Legea nr. 191/2003
M. Of. nr.
332 din 16 mai 2003
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL
L E G E
privind infracțiunile
la regimul transportului naval
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. − Prezenta lege prevede infracțiunile la regimul transportului
naval, astfel cum este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 42/1997
privind transportul naval, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
412/2002, precum și unele dispoziții speciale de procedură referitoare la
aceste infracțiuni.
CAPITOLUL II
Infracțiuni contra siguranței
navigației civile
Art. 2. − (1) Conducerea unei nave de către o persoană fără
brevet sau fără certificat de capacitate corespunzător se pedepsește cu
închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează
fapta comandantului sau a altei persoane care încredințează cu știință conducerea
navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător ori
căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la
alin. (1) se sancționează și fapta persoanei care încredințează cu știință
conducerea navei unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub
influența unor produse stupefiante.
Art. 3. − Punerea
în navigație a unei nave fără a avea echipaj minim de siguranță se pedepsește
cu închisoare de la unu la 5 ani.
Art. 4. − (1)
Exercitarea atribuțiilor de serviciu sub influența băuturilor alcoolice sau a
altor substanțe interzise de autoritatea de reglementare se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin.
(1) este săvârșită de către personalul navigant care asigură direct siguranța navigației,
pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
(3) Este considerată sub influența
băuturilor alcoolice persoana care are o îmbibație
alcoolică în sânge de până la 0,80 g/l alcool pur în
sânge ori o concentrație de până la 0,40 mg/l alcool
pur în aerul expirat.
Art. 5. − (1)
Exercitarea atribuțiilor de serviciu în stare de ebrietate sau sub influența
unor substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare stării
de ebrietate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin.
(1) este săvârșită de personalul navigant care asigură direct siguranța navigației,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Este considerată în stare de
ebrietate persoana care are o îmbibație alcoolică în
sânge mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o
concentrație ce depășește 0,40 mg/l alcool pur în
aerul expirat sau chiar o îmbibație mai mică, dacă
aceasta are drept consecință micșorări manifeste ale facultăților de echilibru
ori de mișcare ale acelei persoane, dificultate în exprimare ori incoerență
ideatică, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de probă.
Art. 6. − Refuzul,
împotrivirea sau sustragerea persoanelor prevăzute la art. 4 și 5 de a se
supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se pedepsește
cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 7. − (1)
Părăsirea postului sau a navei fără aprobare, de către un membru al echipajului
ori de către pilot, în timpul efectuării serviciului, dacă prin aceasta s-ar fi
putut întrerupe navigația ori pune în pericol siguranța navei, a încărcăturii
sau a echipajului, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin.
(1) este săvârșită de comandant sau de înlocuitorul acestuia, pedeapsa este închisoarea
de la 2 la 7 ani.
Art. 8. − Fapta
de a dormi în timpul serviciului de cart sau de gardă, dacă prin aceasta s-ar
fi putut întrerupe navigația ori pune în pericol siguranța navei, a încărcăturii
sau a echipajului, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani.
Art. 9. − Părăsirea
navei de către comandant în caz de pericol, înainte de a-și fi exercitat
îndatoririle de serviciu pentru salvarea navei și a echipajului, se pedepsește
cu închisoare de la unu la 4 ani.
Art. 10. − Fapta
comandantului unei nave de a nu-și îndeplini obligațiile de asistență și salvare
a navelor și a persoanelor aflate în pericol pe apă ori, în caz de abordaj, de
a nu comunica celorlalte nave, în măsura posibilităților, datele necesare
identificării navei proprii se pedepsește cu închisoare de la unu la 4 ani.
Art. 11. − (1)
Schimbarea poziției, scoaterea din funcțiune, avarierea gravă sau distrugerea
unui semnal de navigație costier sau plutitor se pedepsește cu închisoare de la
2 la 10 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează
sustragerea unui semnal de navigație costier sau plutitor ori a unor componente
ale acestuia.
Art. 12. − (1)
Dacă faptele prevăzute la art. 2−5 și art. 7−10 au avut ca urmare
un accident de navigație, constând în abordaj cu pagube materiale importante, avarierea
gravă a unei nave ori distrugerea sau degradarea importantă de instalații și
bunuri de orice fel, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și
interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă s-a produs scufundarea
navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vătămarea corporală gravă a uneia
sau a mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și
interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la
art. 2−5, art. 7 și art. 9−11, care au produs una dintre urmările
prevăzute la alin. (2), au fost săvărșite în acest
scop, pedeapsa este închisoarea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani
și interzicerea unor drepturi.
(4) Dacă fapta prevăzută la art.
8 a avut una dintre urmările prevăzute la alin. (1) și (2), pedeapsa este
închisoarea de la unu la 6 ani, în cazul alin. (1), respectiv de la 3 la 12
ani, în cazul alin. (2).
Art. 13. − Preluarea
fără drept a comenzii sau a controlului unei nave se pedepsește cu închisoare
de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 14. − (1)
Săvârșirea uneia dintre următoarele fapte, și anume:
a) împiedicarea îndeplinirii
atribuțiilor de serviciu ale personalului navigant prevăzut la art. 31 lit. a)−c) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 412/2002, privind conducerea navei;
b) falsificarea unui ordin scris
sau a jurnalului de bord;
c) comunicarea unor informații,
cunoscând că sunt false, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Distrugerea ori avarierea
unei nave sau a încărcăturii acesteia, a echipamentelor de navigație sau perturbarea
funcționării acestora se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani, dacă fapta
nu constituie o infracțiune mai gravă.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la
alin. (1) se sancționează distrugerea jurnalelor de bord și de mașini.
(4) Dacă prin faptele prevăzute
la alin. (1)−(3) s-a pus în pericol siguranța navigației, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 15. − Plasarea
pe o navă, prin orice mijloace, a unui dispozitiv, obiect ori substanță aptă să
distrugă nava sau să cauzeze acesteia ori încărcăturii pagube de natură să pună
în pericol siguranța navigației se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani și
interzicerea unor drepturi.
Art. 16. − Faptele
prevăzute de la art. 13−15, săvârșite în scopul devierii navei de la
itinerarul său, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor
drepturi.
Art. 17. − (1)
Luarea în stăpânire a unei platforme fixe sau exercitarea controlului asupra
acesteia prin violență ori amenințare cu violența se pedepsește cu închisoare
de la 2 la 7 ani.
(2) Distrugerea unei platforme
fixe sau cauzarea unor pagube de natură să pună în pericol securitatea acesteia
se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani, dacă fapta nu constituie o
infracțiune mai gravă.
Art. 18. − (1)
Plasarea sau dispunerea de a se plasa pe o platformă fixă, prin orice mijloc, a
unui dispozitiv sau a unei substanțe apte să distrugă platforma fixă ori de natură
să pună în pericol siguranța acesteia se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10
ani și interzicerea unor drepturi.
(2) În înțelesul prezentei legi, platforma
fixă desemnează o insulă artificială, o instalație sau o lucrare atașată
permanent de fundul mării ori de cel al unei ape interioare, în vederea explorării
sau exploatării resurselor ori pentru alte scopuri economice.
Art. 19. − Dacă
faptele prevăzute la art. 13−18 au avut ca urmare consecințe deosebit de
grave, inclusiv scufundarea navei sau a platformei fixe, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă au
avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrității corporale ori sănătății
mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea pe viață sau închisoarea de la 15
la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 20. − (1)
Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 13−18 se pedepsește.
(2) Se consideră tentativă și
producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri
în vederea săvârșirii infracțiunilor prevăzute la alin. (1).
Art. 21. − (1)
Blocarea șenalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului portuar și neexecutarea ordinului căpitanului portului privind măsurile
de deblocare se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare
întreruperea navigației ori a activității portuare sau punerea în pericol a
siguranței navigației ori a portului, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10
ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 22. − Transportul
de mărfuri periculoase la bordul navelor în apele naționale navigabile fără
respectarea prevederilor legale cu privire la stivuire, ambalare, etichetare, măsuri
de protecție, dacă a fost pusă în pericol sau s-ar fi putut pune în pericol
siguranța navigației, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
CAPITOLUL III
Infracțiuni contra ordinii și
disciplinei la bordul navelor
Art. 23. − (1) Refuzul de a executa un ordin cu privire la
îndatoririle de serviciu privind siguranța navei și a navigației se pedepsește
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta este săvârșită de
către comandantul navei, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Art. 24. − (1)
Lovirea superiorului de către inferior se pedepsește cu închisoare de la 3 luni
la un an.
(2) Dacă fapta se săvârșește
asupra comandantului navei, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani.
(3) În cazul în care comandantul
navei se găsește în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pedeapsa este
închisoarea de la 1 la 3 ani.
(4) Lovirea inferiorului de către
superior se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
Art. 25. − Fapta
pasagerului de a nu se supune în timpul călătoriei unui ordin dat de comandant
sau secund ori de un alt ofițer, pentru salvarea navei, se pedepsește cu
închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
Art. 26. − (1)
Acțiunea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 23 alin. (1), art. 24
alin. (1)−(3) și art. 25 se pune în mișcare la sesizarea comandantului
sau a proprietarului ori a operatorului navei, după caz.
(2) Acțiunea penală pentru infracțiunea
prevăzută la art. 23 alin. (2) se pune în mișcare la sesizarea proprietarului sau
a operatorului navei ori a organelor abilitate ale autorității navale, după
caz.
(3) Acțiunea penală pentru infracțiunea
prevăzută la art. 24 se pune în mișcare și la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.
CAPITOLUL IV
Alte infracțiuni
Art. 27. − (1) Folosirea carnetului de marinar, a brevetului sau
a certificatului de capacitate aparținând altei persoane se pedepsește potrivit
art. 293 alin. 1 din Codul penal.
(2) Încredințarea carnetului de
marinar, a brevetului sau a certificatului de capacitate altei persoane, spre a
fi folosit fără drept, se pedepsește potrivit art. 293 alin. 2 din Codul penal.
Art. 28. − (1)
Arborarea fără drept a pavilionului român ori punerea în exploatare sau navigație
a unei nave neînregistrate se pedepsește cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează
și arborarea fără drept a pavilionului unei alte țări decât cel înscris în actul
de naționalitate, de către o navă străină sau română care trece prin apele naționale
navigabile ale României.
Art. 29. − Fapta
comandantului ori a altui membru al echipajului care, în urma producerii unui
accident de navigație, ordonă sau face ca nava să părăsească locul faptei se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.
Art. 30. − Folosirea
navei sau a încărcăturii navei ori dispunerea de acestea, fără drept, în tot
sau în parte, pentru sine sau pentru altul, de către comandant sau un alt membru
al echipajului, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 31. − Omisiunea
de a denunța de îndată săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art.
13− 15, art. 17 și 18 se pedepsește în condițiile prevăzute de art. 262
din Codul penal.
Art. 32. − Ultrajul
săvârșit împotriva unui inspector de navigație civilă ori a personalului
operativ al căpităniilor porturilor, aflat în exercițiul funcțiunii ori pentru
fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii, se pedepsește potrivit art. 239 din
Codul penal.
CAPITOLUL V
Dispoziții speciale de procedură
Art. 33. − (1) În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 27−30,
cercetarea penală se efectuează de către căpitanii porturilor.
(2) Pentru infracțiunile prevăzute
la art. 32, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către
procuror.
Art. 34. − Cercetarea
la fața locului și reconstituirea efectuate pe nave sau în incinta porturilor
se fac în prezența căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia.
Art. 35. − Luarea
de măsuri și efectuarea de cercetări la bordul unei nave care arborează
pavilionul unui alt stat cu care statul român a încheiat convenții se fac în
conformitate cu prevederile acestora.
Art. 36. − Infracțiunile
prevăzute la art. 2−11, art. 22− 25, art. 27, 28 și 30 se judecă în
primă instanță de secțiile maritime și fluviale ale judecătoriilor.
Art. 37. − Infracțiunile
prevăzute la art. 12−21, art. 31 și la art. 32 se judecă în primă instanță
de secțiile maritime și fluviale ale tribunalelor.
CAPITOLUL VI
Dispoziții finale
Art. 38. − Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 39. − La
data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: Decretul nr. 443/1972
privind navigația civilă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 23
noiembrie 1972; lit. a) de la lit. A a pct. 1 al art.
2 și lit. a) de la pct. 1 al art. 3 din Decretul nr. 203/1974 pentru înființarea
și organizarea de secții maritime și fluviale la unele instanțe judecătorești și
unități de procuratură, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 131 din 31
octombrie 1974.
Această lege a fost adoptată de
Senat în ședința din 24 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.
(1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Această lege a
fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 15 aprilie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
București, 13 mai 2003.
Nr. 191.