Legea nr. 146/1997

M. Of. nr. 173 din 29 iulie 1997

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

LEGE

privind taxele judiciare de timbru

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

Art. 1. − Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, şi se taxează în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege. 

Art. 2. − (1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

 

a)	până la valoarea de 100.000 lei	5.000 lei;
b)	între 100.000 lei şi 1.000.000 lei	5.000 lei + 10% pentru ce depăşeşte 100.000 lei;
c)	între 1.000.000 lei şi 10.000.000 lei	95.000 lei + 8% pentru ce depăşeşte 1.000.000 lei;
d)	între 10.000.000 lei şi 50.000.000 lei	815.000 lei + 6% pentru ce depăşeşte 10.000.000 lei;
e)	între 50.000.000 lei şi 100.000.000 lei	3.215.000 lei + 4% pentru ce depăşeşte 50.000.000 lei;
f)	între 100.000.000 lei şi 500.000.000 lei	5.215.000 lei + 2% pentru ce depăşeşte 100.000.000 lei;
g)	peste 500.000.000 lei	13.215.000 lei + 1% pentru ce depăşeşte 500.000.000 lei.

(2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 500.000 lei, indiferent de valoarea contestată. 

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanţă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege. 

Art. 3. − Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel:

a) cereri pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept, făcute în cadrul art. 111 din Codul de procedură civilă	50.000 lei;
b) cereri care privesc dreptul de folosinţă a locuinţelor sau a unor încăperi, nelegate de plata anumitor sume de bani, precum şi cereri de ordonanţă preşedinţială al căror obiect nu este evaluabil în bani	25.000 lei;
c) cereri pentru stabilirea calităţii de moştenitor, a masei succesorale, cereri de raport, cereri de reducţiune a liberalităţilor şi cereri de partaj	50.000 lei.

Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată;

d) cereri de recuzare în materie civilă	10.000 lei;
e) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării vremelnice, precum şi cereri în legătură cu măsurile asigurătorii	25.000 lei;
f) cereri de perimare şi cereri pentru eliberarea ordonanţei de adjudecare	25.000 lei;
g) contestaţii în anulare	25.000 lei;
h) cereri de revizuire	25.000 lei;
i) acţiuni în grăniţuire, în cazul în care nu cuprind şi revendicarea unei porţiuni de teren	50.000 lei.

În ipoteza în care se revendică şi o porţiune de teren, se va adăuga şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate;

j) acţiuni posesorii şi cereri care au ca obiect servituţi	50.000 lei;
k) cereri de strămutare în materie civilă	10.000 lei;
l) cereri pentru învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în ţară sau în alte ţări şi a oricăror alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care nu sunt executorii potrivit legii	10.000 lei;
m) cereri introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege:
− cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, unei adeverinţe sau oricărui alt înscris	10.000 lei;
− cerere cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite − 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de	100.000 lei;
n) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute, precum şi cereri de repunere în termen	10.000 lei;
o) cereri pentru încuviinţarea executării silite	25.000 lei;
p) cereri privind instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor	1.000.000 lei;
r) cereri de asistenţă judiciară, formulate de autorităţile străine, dacă prin convenţii internaţionale sau pe bază de reciprocitate nu s-a stabilit că asistenţa judiciară internaţională se efectuează gratuit:
− înmânarea de acte judiciare sau extrajudiciare	100.000 lei;
− efectuarea de comisii rogatorii	200.000 lei;
s) cereri de înfiinţare a popririi	25.000 lei;
ş) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor − 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;
t) cereri pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive sau irevocabile	5.000 lei;
ţ) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie în parte 2.000 lei/pagină;
u) notificările şi somaţiile comunicate prin executorii judecătoreşti, de fiecare comunicare	10.000 lei;
v) cereri adresate Ministerului Justiţiei pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în străinătate	2.000 lei;
x) cereri adresate Ministerului Justiţiei pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor	50.000 lei.

Art. 4. − Cererile pentru acordarea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum urmează:

a) cereri pentru înregistrarea partidelor politice	100.000 lei;
b) cereri pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor fără scop lucrativ, fundaţiilor, uniunilor şi federaţiilor de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora	50.000 lei.

Art. 5. − Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator se taxează după cum urmează:

a) cereri pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea de măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea reparării acestora	100.000 lei;
b) cereri pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului	100.000 lei.

Art. 6. − Cererile neevaluabile în bani, în materie comercială, se taxează după cum urmează:

a) cereri pentru înregistrarea sau autorizarea societăţilor comerciale, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora, cereri pentru excluderea unui asociat, precum şi cereri de dizolvare şi lichidare a unei societăţi comerciale	100.000 lei;
b) cereri pentru lichidarea poziţiei dominante a unui agent economic	100.000 lei;
c) acţiuni, cereri şi contestaţii introduse în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare	100.000 lei;
d) cereri pentru contestarea devizului lucrărilor reglementate de art. 67 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic)	50.000 lei.

Art. 7. − Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:

a) pentru cererea de divorţ întemeiată pe art. 38 alin. 1 şi 2 din Codul familiei	100.000 lei;
b) pentru cererea de divorţ întemeiată pe art. 38 alin. 3 din Codul familiei, precum şi în cazul în care reclamantul nu realizează venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe ţară	20.000 lei;
c) pentru cererile de stabilire a locuinţei minorilor, formulate potrivit art. 100 alin. 3 din Codul familiei, pentru cererea de încredinţare a copiilor minori, introdusă separat de acţiunea de divorţ, pentru cererile de reîncredinţare a copiilor minori ulterior divorţului, pentru acţiunea introdusă de un părinte care a recunoscut unul sau mai mulţi copii, în scopul purtării numelui său, precum şi pentru cererile de încredinţare a copiilor minori din afara căsătoriei, formulate potrivit art. 65 din Codul familiei	15.000 lei.

Art. 8. − Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 se taxează după cum urmează:

a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă dintre birourile notarilor publici	20.000 lei;
b) plângeri împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial	20.000 lei;
c) cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a sigiliului notarului public de către Ministerul Justiţiei	10.000 lei.

Art. 9. − (1) Transcrierea sau, după caz, întabularea în registrele de publicitate a înstrăinărilor de imobile, pe bază de acte sub semnătură privată, şi a ordonanţelor de adjudecare se taxează în funcţie de valoarea declarată de părţi în act, dar nu mai puţin decât valoarea terenurilor şi construcţiilor, avută în vedere la stabilirea impozitelor, astfel:

a)	până la 1.000.000 lei	4%, dar nu mai puţin de 10.000 lei;
b)	de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei	40.000 lei + 3% pentru suma care depăşeşte 1.000.000 lei;
c)	de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei	160.000 lei + 2% pentru suma care depăşeşte 5.000.000 lei;
d)	de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei	260.000 lei + 1,5% pentru suma care depăşeşte 10.000.000 lei;
e)	peste 15.000.000 lei	335.000 lei + 1% pentru suma care depăşeşte 15.000.000 lei.

(2) Transcrierea, respectiv întabularea dreptului de proprietate asupra activelor imobilare, definite potrivit legii, vândute de către societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi de fostele cooperative agricole de producţie cu ocazia lichidării acestora, se taxează cu 0,02% din preţul activului dobândit. 

(3) În cazul actelor autentificate de notarii publici, pentru care s-a perceput taxa de autentificare potrivit legii, nu se mai percepe şi taxa de transcriere sau, după caz, de înscriere în registrele de publicitate. 

(4) Înscrierea drepturilor reale de garanţie (gaj, ipotecă, privilegii, fidejusiuni reale) se taxează cu 1,5% la cuantumul din creanţă garantat, dar nu mai mult de 100.000 lei. Înscrierea mai multor garanţii pentru acelaşi credit nu poate depăşi taxa maximă prevăzută mai sus. 

(5) Orice alte transcrieri, înscrieri sau notări în registrele de publicitate a situaţiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de garanţie se taxează cu 10.000 lei. 

(6) Acţiunile şi cererile prevăzute de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare şi de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, altele decât cererile de efecuare a operaţiunilor de publicitate, se taxează cu 20.000 lei. 

Art. 10. − Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale. 

Art. 11. − (1) Cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:

− taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă;

− taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani. 

(2) Se timbrează cu 10.000 lei cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:

− încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj;

− încheierea de suspendare a judecării cauzei;

− hotărârile de declinare a competenţei şi de dezinvestire;

− hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrată sau nesemnată;

− hotărârile prin care s-a respins cererea, ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat. 

Art. 12. − Cererile în vederea declarării recursului în anulare în cauze civile, adresate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, se taxează cu 20.000 lei. 

Art. 13. − Toate celelalte acţiuni şi cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbrează cu 20.000 lei. 

Art. 14. − Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel. 

Art. 15. − Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:

a) încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii;

b) plata muncii membrilor cooperativelor de producţie meşteşugărească, de producţie mixtă agricolă-meşteşugărească, de invalizi şi de prestări de servicii;

c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere;

d) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

e) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;

f) restituirea de către persoanele fizice şi juridice care folosesc personal salariat a sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii şi ajutoare sociale celor accidentaţi în muncă;

g) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

h) adopţie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa bolnavilor psihic periculoşi, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;

i) sancţionarea contravenienţilor;

j) protecţia consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;

k) stabilirea drepturilor persoanelor fizice acţionare la societăţile comerciale agricole pe acţiuni;

l) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;

m) amenzile de orice fel:

n) exercitarea drepturilor electorale;

o) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile, materiale şi morale, decurgând din acestea;

p) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru;

r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 − 22 decembrie 1989. 

Art. 16. − Sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru şi contestaţiile introduse la curtea de apel împotriva hotărârilor comisiilor constituite în temeiul art. 20 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. 

Art. 17. − Sunt, de asemenea, scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, când au ca obiect venituri publice. 

Art. 18. − (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată, Ministerul Justiţiei sau, după caz, de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. 

(2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestaţie potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscală. 

(3) Taxa judiciară de timbru pentru contestaţie este de 2% calculat la suma contestată, dacă, prin legi speciale, nu se prevede altfel. În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa judiciară de timbru se constituie proporţional cu reducerea sumei contestate. 

Art. 19. − Taxele judiciare de timbru se plătesc în numerar la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni sau prin ordin de plată, precum şi prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile pentru taxele de până la 30.000 lei. 

Art. 20. − (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. 

(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară. 

(3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii. 

(4) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal. 

(5) În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune darea în debit la organele financiare. 

Art. 21. − (1) Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. 

(2) Acţiunile şi cererile persoanelor care s-au adresat Ministerului Finanţelor pentru obţinerea facilităţilor prevăzute la alin. (1) se vor înregistra la instanţă sau la parchet, într-o evidenţă separată, pentru conservarea drepturilor ce s-ar putea pierde prin trecerea timpului, dar nu li se va da curs până când cei în cauză nu vor prezenta fie dovada obţinerii facilităţilor, fie dovada plăţii taxei judiciare de timbru datorate. 

Art. 22. − Ministerul Finanţelor este abilitat să controleze modul în care se asigură respectarea prevederilor prezentei legi privind stabilirea şi plata taxei judiciare de timbru. 

Art. 23. − (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiţionarului, în următoarele cauze:

a) când taxa plătită nu era datorată;

b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;

c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;

d) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;

e) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas irevocabilă. 

(2) În cazul prevăzut la lit. d), se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la lit. e), taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. 

(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale. 

(4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti sau, după caz, parchetului la care s-a introdus acţiunea sau cererea. 

Art. 24. − (1) Taxele judiciare de timbru plătite prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile nu se restituie. 

(2) De asemenea, nu se restituie taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate. 

Art. 25. − (1) Sumele realizate din încasarea taxelor prevăzute de prezenta lege constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei într-o cotă de 85%, de 10% în cel al Curţii Supreme de Justiţie şi de 5% în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public. 

(2) Disponibilităţile de la finele anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceeaşi destinaţie. 

(3) Veniturile realizate din taxele judiciare de timbru se vor folosi pentru buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a Ministerului Justiţiei, precum şi pentru completarea fondului cheltuielilor de personal pentru magistraţi, asimilaţii acestora şi personalul auxiliar, potrivit cu normele emise de Ministerul Justiţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor. 

Art. 26. − (1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru plătite pentru activitatea notarială, impozitele încasate din onorariile avocaţilor şi ale notarilor publici constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, al Curţii Supreme de Justiţie şi al Ministerului Public, în procentele prevăzute la art. 25 alin. (1). 

(2) Art. 25 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi acestor categorii de venituri. 

Art. 27. − Ministerul Finanţelor va crea un cont bugetar separat pentru încasarea veniturilor prevăzute la art. 25 şi 26 din prezenta lege, pe care îl va comunica Ministerului Justiţiei, Curţii Supreme de Justiţie, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Uniunii Avocaţilor din România, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, precum şi tuturor băncilor. 

Art. 28. − (1) Guvernul este împuternicit ca, în funcţie de rata inflaţiei, să actualizeze periodic taxele judiciare de timbru prevăzute de prezenta lege. 

(2) Pentru aplicarea prezentei legi, Ministerul Justiţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, va elabora norme metodologice în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

Art. 29. − Taxele judiciare de timbru, achitate sau transmise spre încasare înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în situaţia în care eliberarea actului sau prestarea serviciului taxabil are loc după această dată. 

Art. 30. − (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. 

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

− art. 1 lit. a), art. 3 lit. a), b), c), f), h), i), j) şi k), art. 3 lit. e) şi g), art. 9, art. 12 şi 13 (numai în ce priveşte acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac la instanţele judecătoreşti), precum şi art. 6 alin. 2 (modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/1996) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru;

− art. 1−8 şi art. 14−16 din Hotărârea Guvernului nr. 1.295/1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi serviciilor prestate de acestea, cu modificările ulterioare;

− art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990;

− art. 61 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie;

− cap. I din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 10/1993 privind actualizarea, în funcţie de rata inflaţiei, a unor taxe stabilite în sume fixe pentru serviciile prestate în favoarea unor persoane fizice şi juridice, aprobată prin Legea nr. 102/1994;

− art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notarială, aprobată şi modificată prin Legea nr. 105/1995;

− art. 150 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;

− art. 5 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni;

− art. 26 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni;

− art. 69 alin. (2) din Legea locuinţei nr. 114/1996;

− orice alte dispoziţii contrare. 

 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. 

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA IONESCU-QUINTUS

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin (2) din Constituţia României. 

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ANDREI IOAN CHILIMAN

 

Bucureşti, 24 iulie 1997. 

Nr. 146.