

− fişierul navelor de pescuit − registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;

− specie introdusă − orice specie transportată şi lansată intenţionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezenţei sale naturale;

− sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) − sistem automatizat de transmitere în timp real către compania naţională autorizată a localizării navelor, a capturilor realizate şi a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.

Art. 5. − Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 şi cum sunt definite la art. 4, aparţine domeniului public de interes naţional şi local.

Art. 6. − Fondul piscicol din amenajările piscicole, precum şi amenajările piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 şi cum sunt definite la art. 4, pot aparţine, după caz, domeniului public de interes naţional sau local ori domeniului privat.

Art. 7. − (1) Strategia în domeniul conservării biodiversităţii din bazinele piscicole naturale este atribuţia autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.

(2) Strategia în domeniul protecţiei fondului piscicol şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii şi valorificării producţiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrală sau pentru agricultură şi alimentaţie împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.

(3) Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, precum şi autoritatea publică centrală care răspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în strategie.

TITLUL II

Pescuitul în bazinele naturale şi autorizarea pescuitului

CAPITOLUL I

Administrarea şi exploatarea fondului piscicol

Art. 8. − (1) Pentru administrarea fondului piscicol care aparţine domeniului public al statului, cu excepţia zonei administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” şi a celei administrate de Regia Naţională a Pădurilor, se înfiinţează Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, instituţie publică cu personalitate juridică, cu caracter financiar şi comercial, cu finanţare extrabugetară, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2) Sediul administrativ al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucureşti.

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum şi patrimoniul acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[1]

Art. 9. − (1) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol administrează bunuri de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

(2) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol administrează amenajări piscicole, proprietate publică sau privată a statului, care au ca destinaţie producerea de puiet, remonţi şi reproducători, necesari pentru repopularea bazinelor piscicole naturale.

(3) Amenajările piscicole menţionate la alin. (2), nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu dotările şi construcţiile aferente, precum şi terenurile pe care acestea sunt amplasate se vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agenţia Domeniilor Statului.

(4) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol se subrogă Companiei Naţionale „Apele Române” − S.A. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din contractele legal încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv şi va încheia o convenţie pentru stabilirea condiţiilor economice de colaborare.[2]

(5) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol este condusă de un consiliu de administraţie format din 5 membri numiţi pe criterii de competenţă profesională, prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, iar unul dintre membrii acestuia este desemnat să îndeplinească funcţia de preşedinte, care este directorul general al companiei.

(6) Durata mandatului membrilor consiliului de administraţie se stabileşte prin ordinul de numire şi nu poate fi mai mare de 4 ani.

(7) Salarizarea membrilor consiliului de administraţie şi a personalului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 10. − (1) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol are următoarele atribuţii principale:

a) aplică strategia naţională în domeniul protejării fondului piscicol şi gestionării durabile a acestuia, prin pescuit şi repopularea bazinelor piscicole naturale;

b) elaborează metodologia de evaluare a fondului piscicol şi de stabilire a cotelor anuale de peşti şi alte vieţuitoare acvatice şi le supune spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură;

c) urmăreşte exploatarea durabilă prin pescuit a fondului piscicol administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totală admisibilă, şi concesionează fondul piscicol persoanelor juridice care au în obiectul de activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activităţi, cu respectarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului;

d) stabileşte preţurile de pornire a licitaţiei pentru concesionarea fondului piscicol, în baza metodologiei prevăzute la lit. b), şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură;

e) asigură refacerea prin repopulări a fondului piscicol din bazinele piscicole naturale;

f) elaborează proiecte de reglementări în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la convenţii şi organisme internaţionale, şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură;

g) desfăşoară orice alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

(2) Ceilalţi administratori ai statului pentru fondul piscicol îndeplinesc, fiecare în zona lor de administrare, şi atribuţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 11. − (1) Veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din:

a) tarife pentru atestarea, licenţierea şi autorizarea activităţilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv;

b) valoarea redevenţei obţinute din concesionarea fondului piscicol administrat;

c) venituri provenite din activităţi proprii.

(2) Veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b) rămân la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, având următoarele destinaţii:

a) finanţarea programelor de populare şi repopulare;

b) finanţarea activităţii de cercetare;

c) dezvoltarea activităţii proprii de acvacultură.

Art. 12. − (1) Reglementările specifice privind concesionarea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, precum şi condiţiile şi criteriile de participare la licitaţiile organizate în vederea concesionării se stabilesc de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură şi, respectiv, autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului, fiecare pentru zonele în care administratorii fondului piscicol sunt sub autoritatea lor, potrivit legii.

(2) Deţinătorii de contracte legal încheiate, care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii administratori, au drept de preferinţă la concesionarea fondului piscicol.

CAPITOLUL II

Dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului

Art. 13. − (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercită, exceptând apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, prin Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de către administratorii fondului piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.

Art. 14. − (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în două moduri:

a) prin concesionare, pe bază de licitaţie publică, societăţilor comerciale, asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere; deţinătorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemţiune la concesionare;

b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionişti în scopul exercitării pescuitului.

(2) Condiţiile şi criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură.

(3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere.

(4) Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare.

(5) Condiţiile de participare la licitaţii în vederea obţinerii dreptului de pescuit în scop comercial şi a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislaţiei în vigoare şi prin reglementări specifice, de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură.

Art. 15. − Deţinătorii de autorizaţii de pescuit pot fi:

a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activităţi piscicole;

b) institute, centre şi staţiuni de cercetare din domeniul piscicol;

c) asociaţii care desfăşoară şi activităţi piscicole;

d) asociaţii de pescari sportivi;

e) persoane fizice care au atestată calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. − (1) Dreptul de pescuit obţinut în baza unei autorizaţii piscicole se exercită prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare eliberează permise de pescuit individual pescarilor profesionişti angajaţi sau membrilor asociaţiei, în limita numărului stabilit de administraţie.

(4) Permisul de pescuit individual nu dă dreptul titularului la angajarea de personal ajutător pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru agricultură şi alimentaţie.

Art. 17. − (1) Licenţa/autorizaţia de pescuit se poate anula fără despăgubire dacă cel licenţiat/atestat nu îndeplineşte condiţiile stabilite prin aceasta.

(2) În licenţa/autorizaţia de pescuit în scop comercial şi în autorizaţia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica condiţiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul şi numărul uneltelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, numărul pescarilor, cota de pescuit defalcată pe specii, precum şi alte măsuri pentru asigurarea exploatării durabile a fondului piscicol.

(3) Deţinătorii unei autorizaţii de pescuit sunt obligaţi să marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

Art. 18. − (1) Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apă.

(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat îşi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizaţiei de pescuit iniţiale sunt autorizaţi piscicol atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cât şi pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit este îndreptăţit să pescuiască în perimetrul inundat.

CAPITOLUL III

Exercitarea pescuitului

Art. 19. − Prin pescuit în scop comercial se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice prin metode şi cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în condiţiile prezentei legi.

Art. 20. − (1) Prin pescuit în scopuri ştiinţifice se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice pentru studiul populaţiilor, migraţiilor şi impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificială în vederea refacerii prin repopulări a populaţiilor vulnerabile şi periclitate şi pentru experimentarea de noi metode şi unelte de pescuit.

(2) Pescuitul în scopuri ştiinţifice se poate efectua în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii speciale emise de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură.

(3) În perioadele de prohibiţie autorizaţia specială se emite de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, cu avizul autorităţii publice centrale de mediu.

Art. 21. − (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa şi cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal eliberat în condiţiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajări piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practică piscicultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.

CAPITOLUL IV

Paza fondului piscicol

Art. 22. − Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercită cu personal specializat paza fondului piscicol şi controlul activităţilor de pescuit şi exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor şi degradărilor.

Art. 23. − Personalul de pază este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.

Art. 24. − Personalul de pază pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.

Art. 25. − Organizarea activităţii de pază la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementată prin statutul administratorilor.

Art. 26. − Unităţile de poliţie, Garda de coastă, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini acţiunile de pază a fondului piscicol.[3]

TITLUL III

Piscicultura

CAPITOLUL I

Organizarea activităţii de piscicultură

Art. 27. − Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură elaborează şi aplică unitar strategia dezvoltării şi politica economică a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajările piscicole, indiferent de zona geografică, forma de proprietate şi modul de exploatare.

Art. 28. − Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, în condiţiile legii.

Art. 29. − (1) Utilizarea amenajărilor piscicole pentru realizarea producţiei de peşte şi alte animale acvatice, din domeniul public şi privat al statului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii.

(2) Schimbarea folosinţelor piscicole sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aprobă fundamentat de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.

Art. 30. − Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de piscicultură în amenajări piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, prin direcţiile agricole.

Art. 31. − Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de piscicultură se face cu respectarea următoarelor condiţii:

a) face dovada că este legal constituit şi are în obiectul de activitate piscicultura;

b) face dovada că are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultură;

c) face dovada că se încadrează în reglementările de protecţie a mediului şi a celor sanitar-veterinare.

Art. 32. − Controlul agenţilor economici autorizaţi care desfăşoară activitate de piscicultură, indiferent de forma de proprietate, se exercită de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, prin Direcţia pescuit, piscicultură şi inspecţie, în conformitate cu prezenta lege[4].

CAPITOLUL II

Dezvoltarea activităţii de piscicultură

Art. 33. − Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, împreună cu alte autorităţi publice centrale, cu sprijinul prefecţilor şi al consiliilor judeţene şi locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparţinând proprietăţii publice şi private, care se pretează la realizarea de amenajări piscicole.

Art. 34. − Amenajările piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare şi-au pierdut total sau parţial potenţialul de producţie, vor fi incluse de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare.

Art. 35. − Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultură a unor specii valoroase de peşti, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea şi creşterea acestora (sturioni, păstrăv, lipan, lostriţă, coregon, chefal, cambulă, anghilă).

Art. 36. − În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea şi creşterea broaştelor, racilor, scoicilor şi a altor vieţuitoare acvatice.

TITLUL IV

Inspecţia piscicolă

Art. 37. − (1) Urmărirea respectării prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, prin organisme de specialitate.

(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură înfiinţează Inspecţia Piscicolă ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacităţii de pescuit naţional autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, în colaborare cu Inspectoratul Navigaţiei Civile şi cu Registrul Naval Român, înfiinţează Fişierul Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit.[5]

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a organismelor de specialitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. − În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:

a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcaţiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare şi de livrare a peştelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole şi cum sunt aplicate măsurile de protecţie a fondului piscicol şi de combatere a furturilor şi braconajului;

b) de control asupra lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor care au legătură cu pescuitul, creşterea peştelui şi protecţia fondului piscicol;

c) de control al datelor şi documentelor în legătură cu pescuitul, originea şi circulaţia peştelui conform certificatului de origine şi circulaţie a produselor de origine animală;

d) de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protecţia fondului piscicol;

e) de a constata faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, pisciculturii şi circulaţiei peştelui, icrelor, produselor din peşte, altor vieţuitoare acvatice (broaşte, raci şi scoici), precum şi de a întocmi documentele potrivit legii;

f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcării navelor şi ambarcaţiunilor şi a implementării sistemului de supraveghere prin satelit;

g) de inspecţie şi control pe navele şi ambarcaţiunile de pescuit.

TITLUL V

Protecţia fondului piscicol

Art. 39. − Protecţia fondului piscicol se realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege, precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea biodiversităţii.

Art. 40. − (1) Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele ţării, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, şi este valabil până la apariţia ordinului de prohibiţie din anul următor.

(2) În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti menţionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibiţie se va specifica durata de prohibiţie.

Art. 41. − (1) Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibiţie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, să modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibiţie şi speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 şi 2, menţinând însă numărul total de zile.

(2) Pentru apele curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiţie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane.

Art. 42. − Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:

a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin;

b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale;

c) setci monofilament în toate apele;

d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific;

e) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime;

f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel;

g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de munte;

h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostriţă;

i) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaia, japca şi orice alt fel de unelte înţepătoare sau agăţătoare.

Art. 43. − (1) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă, ce se delimitează în teren prin semne distincte.

(2) Zonele de protecţie piscicolă pot fi:

a) de protecţie a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului;

b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;

c) de protecţie pentru iernarea peştelui.

(3) Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului.

(4) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie piscicolă, pentru o anumită perioadă, pot fi limitate sau interzise:

a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;

d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) activităţile prevăzute la lit. a)−c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare;

b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.

Art. 44. − (1) Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, împreună cu administratorii statului, încurajează şi promovează programele de redresare a populaţiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:

a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere;

b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, păstrăv, lipan, lostriţă şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică;

c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor şi racilor;

d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populaţiilor periclitate.

(2) În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia să ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulări.

Art. 45. − (1) Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, va putea declara regiuni de cruţare anumite părţi din Dunăre, râuri, pâraie, lacuri, canale, precum şi zone de la ţărmul Mării Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hrănirea puietului şi adulţilor speciilor de organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, conform prevederilor legale.

(2) În apele declarate regiuni de cruţare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undiţa, precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetaţiei, extragerea balastului, vânatul, creşterea animalelor, turismul.

(3) Administratorii au obligaţia să marcheze perimetrele regiunilor de cruţare şi să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale.

Art. 46. − (1) În scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele acţiuni şi activităţi:

a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole;

b) recoltarea stufului, papurei, rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinţă piscicolă;

c) circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în Delta Dunării şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. Se exceptează circulaţia pe căile navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte căi de comunicaţie, precum şi circulaţia ambarcaţiunilor autorizate în condiţiile legii;

d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum şi circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizaţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

e) închiderea cu garduri şi prispe pescăreşti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legătură, a bălţilor şi terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul sau se pescuiesc peştii care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere, precum şi scurgerea liberă a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac excepţie închiderile pescăreşti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunării, în perioadele de viituri, autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului, fără acordul administratorului;

g) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru peşti, a pintenilor, a cascadelor, topliţelor şi a altor instalaţii şi amenajări cu scop piscicol;

h) înfiinţarea de pepiniere şi crescătorii piscicole fără avizul autorităţii publice centrale pentru agricultură şi alimentaţie;

i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescăreşti, taluzurilor şi malurilor înierbate, precum şi distrugerea, degradarea sau micşorarea zonelor de protecţie a apelor;

j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, gârlelor sau canalelor;

k) reducerea din culpă a debitelor de apă în apele naturale, dacă prin aceasta se periclitează existenţa fondului piscicol;

l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice;

m) pescuitul în zonele de protecţie specială pentru iernarea peştelui;

n) folosirea cu orice titlu de năvoade, voloace, setci, ave, prostovoale, vârşe, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;

o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi peştilor;

p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajărilor piscicole;

r) pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiţie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturală special marcate.

(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatică a ţării este permisă numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.

Art. 47. − (1) Dimensiunile minime ale speciilor de peşti şi alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(2) În funcţie de rezultatele cercetărilor şi de evoluţia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi a autorităţii publice centrale de protecţie a mediului.

Art. 48. − Persoanele juridice sau fizice, care îşi desfăşoară activitatea în zona limitrofă bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementările privind conservarea şi protecţia fondului piscicol.

Art. 49. − (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate:

a) să echipeze prizele de apă cu instalaţii care să împiedice pătrunderea peştelui;

b) să menţină în lacurile de acumulare niveluri de apă optime pentru iernarea şi dezvoltarea normală a fondului piscicol, în condiţiile regulamentelor de gospodărire a apelor, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;

c) să amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

d) să asigure debitul minim de apă necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare.

(2) Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, prin organismul său specializat, va stabili condiţiile tehnice de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi va urmări respectarea lor.

Art. 50. − Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, împreună cu unităţile de cercetare-proiectare de profil şi instituţiile de învăţământ superior de specialitate, precum şi Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente şi a condiţiilor ce influenţează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate măsurile necesare pentru protecţie şi să stabilească capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică şi/sau ştiinţifică ale căror populaţii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de dispariţie.

Art. 51. − Administratorii şi beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligaţia:

a) să execute lucrări curente de întreţinere a canalelor, gârlelor, altor surse de alimentare cu apă şi a zonelor de pescuit;

b) să execute lucrări de amenajare şi construcţii specifice pentru protecţia fondului piscicol din apele aparţinând domeniului public.

Art. 52. − (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiţionată de existenţa studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vieţii, migrării şi reproducerii speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice.

(2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalaţii care să permită migrarea peştilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care să împiedice aspirarea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.

(3) Barajele şi centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalaţii, iar cele care urmează să se construiască pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalaţii speciale care să permită migrarea sturionilor şi scrumbiei de Dunăre spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă că echiparea barajului cu trecători este ineficientă, cu avizul autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, deţinătorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajări piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Deţinătorul cu orice titlu al barajului este obligat să predea după recepţionare, pentru exploatare, Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, instalaţiile sau amenajările piscicole, fără recuperarea valorii de investiţie aferente acestora. Procedura de avizare şi de recepţie a lucrărilor privind instalaţiile speciale va fi elaborată, în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanţă, măsurată de la bazinul de liniştire, de 100 m pentru apele din zona montană, de 300 m pentru apele curgătoare din zona colinară şi de 500 m pentru apele curgătoare din zona de şes. Pentru apele de frontieră restricţiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin convenţii şi acorduri internaţionale.

TITLUL VI

Răspunderi şi sancţiuni

Art. 53. − Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă.

Art. 54. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşte, precum şi al altor vieţuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizaţie în cursuri de ape curgătoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorială;

b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşte, precum şi al altor vieţuitoare acvatice, care se exercită în ape curgătoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorială sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis;

c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite să constate contravenţiile, permisul sau autorizaţia de pescuit.

Art. 55. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ în timpul nopţii;

b) prinderea salmonidelor cu mâna;

c) pescuitul cu momeli metalice şi cu peşti artificiali în râurile populate cu lostriţă;

d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singură persoană în timpul unei zile de la răsăritul şi până la apusul soarelui:

− mai mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide;

− mai mult de 5 kg de peşte, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg, în apele domeniului public;

e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferă condiţii de viaţă salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului;

f) reţinerea de către pescarii amatori a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare aşezate în raza amenajărilor piscicole.

Art. 56. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) pescuitul lostriţei fără autorizaţie specială eliberată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

b) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor sau a canalelor;

c) pescuitul cu şiruri de muşte artificiale în apele salmonicole;

d) extragerea gheţii naturale din perimetrul zonelor de protecţie a faunei piscicole;

e) circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afara traseelor aprobate de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului;

f) utilizarea la pescuit a setcilor şi avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;

g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor şi al peştilor.

Art. 57. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ şi sportiv al oricăror specii de peşte, precum şi al altor vieţuitoare acvatice, exercitat în amenajări piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop;

b) prinderea peştelui cu unelte de pescuit din plasă sau cu pripoane în apele de munte;

c) pescuirea oricăror specii de peşte, crustacee, moluşte sau alte vieţuitoare acvatice, în perioadele şi în zonele de prohibiţie.

Art. 58. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fără acordul proprietarului sau deţinătorului folosinţei piscicole;

b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de peşti, altele decât cele existente în apele curgătoare, stătătoare şi în amenajările piscicole, fără avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului;

c) neluarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi stoparea extinderii epizootiilor, precum şi pentru nedeclararea apariţiei acestora organelor de specialitate;

d) vânzarea puietului de peşte în alte scopuri decât repopularea;

e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajările piscicole fără autorizaţia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinţă piscicolă;

f) aruncarea gunoaielor, a rumeguşului de lemn, a resturilor menajere şi a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgătoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale şi de acumulare, apelor maritime interioare şi pe ţărmul mării teritoriale, precum şi în perimetrul amenajărilor piscicole.

Art. 59. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) neanunţarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantităţi de peşte sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;

b) pescuitul comercial al peştelui şi al altor vieţuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;

c) refuzul de a permite accesul la controlul în bărci, şalupe şi alte ambarcaţiuni, în autovehicule, în unităţile de producţie şi în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop.

Art. 60. − Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole;

b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite;

c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole;

d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice;

f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare.

Art. 61. − (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:

a) prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;

b) pescuitul prin orice metode şi mijloace al peştilor sau al altor vieţuitoare acvatice şi al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturală;

c) reducerea debitului şi a volumului de apă în amenajările piscicole şi pe cursurile de apă, în scop de furt sau braconaj;

d) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, crâsnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial;

e) importul, confecţionarea, producerea, deţinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasă monofilament;

f) pescuitul comercial pe cursul Dunării şi Prutului, în zona de 500 metri în aval de baraj, precum şi pe toate apele curgătoare;

g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului;

i) procurarea, transportul sau comercializarea peştelui, icrelor şi produselor din peşte fără documente legale, dacă legea nu prevede circumstanţe agravante;

j) furtul de peşte prin orice mijloace şi metode din amenajările piscicole.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 62. − (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 ani la 10 ani următoarele fapte:

a) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substanţe toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasă monofilament, pescuitul neautorizat în timpul nopţii cu unelte de plasă;

b) pescuitul sturionilor sau al lostriţei sub dimensiunile legale în alt scop decât de repopulare;

c) deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostriţei, fără documente legale.

(2) Tentativa se pedepseşte.

(3) Urmărirea şi judecarea infracţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac în regim de urgenţă, potrivit procedurii privind infracţiunile flagrante.

Art. 63. − Când infracţiunile prevăzute la art. 61 şi 62 sunt săvârşite de persoane cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor, pedepsele se majorează cu 2 ani.

Art. 64. − Orice hotărâre judecătorească care pronunţă o condamnare pentru infracţiune în materie de pescuit poate exclude autorul infracţiunii din asociaţiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mică de un an şi mai mare de 3 ani.

Art. 65. − (1) Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexează periodic, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită fapta.

Art. 66. − Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infracţiuni se stabileşte de experţi, se hotărăşte de instanţele judecătoreşti şi revine persoanei juridice care gestionează patrimoniul piscicol aparţinând domeniului public sau amenajării piscicole. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în funcţie de preţul mediu de piaţă multiplicat de 5 ori pentru aceleaşi specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice sau pentru acelaşi fel de bunuri. În situaţia în care contravenţiile s-au produs în perioada de prohibiţie sau în perimetrul rezervaţiilor, al pepinierelor şi crescătoriilor piscicole, preţul peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu faţă de preţul zilei pe piaţa din zona în care s-a săvârşit fapta.

Art. 67. − (1) Sunt supuse confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea faptei.

(2) Bunurile rezultate din săvârşirea contravenţiei, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscării.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal încheiat, valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Art. 68. − Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penală, de personalul cu drept de control şi împuterniciţii autorităţii publice centrale.

Art. 69. − Dispoziţiile prezentei legi se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.[6]

TITLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 70. − Din veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cotă de până la 16% pentru finanţarea unor activităţi de cercetare şi studii aplicative.

Art. 71. − În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice.

Art. 72. − Unităţile de poliţie, Garda de coastă, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi al altor unităţi cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi contravenţional din domeniul protecţiei fondului piscicol, pescuit, piscicultură, transportul şi comercializarea peştelui.

Art. 73. − (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public şi privat, sunt scutite de taxe şi impozite.

(2) Pentru clădirile amplasate pe terenurile menţionate la alin. (1) se achită taxele şi impozitele prevăzute de lege.

Art. 74. − (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public şi privat al statului se renegociază cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 75. − Anexele nr. 1−4 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 76. − Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localităţile din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obţinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se consideră de 3 kg.

Art. 77. − (1) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi autoritatea publică centrală de protecţie a mediului emit reglementări şi instrucţiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii şi protecţiei faunei piscicole, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură întreprinde măsuri de stimulare a înfiinţării şi recunoaşterii organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, constituite la libera lor iniţiativă, în scopul realizării unui pescuit raţional şi al îmbunătăţirii condiţiilor de procesare şi comercializare a peştelui şi produselor din peşte şi a calităţii acestora.

Art. 78. − Autorităţile publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură şi de protecţie a mediului prezintă anual Guvernului, în comun, un raport asupra situaţiei pescuitului şi protecţiei faunei piscicole.

Art. 79. − La data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:

a) Regia Naţională a Pădurilor − pentru fondul piscicol din apele de munte;

b) Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” − pentru apele de pe teritoriul rezervaţiei;

c) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol − pentru celelalte ape aparţinând domeniului public şi privat al statului;

d) consiliile locale.

Art. 80. − (1) Se înfiinţează Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc, organ consultativ al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, asupra tututor problemelor referitoare la reglementările privind accesul la zonele şi resursele piscicole, precum şi stabilirea modului de exercitare a activităţilor de exploatare.

(2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor se stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 81. − Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnaţi prin vot în şedinţa de constituire un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

Art. 82. − Funcţia de membru al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc este onorifică şi dă dreptul la indemnizaţie de transport, cazare şi la diurna pentru participarea la şedinţe.

Art. 83. − Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură secretariatul tehnic şi cheltuielile de funcţionare ale Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 84. − (1) Membrii Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc sunt nominalizaţi de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(2) Prin ordinul de înfiinţare a Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc se vor nominaliza membrii care reprezintă următoarele instituţii, organizaţii sau domenii, după caz:

a) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;[7]

b) Ministerul Finanţelor Publice;

c) Ministerul de Interne[7];

d) Ministerul Administraţiei Publice[7];

e) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului[7];

f) Ministerul Justiţiei;

g) învăţământ şi cercetare ştiinţifică;

h) Academia Română;

i) Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol;

j) Inspecţia piscicolă;

k) Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

l) Regia Naţională a Pădurilor;

m) asociaţii profesionale de profil;

n) Patronatul Român „Rompescaria”;

o) asociaţia interprofesională de profil;

p) Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

Art. 85. − În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi silvicultură va elabora şi va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Mării Negre.

Art. 86. − Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afara cursurilor de apă din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum şi sintagma piscicultură, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

 

ANEXA Nr. 1

 

PERIOADELE, DURATELE ŞI ZONELE DE PROHIBIŢIE A PESCUITULUI

 

Pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice este prohibit, după cum urmează:

1. în apele colinare, de şes şi ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;

2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;

3. în stufăriile din Complexul Razelm-Sinoe şi în faţa acestora pe o distanţă de 50 de metri spre larg, precum şi în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;

4. în Dunăre, în faţa gârlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a bălţilor, pe o distanţă de câte 500 de metri de ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la 15 iunie;

5. la gura de vărsare în Dunăre a râurilor Siret, Ialomiţa, Argeş, Olt şi Jiu, pe o distanţă de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor râuri pe o distanţă de 10 km de la confluenţă, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;

6. în faţa gurii Dunării−Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” va stabili anual zonele de prohibiţie a pescuitului cu taliene;

7. cu năvoadele de orice tip în Delta şi lunca inundabilă a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie;

8. în apele de munte, diferenţiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan şi lostriţă, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;

9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanţă de 60 metri în aval şi pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanţă de 60 metri în amonte de primul iaz şi 50 metri în aval de ultimul iaz în salbă, cât şi pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apă dintre iazuri;

10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGLEMENTAREA

pescuitului anumitor specii de peşti

 

Se interzice pescuitul anumitor specii de peşti, după cum urmează:

1. sturionilor şi al scrumbiei, în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe o adâncime de 5 km în largul mării şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina. În faţa braţului Chilia lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace şi cărmăcuţe în şenalul Dunării, inclusiv braţele sale, iar în zona litorală, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace şi ohane;

3. sturionilor, în următoarele perioade:

a) în sectorul de la Marea Neagră până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie;

b) în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai;

c) în sectorul de la gura Timocului până la barajul Porţile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslavă, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;

4. scrumbiei de Dunăre, în perioadele şi zonele următoare:

a) în sectorul de la Marea Neagră până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai;

b) în sectorul Ceatalul Ismail−Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai;

c) în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie;

5. lostriţei, fără autorizaţie specială;

6. sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;

7. ştiucii, 40 de zile consecutive, diferenţiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibiţie anuală a pescuitului;

8. salmonidelor cu momeli naturale;

9. în Marea Neagră, pescuitul cu setci şi paragate de calcan, în perioada februarie−mai. 10. Pe baza cercetărilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.

 

ANEXA Nr. 3

 

CONDIŢIILE

care trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ în apele aparţinând domeniului public

 

1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la răsăritul şi până la apusul soarelui, cu respectarea următoarelor reguli:

a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu cel mult 2 cârlige sau cu o lansetă;

b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării, cu cel mult 2 undiţe sau 2 lansete cu câte 2 cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu cel mult 2 undiţe, 2 lansete sau 2 ţaparine, cu câte 10 cârlige fiecare.

2. Pescuitul recreativ se practică de pe mal în Dunărea teritorială de la Baziaş până la vărsarea ei în mare, în Deltă şi în lunca inundabilă a Dunării, în râurile de munte, colinare şi de şes cu zonele lor inundabile, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice. În amenajările piscicole destinate acestui scop, în bălţi, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale şi în zona economică exclusivă a Mării Negre pescuitul recreativ se practică de pe mal şi din barcă. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica şi de pe gheaţă, cu excepţia zonelor de protecţie specială a iernării peştelui.

3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale şi artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.

4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinară şi de şes, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice, Dunărea cu lunca sa inundabilă, Delta Dunării şi Marea Neagră se pot pescui cel mult 5 kg de peşte sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăţi în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.

 

ANEXA Nr. 4

 

DIMENSIUNILE

minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit

 

1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafaţă din România, inclusiv în Marea Neagră, sunt următoarele:

 

 

Mărimea peştelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distanţei de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale.

2. Speciile de peşti care nu sunt prevăzute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.

3. Puietul şi peştele pescuit sub dimensiunea minimă din speciile stabilite la pct. 1 vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.

4. La pescuitul comercial efectuat în toate bălţile din Delta şi lunca inundabilă a Dunării, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, bălţile şi lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un procent de peşti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numărul de bucăţi.

5. La pescuitul cu vintire şi taliene de baltă se admite un procent de peşti sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăţi.

6. La pescuitul marin se admite un procent de peşti sub dimensiunile legale din totalul cantităţii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre şi de 20% pentru chefal, stavrid şi scrumbie albastră.

7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele:

a) 2,4 cm la Dunăre, bălţi, lacuri, râuri colinare şi de şes şi în Delta Dunării;

b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile şi bălţile din deltă şi în lacurile litorale;

c) • pescuitul activ (traul):

şprot 2a − 0,7 cm;

hamsie 2a − 0,10 cm;

stavrid 2a − 0,12 cm;

• pescuitul staţionar (unelte pasive):

la talian 2a − 0,8 cm;

la setcă 2a − 0,100 cm.

 

N O T Ă:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, prevederi care nu au fost incluse în forma republicată a Legii nr. 192/2001:

„Art. II. − În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se stabilesc următoarele termene, de la data intrării în vigoare a acesteia:

− 30 de zile pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 1 al art. I, cu referire la art. 8 alin. (3);

− 45 de zile pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 2 al art. I, cu referire la art. 9 alin. (3);

− 6 luni pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 9 al art. I, cu referire la art. 791 alin. (1)[8].”