Legea nr. 187/2012

Legea nr. 187/2012

M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

LEGE

pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I

Dispoziţii privind aplicarea în timp a legii penale

CAPITOLUL I

Domeniul de reglementare

Art. 1. ‒ Prezenta lege cuprinde dispoziţiile privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul penal, având ca principal obiect punerea de acord a legislaţiei penale existente cu prevederile acestuia, precum şi stabilirea regulilor pentru soluţionarea conflictului de legi rezultând din intrarea în vigoare a Codului penal.

Art. 2. ‒ În cuprinsul prezentei legi, prin Codul penal din 1969 se înţelege Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II

Dispoziţii generale privind aplicarea în timp a legii penale

Art. 3. ‒ (1) Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii.

(2) Dispoziţiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situaţia în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Art. 4. ‒ Pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.

Art. 5. ‒ (1) Atunci când o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete.

(2) În cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsă, în forma existentă la data abrogării, afară de cazul în care legea dispune altfel.

Art. 6. ‒ Decăderile, interdicţiile şi incapacităţile decurgând din condamnări pronunţate în baza legii vechi îşi produc efectele până la intervenirea reabilitării de drept sau dispunerea reabilitării judecătoreşti, în măsura în care fapta pentru care sa pronunţat condamnarea este prevăzută şi de legea penală nouă şi dacă decăderile, interdicţiile şi incapacităţile sunt prevăzute de lege.

Art. 7. ‒ Ori de câte ori o normă în vigoare face trimitere la una sau mai multe infracţiuni prevăzute de Codul penal din 1969 sau de o lege specială modificată prin dispoziţiile prezentei legi, trimiterea se consideră făcută la infracţiunea sau infracţiunile prevăzute de legea nouă, având aceleaşi elemente constitutive.

Art. 8. ‒ Dispoziţiile art. 4 se aplică în mod corespunzător şi pedepselor aplicate prin hotărâri care au rămas definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fapte incriminate de actele normative prevăzute în titlul II.

CAPITOLUL III

Dispoziţii privind aplicarea şi executarea sancţiunilor penale

Art. 9. ‒ (1) Pedepsele cu închisoarea aplicate în baza dispoziţiilor Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii nu vor fi luate în considerare la stabilirea stării de recidivă potrivit dispoziţiilor Codului penal.

(2) Infracţiunile comise în timpul minorităţii, pentru care s-au aplicat pedepse în baza dispoziţiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea renunţării la aplicarea pedepsei, amânării aplicării pedepsei sau suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru o infracţiune comisă ulterior condamnării definitive.

Art. 10. ‒ Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.

Art. 11. ‒ Dispoziţiile art. 62 din Codul penal privind amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii nu se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite anterior intrării în vigoare a acestuia şi nu vor fi avute în vedere pentru determinarea legii penale mai favorabile.

Art. 12. ‒ (1) În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

(2) Pedeapsa complementară prevăzută la art. 55 lit. c) din Codul penal nu se aplică în cazul infracţiunilor comise anterior intrării în vigoare a acestuia.

Art. 13. ‒ (1) În cazul amenzilor stabilite definitiv sub imperiul Codului penal din 1969, aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile se face prin compararea amenzii aplicate cu suma ce rezultă din prevederile art. 61 alin. (2) şi (4) din Codul penal, prin utilizarea unui cuantum de referinţă pentru o zi-amendă în sumă de 150 lei.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi amenzilor definitive stabilite pentru persoane juridice, în acest caz cuantumul de referinţă pentru o zi-amendă, utilizat pentru aplicarea prevederilor art. 137 alin. (2) şi (4) din Codul penal, fiind de 2.000 lei.

Art. 14. ‒ (1) Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii se face după cum urmează:

a) dacă amenda a fost definitiv aplicată anterior intrării în vigoare a Codului penal, înlocuirea se face în baza art. 63¹ din Codul penal din 1969, fără ca durata pedepsei închisorii să poată depăşi maximul zilelor-amendă determinat potrivit art. 61 alin. (4) din Codul penal pentru fapta care a atras condamnarea;

b) dacă amenda a fost aplicată după data intrării în vigoare a Codului penal pentru infracţiuni comise anterior acestei date, înlocuirea se va face potrivit dispoziţiilor din legea în baza căreia s-a aplicat amenda.

(2) Dispoziţiile art. 64 din Codul penal nu se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite anterior intrării sale în vigoare, chiar dacă amenda a fost aplicată în baza art. 61 din Codul penal.

Art. 15. ‒ (1) Măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.

(2) Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

Art. 16. ‒ (1) Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.

(2) Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii speciale privind regimul sancţionator aplicabil minorilor

Art. 17. ‒ În aplicarea dispoziţiilor referitoare la legea penală mai favorabilă intervenită în cursul procesului, o pedeapsă cu suspendarea executării, aplicabilă potrivit Codului penal din 1969, este considerată mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal.

Art. 18. ‒ (1) Măsura educativă a libertăţii supravegheate pronunţată în baza Codului penal din 1969 se execută potrivit dispoziţiilor acestuia.

(2) Dacă măsura prevăzută la alin. (1) se revocă după intrarea în vigoare a Codului penal din altă cauză decât comiterea unei infracţiuni, libertatea supravegheată se înlocuieşte cu internarea într-un centru educativ pe o perioadă de un an.

(3) În cazul revocării libertăţii supravegheate datorită săvârşirii unei noi infracţiuni, instanţa va dispune, ţinând seama de gravitatea infracţiunii comise, o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal.

Art. 19. ‒ (1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare dispusă în baza Codului penal din 1969 se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o durată egală cu timpul rămas din momentul rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a luat măsura internării în centrul de reeducare şi până la majoratul celui în cauză, dar nu mai mult de 3 ani.

(2) Perioada executată din măsura educativă a internării în centrul de reeducare, precum şi durata reţinerii şi arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul educativ.

(3) În cazul în care, potrivit Codului penal din 1969, s-a dispus prelungirea duratei măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsura se va executa într-un centru educativ.

Art. 20. ‒ Pedeapsa amenzii executabilă, aplicată pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii în baza Codului penal din 1969 şi neexecutată în tot sau în parte până la intrarea în vigoare a Codului penal, se înlocuieşte cu măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână, ţinând seama şi de partea care a fost executată din amendă.

Art. 21. ‒ (1) Pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii.

(2) Pedeapsa închisorii care depăşeşte 20 de ani, aplicată pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii, se va înlocui cu internarea într-un centru de detenţie pe o perioadă de 15 ani.

(3) În cazul pluralităţii de infracţiuni, înlocuirea prevăzută la alin. (1) şi (2) se face cu privire la pedeapsa rezultantă.

(4) Partea executată din pedeapsa închisorii, precum şi durata reţinerii şi arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul de detenţie.

Art. 22. ‒ (1) Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.

(2) În cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea prevăzute la alin. (1) se revocă din alte cauze decât comiterea unei noi infracţiuni, pedeapsa închisorii se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), pedeapsa amenzii a cărei executare a fost suspendată se înlocuieşte cu măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 6 săptămâni.

(4) Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit alin. (2) sau (3), după care:

a) dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea;

b) dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal.

TITLUL II

Dispoziţii privind modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale

Art. 23. ‒ Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 84 va avea următorul cuprins:

„Art. 84. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni până la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:

1. emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului;

2. emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare;

3. emiterea unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul dintre următoarele elemente esenţiale:

a) denumirea de cec;

b) suma de bani ce trebuie plătită;

c) numele trasului;

d) data emiterii cecului;

e) semnătura prevăzută la art. 11;

4. emiterea unui cec cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. 3.”

2. Articolul 85 va avea următorul cuprins:

„Art. 85. ‒ Emiterea fără drept de cecuri circulare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei.

Constatarea şi sancţionarea contravenţiei prevăzute la alin. 1 se fac de către organele de poliţie.

Contravenţiei prevăzute la alin. 1 îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 24. ‒ Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, publicată în Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. ‒ Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a acesteia.”

2. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvârşirea vreuneia dintre următoarele infracţiuni:

a) infracţiuni intenţionate contra patrimoniului;

b) infracţiuni de corupţie şi de serviciu;

c) infracţiuni de fals;

d) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată;

f) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

g) infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel împotriva căruia a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. 1.

Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. 1 atrage suspendarea calităţii de gestionar.”

3. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

„Art. 35. ‒ Crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.”

4. Articolul 37 va avea următorul cuprins:

„Art. 37. ‒ Înstrăinarea bunurilor mobile constituite garanţie potrivit art. 10, fără acordul prealabil al persoanei juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

5. Anexa se abrogă.

Art. 25. ‒ Articolul 11 din Decretul nr. 588/1973 privind valorificarea florilor de mină care nu conţin aur nativ, republicat în Buletinul Oficial nr. 195 din 8 decembrie 1973, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 26. ‒ Articolul 6 din Decretul nr. 340/1981 privind regimul emiţătoarelor radioelectrice, publicat în Buletinul Oficial nr. 92 din 27 noiembrie 1981, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ Deţinerea, construirea, instalarea, experimentarea sau folosirea, fără drept, de emiţătoare radioelectrice, precum şi modificarea, fără drept, a caracteristicilor de lucru ale acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Art. 27. ‒ Decretul-lege nr. 15/1990 privind urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni de speculă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1990, se abrogă.

Art. 28. ‒ Decretul-lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 15 ianuarie 1990, se abrogă.

Art. 29. ‒ Decretul-lege nr. 41/1990 privind asigurarea unui climat de ordine şi legalitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 27 ianuarie 1990, se abrogă.

Art. 30. ‒ Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009, se modifică după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

„LEGE

privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. ‒ Următoarele fapte reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:

a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;

b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi;

c) condiţionarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea altor mărfuri ori de prestarea de servicii;

d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

e) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;

f) nedeclararea de către operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale şi a celor de comision;

g) omisiunea întocmirii şi afişării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către operatorii economici a preţurilor şi tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preţuri şi tarife;

h) neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferenţială, refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al operatorului economic;

i) acumularea de mărfuri de pe piaţa internă în scopul creării unui deficit pe piaţă şi revânzării lor ulterioare sau al suprimării concurenţei loiale;

j) depăşirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, la formarea preţurilor de vânzare cu amănuntul;

k) falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare ori vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite.”

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. ‒ (1) Contravenţiile prevăzute la art. 1 săvârşite de către persoane fizice se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârşite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Gărzii Financiare, de organele controlului financiar şi de personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.

(3) Contravenţiile prevăzute la art. 1 lit. b)-d), g), h) şi k) se constată şi se sancţionează şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”

4. Articolul 3 se abrogă.

5. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ Bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1, dacă sunt ale contravenientului, precum şi sumele de bani şi bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă.”

6. Articolul 5 se abrogă.

7. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ Contravenţiilor prevăzute la art. 1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 31. ‒ Articolul 48¹ din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 48¹. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă deversarea de substanţe poluante de pe o navă în:

a) apele maritime interioare sau acvatoriile porturilor, în care se aplică Convenţia Marpol 73/78;

b) marea teritorială;

c) zona economică exclusivă sau într-o zonă echivalentă stabilită în conformitate cu dreptul internaţional;

d) marea liberă.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Fapta prevăzută la alin. (1) care a cauzat o deteriorare semnificativă a calităţii apelor sau prejudicii semnificative vieţii marine se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(4) Fapta prevăzută la alin. (3), săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Art. 32. ‒ Articolul 48 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 33. ‒ Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.”

2. Articolul 271 va avea următorul cuprins:

„Art. 271. ‒ Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

a) prezintă, cu rea-credinţă, în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, asemenea date;

b) prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;

c) refuză să pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 26 şi 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credinţă, să îndeplinească însărcinările primite.”

3. Articolul 272 va avea următorul cuprins:

„Art. 272. ‒ (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

a) dobândeşte, în contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi, la un preţ pe care îl ştie vădit superior valorii lor efective, sau vinde, pe seama societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;

b) foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect;

c) se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la art. 144⁴ alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăţi să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;

d) încalcă dispoziţiile art. 183.

(2) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) lit. b), dacă a fost săvârşită de administratorul, directorul, membrul directoratului ori reprezentantul legal al societăţii în cadrul unor operaţiuni de trezorerie între societate şi alte societăţi controlate de aceasta sau care o controlează, direct ori indirect.

(3) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) lit. c), dacă este săvârşită de către o societate comercială ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una dintre societăţile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau indirect.”

4. Articolul 272¹ va avea următorul cuprins:

„Art. 272¹. ‒ Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

a) răspândeşte ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea ori scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce îi aparţin, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;

b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare anuale sau contrar celor rezultate din aceasta.”

5. Articolul 273 va avea următorul cuprins:

„Art. 273. ‒ Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

a) emite acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea lor legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emite noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;

b) se foloseşte, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;

c) acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii ori constituie garanţii în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d) predă titularului acţiunile înainte de termen sau predă acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege, ori emite acţiuni la purtător fără a fi achitate integral;

e) nu respectă dispoziţiile legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;

f) emite obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau acţiuni fără să cuprindă menţiunile cerute de lege.”

6. Articolul 274 va avea următorul cuprins:

„Art. 274. ‒ Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;

b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca membrii să fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără ca aceştia să fi fost scutiţi, prin hotărârea adunării generale, de plata vărsămintelor ulterioare;

c) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu încălcarea interdicţiei stabilite de acesta, în cazul în care faţă de societatea comercială s-a început urmărirea penală.”

7. Articolul 275 va avea următorul cuprins:

„Art. 275. ‒ (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului care:

a) încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 144³;

b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege sau încalcă dispoziţiile art. 193 alin. (2);

c) începe operaţiuni în numele unei societăţi cu răspundere limitată înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;

d) emite titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;

e) dobândeşte acţiuni ale societăţii în contul acesteia în cazurile interzise de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi asociatul care încalcă dispoziţiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).”

8. Articolul 277 va avea următorul cuprins:

„Art. 277. ‒ (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an ori cu amendă persoana care a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar dispoziţiilor art. 161 alin. (2), ori persoana care a acceptat însărcinarea de expert, cu încălcarea dispoziţiilor art. 39.

(2) Hotărârile luate de adunările generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 alin. (2) şi ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încălcării dispoziţiilor cuprinse în acele articole.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau cenzorul care îşi exercită funcţiile sau însărcinările cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.”

9. La articolul 278, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă lichidatorul care face plăţi asociaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 256.”

10. Articolul 279 va avea următorul cuprins:

„Art. 279. ‒ (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care:

a) trece acţiunile sau obligaţiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorităţi în adunarea generală, în detrimentul altor acţionari ori deţinători de obligaţiuni;

b) votează în adunări generale, în situaţia prevăzută la lit. a), ca proprietar de acţiuni sau de obligaţiuni care în realitate nu îi aparţin;

c) în schimbul unui folos material necuvenit, se obligă să voteze într-un anumit sens în adunarea generală sau să nu ia parte la vot.

(2) Determinarea unui acţionar sau a unui deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unui folos material necuvenit, să voteze într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

11. Articolul 280 se abrogă.

12. Articolul 280¹ va avea următorul cuprins:

„Art. 280¹. ‒ Transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

13. Articolul 280² se abrogă.

14. Articolul 280³ va avea următorul cuprins:

„Art. 280³. ‒ Folosirea, cu ştiinţă, a actelor unei societăţi radiate, în scopul producerii de consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”

15. Articolul 281 va avea următorul cuprins:

„Art. 281. ‒ Faptele prevăzute în prezentul titlu, dacă, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, constituie infracţiuni mai grave, se sancţionează cu pedepsele prevăzute de acestea.”

Art. 34. ‒ Articolul 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:

a) folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;

b) folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informaţii confidenţiale în legătură cu acestea, transmise autorităţilor competente în scopul obţinerii autorizaţiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conţin compuşi chimici noi;

c) divulgarea, achiziţionarea sau utilizarea secretului comercial de către terţi, ca rezultat al unei acţiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;

d) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deţinătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în faţa autorităţilor publice ori a instituţiilor publice, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;

e) folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a secretelor comerciale de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;

f) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menţiuni false privind brevetele de invenţii, brevetele pentru soiuri de plante, mărcile, indicaţiile geografice, desenele ori modelele industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare şi altele asemenea, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi comercianţi şi pe beneficiari.

Prin menţiuni false privind originea mărfurilor, în sensul alin. 1 lit. f), se înţelege orice indicaţii de natură a face să se creadă că mărfurile au fost produse într-o anumită localitate, într-un anumit teritoriu sau într-un anumit stat. Nu se socoteşte menţiune falsă privind originea mărfurilor denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic şi indică în comerţ numai natura lui, în afară de cazul în care denumirea este însoţită de o menţiune care ar putea face să se creadă că are acea origine.”

Art. 35. ‒ Articolele 107, 110, articolul 110¹ litera a) şi articolul 110² litera a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 36. ‒ Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

„Art. 24. ‒ Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:

a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) şi g), cu excepţiile prevăzute de lege;

b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;

c) întocmirea ori semnarea documentaţiilor tehnice ‒ D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor de execuţie, pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute la art. 9.”

2. Articolul 25 se abrogă.

3. La articolul 26 alineatul (1), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), c), e) şi g), de către investitor şi executant;

b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), c), e) şi g), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor şi executant;”

Art. 37. ‒ Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 7 august 1991, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 19 se abrogă.

2. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

„Art. 21. ‒ Informaţiile privind viaţa particulară, onoarea sau reputaţia persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obţinerii datelor necesare siguranţei naţionale, nu pot fi făcute publice.

Divulgarea sau folosirea, fără drept, de către angajaţii serviciilor de informaţii a datelor prevăzute la alin. 1 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolul 22 se abrogă.

Art. 38. ‒ Alineatul 1 al articolului 29 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 29 septembrie 2004, se abrogă.

Art. 39. ‒ Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se abrogă.

2. La articolul 3, după punctul 34) se introduc două noi puncte, punctele 35) şi 36), cu următorul cuprins:

„35) neasigurarea de către responsabili sau patroni, prin personal propriu ori specializat, a ordinii publice în localuri publice, hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci şi în alte locuri de distracţie sau de agrement pe care le conduc, precum şi refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice ori pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea;

36) împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menţinerea ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice.”

3. La articolul 4 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevăzute la pct. 35) şi 36).”

Art. 40. ‒ Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. ‒ (1) Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

2. La articolul 59, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 59. ‒ (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 32 alin. (2) constituie infracţiunea de contrafacere şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

3. La articolul 62, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 62. ‒ (1) Divulgarea de către personalul OSIM, precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile a datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Art. 41. ‒ Articolul 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 42. ‒ Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 11 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 9 se abrogă.

2. La articolul 10, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. ‒ Operatorii economici prevăzuţi la art. 4 sunt obligaţi să reîntregească, în termen de 30 de zile de la data constatării diminuării, cantităţile de produse rezervă de stat.”

Art. 43. ‒ Articolul 26 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 30 iulie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. ‒ Introducerea în zonele libere de bunuri sau mărfuri al căror import este prohibit pe teritoriul României constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Introducerea de mărfuri în zonele libere pentru a deveni deşeuri în aceste zone constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. 1 şi 2 se pedepseşte.”

Art. 44. ‒ Articolul 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 64. ‒ (1) Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este amenda.”

Art. 45. ‒ Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 20 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

„Art. 50. ‒ (1) Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de autor al desenului ori modelului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

2. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

„Art. 52. ‒ (1) Săvârşirea fără drept a oricărui act prevăzut la art. 30, după data înregistrării desenului sau modelului, constituie infracţiunea de contrafacere şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

Art. 46. ‒ Articolul 15² din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15². ‒ Încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 15¹ constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă şi cu interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani.”

Art. 47. ‒ Alineatul (1) al articolului 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 43. ‒ (1) Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat de către persoane neautorizate constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

Art. 48. ‒ Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

„Art. 31. ‒ Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Fapta prevăzută la alin. 1, dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele consecinţe: pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. 1 au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.”

2. Articolul 32 se abrogă.

Art. 49. ‒ Legea nr. 15/1995 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă ce se va recolta în anul 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 27 februarie 1995, se abrogă.

Art. 50. ‒ Articolul 38 din Legea nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 6 octombrie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 38. ‒ (1) Exploatarea comercială sau producerea fără drept a unei topografii protejate ori a unui produs semiconductor în care este încorporată o topografie protejată sau a unui element de circuit care încorporează un astfel de produs semiconductor, în măsura în care acest element continuă să conţină o topografie, dacă fapta a fost comisă după data publicării înregistrării topografiei în Registrul naţional al topografiilor, constituie infracţiunea de contrafacere şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

Art. 51. ‒ Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 14, litera d) se abrogă.

2. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

„Art. 39. ‒ (1) În exercitarea profesiei, avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act.

(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorităţii, demnităţii şi onoarei completului de judecată, procurorului, celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora în proces.

(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.

(4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.”

3. La articolul 60, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Art. 52. ‒ Articolul 37 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 15 septembrie 2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 37. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:

a) orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

b) comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani;

c) comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.”

Art. 53. ‒ Articolul 65 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către Agenţia Naţională, prin împuterniciţii săi.

(2) Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Modificarea materializărilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zonă a căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor de hotare cadastrale, silvice, geologice şi miniere, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

Art. 54. ‒ Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 139², după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) comunicarea publică, fără autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege, a operelor ori a produselor purtătoare de drepturi conexe.”

2. Articolul 139⁴ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 139⁴. ‒ (1) Constituie contravenţie, dacă nu reprezintă infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei şi cu confiscarea mărfurilor-pirat sau a dispozitivelor-pirat de control al accesului fapta persoanelor juridice ori a persoanelor fizice autorizate de a permite accesul în spaţiile, la echipamentele, la mijloacele de transport, la bunurile sau la serviciile proprii, în vederea săvârşirii de către o altă persoană a unei contravenţii prevăzute de prezenta lege.

(2) Cu amenda prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta operatorilor economici care încalcă obligaţia prevăzută la art. 145 alin. (3).

(3) Pentru repetarea săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2), care au avut ca rezultat săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 139⁶ în termen de un an, organul constatator poate aplica şi sancţiunea complementară de suspendare a activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de până la 6 luni.”

3. Articolul 139⁶ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 139⁶. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) realizarea, în scopul distribuirii, de mărfuri-pirat;

b) plasarea mărfurilor-pirat sub un regim vamal definitiv de import sau de export, sub un regim vamal suspensiv ori în zone libere;

c) orice altă modalitate de introducere a mărfurilor-pirat pe piaţa internă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi oferirea, distribuirea, deţinerea ori depozitarea sau transportul de mărfuri-pirat, în scopul distribuirii.

(3) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite în scop comercial, acestea se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(4) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se pedepseşte şi închirierea sau oferirea spre închiriere de mărfuri-pirat.

(5) Promovarea de mărfuri-pirat prin utilizarea anunţurilor publice ori a mijloacelor electronice de comunicare, prin expunerea ori prezentarea către public a listelor sau a cataloagelor de produse ori prin orice alte asemenea mijloace constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(6) În sensul prezentei legi, prin mărfuri-pirat se înţelege toate copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate fără consimţământul titularului de drepturi sau al persoanei legal autorizate de acesta şi care sunt executate, direct ori indirect, total sau parţial, de pe un produs purtător de drepturi de autor ori de drepturi conexe sau de pe ambalajele ori copertele acestora.

(7) În sensul prezentei legi, prin scop comercial se înţelege urmărirea obţinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material.

(8) Scopul comercial se prezumă dacă marfa-pirat este identificată la sediul, la punctele de lucru, în anexele acestora sau în mijloacele de transport utilizate de operatorii economici care au în obiectul de activitate reproducerea, distribuirea, închirierea, depozitarea ori transportul de produse purtătoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe.”

4. Articolul 139⁷ se abrogă.

5. Articolul 139⁸ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 139⁸. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet ori prin alte reţele de calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanţilor de baze de date sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.”

6. Articolul 139⁹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 139⁹. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare sau executare, afişare ori transmitere în reţea internă.”

7. Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 140. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă următoarele fapte comise fără autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege:

a) reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe;

b) distribuirea, închirierea sau importul pe piaţa internă al operelor ori al produselor purtătoare de drepturi conexe, altele decât mărfurile-pirat;

c) radiodifuzarea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe;

d) retransmiterea prin cablu a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe;

e) realizarea de opere derivate;

f) fixarea, în scop comercial, a interpretărilor sau a execuţiilor artistice ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune;

g) încălcarea prevederilor art. 134.

(2) Prin produse purtătoare de drepturi conexe se înţelege interpretările sau execuţiile artistice fixate, fonogramele, videogramele şi propriile emisiuni ori servicii de programe ale organismelor de radiodifuziune şi de televiziune.”

8. Articolul 141 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 141. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

9. Articolul 141¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 141¹. ‒ (1) Producerea, importul, distribuirea, deţinerea, instalarea, întreţinerea sau înlocuirea, în orice mod, a dispozitivelor de control al accesului, fie originale, fie pirat, utilizate pentru serviciile de programe cu acces condiţionat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta persoanei care se racordează fără drept sau care racordează fără drept o altă persoană la servicii de programe cu acces condiţionat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Utilizarea anunţurilor publice ori a mijloacelor electronice de comunicare în scopul promovării dispozitivelor-pirat de control al accesului la serviciile de programe cu acces condiţionat, precum şi expunerea sau prezentarea către public în orice mod, fără drept, a informaţiilor necesare confecţionării de dispozitive de orice fel, apte să asigure accesul neautorizat la serviciile de programe precizate, cu acces condiţionat, ori destinate accesului neautorizat în orice mod la astfel de servicii, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(4) Vânzarea sau închirierea dispozitivelor-pirat de control al accesului se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(5) În sensul prezentei legi, prin dispozitive-pirat de control al accesului se înţelege orice dispozitiv a cărui confecţionare nu a fost autorizată de către titularul drepturilor recunoscute prin prezenta lege în raport cu un anumit serviciu de programe de televiziune cu acces condiţionat, realizat pentru facilitarea accesului la acel serviciu.”

10. La articolul 143, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, fără drept, înlătură, în scop comercial, de pe opere sau de pe alte produse protejate ori modifică pe acestea orice informaţie sub formă electronică privind regimul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe aplicabil.”

11. La articolul 143¹, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care persoanele care au săvârşit infracţiuni prevăzute de prezenta lege au reparat, până la terminarea cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe, prejudiciul cauzat titularului de drepturi, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.”

Art. 55. ‒ Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 27 se abrogă.

2. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

„Art. 28. ‒ Scoaterea peste graniţă, fără drept, a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă.

Înstrăinarea, fără drept, a documentelor prevăzute la alin. 1 către persoane fizice sau juridice străine constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepseşte.”

Art. 56. ‒ Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 17 alineatul (3¹), litera h) va avea următorul cuprins:

„h) nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege ori alte infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare.”

2. La articolul 17 alineatul (8), litera f) va avea următorul cuprins:

„f) prin revocare, pentru încălcarea gravă a prezentei legi sau pentru condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.”

3. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

„Art. 60. ‒ (1) Fapta oricărei persoane care exercită funcţia de administrator, reprezentant legal ori care exercită în orice alt mod funcţii de conducere într-o întreprindere de a concepe sau organiza, cu intenţie, vreuna dintre practicile interzise potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi care nu sunt exceptate potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ori cu amendă şi interzicerea unor drepturi.

(2) Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă organelor de urmărire penală participarea sa la comiterea infracţiunii prevăzute la alin. (1), permiţând astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi.

(3) Persoana care a comis infracţiunea prevăzută de alin. (1), iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit această infracţiune beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică practicii interzise de art. 5 alin. (1) lit. f), când aceasta se realizează prin înţelegere între participanţii la o licitaţie publică pentru a denatura preţul de adjudecare, caz în care se aplică reglementările specifice acestui domeniu.

(5) Instanţa judecătorească dispune afişarea sau publicarea hotărârii definitive de condamnare.”

4. Articolul 62 se abrogă.

Art. 57. ‒ Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 13 mai 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. ‒ Nu se acordă licenţă persoanelor care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie, delapidare, înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, infracţiuni privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori, infracţiuni contra securităţii naţionale ori infracţiuni de terorism, precum şi persoanelor condamnate pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 13 alin. 1.”

2. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. ‒ Desfăşurarea fără licenţă a oricăreia dintre activităţile rezervate monopolului de stat, prevăzute la art. 2 lit. a)-d) şi g), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Desfăşurarea fără licenţă a oricăreia dintre activităţile prevăzute la art. 2 lit. e), f) şi h) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 30.000 lei.

Bunurile şi valorile care au servit sau care rezultă din comiterea contravenţiilor prevăzute la alin. 2 se confiscă.”

Art. 58. ‒ Articolul 10 din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. ‒ De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoana care a fost sancţionată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau contravenţii prevăzute de Legea nr. 46/2008 ‒ Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada cuprinsă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii pentru material lemnos.”

Art. 59. ‒ Legea nr. 34/1996 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă ce se va recolta în anul 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, se abrogă.

Art. 60. ‒ Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 87, după punctul 64) se introduc două noi puncte, punctele 65) şi 66), cu următorul cuprins:

„65) restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie în folosul altor activităţi sau depăşirea cantităţii de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unităţi de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populaţiei;

66) continuarea activităţii după pierderea drepturilor obţinute în baza legii.”

2. La articolul 88 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) şi 58)-66);”

3. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 92. ‒ (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă şi subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe, bacterii ori microbi în cantitate sau concentraţie care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor, mediul, producţia agricolă ori industrială sau fondul piscicol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:

a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval;

b) depozitarea în albia majoră a râurilor a combustibilului nuclear sau a deşeurilor rezultate din folosirea acestuia;

c) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.

(3) Depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte chimice, de pesticide ori de alte substanţe toxice periculoase în zonele de protecţie a apelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.

(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1)-(3) se pedepseşte.”

4. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 93. ‒ (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcţii ori instalaţii pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal ori fără notificarea unei astfel de lucrări, precum şi darea în exploatare de unităţi fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare, a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizaţiei de gospodărire a apelor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:

a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără notificarea activităţii;

b) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfăşurarea activităţii de topire a teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor şi de extragere a agregatelor minerale, fără autorizaţia de gospodărire a apelor;

c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie L albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice, construcţiilor şi instalaţiilor hidrometrice sau a instalaţiilor de măsurare automată a calităţii apelor;

d) utilizarea albiilor minore fără autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi a plajei şi ţărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.”

5. Articolul 94 se abrogă.

6. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 95. ‒ (1) Manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcţii ori instalaţii hidrotehnice, circulaţia vehiculelor pe coronamentul digurilor şi barajelor neamenajate în acest scop, tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează efectuarea de săpături, gropi sau şanţuri în baraje, diguri ori în zonele de protecţie a acestor lucrări, precum şi extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea acestuia.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.

(4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.”

Art. 61. ‒ Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 27 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 44 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, pentru efectuarea neautorizată a unor activităţi prevăzute la: art. 2 lit. a) privitoare la punerea în funcţiune, funcţionarea de probă, exploatarea, modificarea, dezafectarea, importul şi exportul instalaţiilor nucleare; art. 2 lit. c), dacă instalaţiile radiologice, materialele nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii prezintă un risc nuclear ori radiologic deosebit; art. 2 lit. e) şi f) şi art. 28 alin. (2), dacă materialele nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii prezintă un risc nuclear ori radiologic deosebit.”

2. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Art. 45. ‒ (1) Scoaterea din funcţiune, în totalitate sau în parte, a echipamentelor de supraveghere şi control instalate în condiţiile art. 31 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), fără a avea motive ce decurg din cerinţele de securitate nucleară ori de radioprotecţie, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la un an sau amendă.

(3) Împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor Comisiei la orice loc în care se desfăşoară activităţile supuse controlului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(4) Împiedicarea, fără drept, în caz de accident nuclear, a pătrunderii personalului de intervenţie în perimetrul zonelor în care se desfăşoară activităţi nucleare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(5) Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-un spaţiu, încăpere sau zonă delimitată şi marcată în care se desfăşoară activităţile nucleare prevăzute la art. 2 lit. a)-f), fără consimţământul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

3. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„Art. 46. ‒ (1) Dezvoltarea, fabricarea, deţinerea, importul, exportul, tranzitul sau detonarea armelor nucleare ori a oricăror dispozitive explozive nucleare se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

4. Articolul 47 se abrogă.

5. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

„Art. 52. ‒ Instalaţiile nucleare şi radiologice, componentele acestora, combustibilul nuclear, produsele radioactive, inclusiv deşeurile radioactive, dispozitivele nucleare explozive sau componentele acestora, care au fost supuse confiscării în condiţiile prevăzute de Codul penal, trebuie să fie păstrate într-un loc sigur, sub sigiliul autorităţilor publice, cu respectarea cerinţelor de securitate nucleară până la dispunerea măsurilor legale cu privire la acestea.”

Art. 62. ‒ Articolul 49 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 19 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. ‒ (1) Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1), referitoare la obligaţia notificării incapacităţii de rambursare, sau ale art. 20 alin. (1), referitoare la obligaţia transmiterii informaţiilor către Fond, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.”

Art. 63. ‒ Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2004, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 53 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) netransmiterea declaraţiilor conform prevederilor prezentei legi, cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

2. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

„Art. 55. ‒ (1) Fapta de a folosi arme chimice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Art. 56. ‒ (1) Dezvoltarea, producerea, dobândirea, deţinerea sau transferul, direct ori indirect, de arme chimice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează sustragerea de substanţe chimice toxice sau de precursori pentru folosirea lor în scopurile armelor chimice.

(3) Tentativa se pedepseşte.”

4. Articolul 57 se abrogă.

5. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. ‒ (1) Producerea substanţelor chimice înscrise în lista nr. 1, în cantităţi peste limitele sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 16-19, precum şi importul, exportul, deţinerea ori folosirea acestora, fără respectarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 23, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Importul şi exportul de substanţe chimice înscrise în listele nr. 2 şi 3, cu încălcarea prevederilor art. 24, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Refuzul de a permite accesul membrilor corpului de control al Agenţiei, împreună cu echipele de inspecţie ale Organizaţiei, la obiectivele şi instalaţiile care fac obiectul prezentei legi, împiedicarea acestora, în orice mod, de a-şi exercita atribuţiile legale, precum şi ascunderea unor date şi informaţii relevante referitoare la acestea constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(4) Tentativa se pedepseşte.”

6. Articolul 60 se abrogă.

Art. 64. ‒ Articolul 35 din Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 18 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 35. ‒ (1) Faptele prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a), săvârşite în timpul stării de asediu, de urgenţă, de mobilizare sau de război, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă.

(2) Faptele prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. b), săvârşite în timpul stării de urgenţă, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 65. ‒ Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 26 ianuarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 98 va avea următorul cuprins:

„Art. 98. ‒ (1) Încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Săvârşirea din culpă a faptei prevăzute la alin. (1) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

2. La articolul 99, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Părăsirea fără aprobare a postului de către orice membru al echipajului de conducere sau de către personalul ce asigură direct informarea, dirijarea şi controlul traficului aerian, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

3. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

„Art. 101. ‒ (1) Efectuarea serviciului de către personalul aeronautic civil sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Efectuarea serviciului având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge de către personalul aeronautic civil se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de personalul aeronautic navigant, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

(4) Refuzul de a se supune sau sustragerea persoanelor prevăzute la alin. (1)-(3) de a se supune de la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii concentraţiei de alcool ori a prezenţei unor substanţe interzise de autoritatea de reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

4. Articolul 102 va avea următorul cuprins:

„Art. 102. ‒ (1) Pilotarea unei aeronave de către o persoană care nu posedă documentele de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru pilotarea aeronavei respective se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă.

(2) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pus în pericol siguranţa altor zboruri, sănătatea publică sau protecţia mediului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”

5. Articolul 103 va avea următorul cuprins:

„Art. 103. ‒ (1) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:

a) exploatarea unei aeronave fără ca aceasta să posede un certificat de înmatriculare sau identificare şi un certificat ori autorizaţie de navigabilitate sau documente echivalente;

b) inscripţionarea neconformă cu certificatul de înmatriculare sau identificare ori suprimarea mărcilor de inscripţionare.

(2) Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările specifice referitoare la zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii de către persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 78, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului;

b) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără deţinerea licenţei de transport aerian şi/sau a certificatului de operator prevăzute la art. 50 alin. (1), dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului.

(3) Fapta prevăzută la alin. (1) lit. a), săvârşită după refuzul eliberării certificatului de înmatriculare sau a certificatului de navigabilitate, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.”

6. Articolul 106 va avea următorul cuprins:

„Art. 106. ‒ Comunicarea de informaţii false, care pune în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.”

7. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

„Art. 107. ‒ (1) Săvârşirea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a unui act de violenţă împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacă fapta a pus în pericol siguranţa şi securitatea în acest aeroport, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Săvârşirea oricărui act de violenţă fizică sau psihică asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave civile în zbor ori în pregătire de zbor se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) a fost săvârşită asupra personalului navigant, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

8. Articolul 108 va avea următorul cuprins:

„Art. 108. ‒ (1) Distrugerea sau deteriorarea gravă, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil ori a unei aeronave care nu este în serviciu, dar se află pe un aeroport, precum şi întreruperea serviciilor de aeroport, dacă fapta compromite sau este de natură a compromite siguranţa şi securitatea în acest aeroport, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a serviciilor de navigaţie aeriană sau perturbarea funcţionării acestora, dacă fapta a pus în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi distrugerea unei aeronave în serviciu sau cauzarea de deteriorări care o fac indisponibilă de zbor ori care sunt de natură să îi pună în pericol siguranţa în zbor.

(4) Plasarea pe o aeronavă civilă, prin orice mijloc, a unui dispozitiv ori a unei substanţe capabile să distrugă acea aeronavă sau să îi producă deteriorări care o fac inaptă de zbor ori care sunt de natură să pericliteze siguranţa acesteia în zbor se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.”

9. Articolul 109 va avea următorul cuprins:

„Art. 109. ‒ Preluarea fără drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi exercitarea fără drept a controlului asupra aeronavei se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 18 de ani şi interzicerea unor drepturi.”

10. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

„Art. 110. ‒ Dacă faptele prevăzute la art. 98, 99, 103 şi 106 au avut ca urmare decesul uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 ani ori detenţiune pe viaţă şi interzicerea unor drepturi.”

Art. 66. ‒ Articolul 90 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 mai 2010, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 90. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă săvârşirea, fără drept, a următoarelor fapte:

a) contrafacerea unei mărci;

b) punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare;

c) punerea în circulaţie a produselor care poartă indicaţii geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine.

(2) Prin contrafacerea unei mărci se înţelege realizarea sau utilizarea fără consimţământul titularului de către terţi, în activitatea comercială, a unui semn:

a) identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu o marcă ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor ori a serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepţia publicului un risc de confuzie, incluzând şi riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) identic sau asemănător cu marca pentru produse ori servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta a dobândit un renume în România şi dacă prin folosirea semnului fără motive întemeiate s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.

(3) Prin punerea în circulaţie se înţelege oferirea produselor sau comercializarea ori deţinerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn, precum şi importul, exportul sau tranzitul produselor sub acest semn.

(4) Faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracţiuni dacă au fost săvârşite înainte de data publicării mărcii.

(5) În cazul infracţiunii prevăzute la alin. (1) lit. a), împăcarea înlătură răspunderea penală.”

Art. 67. ‒ Alineatul (3) al articolului 23 din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 8 iunie 2005, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 68. ‒ Alineatele (2)-(4) ale articolului 20 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 23 mai 2005, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 69. ‒ Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 28 decembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 22, alineatul (3) se abrogă.

2. Articolul 43 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 43

Infracţiuni de contrafacere

(1) Constituie infracţiune de contrafacere şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă efectuarea fără autorizaţia titularului brevetului pentru soi a oricărui act prevăzut la art. 30 alin. (1).

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează săvârşirea următoarelor fapte:

a) folosirea pentru materialul de înmulţire, produs şi vândut, a unei alte denumiri decât cea înregistrată;

b) folosirea denumirii înregistrate a unui nou soi pentru materialul de înmulţire, produs şi vândut, care nu aparţine acestui soi;

c) atribuirea, pentru materialul de înmulţire produs şi vândut, a unei denumiri foarte apropiate de cea a soiului protejat, astfel încât să poată produce confuzii;

d) vânzarea de material de înmulţire cu menţiunea falsă că aparţine soiului pentru care s-a acordat brevet pentru soi, inducând astfel în eroare cumpărătorul.”

Art. 70. ‒ Articolul 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 71. ‒ Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 8. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor:„

2. La articolul 8 alineatul (2), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„(2) Constituie, de asemenea, infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte săvârşite de către un membru al Guvernului:„

3. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazurile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 8, pe lângă pedeapsa principală se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la un an la 5 ani.”

Art. 72. ‒ La articolul 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice;”

Art. 73. ‒ Articolele 8-12 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 8 iunie 2004, se abrogă.

Art. 74. ‒ Articolul 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 octombrie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 75. ‒ Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 43¹, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Biroul Electoral Central va înainta copiile listelor electorale permanente, respectiv tabelele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare Autorităţii Electorale Permanente, care le va verifica în vederea depistării eventualelor voturi multiple, în termen de 60 de zile de la data referendumului. În situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă va constata existenţa unor persoane care şi-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmărire penală în vederea aplicării prevederilor art. 387 din Codul penal.”

2. Titlul capitolului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Contravenţii”

3. La articolul 49, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) tipărirea fără drept, în vederea utilizării în ziua referendumului, de buletine de vot.”

4. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 50. ‒ Contravenţiile prevăzute la art. 49 lit. a)-d) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1. 000 lei, iar cele prevăzute la lit. e) şi f), cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei.”

5. La articolul 51 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a)-c) şi f);”

6. La articolul 51, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 49 lit. a)-c) şi f) va fi înaintat judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea.”

7. Articolele 52-58 se abrogă.

8. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 59. ‒ Bunurile destinate, folosite sau rezultate din săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 49 lit. f) se confiscă.”

Art. 76. ‒ La articolul 7 din Legea nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 8 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, litera c) va avea următorul cuprins:

„c) nu au suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;”

Art. 77. ‒ Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 7 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

„Art. 83. ‒ (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a) confecţionarea fără drept de însemne de decoraţii;

b) portul fără drept al însemnelor decoraţiilor.

(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de poliţie.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. Articolul 84 se abrogă.

Art. 78. ‒ Alineatul (8) al articolului 39 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Desfăşurarea activităţii de asigurare în sau din România fără autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor ori desfăşurarea activităţii fără înscrierea în Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 79. ‒ Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. ‒ (1) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal.

(2) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 10-13.

(3) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute la art. 18¹-18⁵, prin sancţionarea cărora se asigură protecţia fondurilor şi a resurselor Uniunii Europene.”

2. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ Infracţiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal, trafic de influenţă, prevăzută la art. 291 din Codul penal, şi cumpărare de influenţă, prevăzută la art. 292 din Codul penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege. Dispoziţiile art. 308 din Codul penal se aplică în mod corespunzător.”

3. Articolul 6¹ se abrogă.

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. ‒ Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:

a) exercită o funcţie de demnitate publică;

b) este judecător sau procuror;

c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;

d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.”

5. Articolele 8, 8¹, 8² şi 9 se abrogă.

6. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. ‒ Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operaţiuni comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţii publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;

b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiilor;

c) utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.”

7. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. ‒ (1) Fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesneşte efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită într-un interval de 5 ani de la încetarea însărcinării, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.”

8. Articolul 13¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13¹. ‒ În cazul infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.”

9. Articolul 13² se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13². ‒ În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.”

10. Articolele 14, 17 şi 18 se abrogă.

11. La capitolul III „Infracţiuni”, titlul secţiunii a 41-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA 41

Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”

12. Articolul 18¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18¹. ‒ (1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.”

13. Articolul 18² se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18². ‒ (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.”

14. Articolul 18³ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18³. ‒ (1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.”

15. Articolul 18⁵ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18⁵. ‒ Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârşirea de către o persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 18¹-18³ sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

16. Articolul 19 se abrogă.

17. La articolul 25, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiilor prevăzute la art. 23 şi 24 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

18. La articolul 25, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Dacă fapta prevăzută la alin. (4) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.”

Art. 80. ‒ Articolul 35 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 1 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 35. ‒ Nerespectarea prevederilor art. 19 şi 20 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Art. 81. ‒ Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. ‒ (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. ‒ (1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”

3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.”

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. ‒ Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

5. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

(3) Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.”

6. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. ‒ Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.”

7. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. ‒ Finanţarea săvârşirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.”

8. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. ‒ Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

9. La articolul 13, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 13. ‒ (1) Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 2, art. 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2)-(3), art. 7 şi art. 10 se pedepseşte.”

10. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ Nu se pedepseşte persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-8 şi art. 10 şi care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă autorităţilor participarea sa la comiterea infracţiunii, contribuind astfel la identificarea şi tragerea la răspundere penală a autorului sau a celorlalţi participanţi.”

11. Articolul 19¹ va avea următorul cuprins:

„Art. 19¹. ‒ (1) În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

(2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.”

12. Articolul 19² va avea următorul cuprins:

„Art. 19². ‒ (1) Dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul menţionat la art. 19¹ respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.

(2) Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal.”

Art. 82. ‒ Articolul 10 din Legea nr. 144/2000 privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. ‒ De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoana care a fost sancţionată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau contravenţii prevăzute de Legea nr. 46/2008 ‒ Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii pentru material lemnos.”

Art. 83. ‒ Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 9 decembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 83. ‒ Executarea în scopuri comerciale de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 27 alin. (1) sau (2), după caz, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 84. ‒ Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile clasate, în scopuri comerciale sau dacă au fost expuse în public, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

3. Articolul 85 se abrogă.

4. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 86. ‒ Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

5. Articolul 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 87. ‒ (1) Efectuarea de operaţiuni de export ilegal se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este închisoarea de la un an la 5 ani.

(3) Tentativa se pedepseşte.”

6. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 88. ‒ (1) Efectuarea fără drept a oricăror operaţiuni de export definitiv având ca obiect bunuri culturale mobile clasate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

7. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 89. ‒ (1) Introducerea pe teritoriul statului român, precum şi deţinerea, comercializarea, organizarea de expoziţii sau orice operaţie privind circulaţia bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispoziţiilor legale ale statului respectiv, şi care au fost exportate ilegal, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se indisponibilizează şi vor fi transmise unor instituţii specializate, în vederea conservării şi restituirii statului din al cărui patrimoniu cultural fac parte.

(3) Tentativa se pedepseşte.”

8. Articolele 90-92 se abrogă.

9. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 93. ‒ Executarea de către persoanele fizice, fără acreditare şi certificat de liberă practică, având cunoştinţă de necesitatea deţinerii lor, a unor lucrări de conservare sau de restaurare de bunuri culturale mobile clasificate ca atare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

10. Articolul 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 94. ‒ Funcţionarea fără autorizaţia emisă în condiţiile prezentei legi a laboratoarelor sau atelierelor care execută lucrări de restaurare şi conservare a bunurilor culturale mobile clasate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

11. După articolul 95 se introduce un nou articol, articolul 95¹, cu următorul cuprins:

„Art. 95¹. ‒ Bunurile prevăzute la art. 83, art. 87 alin. (1) şi art. 88 alin. (1) se confiscă şi se transmit în administrare instituţiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”

Art. 84. ‒ Alineatul (2) al articolului 38 şi alineatul (6) al articolului 56 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 85. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, se modifică după cum urmează:

1. Articolele 41-43 şi 45 se abrogă.

2. La articolul 48, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Persoana sancţionată cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă pierde calitatea de membru al Corpului silvic şi dreptul de a-şi exercita profesiunea de silvicultor în cadrul structurilor prevăzute la art. 2.”

Art. 86. ‒ Articolul 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. ‒ (1) Falsificarea în orice mod a mărcilor de titlu, a mărcilor de garanţie proprie sau a mărcilor de certificare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Folosirea mărcilor de titlu, a mărcilor de garanţie proprie sau a mărcilor de certificare false ori folosirea unor mărci neînregistrate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

(3) Bunurile care au aplicată o marcă falsă sau falsificată se confiscă.”

Art. 87. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 4 februarie 2002, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 21, litera g) va avea următorul cuprins:

„g) nedeclararea barajelor deţinute şi a caracteristicilor acestora;”

2. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) executarea barajelor fără acordul de funcţionare în siguranţă a barajului, de natură să pună în pericol populaţia sau mediul;

b) funcţionarea barajelor fără autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, punând în pericol populaţia sau mediul;

c) neîndeplinirea măsurilor stabilite prin expertize avizate de CONSIB, punând în pericol siguranţa construcţiei, populaţia sau mediul;

d) deteriorarea sau distrugerea aparaturii de măsură şi control montate în baraje, precum şi folosirea unei aparaturi neetalonate.

(2) Dacă infracţiunile prevăzute la alin. (1) sunt săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.”

3. Articolul 24 se abrogă.

Art. 88. ‒ Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după alineatul (17) se introduce un nou alineat, alineatul (18), cu următorul cuprins:

„(18) Emiterea unui răspuns cu privire la solicitarea eliberării unui certificat de descărcare de sarcină arheologică trebuie să se realizeze în termen de cel mult 12 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8).”

2. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25. ‒ Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

3. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. ‒ Accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă prevăzută la art. 5 alin. (13), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

4. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. ‒ (1) Vânzarea sau oferirea spre vânzare a detectoarelor de metale fără autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (10) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Detectoarele oferite spre vânzare în condiţiile alin. (1) se confiscă.”

5. La articolul 28 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c¹), cu următorul cuprins:

„c¹) nesoluţionarea în termenul prevăzut la art. 5 alin. (18) a cererii privind eliberarea certificatului de descărcare de sarcină, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie, potrivit legii penale, infracţiune, cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei;”

6. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Contravenţia prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c¹) se constată, iar sancţiunea se aplică de către specialiştii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, de către împuterniciţii Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, de către organele de poliţie, de către primar, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, sau de preşedintele consiliului judeţean, precum şi de către împuterniciţii acestora.”

7. Articolul 31 se abrogă.

8. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. ‒ (1) Neanunţarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori de desfiinţare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Art. 89. ‒ Articolele 36 şi 37 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 ‒ 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 90. ‒ Articolul 16 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 23 august 2004, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. ‒ Exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

Art. 91. ‒ Alineatul (3) al articolului 20 din Legea nr. 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 iulie 2005, se abrogă.

Art. 92. ‒ Articolul 54 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 93. ‒ Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 31 iulie 2001, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ (1) Persoanele fizice care prestează, conform legii, în nume propriu, servicii de certificare, precum şi personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoană fizică sau juridică, sunt obligate să păstreze secretul informaţiilor încredinţate în cadrul activităţii lor profesionale, cu excepţia celor în legătură cu care titularul certificatului acceptă să fie publicate sau comunicate terţilor.

(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) incumbă şi personalului autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, precum şi persoanelor împuternicite de aceasta.

(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. La articolul 16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Atunci când se utilizează un pseudonim, identitatea reală a titularului nu poate fi divulgată de către furnizorul de servicii de certificare decât cu consimţământul titularului sau la cererea unei autorităţi publice competente.”

Art. 94. ‒ Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. ‒ În prezenta lege, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) prin trafic de persoane se înţelege faptele prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal;

b) prin exploatarea unei persoane se înţelege activităţile prevăzute la art. 182 din Codul penal;

c) prin victimă a traficului de persoane se înţelege persoana fizică, subiect pasiv al faptelor prevăzute la art. 210, 211, 264 şi 374 din Codul penal sau al tentativei la una dintre aceste fapte, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de persoană vătămată.”

2. Articolele 12, 13, 14¹ şi 15-19 se abrogă.

3. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. ‒ (1) Persoana supusă traficului de persoane, care a săvârşit, ca urmare a exploatării sale, infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat ori donare de organe, ţesuturi ori celule de origine umană nu se pedepseşte pentru aceste infracţiuni.

(2) Persoana supusă traficului de persoane care a săvârşit una dintre contravenţiile prevăzute la art. 3 pct. 3 şi 6 nu se sancţionează.”

Art. 95. ‒ Articolul 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri mici a tarifelor diferenţiate la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare furnizate de Regia Autonomă a Apei Valea Jiului, pentru Proiectul privind alimentarea cu apă şi protecţia mediului în Valea Jiului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 23 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 526/2001, se abrogă.

Art. 96. ‒ Articolul 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 5 martie 2008, se abrogă.

Art. 97. ‒ Articolele 70, 71, 73 şi 74 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 98. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, se abrogă.

Art. 99. ‒ Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 19 punctul 1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) când atribuirea calităţii de consultant fiscal a fost obţinută ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni;”

2. La articolul 19 punctul 2, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) când atribuirea autorizaţiei de funcţionare a fost obţinută ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni.”

3. La articolul 25, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Exercitarea activităţilor de consultanţă fiscală de către persoanele fizice care nu au dobândit calitatea de consultant fiscal potrivit prevederilor prezentei ordonanţe sau care nu au devenit membri activi ai Camerei, precum şi de către persoanele juridice care nu au fost autorizate de Cameră sau care nu s-au înregistrat în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

Art. 100. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2002, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. ‒ (1) Se interzice abandonul câinilor revendicaţi ori adoptaţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Abandonul constă în lăsarea unui câine revendicat ori adoptat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă pe domeniul public, fără hrană, adăpost ori tratament medical.”

2. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. ‒ (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

a) nerespectarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1), art. 3, 4, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (2), art. 8 alin. (1), art. 9 şi 10, precum şi a condiţiilor prevăzute în declaraţia-angajament, cu amendă de la 1. 000 lei la 2.500 lei;

b) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 6 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

c) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute art. 13 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei.”

(2) În cazul aplicării contravenţiei prevăzute la alin. (1) lit. c), se poate dispune, ca sancţiune contravenţională complementară, interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an la 3 ani.”

3. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi b) se fac de inspectorii poliţiei sanitare veterinare, iar cea a contravenţiei prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) se face de către angajaţii serviciilor de specialitate din cadrul primăriilor, de către organele poliţiei locale ori inspectorii poliţiei sanitare veterinare.”

Art. 101. ‒ Legea zootehniei nr. 72/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

„Art. 41. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:

a) înscrierea în etichetele de prezentare a nutreţurilor combinate a unor date care nu corespund cu compoziţia acestora;

b) folosirea de pesticide sau de alte substanţe toxice fără avertizarea deţinătorilor de animale din zonă;

c) executarea fără drept de lucrări de manipulare genetică la animale.”

2. La articolul 42 alineatul (1), litera m) va avea următorul cuprins:

„m) producerea şi vânzarea neautorizată de nutreţuri combinate sau de aditivi furajeri;”

3. La articolul 42 alineatul (1), litera n) se abrogă.

Art. 102. ‒ Articolele 111 şi 112 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 103. ‒ Articolele 49 şi 50 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 14 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 104. ‒ Articolul 46 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2011, se abrogă.

Art. 105. ‒ Articolele 36-38 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 28 decembrie 2011, se abrogă.

Art. 106. ‒ Articolul 101 şi alineatul (2) al articolului 103 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 12 noiembrie 2009, se abrogă.

Art. 107. ‒ Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 17, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorităţi publice, în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (3) şi art. 23 alin. (2), se înţelege acele autorităţi ale administraţiei publice sau, acolo unde este cazul, instanţe de judecată a căror competenţă în materia respectivă este stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare, aplicabile în fiecare caz.”

2. Articolele 24-29 se abrogă.

Art. 108. ‒ Articolul 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Infracţiuni şi pedepse

Art. 71. ‒ Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 109. ‒ Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 90¹ alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) transmisia serviciilor de programe fără autorizaţie tehnică;”

2. Articolul 96 va avea următorul cuprins:

„Art. 96. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă transmisia serviciilor de programe de televiziune ori de radiodifuziune fără licenţă de emisie sau licenţă de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru.

(2) În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la alin. (1) instanţa poate dispune şi aplicarea dispoziţiilor Codului penal privind confiscarea specială.”

Art. 110. ‒ Legea nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 16 octombrie 2002, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. ‒ Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, republicată, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituţia României, republicată.”

2. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Decretul de graţiere individuală nu poate fi revocat.”

3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ Cererea de graţiere individuală, împreună cu actele anexate, se adresează Preşedintelui României şi poate fi făcută de:

a) persoana fizică condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia;

b) soţul persoanei fizice condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate;

c) reprezentantul legal sau avocatul persoanei juridice condamnate.”

4. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. ‒ (1) Cererea de graţiere conţine în mod obligatoriu datele de identificare a persoanei condamnate şi pedeapsa pentru care se solicită graţierea.

(2) La cererea de graţiere formulată în cazul persoanei fizice se anexează, în copie legalizată, hotărârea definitivă de condamnare, certificatul de cazier judiciar şi, după caz, acte de stare civilă, certificate medicale, rapoarte de anchetă socială şi alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susţinerea cererii sale.

(3) La cererea de graţiere formulată în cazul persoanei juridice se anexează, în copie legalizată, hotărârea definitivă de condamnare, adeverinţa emisă de organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice sau care a înregistrat persoana juridică, din care să rezulte antecedentele penale ale acesteia, precum şi alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susţinerea cererii sale.”

5. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ (1) În vederea exercitării prerogativei de graţiere, Preşedintele României poate solicita, atunci când socoteşte necesar, avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării.

(2) De asemenea, atunci când consideră necesar, Preşedintele României poate solicita informaţii cu privire la persoana fizică organelor administraţiei publice locale, conducătorului locului de detenţie, organelor judecătoreşti şi ale parchetelor, organelor de poliţie şi altor instituţii publice, precum şi comandantului unităţii, pentru condamnaţii militari.

(3) În cazul cererilor de graţiere formulate pentru persoana juridică, Preşedintele României poate solicita, atunci când socoteşte necesar, informaţii de la registrul comerţului, de la autorităţile cu atribuţii de control în domeniul fiscal şi vamal, de la organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice sau care a înregistrat persoana juridică, de la organele administraţiei publice locale, precum şi de la orice altă instituţie publică.”

6. La articolul 8, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) datele de identificare a persoanei condamnate: numele, prenumele, prenumele părinţilor, data şi locul naşterii în cazul persoanei fizice, respectiv denumirea, sediul, codul de înregistrare fiscală, actul prin care s-a aprobat înfiinţarea în cazul persoanei juridice;”

7. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. ‒ (1) Prin decret se pot graţia una sau mai multe pedepse.

(2) Graţierea individuală în cazul persoanei fizice se acordă numai pentru pedepse sau măsuri educative privative de libertate.

(3) Nu pot fi graţiate pedepsele deja executate, pedepsele a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare, condamnările cu suspendarea executării pedepsei, precum şi pedepsele complementare şi cele accesorii aplicate persoanei fizice.

(4) În cazul persoanei juridice pot fi graţiate atât pedeapsa principală, cât şi pedepsele complementare prevăzute la art. 139 şi 140 din Codul penal.

(5) Graţierea individuală nu are efect asupra laturii civile şi asupra măsurilor administrative pronunţate într-o cauză penală.”

Art. 111. ‒ Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, se modifică după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

„LEGE

pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului”

2. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. ‒ (1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte.

(3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)-c) din Codul penal.

(4) Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective.

(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.”

3. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

„Art. 24. ‒ (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 18 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.”

4. În tot cuprinsul legii, sintagma „finanţarea actelor de terorism” se înlocuieşte cu sintagma „finanţarea terorismului”.

Art. 112. ‒ Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 28 decembrie 2002, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera h) va avea următorul cuprins:

„h) infracţiunea gravă este infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: genocid şi infracţiuni contra umanităţii şi infracţiuni de război, infracţiunile contra securităţii naţionale, terorism, omor, infracţiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spălarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puţin 10 ani;”

2. La articolul 2, litera l) se abrogă.

3. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. ‒ Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

4. Articolele 20 şi 21 se abrogă.

Art. 113. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale;”

2. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(3) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute la alin. (1), dacă denunţă autorităţilor organizaţia, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

(4) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.”

3. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ (1) Confecţionarea, punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

4. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

5. La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1), (2) sau (2¹), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.”

6. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. ‒ (1) Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

7. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ (1) Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului, genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, astfel cum sunt definite în dreptul internaţional, în Statutul Curţii Penale Internaţionale şi în Carta Tribunalului Militar Internaţional înfiinţat prin Acordul de la Londra la data de 8 august 1945, şi recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Curţii Penale Internaţionale, a Tribunalului Militar Internaţional, înfiinţat prin Acordul de la Londra la data de 8 august 1945, a Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, a Tribunalului Penal Internaţional, pentru Rwanda sau a oricărui alt tribunal penal internaţional înfiinţat prin instrumente internaţionale relevante, a cărui competenţă este recunoscută de statul român, ori a efectelor acestora se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

8. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. ‒ (1) Ameninţarea unei persoane sau a unui grup de persoane, prin intermediul unui sistem informatic, cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este închisoarea de cel puţin 5 ani, pe motiv de rasă, culoare, ascendenţă sau origine naţională ori etnică sau în considerarea religiei, dacă aceasta este folosită ca pretext pentru oricare dintre motivele arătate, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

Art. 114. ‒ Articolul 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România asupra lăcaşurilor de cult, cimitirelor şi altor bunuri destinate activităţilor cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 3 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2002, se abrogă.

Art. 115. ‒ Articolul 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. ‒ (1) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilieri judeţeni; prefecţi şi subprefecţi; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţi; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi al societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 şi 294 din Codul penal.

(2) Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(3) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute la art. 246, 295, 297, 298 şi 300 din Codul penal şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

(4) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2).

(5) În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă.

(6) Urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), săvârşite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.”

Art. 116. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 60/2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui, dacă este însoţit de acesta când conduce animale izolate, în turmă sau în cirezi, pe drumurile publice pe care accesul le este permis, nu se supune obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(4), ci are obligaţia de a supraveghea câinele şi de a împiedica atacul canin asupra unei persoane.”

2. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. ‒ (1) Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai câinilor fără stăpân şi ai câinilor care circulă liberi, fără însoţitor, în locuri publice, care nu au fost revendicaţi ori adoptaţi în condiţiile prevederilor legale şi au obligaţia de a captura şi escorta aceşti câini, prin intermediul personalului calificat.

(2) Dispoziţiile din Codul civil privind răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplică în mod corespunzător.”

3. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. ‒ (1) Neluarea de către proprietarul câinelui sau deţinătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, prevăzute la art. 6, dacă atacul a avut loc, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs urmări dintre cele prevăzute la art. 193 alin. (2), art. 194 sau 195 din Codul penal, maximul special al pedepselor prevăzute în aceste articole se majorează cu 2 ani.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă din culpă, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 192 sau 196 din Codul penal.

(4) În cazul infracţiunii prevăzute la alin. (1), precum şi în cazul în care fapta a produs urmările prevăzute la art. 193 alin. (2) sau art. 196 din Codul penal, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

4. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. ‒ Introducerea în ţară sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

5. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. ‒ Fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum şi de a participa cu câini la astfel de lupte constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

6. La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ (1) Ridicarea câinilor în vederea confiscării se face de către poliţie, cu sprijinul personalului instruit în acest sens, angajat al consiliilor locale, în termen de cel mult două zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.”

7. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. ‒ Nu constituie infracţiune faptele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă dacă victima actelor incriminate a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de câine ori dacă intervenţia câinelui a fost determinată de apărarea proprietarului sau a deţinătorului temporar, victimă iminentă a unei infracţiuni de violenţă săvârşite împotriva sa.”

Art. 117. ‒ La alineatul (2) al articolului 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 11 septembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2003, cu modificările şi completările ulterioare, literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d) dacă oricare dintre administratorii persoanei juridice a devenit incapabil sau a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România ori într-un stat străin, pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală ori infracţiuni dintre cele reglementate de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, şi de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

f) când împotriva operatorului economic autorizat s-a pronunţat o hotărâre definitivă pentru infracţiunea de abuz în serviciu, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 86/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 656/2002, republicată, sau pentru orice altă infracţiune contra regimului fiscal;”

Art. 118. ‒ Articolul 31¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 18 noiembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 149/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 119. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 43¹ va avea următorul cuprins:

„Art. 43¹. ‒ (1) Furnizarea de informaţii contractantului, care s-au dovedit de natură să îl favorizeze în mod neloial pe acesta în cadrul procedurii pentru încheierea acordurilor de compensare sau a unei tranzacţii prin compensare, precum şi în cadrul executării obligaţiei de compensare, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a participa la proceduri de achiziţii publice pe o perioadă de la un an la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi înţelegerea contractantului cu membri ai Oficiului sau cu operatori economici români, în scopul denaturării rezultatului procedurii de încheiere a acordurilor de compensare sau de executare a obligaţiei de compensare.”

2. La articolul 46, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 46. ‒ (1) Contractantului care săvârşeşte o contravenţie prin încălcarea dispoziţiilor prezentului act normativ i se va interzice participarea la orice altă achiziţie de acest tip în România pe o durată de la un an la 3 ani.”

Art. 120. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 106, alineatul (3) şi articolele 138 şi 139 se abrogă.

2. Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 140

Desfăşurarea unor activităţi interzise de lege

Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizaţii ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum şi iniţierea, organizarea şi participarea la manifestaţii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice şi siguranţei naţionale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

3. Articolele 141 şi 142 se abrogă.

4. După articolul 143 se introduce un nou articol, articolul 143¹, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 143¹

În cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă, referirea la măsura de siguranţă a expulzării se consideră a fi făcută la pedeapsa accesorie, respectiv complementară, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.”

Art. 121. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolele 84-87 se abrogă.

2. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 88. ‒ (1) Recoltarea mostrelor biologice se face în unităţile de asistenţă medicală autorizate sau în unităţile medico-legale şi se efectuează numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere.

(2) Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în organism de substanţe psihoactive se face în instituţiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii.

(3) Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

(4) Stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

(5) Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, îi poate solicita acestuia să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităţilor sau instituţiilor medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

(6) Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

(7) Conducătorilor de vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testaţi în trafic cu un mijloc certificat care indică prezenţa în organism a unor substanţe psihoactive, li se recoltează obligatoriu mostre biologice.”

3. Articolele 89-94 se abrogă.

4. La articolul 111 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1) şi la art. 339 alin. (3) şi (4) din Codul penal.”

5. La articolul 111, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi d), la art. 102 alin. (3) lit. a) şi c) din prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi în cele menţionate la art. 334 alin. (2) şi (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2) şi (4) din Codul penal, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulaţie.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(5) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi g) şi la alin. (3) lit. b) şi e) din prezenta ordonanţă de urgenţă, la art. 100 alin. (3), la art. 101 alin. (3), precum şi la art. 334 alin. (1) şi (3) din Codul penal, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile.”

6. La articolul 113 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) la încetarea măsurii de siguranţă prevăzute la art. 108 lit. c) din Codul penal;”

7. La articolul 114 alineatul (1), literele b) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin. (2) şi (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2) şi (4) din Codul penal;

...........................................................................................................

d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei sau ocupaţiei de conducător de vehicule, prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal.”

8. După articolul 133 se introduce un nou articol, articolul 133¹, cu următorul cuprins:

„Art. 133¹. ‒ Substanţele sau produsele stupefiante prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc şi se actualizează periodic, prin lege, la propunerea Ministerului Sănătăţii.”

9. La articolul 136, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) Ministerul Sănătăţii, pentru prevederile art. 22 alin. (2), (5) şi (7) şi ale art. 125 litera a);”

Art. 122. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 28 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

„Art. 80. ‒ Evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costieră ori în zona de protecţie a apelor uzate, deşeurilor, reziduurilor ori produselor de orice fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii ori microbi în cantităţi sau concentraţii care pot schimba caracteristicile zonei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea persoanelor, viaţa animalelor şi mediu ori pentru fondul piscicol, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.”

2. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

„Art. 81. ‒ Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) exploatarea de agregate minerale în zona costieră şi în zonele de protecţie;

b) tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor şi a culturilor perene din zona costieră;

c) continuarea activităţilor după încetarea drepturilor obţinute în baza prezentei ordonanţe de urgenţă;

d) utilizarea produselor chimice toxice în exploatările piscicole situate în zona costieră;

e) introducerea în unităţile de acvacultură de specii exotice fără avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;

f) utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor pe bază de azotaţi pentru îngrijirea pădurilor din zona costieră;

g) desecarea zonelor umede din zona costieră pentru înfiinţarea de plantaţii;

h) acordarea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea, evacuarea sau introducerea în mediul din zona costieră a substanţelor prevăzute în anexa nr. 2;

i) utilizarea în zona costieră a materialelor de construcţii neecologice, precum şi a adezivilor toxici;

j) accesul tuturor tipurilor de autovehicule, cu excepţia celor pentru aprovizionare şi întreţinere, în zona dunelor, plajelor şi a habitatelor vulnerabile;

k) construcţia şi ocuparea de terenuri în zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone cu risc natural de inundaţii şi eroziuni.”

Art. 123. ‒ Alineatul (5) al articolului 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 124. ‒ Articolul 9 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 125. ‒ La articolul 9 alineatul (1) litera d) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. cazierul judiciar al persoanei desemnate, din care să rezulte că aceasta nu a fost condamnată pentru:

‒ infracţiuni contra siguranţei pe drumurile publice;

‒ infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri;

‒ infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale;

‒ infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

‒ infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale;

‒ infracţiuni contra patrimoniului;”

Art. 126. ‒ Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) grup infracţional organizat ‒ grupul definit la art. 367 alin. (6) din Codul penal;

b) infracţiune gravă ‒ infracţiunea pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puţin 4 ani, precum şi următoarele infracţiuni:

1. supunerea la muncă forţată sau obligatorie, prevăzută la art. 212 din Codul penal;

2. divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută la art. 304 din Codul penal;

3. ştergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale, prevăzută la art. 344 din Codul penal;

4. infracţiuni privind concurenţa neloială;

5. infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

6. infracţiuni privind traficul de droguri;

7. infracţiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri;

8. infracţiuni privind nerespectarea dispoziţiilor privind introducerea în ţară de deşeuri şi reziduuri;

9. infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc;”

2. Articolele 7-10 şi 13 se abrogă.

3. În tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera făcute la art. 367 din Codul penal.

Art. 127. ‒ Legea nr. 53/2003 ‒ Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolele 261-263 se abrogă.

2. Articolul 264 va avea următorul cuprins:

„Art. 264. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale, pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

(4) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.”

3. Articolul 265 va avea următorul cuprins:

„Art. 265. ‒ (1) Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 264 alin. (4) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

(3) Dacă munca prestată de persoanele prevăzute la alin. (2) sau la art. 264 alin. (4) este de natură să le pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele pedepse complementare:

a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;

c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;

d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

(5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:

a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;

c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

(6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).”

Art. 128. ‒ Articolul 57 din Legea minelor nr. 85/2003, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Executarea de activităţi miniere fără permis sau licenţă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 29, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă.”

2. Alineatul (3) se abrogă.

Art. 129. ‒ Articolul 27 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 3 aprilie 2003, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. ‒ (1) Manipularea cadavrelor cu încălcarea prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei.

(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de poliţie.

(3) Contravenţiei prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 130. ‒ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La capitolul III „Infracţiuni şi contravenţii” al titlului III „Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice” din cadrul cărţii I „Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei”, secţiunea 1 „Infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice”, cuprinzând articolele 42-47, se abrogă.

2. La capitolul III al titlului III din cadrul cărţii I, secţiunea a 2-a „Infracţiuni informatice”, cuprinzând articolele 48-50, se abrogă.

3. La capitolul III al titlului III din cadrul cărţii I, secţiunea a 3-a „Pornografia infantilă prin sisteme informatice”, cuprinzând articolul 51, se abrogă.

4. Articolul 59 din capitolul IV „Dispoziţii procedurale” al titlului III „Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice” din cadrul cărţii I „Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei” se abrogă.

5. Alineatul (2) al articolului 82¹ din secţiunea a 2-a „Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar” a capitolului III „Incompatibilităţi” din cadrul titlului IV „Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice” al cărţii I „Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei” va avea următorul cuprins:

„(2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică suspecţilor ori inculpaţilor şi nici nu îi poate asista sau reprezenta în instanţe în cauzele penale privind:

a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;

c) infracţiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la art. 209-217 din Codul penal;

d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată;

e) infracţiunile contra securităţii naţionale, prevăzute la art. 394-410 şi 412 din Codul penal, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;

f) infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, prevăzute la art. 266-288 din Codul penal;

g) infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război, prevăzute la art. 438-445 din Codul penal.”

6. Articolele 222 şi 224 din secţiunea a 10-a „Interdicţii. Sancţiuni” a capitolului I „Grupurile de interes economic” din cadrul titlului V „Grupurile de interes economic” al cărţii I „Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei” se abrogă.

7. Articolul 225 din secţiunea a 10-a a capitolului I din cadrul titlului V al cărţii I va avea următorul cuprins:

„Art. 225. ‒ (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:

a) foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri ori creditul de care se bucură grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă persoană juridică în care are interese direct sau indirect;

b) se împrumută, sub orice formă, în alte condiţii decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoană interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată de acesta ori face ca una dintre aceste persoane juridice să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;

c) încalcă dispoziţiile art. 165 alin. (3).

(2) Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani persoana prevăzută la alin. (1) care încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite.”

8. Articolul 226 din secţiunea a 10-a a capitolului I din cadrul titlului V al cărţii I va avea următorul cuprins:

„Art. 226. ‒ Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:

a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la divizarea societăţii comerciale sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;

b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului grupului, fără ca membrii să fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără ca aceştia să fi fost scutiţi prin hotărârea adunării generale de plata vărsămintelor ulterioare;

c) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea, divizarea, dizolvarea, reorganizarea sau reducerea capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu încălcarea interdicţiei stabilite de acesta, în cazul în care faţă de societatea comercială s-a început urmărirea penală.”

9. Articolul 228 va avea următorul cuprins:

„Art. 228. ‒ Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă fondatorul, administratorul ori cenzorul care îşi exercită funcţiile sau însărcinările cu încălcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (3) şi (4) referitoare la incompatibilitate.”

10. Articolul 231 din secţiunea a 10-a a capitolului I din cadrul titlului V al cărţii I se abrogă.

Art. 131. ‒ Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 16 mai 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. ‒ (1) Conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau fără certificat de capacitate corespunzător constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează fapta comandantului ori a altei persoane care încredinţează cu ştiinţă conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta persoanei care încredinţează cu ştiinţă conducerea navei unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa unor substanţe psihoactive.”

2. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. ‒ Punerea în navigaţie a unei nave fără a avea echipaj minim de siguranţă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ (1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către personalul navigant care asigură direct siguranţa navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

(3) Este considerată sub influenţa băuturilor alcoolice persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge de până la 0,80 g/l alcool pur în sânge.

(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu se aplică ambarcaţiunilor de agrement.”

4. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. ‒ (1) Conducerea unei nave sau exercitarea atribuţiilor de serviciu de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge sau se află sub influenţa unor substanţe psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de personalul navigant care asigură direct siguranţa navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la un an la 5 ani.”

5. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. ‒ Refuzul de a se supune sau sustragerea persoanelor prevăzute la art. 4 şi 5 de la prelevarea de mostre biologice necesare stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unei substanţe psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

6. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. ‒ (1) Părăsirea fără aprobare a postului sau a navei de către un membru al echipajului ori de către pilot, în timpul efectuării serviciului, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe navigaţia ori pune în pericol siguranţa navei, a încărcăturii sau a echipajului, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de comandant sau de înlocuitorul acestuia, pedeapsa este închisoarea de la un an la 5 ani.”

7. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. ‒ (1) Fapta de a dormi în timpul serviciului de cart sau de gardă, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe navigaţia ori pune în pericol siguranţa navei, a încărcăturii sau a echipajului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare un accident de navigaţie ce a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

8. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. ‒ Părăsirea navei de către comandant în caz de pericol, înainte de a-şi fi exercitat îndatoririle de serviciu pentru salvarea navei şi a echipajului, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

9. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. ‒ (1) Fapta comandantului unei nave de a nu îşi îndeplini obligaţiile de asistenţă şi salvare a navelor şi a persoanelor aflate în pericol pe apă ori, în caz de abordaj, de a nu comunica celorlalte nave datele necesare identificării navei proprii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârşite din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă.”

10. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. ‒ Schimbarea poziţiei, scoaterea din funcţiune, avarierea gravă sau distrugerea unui semnal de navigaţie costier ori plutitor, dacă prin aceasta s-ar fi putut pune în pericol siguranţa navigaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

11. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. ‒ Dacă faptele prevăzute la art. 2-5 şi 7-11 au avut ca urmare un accident de navigaţie ce a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.”

12. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. ‒ Preluarea fără drept a comenzii sau a controlului unei nave se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

13. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:

a) împiedicarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale personalului navigant ambarcat, de punte, de maşini şi de telecomunicaţii;

b) comunicarea unor informaţii false, dacă a pus în pericol siguranţa navigaţiei;

c) falsificarea sau distrugerea jurnalelor de bord ori de maşini;

d) distrugerea ori avarierea echipamentelor de navigaţie sau perturbarea funcţionării lor.

(2) Distrugerea sau avarierea unei nave ori a încărcăturii acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.”

14. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ Plasarea pe o navă a unui dispozitiv, obiect ori a unei substanţe apte să distrugă nava sau să cauzeze acesteia ori încărcăturii pagube de natură să pună în pericol siguranţa navigaţiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.”

15. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. ‒ (1) Faptele prevăzute la art. 13, art. 14 alin. (1) şi art. 15, săvârşite în scopul devierii navei de la itinerarul său, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Avarierea unei nave în scopul prevăzut la alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.”

16. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. ‒ (1) Luarea în stăpânire a unei platforme fixe sau exercitarea controlului asupra acesteia prin violenţă ori ameninţare cu violenţa constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi distrugerea unei platforme fixe sau cauzarea unor pagube de natură să pună în pericol securitatea acesteia.”

17. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. ‒ (1) Plasarea pe o platformă fixă a unui dispozitiv sau a unei substanţe apte să distrugă platforma fixă ori de natură să pună în pericol siguranţa acesteia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) În înţelesul prezentei legi, platforma fixă desemnează o insulă artificială, o instalaţie sau o lucrare ataşată permanent de fundul mării ori de cel al unei ape interioare, în vederea explorării sau exploatării resurselor ori pentru alte scopuri economice.”

18. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. ‒ Dacă faptele prevăzute la art. 13-17 au avut ca urmare consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”

19. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. ‒ Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 13-18 se pedepseşte.”

20. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. ‒ (1) Blocarea şenalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului portuar şi neexecutarea ordinului căpitanului portului privind măsurile de deblocare constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Dacă fapta a avut ca urmare întreruperea navigaţiei ori a activităţii portuare sau punerea în pericol a siguranţei navigaţiei ori a portului, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.”

21. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. ‒ Transportul de mărfuri periculoase la bordul navelor în apele naţionale navigabile fără respectarea prevederilor legale cu privire la stivuire, ambalare, etichetare, măsuri de protecţie, dacă s-ar pune în pericol siguranţa navigaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

22. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. ‒ Lovirea sau alte violenţe ori vătămarea corporală, săvârşită de către inferior asupra superiorului sau de către superior asupra inferiorului în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de Codul penal pentru această infracţiune, ale cărei limite se majorează cu o treime.”

23. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. ‒ (1) Acţiunea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi art. 25 se pune în mişcare la sesizarea comandantului sau a proprietarului ori a operatorului navei, după caz.

(2) Acţiunea penală pentru infracţiunea prevăzută la art. 23 alin. (2) se pune în mişcare la sesizarea proprietarului sau a operatorului navei ori a organelor abilitate ale autorităţii navale, după caz.

(3) Acţiunea penală pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe ori de vătămare corporală prevăzută la art. 24 se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

24. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. ‒ Folosirea carnetului de marinar, a brevetului sau a certificatului de capacitate aparţinând altei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

25. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. ‒ (1) Arborarea fără drept a pavilionului român ori punerea în exploatare sau navigaţie a unei nave neînregistrate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi arborarea fără drept a pavilionului unei alte ţări decât cel înscris în actul de naţionalitate de către o navă străină sau română care trece prin apele naţionale navigabile ale României.”

26. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. ‒ Fapta comandantului ori a altui membru al echipajului care, în urma producerii unui accident de navigaţie, ordonă sau face ca nava să părăsească locul faptei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

27. La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Tentativa se pedepseşte.”

28. Articolele 31, 32 şi alineatul (2) al articolului 33 se abrogă.

Art. 132. ‒ Legea nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 4 februarie 2008, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. ‒ Racolarea, determinarea sau folosirea unei persoane majore lipsite de discernământ la comiterea unor acte cu caracter obscen, în scopul producerii de materiale pornografice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

2. Articolele 10-12 se abrogă.

Art. 133. ‒ Alineatul (2) al articolului 19 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012, se modifică după cum urmează:

„(2) Lista va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal.”

Art. 134. ‒ Articolul 32 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. ‒ Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

Art. 135. ‒ Articolul 36 din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 15 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 136. ‒ Articolul 17 din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 8 mai 2007, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. ‒ Exercitarea fără drept a profesiei de detectiv particular constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.”

Art. 137. ‒ Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Art. 58. ‒ Desfăşurarea în scop comercial de activităţi de pază sau protecţie, de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora fără atestat ori fără licenţa de funcţionare prevăzută de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Art. 59. ‒ Implicarea conducătorilor unităţilor cu pază proprie sau a personalului societăţilor specializate de pază şi protecţie în desfăşurarea de acţiuni de forţă, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăşurarea acţiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autorităţile publice competente, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

Art. 138. ‒ Articolul 24¹ din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 139. ‒ Articolul 51 din Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 140. ‒ Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 206²³ alineatul (1), literele d) şi e) vor avea următorul cuprins:

„d) în cazul unei persoane fizice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fie incapabilă sau să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală ori infracţiuni dintre cele reglementate prin prezentul cod, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

e) în cazul unei persoane juridice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fie incapabili sau să nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală ori infracţiuni dintre cele reglementate de prezentul cod, Legea nr. 86/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicată, şi Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare;”

2. La articolul 20628 alineatul (2) litera a), punctul 2 va avea următorul cuprins:

„2. persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală ori infracţiuni dintre cele reglementate de prezentul cod, Legea nr. 86/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicată, şi Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare;”

3. La articolul 20628 alineatul (2) litera b), punctul 2 va avea următorul cuprins:

„2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală ori infracţiuni dintre cele reglementate de prezentul cod, Legea nr. 86/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicată, şi Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare;”

4. La articolul 296³ litera f), punctul 6 va avea următorul cuprins:

„6. Ministerul Justiţiei, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;”

Art. 141. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ Fapta unei persoane de a invoca în faţa unei autorităţi sau instituţii publice existenţa unei autorizări ca urmare a procedurii aprobării tacite, omiţând cu ştiinţă prezentarea răspunsului ori a notificării primite în cadrul procesului de autorizare potrivit art. 6 alin. (4), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 15² se abrogă.

Art. 142. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 14 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr. 542/2003, se modifică după cum urmează:

1. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Contravenţii”

2. La articolul 13 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) înmânarea unui plic sigilat conţinând datele de acces unei persoane care nu prezintă actul de identitate;”

3. Articolul 14 se abrogă.

Art. 143. ‒ Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul capitolului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Contravenţii”

2. La articolul 103, litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„n) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;”

3. La articolul 103, după litera t) se introduce o nouă literă, litera ţ), cu următorul cuprins:

„ţ) tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii.”

4. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 104. ‒ Contravenţiile prevăzute la art. 103 lit. h), i), l), t) şi ţ) se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. c)-f), cu amendă de la 1.000 lei la 1.400 lei, cele prevăzute la lit. j), k) şi o)-ş), cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n), cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.”

5. La articolul 105 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) poliţişti, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), g)-i), k)-n), q) şi ţ);”

6. Articolele 106-115 se abrogă.

7. Articolul 116 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 116. ‒ Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 103 lit. i), r) şi ţ) ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.”

Art. 144. ‒ Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 13 februarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 82. ‒ (1) Împiedicarea prin violenţă sau ameninţare a specialistului împuternicit, în condiţiile legii, cu inspecţia infrastructurii de îmbunătăţiri funciare sau cu efectuarea de lucrări de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale acestei infrastructuri de a-şi îndeplini atribuţiile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Pornirea instalaţiilor de irigaţie pentru udarea culturilor de pe terenurile situate pe teritoriul unei organizaţii sau federaţii ori în cadrul unei amenajări de irigaţii aflate în administrarea Administraţiei, fără împuternicirea organizaţiei sau federaţiei ori fără încheierea prealabilă a unui contract sezonier cu Administraţia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. La articolul 83 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:

„l) fapta preşedintelui consiliului de administraţie ori a directorului unei organizaţii sau federaţii de a nu depune la Oficiul de reglementare situaţia veniturilor anuale şi situaţiile financiare auditate.”

3. La articolul 83 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) cele prevăzute la lit. g)-l), cu amendă de la 7.000 lei la 15.000 lei.”

Art. 145. ‒ Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 14 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 7¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7¹. ‒ (1) Este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor şi a altor animale realizată cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege.

(2) Prin excepţie, animalele cu boli incurabile constatate în condiţiile legii de medicul veterinar vor fi eutanasiate de îndată.”

2. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:

a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept;

b) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;

c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;

d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;

e) rănirea sau schingiuirea animalelor;

f) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.

(2) În cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1), instanţa poate dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an la 5 ani.”

3. După articolul 23 se introduce un nou articol, articolul 23¹, cu următorul cuprins:

„Art. 23¹. ‒ (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1);

b) nerespectarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2) lit. e)-g), k) şi m);

c) nerespectarea dispoziţiilor art. 12;

d) nerespectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 de lei.”

4. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25. ‒ (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 23¹ se fac de persoane împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 23¹, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 23¹ le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 146. ‒ La articolul 20 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 1 iunie 2004, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni în împrejurări legate de exercitarea profesiei de psiholog;”

Art. 147. ‒ Articolul 57 din Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 57. ‒ Executarea de operaţiuni petroliere fără permis sau acord petrolier constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

Art. 148. ‒ Articolele 132 şi 133 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 149. ‒ Alineatul (2) al articolului 92 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 19 aprilie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Fapta persoanei care, fără drept, intermediază adoptarea unui copil, în scopul obţinerii de foloase materiale, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

Art. 150. ‒ Articolul 14 din Legea consorţiilor universitare nr. 287/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004, se abrogă.

Art. 151. ‒ Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 17 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 14 alineatul (1), literele c) şi d) vor avea următorul cuprins:

„c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, pentru infracţiuni comise cu intenţie ori pentru infracţiuni prevăzute de prezenta lege;

d) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie;”

2. La articolul 57 alineatul (4), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an;

b) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie;”

3. Articolele 133-141 se abrogă.

Art. 152. ‒ Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 10 litera b), punctul 2 va avea următorul cuprins:

„2. este incapabil ori a fost condamnat pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru cele prevăzute de prezenta lege;”

2. La articolul 46, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Fondul va suspenda orice plată pentru investitorii care se află în cercetare penală, în legătură cu o acţiune decurgând din sau având legătură cu spălarea banilor, până la pronunţarea unei hotărâri definitive de către instanţa competentă.”

3. Articolul 279 va avea următorul cuprins:

„Art. 279. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi:

a) prezentarea cu intenţie de către administratorul, directorul sau directorul executiv al societăţii către acţionari de situaţii financiare inexacte ori de informaţii nereale privind condiţiile economice ale societăţii;

b) săvârşirea faptelor prevăzute la art. 245-248;

c) accesarea cu intenţie de către persoane neautorizate a sistemelor electronice de tranzacţionare, de depozitare sau de compensare-decontare.”

Art. 153. ‒ Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal sau în condiţiile prevăzute la art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calităţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

2. La articolul 51, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute la art. 44 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului fiecărui tur de scrutin şi însoţită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 387 din Codul penal, sesizează organele de urmărire penală competente.”

3. Titlul capitolului IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Contravenţii”

4. La articolul 55, literele n) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„n) tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii;

................................................................................................................

r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»;”

5. La articolul 55, după litera r) se introduce o nouă literă, litera r¹), cu următorul cuprins:

„r¹) nerespectarea dispoziţiilor art. 44 alin. (8) privind prezenţa altor persoane în cabina de vot;”

6. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 64. ‒ Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 55 ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.”

Art. 154. ‒ Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 23, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 23. ‒ (1) Pe întreaga durată a mandatului, aleşii locali se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de lege.”

2. Articolul 84 se abrogă.

Art. 155. ‒ Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 141 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 117.”

2. Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 144. ‒ Desfăşurarea fără drept a activităţilor pentru care prezenta lege prevede obligaţia deţinerii unei autorizaţii sau a unui aviz din partea Comisiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.”

3. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 145. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani:

a) utilizarea contribuţiei la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege;

b) nerespectarea prevederilor art. 28 referitoare la învestirea şi înstrăinarea activelor fondului de pensii de către administrator;

c) utilizarea disponibilităţilor băneşti ale unui participant la un fond de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege;

d) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii private.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.”

4. Articolul 146 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 146. ‒ Fapta agentului de marketing de a prezenta acte de aderare cu informaţii care nu corespund realităţii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

5. Articolul 147 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 147. ‒ Folosirea fără drept a sintagmei «fond de pensii» prevăzută la art. 56 alin. (1) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă.”

Art. 156. ‒ La articolul 14 din Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004, literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni în împrejurări legate de exercitarea profesiei de asistent social;

c) are interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, dreptul de a exercita profesia de asistent social;”

Art. 157. ‒ Alineatul (1) al articolului 12 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. ‒ (1) Sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism următoarele infracţiuni din Codul penal şi din legi speciale, indiferent de calitatea persoanei, cu excepţia celor date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după cum urmează:

a) infracţiunile prevăzute la art. 367 din Codul penal, precum şi infracţiunile comise în scopul pentru care s-a constituit grupul infracţional organizat;

b) infracţiunile contra securităţii naţionale prevăzute la art. 394-410 şi art. 412 din Codul penal, precum şi infracţiunile contra siguranţei naţionale prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;

c) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi cele prevăzute de Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) infracţiunile privind fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, falsul informatic, precum şi infracţiunile contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, prevăzute la art. 249-252, art. 311 alin. (2), art. 325 şi art. 360-366 din Codul penal;

e) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007;

f) infracţiunile privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute la art. 209-211 din Codul penal;

g) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;

h) infracţiunile de contrabandă prevăzute în Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare;

i) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 86/2006, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât cele prevăzute la lit. h), dacă sunt conexe sau indivizibile cu alte infracţiuni aflate în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

j) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

Art. 158. ‒ La articolul II din Legea nr. 522/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, teza finală se elimină.

Art. 159. ‒ Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, punctele 8 şi 9 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„8. fonduri ‒ bunuri de orice natură, corporale sau necorporale, mobile ori imobile, dobândite prin orice mijloc şi documente sau instrumente juridice în orice formă, incluzându-se forma electronică ori numerică, care atestă un drept de proprietate sau un interes asupra acestor bunuri, credite bancare, cecuri de călătorie, cecuri bancare, mandate, acţiuni, titluri, obligaţiuni, drepturi speciale de tragere şi scrisori de credit, fără ca această enumerare să fie limitativă;

9. propaganda ‒ răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepţii ori doctrine, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi;”

2. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. ‒ (1) Constituie acte de terorism şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime, şi cu interzicerea unor drepturi săvârşirea uneia dintre următoarele fapte care, prin natura sau prin contextul săvârşirii lor, pot aduce atingere gravă unei ţări ori unei organizaţii internaţionale, atunci când sunt săvârşite în scopul de a intimida populaţia sau de a constrânge o autoritate publică sau o organizaţie internaţională să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act ori pentru a destabiliza grav sau a distruge structurile politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale:

a) omorul, omorul calificat sau vătămarea corporală;

b) ameninţarea sau lipsirea de libertate;

c) distrugerea;

d) comunicarea de informaţii false, care pune în pericol siguranţa zborului sau navigaţiei unei nave ori aeronave;

e) săvârşirea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a unui act de violenţă împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacă fapta a pus în pericol siguranţa şi securitatea în acest aeroport, precum şi săvârşirea oricărui act de violenţă fizică ori psihică asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave civile în zbor sau în pregătire de zbor ori asupra personalului navigant al acesteia;

f) distrugerea sau deteriorarea gravă, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme ori al unei substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil sau a unei aeronave în serviciu ori care nu este în serviciu, dar se află pe un aeroport sau cauzarea de deteriorări care fac aeronava indisponibilă de zbor ori care sunt de natură să îi pună în pericol siguranţa în zbor, precum şi întreruperea serviciilor de aeroport, dacă fapta compromite sau este de natură a compromite siguranţa şi securitatea în acel aeroport;

g) distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a serviciilor de navigaţie aeriană sau perturbarea funcţionării acestora, dacă fapta a pus în pericol siguranţa zborului;

h) plasarea pe o aeronavă civilă, prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substanţe capabil/capabile să distrugă acea aeronavă ori să îi producă deteriorări care o fac inaptă de zbor sau care sunt de natură să pericliteze siguranţa acesteia în zbor;

i) preluarea fără drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi exercitarea fără drept a controlului asupra acesteia;

j) luarea în stăpânire a unei nave ori a unei platforme fixe sau exercitarea controlului asupra acesteia, prin violenţă ori ameninţare;

k) comiterea de violenţe asupra unei persoane aflate la bordul unei nave ori al unei platforme fixe, dacă acest act este de natură să pericliteze siguranţa navei ori a platformei fixe;

l) distrugerea unei platforme fixe ori a unei nave sau cauzarea de daune platformei fixe ori încărcăturii unei nave, de natură să pericliteze siguranţa platformei sau a navigaţiei navei;

m) plasarea pe o navă sau pe o platformă fixă, prin orice mijloc, a unui dispozitiv ori a unei substanţe apt/apte să le distrugă sau care să cauzeze platformei, navei ori încărcăturii sale daune ce compromit sau sunt de natură să pericliteze siguranţa platformei ori a navigaţiei navei;

n) distrugerea sau avarierea în mod grav a platformei fixe ori a instalaţiilor sau serviciilor de navigaţie ori producerea de grave perturbaţii în funcţionare, dacă unul dintre aceste acte este de natură să pericliteze siguranţa platformei fixe sau a navigaţiei unei nave;

o) nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a regimului materialelor nucleare şi al altor materii radioactive, precum şi nerespectarea regimului materiilor explozive;

p) atentatul care pune în pericol securitatea naţională, atentatul contra unei colectivităţi şi actele de diversiune;

q) fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice şi infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice;

r) preluarea fără drept a mijloacelor de transport colective de pasageri sau de mărfuri.

(2) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) nu se poate aplica pedeapsa amenzii.

(3) Constituie, de asemenea, acte de terorism şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, săvârşirea următoarelor fapte, în unul dintre scopurile prevăzute la alin. (1):

a) producerea, dobândirea, deţinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, dispozitive explozive de orice fel, precum şi cercetarea în domeniu ori dezvoltarea de asemenea arme sau dispozitive;

b) introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substanţe, materiale de orice fel, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori în scopul provocării de incendii, inundaţii sau explozii care au drept efect punerea în pericol a vieţilor umane;

c) perturbarea ori întreruperea aprovizionării cu apă, electricitate sau orice altă resursă naturală fundamentală, care au drept efect punerea în pericol a vieţilor umane.”

3. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 33. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi săvârşirea, în unul dintre scopurile prevăzute la art. 32 alin. (1), a uneia dintre următoarele fapte:

a) procurarea, deţinerea, confecţionarea, fabricarea, transportul sau furnizarea de produse ori tehnologii cu dublă utilizare sau de produse militare ori de substanţe explozive sau inflamabile, în scopul producerii de mijloace distructive, dispozitive explozive de orice fel, precum şi a substanţelor chimice, biologice, radiologice ori nucleare, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau mediul;

b) instruirea sau pregătirea unei persoane privind folosirea ori fabricarea armelor de foc, muniţiilor, explozivelor, dispozitivelor explozive de orice fel, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, inclusiv a oricăror echipamente concepute special pentru a fi utilizate în legătură directă cu folosirea substanţelor chimice, biologice, radiologice ori nucleare.

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:

a) înlesnirea trecerii frontierei, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate a unei persoane care a participat sau a comis ori urmează să participe sau să comită o infracţiune prevăzută la alin. (1) ori la art. 32 alin. (1) sau (3);

b) culegerea sau deţinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziţie de date şi informaţii despre obiective vizate de o entitate teroristă;

c) falsificarea de înscrisuri oficiale în scopul înlesnirii săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege;

d) şantajul săvârşit în scopul comiterii unui act de terorism;

e) participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism;

f) furtul calificat săvârşit în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (3) şi la alin. (1) şi (2) din prezentul articol.”

4. După articolul 33 se introduc două noi articole, articolele 33¹ şi 33², cu următorul cuprins:

„Art. 33¹. ‒ Constituie infracţiune fapta de a recruta o persoană pentru săvârşirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (3) şi art. 33 şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.

Art. 33². ‒ (1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni prevăzute de prezenta lege se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă de un funcţionar public, pedeapsa este închisoarea de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.

(3) Dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.

(4) Promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile enumerate la art. 32 alin. (1) şi (3) şi art. 33 alin. (1) şi alin. (2) lit. e), indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

5. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34. ‒ (1) Tentativa faptelor prevăzute la art. 32, 33 şi 331 se pedepseşte.

(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea săvârşirii acestor infracţiuni.”

6. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 35. ‒ (1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, fără a se putea depăşi maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.

(2) Fapta de a conduce o entitate teroristă se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”

7. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36. ‒ (1) Constituie infracţiune de finanţare a terorismului colectarea sau punerea la dispoziţie, direct ori indirect, de fonduri, licite sau ilicite, cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot ori în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism sau pentru susţinerea unei entităţi teroriste şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Săvârşirea unei infracţiuni în scopul obţinerii de fonduri, cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot sau în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism ori pentru susţinerea unei entităţi teroriste, se pedepseşte cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, al cărei maxim se majorează cu 3 ani.

(3) Dacă fondurile obţinute în condiţiile alin. (2) au fost puse la dispoziţia entităţii teroriste, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(4) Tentativa la faptele prevăzute de alin. (1) se pedepseşte.”

8. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 37. ‒ (1) Ameninţarea prin orice mijloace a unei persoane fizice, juridice sau a unei colectivităţi cu folosirea de arme de foc, arme nucleare, chimice, biologice, instalaţii nucleare ori dispozitive generatoare de radiaţii ionizante, cu provocarea unei explozii nucleare sau a unui accident nuclear ori cu răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, microorganisme, toxine ori materiale, de orice fel, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător sau să cauzeze consecinţe deosebit de grave, săvârşită în scopul prevăzut la art. 32 alin. (1), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Dacă ameninţarea prevăzută la alin. (1) a fost adresată unui stat sau unei organizaţii internaţionale, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

9. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 38. ‒ Alarmarea, prin orice mijloace şi fără un motiv întemeiat, a unei persoane fizice sau juridice ori a unei colectivităţi, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la folosirea de arme de foc, arme nucleare, chimice, biologice, radiologice ori la răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, microorganisme, toxine ori materiale, de orice fel, de natură să pună în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori să cauzeze consecinţe deosebit de grave, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

10. Articolele 39 şi 47 se abrogă.

Art. 160. ‒ Alineatul (3) al articolului 43 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1. 175 din 13 decembrie 2004, se abrogă.

Art. 161. ‒ Alineatul (3) al articolului 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 162. ‒ Alineatul (4) al articolului 16 din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1. 236 din 22 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Nu pot fi membri fondatori sau membri în organele de conducere persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 163. ‒ Alineatul (3) al articolului 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subvenţiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 7 octombrie 2004, aprobată prin Legea nr. 527/2004, se abrogă.

Art. 164. ‒ Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 februarie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. ‒ Nu pot fi membri fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.”

2. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 112. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta membrului fondator, a administratorului, a preşedintelui societăţii cooperative ori a directorului executiv care:

a) prezintă cu rea-credinţă în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului date neadevărate asupra constituirii societăţii cooperative sau asupra condiţiilor economice ale acesteia ori ascunde cu rea-credinţă, în tot sau în parte, astfel de date;

b) prezintă, cu rea-credinţă, în adunarea generală a membrilor cooperatori o situaţie financiară inexactă sau date inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii cooperative, în vederea ascunderii situaţiei ei reale.”

3. Articolul 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 113. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta administratorului, a preşedintelui societăţii cooperative ori a directorului executiv care:

a) foloseşte cu rea-credinţă bunurile sau creditul de care se bucură societatea cooperativă, într-un scop contrar intereselor acesteia ori în folosul propriu sau pentru a favoriza o altă societate cooperativă ori comercială în care are interese direct sau indirect;

b) se împrumută sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea cooperativă pe care o administrează;

c) încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din beneficii fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare anuale sau contrar celor rezultate din aceasta.”

4. Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 114. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta administratorului, a preşedintelui societăţii cooperative ori a directorului executiv care:

a) emite părţi sociale sau obligaţiuni cooperatiste la un preţ inferior valorii lor nominale;

b) nu respectă dispoziţiile legale referitoare la anularea părţilor sociale neachitate;

c) emite obligaţiuni cooperatiste fără respectarea dispoziţiilor legale sau emite părţi sociale care nu cuprind menţiunile cerute de prezenta lege;

d) nu respectă prevederile stabilite de prezenta lege privind înstrăinarea şi transmiterea folosinţei imobilizărilor corporale.”

5. La articolul 115, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea, divizarea, dizolvarea, reorganizarea sau reducerea capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu încălcarea interdicţiei stabilite de acesta, în cazul în care faţă de societatea cooperativă s-a început urmărirea penală.”

Art. 165. ‒ La articolul 15 din capitolul IV „Măsuri anticorupţie” al titlului VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, litera f) se abrogă.

Art. 166. ‒ Articolul 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.”

Art. 167. ‒ Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 31 alineatul (2), literele b) şi e) vor avea următorul cuprins:

„b) însoţitorul a săvârşit anterior una dintre infracţiunile următoare:

1. omor;

2. infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale;

3. infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

4. lipsire de libertate în mod ilegal;

5. infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori;

6. trafic de ţesuturi sau organe umane;

7. infracţiuni de terorism;

..................................................................................................................................

e) însoţitorul nu este persoana căreia i-a fost încredinţată de către instanţă supravegherea minorului, în condiţiile legii penale;”

2. La articolul 40, litera c) va avea următorul cuprins:

„c) este internată într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie;”

3. Articolul 50 se abrogă.

4. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

„Art. 51. ‒ Fapta persoanei prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) de a fi lăsat minorul într-un alt stat, cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), e) şi g), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Art. 168. ‒ Legea nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 13 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

„Art. 39. ‒ Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) nedeclararea intenţionată de către donator a bolilor transmisibile sau a factorilor de risc cunoscuţi, după prealabila informare în cadrul examenului medical;

b) recoltarea de sânge de la o persoană fără consimţământul acesteia;

c) recoltarea de sânge de la un minor sau de la o persoană majoră lipsită de discernământ, în afara unor indicaţii medicale specifice stabilite de medicul curant;

d) organizarea activităţii transfuzionale în vederea obţinerii de avantaje materiale prin valorificarea sângelui şi a componentelor sanguine umane;

e) distribuţia şi utilizarea de sânge şi componente sanguine umane fără efectuarea controlului biologic regulamentar şi a procedurii de validare;

f) efectuarea de activităţi privitoare la donarea, colectarea, controlul biologic, prepararea, distribuţia şi administrarea sângelui şi a componentelor sanguine umane, fără autorizare din partea Ministerului Sănătăţii sau în alte condiţii decât cele prevăzute în autorizaţia legală ori fără acreditare pentru activităţile respective;

g) modificarea caracteristicilor biologice ale sângelui unei persoane, înainte de recoltare, fără consimţământul acesteia.”

2. Articolul 40 se abrogă.

Art. 169. ‒ Legea nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 octombrie 2005, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ Pătrunderea fără drept urmată de refuzul părăsirii zonelor prevăzute la art. 1 şi 2 de către o persoană neautorizată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă.”

2. Articolele 5-8 se abrogă.

Art. 170. ‒ Articolele 34-36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 2 noiembrie 2011, se abrogă.

Art. 171. ‒ Articolul 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 98. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;

b) poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, funcţionării instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi neutralizare, menţionate în prevederile acordului de mediu şi/sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.

(2) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;

b) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;

c) continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;

d) importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;

e) omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;

f) producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;

g) nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.

(3) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate;

b) producerea sau importul în scopul introducerii pe piaţă, precum şi utilizarea unor substanţe şi preparate periculoase fără respectarea prevederilor actelor normative în vigoare şi introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora;

c) transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate periculoase, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare;

d) desfăşurarea de activităţi cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora, fără a solicita şi a obţine acordul de import/export sau autorizaţiile prevăzute de reglementările specifice;

e) cultivarea plantelor superioare modificate genetic în vederea testării sau în scop comercial, fără înregistrarea prevăzută de lege.

(4) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) provocarea, datorită nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante, a contaminării mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiaţii ionizante, omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a contaminării mediului, aplicarea necorespunzătoare ori neluarea măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear;

b) descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale ori provocarea, cu ştiinţă, de poluare, prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct ori de pe nave sau platforme plutitoare, a unor substanţe ori deşeuri periculoase.

(5) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani următoarele fapte:

a) continuarea activităţii care a cauzat poluarea după dispunerea încetării acestei activităţi;

b) neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri;

c) refuzul intervenţiei în cazul poluării accidentale a apelor şi a zonelor de coastă;

d) refuzul controlului la introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor periculoase sau introducerea în ţară a culturilor de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

(6) Tentativa se pedepseşte.”

Art. 172. ‒ Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 68, litera e) se abrogă.

2. La articolul 68, litera f) va avea următorul cuprins:

„f) când funcţionarul public parlamentar a fost condamnat pentru o infracţiune intenţionată la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre definitivă;”

Art. 173. ‒ La articolul 13 alineatul (3) din Legea nr. 32/2006 privind obligaţiunile ipotecare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 23 martie 2006, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.”

Art. 174. ‒ Articolul 46 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 175. ‒ Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 11 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:

„g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 138, sau sesizarea organelor de urmărire penală atunci când există date cu privire la săvârşirea unei infracţiuni;”

2. La articolul 28 alineatul (1), litera k) va avea următorul cuprins:

„k) o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar sau certificată de avocat, din care să rezulte că nu este incapabilă ori că nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege;”

3. La articolul 94, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi şi nici debitorul care, potrivit legii, este incapabil ori care a fost condamnat pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002, republicată.”

4. Titlul capitolului V va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Sancţiuni”

5. Articolele 143-148 se abrogă.

Art. 176. ‒ Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 154 se abrogă.

2. Articolul 155 va avea următorul cuprins:

„Art. 155. ‒ (1) Prelevarea sau transplantul de organe, ţesuturi ori celule de origine umană de la donatori în viaţă fără consimţământ dat în condiţiile legii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolul 156 va avea următorul cuprins:

„Art. 156. ‒ Efectuarea unei prelevări atunci când prin aceasta se compromite o autopsie medico-legală, solicitată în condiţiile legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

4. Articolul 157 va avea următorul cuprins:

„Art. 157. ‒ (1) Fapta persoanei de a dona organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în scopul obţinerii de foloase materiale, pentru sine ori pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Constrângerea unei persoane să doneze organe, ţesuturi sau celule de origine umană constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Publicarea sau mediatizarea unor anunţuri privind donarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, donare ce ar fi efectuată în scopul obţinerii unor foloase materiale pentru sine ori pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

5. Articolul 158 va avea următorul cuprins:

„Art. 158. ‒ (1) Organizarea sau efectuarea prelevării de organe, ţesuturi ori celule de origine umană pentru transplant, în scopul obţinerii unui folos material pentru donator sau organizator, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi cumpărarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în scopul revânzării.

(3) Tentativa se pedepseşte.”

6. Articolul 159 va avea următorul cuprins:

„Art. 159. ‒ (1) Introducerea sau scoaterea din ţară de organe, ţesuturi ori celule de origine umană fără autorizaţia specială emisă de Agenţia Naţională de Transplant constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

7. Articolele 303, 304, 355 şi 834 se abrogă.

8. Articolul 835 va avea următorul cuprins:

„Art. 835. ‒ (1) Nerespectarea regulilor de bună practică în studiul clinic al medicamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

(2) Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 177. ‒ Articolul 26 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL. 26

Protecţia autorităţii

(1) Pe durata exercitării mandatului de parlamentar, deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat, dispoziţiile art. 257 din Codul penal aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (1) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia.”

Art. 178. ‒ Articolul 11 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 11

Cauză de nepedepsire

Nu se pedepsesc faptele de intrare sau şedere ilegală pe teritoriul României, comise de persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecţie conform prezentei legi.”

Art. 179. ‒ Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 31 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 121 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

„i) nerespectarea prevederilor art. 97 şi art. 98 alin. (1);”

2. Articolul 123 va avea următorul cuprins:

„Art. 123. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă:

a) fapta de a utiliza contribuţia la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege;

b) fapta de a utiliza lichidităţile băneşti ale unui participant la un fond de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege;

c) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii facultative.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă desfăşurarea fără drept a unei activităţi pentru care prezenta lege prevede obligaţia deţinerii unei autorizaţii ori a unui aviz din partea Comisiei.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.”

Art. 180. ‒ Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 25 ianuarie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

„i) iniţiază aprobarea şi revizuirea Listei interzise, în conformitate cu lista Agenţiei Mondiale Anti-Doping;”

2. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. ‒ (1) Lista interzisă, în conformitate cu cea a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, se aprobă prin lege, la propunerea Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

(2) Agenţia va iniţia revizuirea Listei interzise ori de câte ori vor apărea modificări în lista publicată de Agenţia Mondială Anti-Doping.”

3. Articolul 53 va avea următorul cuprins:

„Art. 53. ‒ (1) Prescrierea sau administrarea de substanţe interzise, de către medici, sportivilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) se sesizează şi Colegiul Medicilor din România.”

4. Articolul 54 va avea următorul cuprins:

„Art. 54. ‒ Determinarea, prin orice mijloace, de către o persoană care are autoritate asupra sportivului, la consumul de substanţe interzise, în vederea sporirii capacităţii de performanţă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

5. Articolele 55-57 se abrogă.

Art. 181. ‒ Alineatele (1) şi (2) ale articolului 38 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 29 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 38. ‒ (1) Nerespectarea zonelor de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, instituite în conformitate cu normele tehnice şi de protecţie sanitară în vigoare, dacă aceste zone erau marcate în mod corespunzător, precum şi distrugerea marcajelor care semnalizează aceste zone constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează împiedicarea accesului la construcţiile, instalaţiile şi echipamentele componente, prin amplasarea de construcţii sau prin depozitarea de obiecte şi materiale pe traseul aducţiunilor, conductelor, colectoarelor, canalelor, căminelor, hidranţilor exteriori etc.”

Art. 182. ‒ Articolul 77 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Infracţiuni şi pedepse

Art. 77. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:

a) angajarea, ordonanţarea şi efectuarea de plăţi peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) peste limita creditelor bugetare aprobate;

c) exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada gestionării situaţiei de insolvenţă, conform prevederilor art. 75 alin. (11)-(13), de către ordonatorul principal de credite sau de către autoritatea deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aflate în procedură de insolvenţă.”

Art. 183. ‒ Articolele 37 şi 38 şi alineatul (3) al articolului 42 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 184. ‒ Articolele 47 şi 49-51 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006, se abrogă.

Art. 185. ‒ Alineatul (3) al articolului 36 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, cu completările ulterioare, se abrogă.

Art. 186. ‒ Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 45 alineatul (1), litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„k) când sunt condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;”

2. La articolul 45 alineatul (1), litera l) se abrogă.

3. La articolul 45, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Soldaţii şi gradaţii voluntari pot fi trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare, după caz, în cazul condamnării definitive la pedeapsa închisorii, fără executarea acesteia.”

Art. 187. ‒ Articolul 14 din Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. ‒ Însemnele, legitimaţiile şi culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor salvaspeo sunt unice pe întreg teritoriul României şi se stabilesc de Corpul Român Salvaspeo ‒ CORSA.”

Art. 188. ‒ Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

„Art. 42. ‒ (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:

a) vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;

b) vânătoarea fără autorizaţie de vânătoare legală;

c) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;

d) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;

e) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;

f) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate, altfel decât în condiţiile art. 39¹;

g) vânătoarea în intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în condiţiile art. 34;

h) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare, precum şi vânătoarea în suprafeţele celorlalte arii naturale protejate, cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management cinegetic, din planurile de management ale ariilor naturale protejate;

i) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;

j) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

k) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 şi prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2;

l) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;

m) vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;

n) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi/sau silvice, ce provoacă intoxicarea ori moartea faunei de interes cinegetic;

o) vânarea urşilor la nadă şi/sau la bârlog;

p) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

q) vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete;

r) vânătoarea prin utilizarea armelor altfel decât ţinute în mână, a armelor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă ori/şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă au fost săvârşite:

a) de o persoană cu atribuţii de serviciu în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

b) recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate de pe suprafeţele din intravilan, din zona strict protejată şi din zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în condiţiile derogărilor stabilite conform legii;

c) vânătoarea pe timp de noapte, cu excepţia speciilor la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.”

2. Articolul 43 va avea următorul cuprins:

„Art. 43. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 39 lit. g) şi z³).

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 39 lit. u).”

3. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

„Art. 44. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă:

a) scoaterea din ţară a trofeelor de vânat, care pot fi medaliate, sau a faunei vii de interes cinegetic, fără respectarea dispoziţiilor legale;

b) transportul vânatului găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, fără respectarea condiţiilor legii;

c) eliberarea sau folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege;

d) împiedicarea, prin ameninţări sau violenţe, a desfăşurării activităţilor de vânătoare în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

4. Articolele 44¹ şi 46¹ se abrogă.

Art. 189. ‒ Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 8 ianuarie 2007, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 13, alineatul (3) se abrogă.

2. La articolul 23, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.”

Art. 190. ‒ Articolul 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2006 privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 27 februarie 2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 221/2006, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. ‒ Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 3 lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Art. 191. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 25, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 25. ‒ (1) Este nedemnă de a fi practician în insolvenţă:

a) persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie şi de serviciu, de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, şi Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

b) persoana căreia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii de a exercita profesia de practician în insolvenţă, prin hotărâre judecătorească definitivă.”

2. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„Art. 75. ‒ Exercitarea activităţilor prevăzute la art. 1 fără a deţine calitatea de practician în insolvenţă constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

Art. 192. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 410 va avea următorul cuprins:

„Art. 410. ‒ Desfăşurarea, fără drept, de activităţi dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (1) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

2. Articolul 411 va avea următorul cuprins:

„Art. 411. ‒ Utilizarea neautorizată de către o persoană a unei denumiri specifice unei instituţii de credit, cu încălcarea dispoziţiilor art. 6, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

3. Articolul 412 va avea următorul cuprins:

„Art. 412. ‒ Împiedicarea, fără drept, a exercitării, potrivit prezentei legi, de către Banca Naţională a României a competenţelor sale de supraveghere a instituţiilor de credit constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 193. ‒ La articolul 18 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.019 din 21 decembrie 2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările şi completările ulterioare, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) urmărirea transfrontalieră se efectuează pentru una dintre următoarele fapte:

1. omor, ucidere din culpă, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte;

2. infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale;

3. distrugere prin incendiere sau explozie ori prin orice alte asemenea mijloace;

4. falsificarea de monede sau alte valori;

5. furt calificat şi tâlhărie;

6. tăinuire sau favorizare a infractorului;

7. şantaj;

8. lipsire de libertate în mod ilegal;

9. infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

10. fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice;

11. infracţiuni privind autoritatea şi frontiera de stat;

12. infracţiuni de corupţie şi de serviciu;

13. infracţiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materiilor explozive, materialelor nucleare şi al altor materii radioactive;

14. infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice;

15. infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori;

16. nerespectarea dispoziţiilor privind importul şi/sau exportul de deşeuri şi reziduuri;

17. infracţiunea de părăsire a locului accidentului;

18. infracţiuni de contrabandă;

19. infracţiuni de evaziune fiscală.”

Art. 194. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.039 din 28 decembrie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. ‒ (1) Punerea pe piaţă a substanţelor clasificate, importul, exportul şi activităţile intermediare acestora, precum şi deţinerea de substanţe clasificate fără autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (1), respectiv fără înregistrarea prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (4) constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

(2) Comercializarea de substanţe clasificate către operatori economici ori persoane fizice neautorizate potrivit art. 5 alin. (1) sau, după caz, neînregistrate potrivit art. 7 alin. (1) şi (4) pentru activitatea cu astfel de substanţe constituie infracţiune şi se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”

2. Articolele 23 şi 24 se abrogă.

3. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

„Art. 25. ‒ Urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 22 se realizează de către procurori din cadrul Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Art. 195. ‒ Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 52, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste. La sesizarea partidelor politice, a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor şi însoţită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 387 din Codul penal, aceasta sesizează organele de urmărire penală competente.”

2. La articolul 53, literele n) şi r) vor avea următorul cuprins:

„n) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»; nerespectarea dispoziţiilor art. 46 alin. (8);”

3. Articolele 55-64 se abrogă.

Art. 196. ‒ Articolele 19-23 din Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 22 mai 2007, se abrogă.

Art. 197. ‒ Articolul 52 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. ‒ Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă săvârşirea următoarelor fapte:

a) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1);

b) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fără acordul administratorului sau, după caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2);

c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);

d) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2);

e) vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;

f) vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;

g) capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6;

h) capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale;

i) amplasarea de construcţii, investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamităţi naturale şi a celor realizate în scopul asigurării securităţii naţionale.”

Art. 198. ‒ Articolele 9 şi 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 28 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 199. ‒ Articolul 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 200. ‒ Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Spectatorul care, în arena sportivă, săvârşeşte o infracţiune sau una dintre faptele prevăzute la art. 20 este evacuat, fără a mai putea reveni în arenă până la terminarea jocului sportiv.”

2. La articolul 20, după litera v) se introduce o nouă literă, litera x), cu următorul cuprins:

„x) pătrunderea sau încercarea de pătrundere fără drept, prin orice mijloace, pe suprafaţa de joc.”

3. La articolul 22, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) cu amendă de la 500 lei la 1. 500 lei sau prestarea a 120-200 de ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi cu sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de un an, faptele prevăzute la art. 20 lit. i), l), p), ş) şi x).”

4. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. ‒ Fapta persoanei căreia i s-a aplicat sancţiunea contravenţională complementară a interzicerii accesului la unele competiţii sau jocuri sportive de a se afla în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de natura celor pentru care s-a dispus interdicţia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

5. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. ‒ Opunerea cu violenţă faţă de personalul de ordine şi siguranţă sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea acestora de a-şi exercita atribuţiile specifice, cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

6. Articolele 32¹, 33-45 şi 48-53 se abrogă.

7. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. ‒ Interzicerea accesului sau participării la unele competiţii ori jocuri sportive, dispusă sub forma unei sancţiuni contravenţionale complementare, se aplică atât în cazul competiţiilor şi jocurilor sportive desfăşurate în ţară, cât şi în cazul celor desfăşurate în străinătate.”

Art. 201. ‒ Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 13³ va avea următorul cuprins:

„Art. 13³. ‒ Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal. Constatarea cazului încetării de drept a calităţii de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile art. 13¹² se aplică în mod corespunzător.”

2. Titlul capitolului XIII va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL XIII

Contravenţii”

3. La articolul 50, literele i) şi m) vor avea următorul cuprins:

„i) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

m) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător şi actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare;”

4. Articolele 52-61 se abrogă.

Art. 202. ‒ Legea nr. 46/2008 ‒ Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 107 se abrogă.

2. Articolul 108 va avea următorul cuprins:

„Art. 108. ‒ (1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;

b) în timpul nopţii;

c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;

d) de personal silvic.

(3) Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolul 109 va avea următorul cuprins:

„Art. 109. ‒ (1) Păşunatul în pădurile sau în suprafeţele de pădure în care acesta este interzis constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

„a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a) în timpul nopţii;

b) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional.”

4. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

„Art. 110. ‒ (1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;

d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;

b) în timpul nopţii;

c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;

d) de personal silvic.”

5. Articolele 111-113 se abrogă.

6. Articolul 114 va avea următorul cuprins:

„Art. 114. ‒ Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu amendă.”

7. Articolele 115-116 şi 120 se abrogă.

8. Articolul 123 va avea următorul cuprins:

„Art. 123. ‒ Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin lege, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

Art. 203. ‒ Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 8 iulie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

„Art. 21. ‒ Menţinerea sau repunerea în funcţionare a instalaţiilor ori echipamentelor, după ce a fost oprită sau interzisă funcţionarea acestora, prin proces-verbal încheiat de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.”

2. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. ‒ (1) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la instalarea, construcţia sau montajul instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune, exploatarea sau modificarea instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. ‒ (1) Scoaterea neautorizată din funcţiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor de siguranţă şi control instalate în condiţiile legii la instalaţii/echipamente, fără a avea motive ce decurg din cerinţele de securitate nucleară sau de radioprotecţie, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(3) Efectuarea verificărilor tehnice la instalaţiile/ echipamentele prevăzute la anexa nr. 3 pct. 1-9, în vederea autorizării de funcţionare, de către persoane care nu sunt angajate în cadrul ISCIR, se pedepseşte cu amendă.”

4. Articolul 24 se abrogă.

Art. 204. ‒ Anexa „Infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.” la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 205. ‒ Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 28 iunie 2011, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Anexa poate fi modificată prin înscrierea unei noi substanţe sau prin radierea unei substanţe, la propunerea Agenţiei Naţionale Anti-Doping.”

2. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. ‒ (1) Fabricarea, prepararea, procesarea şi transformarea de steroizi anabolici sintetici, testosteron şi derivaţi ai săi, eritropoietină, hormoni de creştere şi substanţe chimice care sporesc producerea naturală şi eliberarea de testosteron sau de hormoni de creştere, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolele 20 şi 21 se abrogă.

4. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. ‒ Persoana care a comis infracţiunea prevăzută la art. 19 şi care, în timpul urmăririi penale, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit o astfel de infracţiune beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

5. La articolul 25, alineatul (3) se abrogă.

Art. 206. ‒ Articolul 101 din Legea nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 101. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) desfăşurarea de activităţi de intervenţii active necuprinse în program şi/sau desfăşurate de operatori economici care nu au primit licenţa de operare de la administraţie;

b) acordarea de licenţe de operare fără respectarea prevederilor prezentei legi;

c) utilizarea de către operatorii sistemului, în acţiunile de intervenţii active, a unor mijloace tehnice neatestate, potrivit prezentei legi;

d) nerespectarea regimului de lucru cu explozivi sau alţi agenţi chimici dăunători pe timpul intervenţiilor active în atmosferă.

(2) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte, dacă au condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii:

a) nerespectarea tehnologiei de intervenţii active stabilite prin documentaţii şi instrucţiuni de exploatare;

b) desfăşurarea de experienţe de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare necuprinse în program sau în afara unor programe ştiinţifice aprobate;

c) nerespectarea de către operatorii sistemului a procedurilor, a protocoalelor sau a calităţii produselor meteorologice specializate.”

Art. 207. ‒ Alineatul (2) al articolului II din Legea nr. 268/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, se abrogă.

Art. 208. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

„Art. 64. ‒ Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani:

a) pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit;

b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;

c) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;

d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile ori cu terenurile inundabile;

e) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;

f) procesarea, fără drept, a produselor obţinute din pescuit sau acvacultură;

g) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;

h) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit;

i) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

j) pescuitul cu japca, cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;

k) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament;

l) pescuitul cu alte unelte sau scule neautorizate.”

2. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

„Art. 65. ‒ (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani:

a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc, în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

3. Articolul 681 se abrogă.

Art. 209. ‒ Articolul 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 30. ‒ (1) Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz.

(2) Eliberarea de documente din dosare sau de copii de pe astfel de documente ori furnizarea de informaţii din dosare de către personalul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu nerespectarea atribuţiilor de serviciu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) este săvârşită de un membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amendă.

(4) Nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

Art. 210. ‒ Alineatul (1) al articolului 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 3 iunie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2009, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. ‒ (1) Refuzul de declarare de către unităţile de raportare a datelor şi informaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, refuzul de a prezenta persoanelor împuternicite din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale documentele şi evidenţele necesare în vederea verificării realităţii datelor şi informaţiilor de piaţă, nedeclararea la termenele stabilite şi în forma solicitată a datelor şi informaţiilor care fac obiectul SIPPAA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10. 000 lei la 50. 000 lei.”

Art. 211. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2008 privind stabilirea competenţei supravegherii executării obligaţiei minorului de a presta o activitate neremunerată într-o instituţie de interes public, prevăzută la art. 103 alin. 3 lit. c) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 75/2009, se abrogă.

Art. 212. ‒ Alineatul (2) al articolului 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 30 iunie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care auditorul statutar este condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru fapte penale legate de exercitarea activităţii de audit statutar sau i se aplică pedeapsa complementară a interzicerii de a desfăşura o asemenea activitate ori se ia măsura de siguranţă a exercitării acestei activităţi, se va comunica o copie a hotărârii judecătoreşti Camerei, pentru a opera radierea acestuia din Registrul public. În acest scop, Camera urmăreşte stadiul derulării acţiunilor penale îndreptate împotriva auditorilor statutari.”

Art. 213. ‒ La articolul 6 alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 135/2009, cu modificările ulterioare, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) să nu fi fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate;”

Art. 214. ‒ Articolul 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2008, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. ‒ Este nedemn şi nu poate exercita profesia de asistent medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical:

a) asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul medical care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni legate de exercitarea profesiei;

b) asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul medical căruia i s-a aplicat interzicerea exercitării profesiei.”

Art. 215. ‒ Alineatul (1) al articolului 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. ‒ (1) Persoanele fizice şi juridice care au obligaţia raportării tranzacţiilor suspecte potrivit legislaţiei în domeniul spălării banilor şi/sau finanţării terorismului aplică măsurile de cunoaştere a clientelei, pentru a stabili dacă aceasta include persoane sau entităţi desemnate ori dacă operaţiunile derulate cu aceasta implică bunuri în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.”

Art. 216. ‒ Alineatul (1) al articolului 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2009, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. ‒ (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, în cazul persoanelor juridice:

a) refuzul de a prezenta primarului, prefectului sau persoanelor împuternicite de aceştia documentele şi evidenţele necesare în vederea verificării realităţii datelor;

b) nedeclararea, la termenele stabilite şi în forma solicitată, a datelor care fac obiectul registrului agricol;

c) neîndeplinirea de către personalul din aparatul de specialitate al primarului cu atribuţii în domeniu a obligaţiilor ce decurg din prezenta ordonanţă.”

Art. 217. ‒ Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 16, litera c) va avea următorul cuprins:

„c) persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.”

2. Articolul 61 va avea următorul cuprins:

„Art. 61. ‒ (1) Desfăşurarea, fără drept, cu titlu profesional, a activităţilor de creditare prevăzute la art. 14 alin. (1) constituie infracţiunea de camătă şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

(2) Încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

3. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

„Art. 62. ‒ Utilizarea unei denumiri specifice unei instituţii financiare nebancare, cu încălcarea prevederilor art. 7 alin. (2), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă.”

4. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

„Art. 63. ‒ Împiedicarea fără drept a exercitării, potrivit prezentei legi, a competenţelor de monitorizare şi supraveghere ale Băncii Naţionale a României constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Art. 218. ‒ Articolul 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 25 martie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 268/2009, se abrogă.

Art. 219. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. ‒ (1) Desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) organizarea de jocuri de noroc prin intermediul reţelelor de radio ori prin intermediul altor mijloace de transmisie asimilate;

b) organizarea de pariuri bazate pe rezultatele unor concursuri clandestine organizate în alte condiţii decât cele prevăzute de normele legale în vigoare;

c) organizarea de jocuri clandestine ale căror rezultate pot fi influenţate prin dexteritatea mânuitorului mijloacelor de joc în scopul obţinerii unor venituri;

d) organizarea de jocuri de bingo, în baza aceleiaşi autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc, în mai mult de o locaţie;

e) organizarea de jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel prin intermediul liniilor telefonice sau al altor sisteme de telecomunicaţie, televiziune ori radio, prin care se condiţionează obţinerea unor avantaje materiale ca rezultat al răspunsurilor formulate la întrebări de cultură generală, inteligenţă sau perspicacitate şi care presupun o taxă de participare.

(3) Înţelesul noţiunilor de concursuri clandestine şi jocuri clandestine va fi cel prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”

2. Articolul 24 se abrogă.

Art. 220. ‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 12 octombrie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 183 va avea următorul cuprins:

„Art. 183. ‒ Prestarea fără drept cu titlu profesional a serviciilor de plată prevăzute la art. 8 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 184 va avea următorul cuprins:

„Art. 184. ‒ Împiedicarea fără drept a exercitării potrivit prezentei legi a competenţelor de supraveghere ale Băncii Naţionale a României constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Art. 221. ‒ La articolul 4 alineatul (1) din Legea nr. 88/2010 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 27 mai 2010, litera e) va avea următorul cuprins:

„e) comiterea de către administratorii întreprinderilor mici şi mijlocii din industria berii a oricărei infracţiuni cu privire la regimul fiscal, asupra căreia instanţele judecătoreşti competente s-au pronunţat prin hotărâre judecătorească definitivă, indiferent de data pronunţării;”

Art. 222. ‒ Articolul 143 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 223. ‒ Alineatul (4) al articolului 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 224. ‒ Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 112, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.”

2. La articolul 112, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

„(7) Încălcarea dispoziţiilor alin. (6) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

(8) Actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (6) sunt nule de drept.”

3. La articolul 120, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale şi nu pot fi emise decât de instituţiile acreditate, pentru programele şi formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz, în cadrul instituţiei care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată.”

4. La articolul 201, alineatul (3) se abrogă.

Art. 225. ‒ Articolul 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operaţiunilor cu produse cu dublă utilizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 30 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34. ‒ Exportul, reexportul, alte operaţiuni comerciale de transfer în regim vamal definitiv sau suspensiv în afara teritoriului vamal al României şi tranzitul internaţional pe teritoriul vamal al României de produse şi tehnologii cu dublă utilizare, precum şi operaţiunile de intermediere cu aceste produse, efectuate fără licenţă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

Art. 226. ‒ Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2010 privind stabilirea sancţiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 30 decembrie 2010, aprobată prin Legea nr. 195/2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. ‒ (1) Efectuarea de teste pe oameni, în sensul prevederilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul CLP, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 227. ‒ Alineatul (3) al articolului 10 din Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 19 iulie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Semnalările cu privire la persoanele dispărute care, după localizare, trebuie aduse în instituţii sau unităţi sanitare se introduc în SINS de către autorităţile naţionale competente, la sesizarea instituţiilor ori unităţilor sanitare, în baza documentelor emise de acestea, prin care se dispune internarea nevoluntară, în cazul persoanelor cu tulburări psihice, sau internarea obligatorie, în cazul persoanelor care suferă de boli transmisibile, ori în baza hotărârii instanţei de judecată prin care s-a dispus internarea medicală, dacă, în urma verificărilor, se constată că sesizarea privind dispariţia persoanei respective este întemeiată.”

Art. 228. ‒ Articolul 31 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, se abrogă.

Art. 229. ‒ Alineatele (1) şi (2) ale articolului 218 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 218. ‒ (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, prin ameninţări ori prin violenţe, împiedică ori obligă un angajat sau un grup de angajaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei.

(2) Condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

Art. 230. ‒ Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 28 iunie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. ‒ Exportul sau importul de deşeuri cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1. 013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 190 din 12 iulie 2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

2. Articolele 9, 11 şi 12 se abrogă.

Art. 231. ‒ Articolul 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, se abrogă.

Art. 232. ‒ Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 10 noiembrie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. ‒ (1) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. ‒ Fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

3. Articolul 18 se abrogă.

4. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. ‒ Împiedicarea, fără drept, sub orice formă, a personalului cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în timpul programului normal de lucru, în sedii şi incinte cu scopul efectuării controlului constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.”

5. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. ‒ Publicitatea făcută oricăror produse pretinzând în mod credibil că prin consum acestea produc efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Art. 233. ‒ Articolul 63 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 63. ‒ (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import;

b) neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase;

c) comercializarea, abandonarea şi/sau neasigurarea încărcăturii deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României;

d) refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminării şi pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă;

e) introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse;

f) acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deşeurilor introduse ilegal în ţară şi/sau a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminării şi care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

Art. 234. ‒ Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. ‒ Exploatarea lemnului de pe pajiştile împădurite fără obţinerea studiilor de transformare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”

2. La articolul 29 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare.”

3. La articolul 29 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, fapta prevăzută la lit. h).”

Art. 235. ‒ Dispoziţiile art. 5 se aplică în mod corespunzător şi pedepselor aplicate prin hotărâri care au rămas definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fapte incriminate de actele normative prevăzute în prezentul titlu.

TITLUL III

Dispoziţii referitoare la Codul penal

CAPITOLUL I

Dispoziţii interpretative

Art. 236. ‒ Dispoziţiile părţii generale a Codului penal, precum şi dispoziţiile generale ale prezentei legi se aplică şi faptelor sancţionate penal prin legi speciale, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Art. 237. ‒ În aplicarea dispoziţiilor art. 11 din Codul penal, condiţia aflării de bunăvoie pe teritoriul României se interpretează în sensul aflării benevole pe acest teritoriu la momentul dispunerii de către organele judiciare a unei măsuri privative sau restrictive de libertate în considerarea infracţiunii care atrage incidenţa principiului universalităţii.

Art. 238. ‒ În aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, condiţia unităţii subiectului pasiv se consideră îndeplinită şi atunci când:

a) bunurile ce constituie obiectul infracţiunii se află în coproprietatea mai multor persoane;

b) infracţiunea a adus atingere unor subiecţi pasivi secundari diferiţi, dar subiectul pasiv principal este unic.

Art. 239. ‒ Termenul condamnare utilizat în cuprinsul art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal se referă şi la hotărârile prin care, faţă de inculpat, s-a luat, în timpul minorităţii, o măsură educativă, în afară de cazul în care au trecut cel puţin 2 ani de la data executării sau considerării ca executată a acestei măsuri.

Art. 240. ‒ În aplicarea dispoziţiilor art. 135 din Codul penal, prin autorităţi publice se înţelege autorităţile prevăzute în mod expres în titlul III, precum şi la art. 140 şi 142 din Constituţia României, republicată.

Art. 241. ‒ Prin substanţe psihoactive se înţelege substanţele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătăţii.

Art. 242. ‒ În aplicarea dispoziţiilor art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, prin infracţiune de omor comisă anterior se înţelege orice faptă de ucidere a unei persoane, săvârşită cu intenţia prevăzută la art. 16 alin. (3) din Codul penal, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 190 şi 200 din Codul penal.

Art. 243. ‒ Dispoziţiile art. 293 din Codul penal se aplică indiferent dacă membrii instanţelor de arbitraj sunt români sau străini.

Art. 244. ‒ Dispoziţiile art. 302 din Codul penal se aplică indiferent dacă faptele au fost săvârşite în cadrul unor relaţii de serviciu sau în afara acestora.

CAPITOLUL II

Dispoziţii de modificare şi completare a unor prevederi ale Codului penal

Art. 245. ‒ Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Punerea în mişcarea a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile legii, fără ca durata totală să depăşească 180 de zile.”

2. La articolul 61, alineatul (3) se modifică şi se va avea următorul cuprins:

„(3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.”

3. La articolul 64 alineatul (5), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) persoana condamnată săvârşeşte o nouă infracţiune descoperită înainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii. Zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii la data condamnării definitive pentru noua infracţiune, înlocuite cu închisoarea, se adaugă la pedeapsa pentru noua infracţiune.”

4. La articolul 65, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 65. ‒ (1) Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d)-o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

(2) În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie constă în interzicerea de către instanţă a exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a)-o) sau a unora dintre acestea.

...................................................................................................................................

(4) În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie având conţinutul prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. c) se pune în executare la data liberării condiţionate sau după ce pedeapsa a fost considerată ca executată.”

5. La articolul 75 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.”

6. La articolul 80 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.”

7. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Anularea şi efectele renunţării la aplicarea pedepsei

Art. 82. ‒ (1) Persoana faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită.

(2) Renunţarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărâre.

(3) Dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s-a luat această măsură săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.”

8. La articolul 83, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Sunt obligatorii prezentarea motivelor care au determinat amânarea aplicării pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.”

9. La articolul 85, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Pentru stabilirea obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. b), instanţa va consulta informaţiile puse la dispoziţie periodic de către serviciul de probaţiune cu privire la posibilităţile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.

(4) Când stabileşte obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. e)-g), instanţa individualizează, în concret, conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei.”

10. La articolul 93, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Pentru stabilirea conţinutului obligaţiei prevăzute la alin. (3), instanţa va consulta informaţiile puse la dispoziţie periodic de către serviciul de probaţiune cu privire la posibilităţile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probaţiune şi la nivelul instituţiilor din comunitate.”

11. La articolul 98, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 98. ‒ (1) În cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată.”

12. La articolul 101, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Când stabileşte obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. d)-f), instanţa individualizează, în concret, conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei.”

13. La articolul 101, alineatul (6) se abrogă.

14. Articolul 106 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Efectele liberării condiţionate

Art. 106. ‒ În cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiţionate şi nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată.”

15. La articolul 116, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Referatul de evaluare privind respectarea condiţiilor de executare a măsurii educative sau a obligaţiilor impuse se întocmeşte de către serviciul de probaţiune în toate cazurile în care instanţa dispune asupra măsurii educative ori asupra modificării sau încetării executării obligaţiilor impuse, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 126, când acesta va fi întocmit de către centrul educativ ori de detenţie.”

16. La articolul 139, alineatul (3) se abrogă.

17. La articolul 144, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 144. ‒ (1) Pedeapsa complementară a plasării sub supraveghere judiciară presupune desfăşurarea sub supravegherea unui mandatar judiciar a activităţii care a ocazionat comiterea infracţiunii, pe o perioadă de la un an la 3 ani.

(2) Mandatarul judiciar are obligaţia de a sesiza instanţa atunci când constată că persoana juridică nu a luat măsurile necesare în vederea prevenirii comiterii de noi infracţiuni. În cazul în care instanţa constată că sesizarea este întemeiată, dispune înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa prevăzută la art. 140.”

18. La articolul 155, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.”

19. La articolul 175 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.”

20. La articolul 182, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal.”

21. Articolul 210 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Traficul de persoane

Art. 210. ‒ (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită:

a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;

c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.

(3) Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.”

22. La articolul 211, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 210 alin. (1) sau de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”

23. Articolul 231 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Plângerea prealabilă şi împăcarea

Art. 231. ‒ (1) Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(2) În cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală.”

24. La articolul 234, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.”

25. La articolul 289, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 289. ‒ (1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.”

26. La articolul 292, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 292. ‒ (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”

27. La articolul 294, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;”

28. La articolul 294, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine.”

29. La articolul 302, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

30. La articolul 302, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

31. La articolul 308, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 308. ‒ (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

32. La articolul 342, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

„(6) Nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(7) Fabricarea sau asamblarea de arme letale, de piese sau de muniţie pentru acestea:

a) din orice componente esenţiale traficate ilicit;

b) fără o autorizaţie eliberată de către o autoritate competentă a statului membru în care are loc fabricarea sau asamblarea;

c) fără marcarea armelor letale asamblate la data producerii lor, în conformitate cu prevederile legale, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

33. Articolul 344 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Falsificarea sau modificarea. Ştergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale

Art. 344. ‒ Falsificarea sau ştergerea, înlăturarea ori modificarea, fără drept, a marcajelor de pe arme letale se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.”

34. Articolul 345 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive

Art. 345. ‒ (1) Primirea, deţinerea, folosirea, cedarea, modificarea, înstrăinarea, dispersarea, expunerea, producţia, procesarea, manipularea, depozitarea intermediară, importul, exportul ori depozitarea finală, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum şi orice operaţie privind circulaţia acestora, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au pus în pericol alte persoane sau bunuri, au produs vătămarea corporală a uneia ori mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1), (3) şi (4) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.”

35. La articolul 391, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.”

36. La articolul 407, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”

37. La articolul 416, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) săvârşite pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă au fost săvârşite în timp de război, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.”

38. Articolul 430 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 430. ‒ Dispoziţiile art. 424-426, 428 şi 429 se aplică în mod corespunzător şi în cazul aeronavelor militare.”

39. La articolul 443 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) utilizează bunurile culturale protejate ca atare de dreptul internaţional umanitar, în special monumente istorice, clădiri consacrate cultului religios, învăţământului, artei sau ştiinţei, pentru declanşarea unui atac prin mijloace militare împotriva părţii inamice.”

TITLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 246. ‒ Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Art. 247. ‒ Cu excepţia prezentului articol, a art. 121 pct. 8 şi a art. 249, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, prezenta lege intră în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Art. 248. ‒ Actele normative prevăzute în titlul II „Dispoziţii privind modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale”, cu excepţia celor prevăzute la art. 27-29, 49, 59, 98 şi 211, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. 249. ‒ (1) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare:

a) proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;

b) proiectul de lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;

c) proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare:

a) proiectul de lege prevăzut la art. 121 pct. 8;

b) proiectul de lege privind substanţe psihoactive, în condiţiile prevăzute la art. 241.

(3) Actele normative prevăzute la alin. (1) şi (2) vor intra în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Art. 250. ‒ La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

ANEXĂ

(Anexa la Legea nr. 76/2008)

Infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

1. Infracţiunea de omor

2. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

3. Infracţiunea de ucidere din culpă

4. Uciderea la cererea victimei

5. Infracţiunea de vătămare corporală

6. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

7. Infracţiunea de vătămare corporală din culpă

8. Rele tratamente aplicate minorului

9. Încăierarea

10. Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă

11. Vătămarea fătului

12. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal

13. Infracţiunea de sclavie

14. Trafic de persoane

15. Trafic de minori

16. Proxenetism

17. Infracţiunea de viol

18. Agresiunea sexuală

19. Infracţiunea de act sexual cu un minor

20. Infracţiunea de perversiune sexuală

21. Infracţiunea de corupţie sexuală

22. Infracţiuni de tâlhărie şi piraterie

23. Ultraj

24. Ultraj judiciar

25. Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei

26. Supunerea la rele tratamente

27. Infracţiunea de tortură

28. Infracţiunea de nerespectare a regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive

29. Infracţiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive

30. Infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului

31. Atentatul care pune în pericol siguranţa naţională

32. Atentatul care pune în pericol siguranţa unei colectivităţi

33. Infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de război

34. Infracţiuni la regimul armelor şi muniţiilor

35. Actele de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului

36. Infracţiunile prevăzute la art. 2, 3, 10 şi 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare

37. Infracţiunea prevăzută la art. 22 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007