Legea nr. 16/2000 – Republicare *)
M. Of. nr. 866 din 23 septembrie 2020
LEGE
privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1. – (1) Consiliul Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice este organism autonom, de interes public și național, constituit în scopul realizării dialogului social la nivel național și local dintre organizațiile pensionarilor și persoanele vârstnice și autoritățile publice.
(2) Consiliul Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, denumit în continuare Consiliul Național, are rol consultativ în stabilirea și aplicarea politicilor care privesc protecția drepturilor și libertăților pensionarilor și ale persoanelor vârstnice.
(3) Inițiatorii proiectelor de acte normative care privesc pensionarii și/sau persoanele vârstnice au obligația să solicite avizul Consiliului Național, care este consultativ.
Art. 2. – Consiliul Național este persoană juridică română, fără scop lucrativ, cu sediul în municipiul București.
Art. 3. – Consiliul Național se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi, precum și ale regulamentului propriu de organizare și funcționare.
Art. 4. – În sensul prezentei legi, prin organizație a pensionarilor și a persoanelor vârstnice se înțelege asociația constituită și/sau care funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 502/2004 privind asociațiile pensionarilor, cu modificările ulterioare, și care desfășoară activități pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 502/2004, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL II
Atribuțiile Consiliului Național
Art. 5. – Consiliul Național are, în principal, următoarele atribuții:
a) sprijină instituțiile statului în aplicarea recomandărilor Adunării Mondiale privind Îmbătrânirea;
b) propune Guvernului programe privind ameliorarea continuă a condițiilor de viață a persoanelor vârstnice;
c) urmărește aplicarea reglementărilor legale privind persoanele vârstnice și sesizează organele competente despre abaterile constatate;
d) formulează teme de cercetare și contractează elaborarea de studii sociologice privind viața persoanelor vârstnice cu instituții și unități specializate în domeniu, realizează analize proprii și elaborează puncte de vedere referitoare la îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice;
e) avizează proiecte de acte normative care privesc persoanele vârstnice, avizul fiind consultativ;
f) sprijină organizarea asociativă a persoanelor vârstnice și participarea lor activă la viața socială;
g) reprezintă persoanele vârstnice din România în relațiile cu organizații similare din alte țări sau cu organizații internaționale ale persoanelor vârstnice;
h) participă, în calitate de reprezentant al societății civile privind persoanele vârstnice, în grupuri de lucru, consilii și comitete organizate la nivel național, local și în cadrul ministerelor, al agențiilor și al instituțiilor asimilate acestora, alături de alți parteneri sociali și guvernamentali, care analizează și propun măsuri ce privesc îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice;
i) informează semestrial sau ori de câte ori este nevoie Președintele României, prim-ministrul, conducerile celor două Camere ale Parlamentului, organele administrației publice centrale cu atribuții în domeniul protecției sociale, în legătură cu apariția unor fenomene sociale care impun elaborarea unor acte normative;
j) întreține relații permanente de colaborare cu reprezentanții mass-mediei, pentru informarea populației cu privire la problematica persoanelor vârstnice.
CAPITOLUL III
Organizarea și structura Consiliului Național
Art. 6. – Plenul Consiliului Național are următoarea componență:
a) președinții federațiilor naționale reprezentative ale pensionarilor și ai asociațiilor naționale reprezentative ale pensionarilor militari și ale veteranilor de război;
b) câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat, din Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Culturii, desemnat prin ordin al ministrului;
c) președintele Casei Naționale de Pensii Publice, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, al Institutului Național de Statistică, precum și directorul general al Institutului de Cercetare a Calității Vieții din subordinea Academiei Române;
d) președinții consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București.
Art. 7. – (1) Consiliul Național are un președinte și 2 vicepreședinți.
(2) Președintele și vicepreședinții Consiliului Național se aleg de către plen pe o perioadă de 4 ani, dintre membrii prevăzuți la art. 6 lit. a).
(3) Mandatul de președinte, respectiv de vicepreședinte al Consiliului Național poate fi reînnoit o singură dată.
(4) Președintele Consiliului Național este și președintele comisiei permanente.
(5) Vicepreședinții Consiliului Național sunt și vicepreședinții comisiei permanente.
Art. 8. – (1) Pot dobândi calitatea de membru al Consiliului Național persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
a) au cetățenie română și domiciliul în România;
b) au capacitate deplină de exercițiu;
c) nu au suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.
(2) Nu poate dobândi calitatea de membru al Consiliului Național persoana care deține o funcție în structura de conducere a unei organizații constituite potrivit legislației în vigoare, alta decât cea prevăzută de Legea nr. 502/2004, cu modificările ulterioare, și care desfășoară activități prestatoare de servicii pentru pensionari, cum ar fi cluburi, centre rezidențiale, servicii financiare, case de ajutor reciproc, sau activități de îngrijire la domiciliu.
Art. 9. – (1) Durata mandatului membrilor Consiliului Național este de 4 ani.
(2) Mandatul membrilor poate fi reînnoit, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (3) și a condițiilor prevăzute la art. 8.
Art. 10. – (1) Consiliul Național se consideră legal constituit la data la care două treimi din numărul membrilor săi au fost confirmate.
(2) Până la data constituirii unui nou Consiliu Național, dar nu mai târziu de 45 de zile de la încetarea mandatului membrilor, consiliul anterior își continuă activitatea.
Art. 11. – (1) Calitatea de membru al Consiliului Național încetează în următoarele situații:
a) la expirarea mandatului;
b) în caz de deces;
c) în caz de demisie;
d) în caz de revocare, pentru persoanele prevăzute la art. 6 lit. b);
e) în cazul în care nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 8.
(2) Procedura revocării din calitatea de membru al Consiliului Național se stabilește prin regulamentul propriu de organizare și funcționare.
Art. 12. – În situațiile prevăzute la art. 11 alin. (1) va fi numit un nou membru, în termen de maximum 45 de zile.
Art. 13. – Consiliul Național are o comisie permanentă alcătuită din:
a) președintele Consiliului Național;
b) 2 vicepreședinți;
c) 10 membri, din care:
|
(i) |
reprezentanții federațiilor și asociațiilor naționale reprezentative ale pensionarilor civili, ale militarilor și ale veteranilor de război, membre ale Consiliului Național, altele decât cele din care fac parte persoanele prevăzute la lit. a) și b); |
|
(ii) |
reprezentanții, la nivel de secretar de stat, din Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, precum și președintele Casei Naționale de Pensii Publice, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al Institutului Național de Statistică. |
CAPITOLUL IV
Funcționarea și conducerea Consiliului Național
Art. 14. – Funcționarea Consiliului Național se asigură de:
a) plenul consiliului;
b) comisia permanentă;
c) președinte.
Art. 15. – (1) Plenul Consiliului Național se întrunește semestrial în sesiuni ordinare și, ori de câte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, la cererea comisiei permanente ori a cel puțin unei pătrimi din numărul membrilor săi.
(2) Lucrările plenului se desfășoară în ședințe publice, în afara cazurilor expres stabilite de comisia permanentă.
Art. 16. – Plenul asigură conducerea generală a Consiliului Național și are următoarele atribuții principale:
a) alege președintele și cei 2 vicepreședinți, în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (2);
b) alege membrii comisiei permanente;
c) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național;
d) aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli pentru activitatea proprie, precum și raportul privind execuția bugetară;
e) aprobă raportul anual privind activitatea desfășurată de membrii săi;
f) aprobă planul de acțiuni pentru perioada următoare.
Art. 17. – (1) În exercitarea atribuțiilor sale plenul adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
(2) Sesiunile plenului se pot desfășura numai în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Membrii plenului și ai comisiei permanente nu pot delega votul.
Art. 18. – (1) Comisia permanentă asigură conducerea Consiliului Național în intervalul dintre ședințele plenului și adoptă hotărâri cu majoritate calificată de voturi, urmând ca acestea să fie ratificate ulterior de către plen.
(2) Comisia permanentă se întrunește în ședințe de lucru cel puțin o dată pe lună și are următoarele atribuții principale:
a) aduce la îndeplinire hotărârile adoptate de Consiliul Național;
b) adoptă hotărâri între sesiunile plenului, în prezența președintelui și a cel puțin 8 membri;
c) soluționează problemele curente apărute între sesiunile plenului;
d) pregătește desfășurarea în bune condiții a sesiunilor plenului;
e) aprobă statul de funcții și structura organizatorică a secretariatului tehnic.
f) aprobă Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București.
(3) Modul de lucru al comisiei permanente este stabilit prin Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național.
(4) Membrii comisiei permanente beneficiază de o indemnizație lunară al cărei cuantum se stabilește după cum urmează:
a) indemnizația președintelui este egală cu salariul de bază stabilit pentru funcția de conducere de director general gradul I, potrivit anexei nr. VIII cap. II lit. A pct. I subpct. 1 lit. a) nr. crt. 4 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;
b) indemnizația vicepreședinților este în cuantum de 30% din indemnizația președintelui stabilită conform lit. a);
c) indemnizația celorlalți membri este în cuantum de 15% din indemnizația președintelui stabilită conform lit. a).
Art. 19. – (1) Președintele Consiliului Național îndeplinește următoarele atribuții:
a) reprezintă Consiliul Național în relațiile cu organele administrației publice centrale, cu organizații similare internaționale, precum și cu terții;
b) semnează documentele emise de către Consiliul Național;
c) semnează contractele individuale de muncă ale personalului din cadrul secretariatului tehnic;
d) conduce sesiunile plenului și lucrările comisiei permanente;
e) alte atribuții stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național.
(2) Atribuțiile vicepreședinților Consiliului Național se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național.
Art. 20. – (1) În subordinea comisiei permanente funcționează un secretariat tehnic, care reprezintă aparatul de lucru de specialitate.
(2) Personalul din cadrul secretariatului tehnic este personal contractual, încadrat în muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Numărul de posturi este de 10, inclusiv funcțiile de conducere.
(3) Activitatea secretariatului tehnic este condusă de un director și de un șef birou. Secretariatul tehnic are un contabilșef.
(4) Salarizarea funcțiilor de conducere se stabilește la nivelul gradului I al funcțiilor de conducere contractuale similare, prevăzute în anexa nr. VIII cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Salarizarea funcțiilor de execuție din cadrul secretariatului tehnic se realizează la nivelul prevăzut de lege pentru funcțiile contractuale prevăzute în anexa nr. VIII cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Angajații secretariatului tehnic nu pot fi membri ai Consiliului Național.
(7) Atribuțiile secretariatului tehnic sunt stabilite în Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național și se regăsesc în fișele de post ale funcțiilor de conducere, respectiv de execuție.
(8) Secretariatul tehnic asigură, în principal:
a) lucrările de secretariat pentru desfășurarea activității plenului și a comisiei permanente;
b) activitățile necesare acțiunilor de relaționare cu Guvernul, cu instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, cu organizații ale societății civile care au atribuții și preocupări în domeniul protecției pensionarilor și persoanelor vârstnice;
c) elaborarea de studii și efectuarea de analize cu privire la condițiile de viață ale pensionarilor și persoanelor vârstnice;
d) administrarea și gestionarea fondurilor pe care le are la dispoziție, inclusiv cele alocate potrivit legii;
e) monitorizarea execuției bugetare în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.
(9) Secretariatul tehnic verifică respectarea aplicării prevederilor art. 22 și prezintă rezultatele verificării comisiei permanente în scopul validării sau invalidării, după caz, a mandatelor de președinte și vicepreședinte al consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București.
(10) Secretariatul tehnic verifică existența documentelor privind reprezentativitatea națională a federațiilor și asociațiilor naționale reprezentative, membre ale Consiliului Național, și păstrează documentele transmise în acest sens.
Art. 21. – (1) Consiliul Național are dreptul să solicite oricărei persoane juridice de drept public sau privat date și informații necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, potrivit legii, iar acestea au obligația să le transmită, cu respectarea normelor legale în vigoare.
(2) Păstrarea și folosirea datelor și a informațiilor prevăzute la alin. (1) se vor face cu respectarea politicilor de confidențialitate stabilite de emitent, precum și de legislația specifică în domeniul protecției datelor cu caracter personal.
Art. 22. – (1) La nivelul județelor și al municipiului București funcționează câte un consiliu al pensionarilor și persoanelor vârstnice, care se constituie din președinții organizațiilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv ale municipiului București, cu personalitate juridică, afiliate la una dintre federațiile naționale reprezentative ale pensionarilor, membre ale Consiliului Național.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), din consiliul județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București fac parte și filialele județene ale asociațiilor naționale reprezentative ale pensionarilor militari și cele ale veteranilor de război, membre ale Consiliului Național.
(3) Consiliul județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București are următoarele atribuții:
a) reprezintă pensionarii și persoanele vârstnice la acțiunile organizate de autoritățile și instituțiile administrației publice locale;
b) semnalează autorităților administrației publice locale apariția unor probleme de ordin economic și social cu care se confruntă pensionarii și persoanele vârstnice;
c) sesizează organelor competente apariția unor disfuncționalități cu privire la drepturile pensionarilor și persoanelor vârstnice reglementate prin lege;
d) analizează cauzele eventualelor stări conflictuale în care sunt implicați pensionarii și persoanele vârstnice și face propuneri pentru soluționarea acestora la serviciile publice și instituțiile cu atribuții în domeniu;
e) se preocupă de soluționarea problemelor semnalate pe plan local de către pensionari și persoane vârstnice prin colaborare cu agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, casele teritoriale de pensii, casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului București;
f) desemnează reprezentanții săi în consiliul de administrație al casei de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului București;
g) colaborează cu autoritățile publice locale la elaborarea de propuneri și stabilirea de măsuri de interes pentru pensionari și persoanele vârstnice.
(4) Conducerea consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București este asigurată de un președinte și un vicepreședinte.
(5) Președintele consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București este ales de către membrii acestuia la propunerea organizației județene a pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv a municipiului București cu cel mai mare număr de membri cotizanți. Organizația județeană din care face parte președintele consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București trebuie să aibă sediul în municipiul reședință de județ sau în municipiul București, după caz.
(6) Vicepreședintele consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București este ales de către membrii acestuia și nu poate face parte din aceeași organizație a pensionarilor din care face parte președintele.
(7) Mandatul președintelui și vicepreședintelui consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată.
(8) Funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București nu poate fi ocupată de persoane care dețin funcții de conducere sau sunt membri în cadrul unor organisme care nu sunt organizate sau nu funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 502/2004, cu modificările ulterioare.
(9) Modul de lucru al consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București se stabilește prin Regulamentul propriu de organizare și funcționare, elaborat conform Regulamentului-cadru prevăzut la art. 18 alin. (2) lit. f).
(10) Președintele consiliului județean al pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București beneficiază trimestrial de o indemnizație la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, iar vicepreședintele beneficiază de o indemnizație trimestrială în cuantum de 75% din acesta.
Art. 23. – Autoritățile administrației publice locale vor sprijini consiliile județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București, precum și Consiliul Național, în vederea repartizării sediilor necesare desfășurării activității acestora.
CAPITOLUL V
Finanțarea activităților
Art. 24. – (1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Consiliului Național și ale consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București se asigură din donații, sponsorizări, alte activități nonprofit, realizate în condițiile legii, precum și din transferuri de la bugetul de stat care se prevăd în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
(2) Fondurile alocate de la bugetul de stat sunt destinate următoarelor categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal, materiale și capital pentru secretariatul tehnic al Consiliului Național;
b) plata indemnizațiilor membrilor comisiei permanente a Consiliului Național, precum și ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București;
c) cheltuieli de transport, diurnă și cazare pentru membrii Consiliului Național, în cuantumurile stabilite de dispozițiile legale;
d) cheltuieli materiale și servicii pentru funcționarea Consiliului Național, precum și a comisiei permanente și a consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București;
e) cheltuieli de capital pentru dotarea Consiliului Național și a consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București.
(3) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în calitate de ordonator principal de credite, asigură Consiliului Național fondurile necesare efectuării cheltuielilor prevăzute la alin. (2), care vor fi justificate potrivit legii.
(4) Președintele Consiliului Național și președinții consiliilor județene ale pensionarilor și persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului București răspund de cheltuirea sumelor alocate de la bugetul de stat, potrivit destinațiilor reglementate la alin. (2).
CAPITOLUL VI
Dispoziții finale
Art. 25. – (1) În înțelesul prezentei legi, prin federație națională reprezentativă a pensionarilor se înțelege organizația cu atribuții de reprezentare a pensionarilor, înființată și/sau care funcționează conform Legii nr. 502/2004, cu modificările ulterioare, și care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are minimum 75.000 de membri cotizanți;
b) are în structura ei cel puțin 20 de organizații județene, inclusiv în municipiul București;
c) desfășoară în mod constant acțiuni de ajutorare a pensionarilor și persoanelor vârstnice dezavantajate.
(2) Sunt exceptate de la obligația îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) asociațiile naționale reprezentative ale pensionarilor militari și cele ale veteranilor de război.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 170/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 12 august 2020, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 16/2000 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii actului modificator:
„Art. II. – Prevederile art. 19 alin. (5) și art. 22 alin. (4) și (5)1) din Legea nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, republicată, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.”
*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 170/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 12 august 2020.
Legea nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014.
1) Art. 19 alin. (5) a devenit art. 18 alin. (4) și art. 22 alin. (4) și (5) a devenit art. 20 alin. (4) și (5) în forma republicată a Legii nr. 16/2000.