Legea nr. 17/2007

M. Of. nr. 43 din 19 ianuarie 2007

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

LEGE

privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale şi definiţii

Art. 1. – Prezenta lege creează cadrul juridic de funcţionare şi organizare a Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată, precum şi organizarea instituţională a programelor de educaţie diferenţiată pentru tinerii supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. 

Art. 2. – De dispoziţiile prezentei legi beneficiază tinerii supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României. 

Art. 3. – În conformitate cu reglementările Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta lege urmăreşte să promoveze şi să garanteze dreptul la o educaţie diferenţiată, creând un cadru legislativ şi tehnico-logistic pentru formarea de elite profesionale în toate domeniile de activitate, prin intermediul:

a) educaţiei diferenţiate, ca ansamblu de programe educaţionale formale, nonformale şi informale, adecvate dezvoltării segmentului de populaţie reprezentat de tinerii supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, caracterizat prin nevoi particulare;

b) educării tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, în centre specializate, publice sau private, prin intermediul claselor specializate, al şcolilor de weekend, al taberelor de instruire, al şcolilor de vară şi al programelor de învăţământ la distanţă sau prin alte forme;

c) curriculumului diferenţiat, ca modalitatea de adaptare a obiectivelor, conţinuturilor, a strategiilor didactice de predare, învăţare şi evaluare la posibilităţile aptitudinale, la nivelul posibilităţilor cognitive, afective şi motrice, la ritmul şi la stilul de învăţare ale tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă;

d) parteneriatelor public-private între instituţiile publice şi organizaţiile care au competenţă în domeniul educaţiei tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. 

Art. 4. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite au următoarele semnificaţii:

1. supradotare – un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale sau/şi specifice, care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime în raport cu experienţele obişnuite furnizate de şcoală;

2. tineri capabili de performanţă înaltă – tinerii identificaţi prin metode ştiinţifice ca având realizări şi/sau aptitudini potenţiale în oricare dintre următoarele domenii, izolate sau în combinaţie: capacitatea intelectuală generală, aptitudini academice specifice, gândire productivă şi creativă, abilitate în leadership, talent pentru arte, aptitudini psihomotrice;

3. nevoi particulare – nevoile de informare, socializare, integrare în colectivităţi, utilizare a potenţialului nativ şi format, exprimare creativă şi recunoaştere a valorilor personale;

4. curriculum specializat – ansamblul coerent de conţinuturi, metode de învăţare şi metode de evaluare a performanţelor şcolare, organizat în vederea îmbogăţirii şi aprofundării competenţelor, exersării abilităţilor înalte şi formării comportamentelor specifice determinării performanţelor în domenii de studiu bine definite;

5. trasee curriculare diferenţiate – traseele de instruire individualizată, cu dreptul de selectare a materiilor de studiu din pachete de curricula oferite pe mai multe direcţii de studiu;

6. programe de mentoring – programele de direcţionare a eforturilor în relaţia maestru-discipol;

7. programe de tutoring – programele de îmbunătăţire a performanţelor personale prin lecţii suplimentare individualizate sub supravegherea şi monitorizarea unei persoane cu competenţă în domeniul selectat. 

CAPITOLUL II

Identificarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă

Art. 5. – Identificarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, trebuie să reprezinte o parte integrantă a procesului educativ şi se va face conform procedurilor definite de supradotare, validate de programe internaţionale. 

Art. 6. – Procesul de identificare a tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, trebuie să fie realizat de echipe formate din specialişti în domeniu, psihologi, pedagogi, profesori şi trebuie să satisfacă exigenţe de obiectivitate, fidelitate, validitate şi fiabilitate. 

Art. 7. – Identificarea va utiliza următoarele instrumente şi procedee:

a) profiluri psihocomportamentale;

b) autoapreciere;

c) nominalizări efectuate de profesori şi/sau de grupul de prieteni;

d) studii de caz;

e) ghiduri de nominalizare;

f) chestionare;

g) teste psihologice de aptitudini şcolare, individuale şi colective, de inteligenţă, de creativitate, de aptitudini speciale;

h) analiza activităţii şcolare;

i) interviuri care acoperă definiţia supradotării. 

Art. 8. – Procedurile de identificare a elevilor cu abilităţi înalte proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate se adaptează specificului lor. 

Art. 9. – Orice măsurare, diagnosticare şi evaluare a nivelului abilităţilor are o valoare de predicţie limitată în timp. 

CAPITOLUL III

Trasee curriculare diferenţiate

Art. 10. – Traseele curriculare se întocmesc în conformitate cu standardele de performanţă specifice tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. 

Art. 11. – Traseele curriculare diferenţiate se structurează în conformitate cu principiile generale ale curriculumului naţional şi cu normele de elaborare specifice educaţiei tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, validate la nivel internaţional, şi au principii educaţionale specifice. 

Art. 12. – Conţinuturile traseelor curriculare sunt concepute diferit, în funcţie de domeniul de manifestare a abilităţii, urmărind obiective specifice. 

Art. 13. – Adaptarea conţinuturilor traseelor curriculare la categoria tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, se realizează atât sub aspect cantitativ – volumul informaţiei, cât şi sub aspect calitativ – ritm, stil de învăţare, interdisciplinarităţi. 

Art. 14. – Conţinuturile curriculare trebuie selectate în funcţie de interesele tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, şi de nevoile societăţii. 

Art. 15. – Profesorii din unităţile de învăţământ pentru tinerii supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, beneficiază de cursuri de formare metodologică, care să le permită să răspundă nevoilor de informare-îndrumare ale tinerilor pe traseele alese din oferta diferenţiată pe arii curriculare. 

Art. 16. – Strategiile didactice şi metodele de predare se adaptează formelor specifice de organizare a procesului instructiv-educativ necesar tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, prin accelerarea studiilor de specialitate în multiple forme, înfiinţarea de grupe sau clase speciale şi a unor module diferenţiate şi individualizate de studii. 

Art. 17. – Metodologia didactică specifică se adaptează la profilul de personalitate şi la gradul de maturitate psihologică ale tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, precum şi la contextul sociocultural. 

Art. 18. – Obiectivele specifice în evaluarea procesului instructiv-educativ în cadrul învăţământului diferenţiat se stabilesc prin standarde curriculare aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la întocmirea cărora vor fi consultate organizaţiile nonguvernamentale şi/sau instituţiile cu experienţă, competenţă şi capacitate de expertiză în acest domeniu. 

CAPITOLUL IV

Pregătirea personalului autorizat

Art. 19. – Formarea cadrelor didactice necesare instruirii tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, se face pe baza unor programe de pregătire care vor cuprinde curriculumul şi metodologiile didactice optime pentru educarea şi instruirea acestora, ţinând cont de natura şi nevoile lor. 

Art. 20. – Durata pregătirii cadrelor didactice va fi de minimum 60 de ore pe an, pentru profesorii care lucrează în centre specializate, şi de minimum 30 de ore pe an, pentru profesorii care lucrează în şcoli cu clase specializate şi care au aderat la programele de pregătire în educarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. 

Art. 21. – Formarea continuă certificată a cadrelor didactice se realizează prin programe de perfecţionare în domeniul psihopedagogiei tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, acreditate conform normativelor în vigoare şi metodologiilor validate pe plan internaţional de către organizaţiile de profil. 

Art. 22. – Formarea altor categorii de specialişti, psihologi, asistenţi sociali, pedagogi, psihopedagogi, se realizează prin cursuri specializate în domeniile identificării, consilierii şi psihoterapiei, managementului personal şi instituţional şi marketingului educaţional. 

Art. 23. – Diseminarea şi aprofundarea metodologiilor şi tehnologiilor educaţionale specifice pentru educarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, şi pentru înţelegerea psihologiei specifice acestui profil se vor face prin programe naţionale de formare de formatori. Aceste programe vor fi gestionate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi vor utiliza atât specialişti în domeniu din ţară, cât şi specialişti din centrele internaţionale. 

CAPITOLUL V

Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată

Art. 24. – În subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării se înfiinţează Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată, ca organ de specialitate, instituţie publică cu personalitate juridică. 

Art. 25. – Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată va avea următoarele atribuţii:

a) realizarea de programe şcolare-pilot şi trasee curriculare diferenţiate, destinate introducerii metodologiilor de lucru specifice educaţiei tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă;

b) organizarea unui centru de cercetare-pilot şi a unor clase experimentale, unde să se valorifice tehnologiile didactice şi curriculare specifice sistemului educaţional al excelenţei;

c) adaptarea normelor, standardelor curriculare şi metodologiilor psihopedagogice internaţionale la specificul problematicii naţionale;

d) formarea de specialişti în metodologiile de predare specifice domeniului psihopedagogiei excelenţei;

e) diseminarea informaţiei şi problematicii psihopedagogiei excelenţei la nivel de cadre didactice şi asociaţii ale părinţilor;

f) pregătirea şi promovarea unui suport informaţional privind cercetarea ştiinţifică şi consilierea în domeniul psihopedagogiei excelenţei;

g) distribuirea prin reţelele şcolare a materialelor informative privind domeniul psihopedagogiei excelenţei;

h) organizarea în cadrul caselor corpului didactic şi al palatelor copiilor, precum şi în cadrul şcolilor, liceelor şi facultăţilor a unor acţiuni comune de informare cu privire la cercetările specifice psihopedagogiei excelenţei;

i) integrarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, în cadrul programelor specifice psihopedagogiei excelenţei. 

Art. 26. – (1) Structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

(2) Conducerea Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată este asigurată de un coordonator al programului educaţional specific, ca personal didactic de îndrumare şi control, care oferă asistenţă de specialitate în planificarea, dezvoltarea, evaluarea şi coordonarea programului educaţional pentru tinerii supradotaţi. 

(3) Personalul de specialitate al Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată este asigurat de un consilier specialist în psihopedagogia excelenţei şi de un consilier în probleme psihopedagogice generale. 

(4) Salarizarea personalului Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată se va face în conformitate cu sistemul de salarizare aplicat în sectorul bugetar. 

(5) Personalul didactic din cadrul Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată se încadrează şi este salarizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. 

(6) Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată poate utiliza colaboratori externi în condiţiile legii, în funcţie de cerinţele programelor elaborate. 

Art. 27. – (1) Finanţarea Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. 

(2) Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată poate primi donaţii şi sponsorizări, care vor fi utilizate în condiţiile legii. 

CAPITOLUL VI

Centrele locale de instruire diferenţiată

Art. 28. – În subordonarea Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată se pot înfiinţa centre locale de instruire diferenţiată. 

Art. 29. – Centrele locale de instruire diferenţiată au următoarele atribuţii:

a) selectarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, în funcţie de aptitudini, nivel de dezvoltare a abilităţilor particulare, potenţial de dezvoltare a personalităţii şi creativitate;

b) calificarea continuă, la standarde internaţionale, a cadrelor didactice implicate în sistemul de educare a tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă;

c) implementarea strategiilor optime pentru tinerii supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, în programele de instruire a profesorilor;

d) oferirea de arii curriculare alternative care respectă nucleul curricular naţional, dar permit extinderea zonelor de studiu specific;

e) sprijinirea şcolilor, cu scopul îmbunătăţirii capacităţii acestora în identificarea şi selectarea tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă;

f) oferirea de asistenţă, îndrumare şi orientare a tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă;

g) atragerea de fonduri pentru programele de educaţie a tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. 

Art. 30. – Centrelor locale de instruire diferenţiată li se aplică prevederile art. 26 alin. (2)–(6). 

Art. 31. – Activitatea centrelor locale de instruire diferenţiată va fi evaluată anual de o comisie de evaluatori, stabilită de Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată. 

Art. 32. – Centrele locale de instruire diferenţiată pot desfăşura activităţi în baza parteneriatelor public-privat cu organizaţii nonguvernamentale şi cu instituţiile de profil specializate în programele educaţiei excelenţei la nivel naţional şi internaţional. 

Art. 33. – Următoarele activităţi ale centrelor locale de instruire diferenţiată pot fi finanţate din donaţii, sponsorizări, granturi, fonduri mixte, bugetare şi private, conform legii:

a) activităţi de perfecţionare profesională şi instruire a personalului didactic;

b) activităţi de cercetare fundamentală, aplicată şi/sau de creativitate;

c) programe de tutoring;

d) programe pentru selectarea tinerilor;

e) selectarea personalului didactic;

f) cercetarea şi dezvoltarea de programe educative;

g) cheltuieli pentru întreţinere şi dotare. 

Art. 34. – Ministerul Educaţiei şi Cercetării va distribui fondurile publice alocate programelor de excelenţă pentru dezvoltarea de programe ale centrelor locale de instruire diferenţiată, în urma propunerilor Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată. 

Art. 35. – Centrele locale de instruire diferenţiată vor raporta trimestrial Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată asupra activităţilor desfăşurate, conform regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. 

Art. 36. – Centrele locale de instruire diferenţiată colaborează cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu organizaţii nonguvernamentale de profil din ţară şi/sau din străinătate, cu alte centre de cercetare internaţionale, cu universităţi din ţară şi/sau din străinătate şi cu oameni de ştiinţă şi de cultură din ţară şi/sau din străinătate. 

Art. 37. – Evaluarea centrelor de instruire diferenţiată se face în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006. 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 38. – Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 39. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. La data intrării în vigoare a legii se abrogă orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. 

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează regulamentele care decurg din aplicarea acesteia şi stabileşte măsuri tranzitorii. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 9 ianuarie 2007. 

Nr. 17.