Legea nr. 184/2001 – Republicare *)

M. Of. nr. 470 din 26 iunie 2014

LEGE

privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. ‒ Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitecţilor din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică şi de interes public. 

Art. 2. ‒ (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. 

(2) Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar. 

Art. 3. ‒ Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. 

Art. 4. ‒ (1) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplineşte condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumită în continuare Directivă. 

(2) Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obţinută în specializarea arhitectură de interior la o instituţie acreditată de învăţământ superior din România. 

(3) Este interzisă utilizarea titlului de arhitect de către persoanele care nu deţin această calificare profesională în baza unui titlu oficial de calificare. 

Art. 5. ‒ (1) Poartă titlul de arhitect şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European, precum şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, absolvenţi cu diplomă sau cu alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menţionate, care îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directivă. 

(2) Poartă titlul de arhitect şi absolvenţii, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene, cu diplomă sau alt document similar obţinut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvenţă în domeniul arhitecturii şi care au dobândit nivelul minim necesar de cunoştinţe, deşi nu au fost respectate condiţiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experienţă profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură şi să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obţinerea diplomei sau a altui document similar, conform prevederilor alin. (1). 

(3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic deţinut, a celui dobândit prin înregistrarea la organismul profesional din statul membru de provenienţă şi, unde este cazul, a abrevierii utilizate în statul membru de provenienţă în limba acelui stat. 

(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene autorizaţi să poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autorităţile competente conferă acest titlu personalităţilor care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu în România. 

Art. 6. ‒ (1) Ordinul Arhitecţilor din România este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. 

(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ale cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene se supun procedurii de recunoaştere în vederea exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, aprobată prin hotărâre a Guvernului. 

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), regimul general de recunoaştere a calificărilor profesionale prevăzut de Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică profesiei de arhitect, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (4)  din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 7. ‒ (1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obţinute în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană sunt recunoscute de Ordinul Arhitecţilor din România, potrivit prevederilor Legii nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 

(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obţinute în statele terţe sunt recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 

Art. 8. ‒ (1) Activitatea arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului constă în:

a) proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de construcţii, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări şi decoraţiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi;

b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice;

c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnică a proiectelor de arhitectură. 

(2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnică şi estetică şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi. 

CAPITOLUL II

Exercitarea profesiei de arhitect

SECŢIUNEA 1

Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură

Art. 9. ‒ Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, conform prevederilor legale. 

Art. 10. ‒ (1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţile publice cu privire la calitatea soluţiilor propuse, cu respectarea legislaţiei în domeniu. 

(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, pe toate documentaţiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare şi autorizare, inclusiv pe durata execuţiei şi la recepţia lucrărilor. 

(3) Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional. 

Art. 11. ‒ (1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. Proiectele de arhitectură de interior pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire pot fi semnate şi de către un arhitect de interior cu drept de semnătură. 

(2) Arhitecţii dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile legii, dacă au exerciţiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, prevăzute de prezenta lege şi de Directivă. Obţinerea dreptului de semnătură de către arhitecţi atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, în condiţiile legii. 

(3) Condiţia de onorabilitate prevăzută la alin. (2)  se consideră a fi îndeplinită:

a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu exercitarea profesiei;

b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârşit abateri disciplinare care au fost sancţionate de Ordinul Arhitecţilor din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi. 

(4) Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecţi şi al arhitecţilor de interior se exercită pe teritoriul României şi este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept. 

(5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecţilor din România, însoţită de copia titlului oficial de calificare şi de certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu. 

(6) Evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante se face de către o comisie formată din arhitecţi cu drept de semnătură, numită de către Consiliul naţional, potrivit prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecţilor din România. 

(7) Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentaţiei complete de către solicitant. 

Art. 12. ‒ (1) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care au drept de semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoaşterea automată a acestui drept. 

(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care nu au drept de semnătură sau alt drept echivalent obţinut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi, la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. 

(3) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi vor fi înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor din România, pe durata prestării serviciilor respective. 

(4) Documentele necesare înregistrării, la prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au intervenit modificări ale situaţiei faţă de cea iniţială, reţinută în documente, în cazul prestaţiilor temporare sau ocazionale, sunt:

a) o declaraţie prealabilă scrisă, în care se precizează domeniul de asigurare sau alte mijloace de protecţie personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în România;

b) copia documentului care atestă cetăţenia solicitantului;

c) documentul emis de statul membru de stabilire a solicitantului, prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în respectivul stat şi că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea activităţilor de arhitect;

d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect. 

(5) Declaraţia prevăzută la alin. (4)  lit. a)  se reînnoieşte o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să îşi exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în cazul unei modificări a situaţiei sale faţă de cea iniţială. 

(6) Caracterul temporar şi ocazional al prestării de servicii în domeniul arhitecturii se verifică, de la caz la caz, în special în funcţie de durata prestării, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea acestora, de către Ordinul Arhitecţilor din România.

(7) Ordinul Arhitecţilor din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene de către autoritatea competentă din statul de provenienţă a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de provenienţă. 

(8) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene care îşi exercită profesia pe teritoriul României se supun regulilor şi procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice şi disciplinare aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi. 

(9) Ordinul Arhitecţilor din România va pune la dispoziţia persoanelor interesate informaţii privind legislaţia naţională specifică şi Codul deontologic al profesiei de arhitect. 

Art. 13. ‒ Condiţiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetăţeni ai altor state în afara celor menţionate la art. 5, denumite în continuare state terţe, pot să îşi exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură şi să solicite înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puţin a condiţiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă. 

Art. 14. ‒ (1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, îşi desfăşoară activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură. 

(2) Stagiul prevăzut la alin. (1)  poate fi redus la un an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale. 

(3) Condiţiile efectuării stagiului în vederea dobândirii experienţei profesionale practice, drepturile şi obligaţiile arhitectului stagiar, precum şi cele ale Ordinului Arhitecţilor din România faţă de acesta sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România. 

(4) Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an. 

(5) După efectuarea stagiului, arhitectul poate dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile prezentei legi. 

Art. 15. ‒ Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizaţii de construire. 

Art. 16. ‒ Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care:

a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză. 

Art. 17. ‒ Exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale. 

SECŢIUNEA 2

Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 18. ‒ (1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăţilor de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii. 

(2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general. 

(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi. 

(4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură. 

Art. 19. ‒ (1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect şi se înregistrează la Ordinul Arhitecţilor din România. 

(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract. 

(3) Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate şi client. 

SECŢIUNEA 3

Drepturile şi obligaţiile arhitecţilor cu drept de semnătură

Art. 20. ‒ Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:

a) să elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 11 alin. (1);

b) să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredinţată;

c) să beneficieze de un onorariu just pentru serviciile prestate, corespunzător valorii, timpului necesar şi responsabilităţii asumate, negociat în mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi al Ministerului Culturii, elaborează sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care se va face public. Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură cuprinde modalităţi puse la dispoziţia arhitecţilor pentru a calcula costurile şi pentru a negocia onorariile care se percep. Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură nu are caracter obligatoriu, nu impune obligaţii prestatorilor sau beneficiarilor şi nu stabileşte onorarii minime ori maxime;

d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor. 

Art. 21. ‒ Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii:

a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

b) să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România;

c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege;

d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;

e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;

f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale. 

SECŢIUNEA 4

Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură. Radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 22. ‒ Dreptul de semnătură se suspendă:

a) temporar, la cererea persoanei înscrise;

b) după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordinul Arhitecţilor din România, până la achitarea lor integrală;

c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;

d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii. 

Art. 23. ‒ (1) Dreptul de semnătură încetează:

a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnătură;

b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. 

(2) Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România şi radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor. 

CAPITOLUL III

Ordinul Arhitecţilor din România

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile şi organizarea Ordinului Arhitecţilor din România

Art. 24. ‒ (1) Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţează în condiţiile legii ca organizaţie profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect. 

(2) Ordinul Arhitecţilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din activităţi ştiinţifice, economice şi editoriale pe care le desfăşoară, organizarea de concursuri de arhitectură, amenajare urbană şi peisagistică, precum şi din donaţii, legate, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii. 

(3) Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu sau fără drept de semnătură, urbaniştii diplomaţi fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecţi, arhitecţii de interior cu drept de semnătură, stagiarii şi orice deţinător al titlului de arhitect, la cererea acestora. 

(4) Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecţilor la alte forme de asociere profesională. 

(5) Ordinul are obligaţia de a publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Naţional al Arhitecţilor, Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură. 

Art. 25. ‒ (1) Ordinul Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:

a) protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură şi urbanism;

b) urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor;

d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;

e) acordă arhitecţilor dreptul de semnătură şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitecţilor. 

(2) Atribuţia Ordinului Arhitecţilor din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nicio altă instituţie sau asociaţie profesională. 

Art. 26. ‒ Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitecţilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia. 

Art. 27. ‒ (1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt:

a) Conferinţa naţională;

b) Consiliul naţional;

c) Colegiul director;

d) preşedintele Ordinului. 

(2) Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au un mandat de 4 ani. Ele nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv. 

Art. 28. ‒ Conferinţa naţională a Ordinului este constituită din membri delegaţi, cu drept de reprezentare proporţională, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferinţa naţională a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială. 

Art. 29. ‒ (1) Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:

a) adoptă şi modifică Regulamentul Ordinului, Codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale1);

b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

c) alege şi revocă preşedintele Ordinului;

d) alege şi revocă membrii Consiliului naţional al Ordinului;

e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplină la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate;

f) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;

g) aprobă valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului. 

(2) Conferinţa naţională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare condiţia de prezenţă nu este îndeplinită, la a doua convocare, după cel puţin două săptămâni, Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. 

Art. 30. ‒ (1) Între reuniunile Conferinţei naţionale, activitatea Ordinului va fi coordonată de Consiliul naţional, două treimi din numărul membrilor acestuia trebuind să fie arhitecţi cu drept de semnătură. 

(2) Componenţa Consiliului naţional va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale. 

(3) Fiecare filială teritorială stabileşte prin hotărâre proprie candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional. 

Art. 31. ‒ (1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autorităţi din România şi din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrările Conferinţei naţionale şi ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului. 

(2) Vicepreşedinţii Ordinului Arhitecţilor din România sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională. 

Art. 32. ‒ (1) Activitatea curentă a Ordinului Arhitecţilor din România este coordonată de Colegiul director. 

(2) Colegiul director este ales cu votul majorităţii membrilor Consiliului naţional. 

(3) Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură. 

Art. 33. ‒ Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecţilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorităţii participanţilor cu drept de vot. 

Art. 34. ‒ Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitecţilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa naţională. 

SECŢIUNEA 2

Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România

Art. 35. ‒ (1) La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de membri, precum şi în municipiul Bucureşti se vor înfiinţa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorială a judeţului. 

(2) Dacă într-un judeţ există un număr mai mic de 50 de membri, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea arhitecţilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri. 

(3) În cadrul unui judeţ sau într-o zonă formată din două sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate înfiinţa o singură filială a Ordinului. 

(4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:

a) oraşul de reşedinţă a filialei teritoriale şi sediul acesteia;

b) forurile de conducere ale filialei. 

Art. 36. ‒ La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România. 

SECŢIUNEA 3

Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 37. ‒ (1) Pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor din întreaga ţară se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitecţilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(2) Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor evidenţiază forma în care membrii înregistraţi îşi exercită dreptul de semnătură, adresa profesională şi filiala din care fac parte. 

(3) Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea dreptului de semnătură pe întreg teritoriul României. 

(4) Arhitecţii care au dreptul de semnătură suspendat, indiferent de motive, vor fi evidenţiaţi separat în partea a II-a a Tabloului Naţional al Arhitecţilor. 

Art. 38. ‒ Ordinul Arhitecţilor din România emite documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite profesia în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană, precum şi în state terţe. 

SECŢIUNEA 4

Răspunderea disciplinară

Art. 39. ‒ (1) Membrii Ordinului Arhitecţilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. 

(2) Sancţiunile disciplinare sunt:

a) avertismentul;

b) votul de blam;

c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;

d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România. 

(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2)  lit. a)  şi b)  se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină. 

(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2)  lit. c)  şi d)  se aplică de Consiliul naţional al Ordinului, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel naţional. 

(5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (2)  lit. a)  şi b), se poate formula contestaţie la Comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. 

(6) Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. 

(7) În condiţiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârşirea lor. 

Art. 40. ‒ (1) Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţională şi se organizează la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filială. 

(2) Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecţi cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecţi cu drept de semnătură. 

(3) Comisia de disciplină alege un preşedinte din rândul membrilor săi. 

(4) Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi. 

(5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. 

Art. 41. ‒ După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an. 

Art. 42. ‒ În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitecţilor din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecţilor în raza căruia îşi are domiciliul. 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 43. ‒ În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diplomă de licenţă sau asimilată, eliberată de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitecţilor din România şi în tabloul arhitecţilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnătură, indiferent de vechimea în profesie. 

Art. 44. ‒ (1) Poartă titlul de conductori arhitecţi absolvenţii cu diplomă eliberată de instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani. 

(2) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, în a căror rază îşi au domiciliul. 

(3) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept. 

(4) Tehnicienii arhitecţi, absolvenţi ai Şcolii Tehnice de Arhitectură şi Construcţia Oraşelor ‒ STACO ‒ până în anul 1973 inclusiv, cu o practică profesională de cel puţin 7 ani, care, prin completarea studiilor, dobândesc diploma de conductor arhitect, vor primi drept de semnătură fără efectuarea unei alte perioade de practică profesională. 

Art. 45. ‒ În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecţilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenţă specială la Ordin, primind astfel dată certă. 

Art. 46. ‒ După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fără să îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz. 

Art. 47. ‒ (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de iniţiativă format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigură convocarea Conferinţei naţionale de constituire a Ordinului Arhitecţilor din România. 

(2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţională va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecţilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect. 

Art. 48. ‒ Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecţilor din România, înfiinţată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecţilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitecţilor, va pune la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Naţional al Arhitecţilor, evidenţa membrilor şi întreaga arhivă. 

Art. 49. ‒ În cazul licitaţiilor şi al concursurilor de soluţii în domeniul arhitecturii şi urbanismului, cel puţin o treime din numărul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură, dintre care un reprezentant al Ordinului şi un reprezentant al unei instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român. 

Art. 50. ‒ În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba normele metodologice2)  de aplicare a acesteia, care vor cuprinde:

a) metodologia de recunoaştere automată a diplomelor de licenţă şi a altor documente similare eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român sau de statele membre ale Uniunii Europene, statele membre ale Spaţiului Economic European şi de Confederaţia Elveţiană;

b) metodologia şi instituţiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obţinerii dreptului de semnătură în conformitate cu prevederile art. 11 şi 12;

c) autoritatea abilitată să emită documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite profesiunea în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană. 

Art. 51. ‒ (1) Prevederile art. 4, 5 şi 12, precum şi cele care fac trimitere la acestea se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor elveţieni de la data aderării României la Uniunea Europeană. 

(2) Până la data aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor elveţieni li se vor recunoaşte calificările profesionale prin echivalarea studiilor, potrivit legii. 

Art. 52. ‒ Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, în măsura în care nu sunt contrare prezentei legi. 

Art. 53. ‒ (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I3).

(2) Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă. 

*

Prezenta lege transpune prevederile art. 3 alin. (1)  lit. d), art. 3 alin. (3), art. 4, art. 6 (parţial), art. 7 alin. (1)  şi (2), art. 21 alin. (1), art. 46 alin. (1), art. 47 alin. (2), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (2)  şi art. 54 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005. 

---

*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 64/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea nr. 184/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 23 august 2004 şi a mai fost modificată şi completată prin: 

‒ Legea nr. 172/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010; ‒ Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările ulterioare; 

‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012, aprobată prin Legea nr. 206/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012; 

‒ Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare; 

‒ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013; 

‒ Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. 

1) A se vedea Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul-cadru privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012. 

2) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 932/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 16 septembrie 2010, cu modificările ulterioare. 

3) Legea nr. 184/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 18 aprilie 2001.