Legea nr. 144/2007

M. Of. nr. 359 din 25 mai 2007

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

LEGE

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate

 

În vederea asigurării exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de imparţialitate, integritate, trasparenţă, prin organizarea în mod unitar şi instituţionalizat a activităţii de control al averii dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor respective şi a verificării conflictelor de interese, precum şi de sesizare a incompatibilităţilor,

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se efectuează de către Agenţia Naţională de Integritate, denumită în continuare Agenţia, şi este supusă controlului judecătoresc. 

(2) Prin avere dobândită, supusă verificării în sensul prezentei legi, se înţelege totalitatea bunurilor, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin unei persoane, care trebuie cuprinse în declaraţia de avere, potrivit legii. 

Art. 2. – Activitatea de verificare a averii dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se face de către inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei, potrivit prevederilor prezentei legi, care se completează cu dispoziţiile actelor normative în vigoare. 

Art. 3. – (1) Agenţia îşi îndeplineşte atribuţiile de verificare prevăzute la art. 2 din oficiu sau, după caz, la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice interesate. 

(2) Sesizarea din oficiu se face pe baza unui proces-verbal de sesizare, întocmit de preşedintele Agenţiei. 

(3) Sesizarea de verificare depusă de persoana fizică sau juridică trebuie să indice dovezile şi informaţiile pe care se întemeiază, precum şi sursele de unde acestea pot fi solicitate. 

(4) Sesizările formulate de orice persoană trebuie semnate şi datate. 

(5) Sesizările de verificare care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) nu sunt luate în considerare şi se clasează de către inspectorul de integritate. 

Art. 4. – (1) În termen de 30 de zile de la primirea sesizării, inspectorul de integritate desemnat de conducerea Agenţiei, potrivit legii, efectuează verificarea prealabilă a documentelor depuse prin sesizare, inclusiv declaraţia de avere şi declaraţia de interese ale persoanei în cauză. 

(2) Inspectorul de integritate desemnat procedează la verificarea sesizării, a declaraţiilor de avere prezentate şi compară datele din sesizare cu cele din declaraţiile de avere. În situaţia în care rezultă că persoana verificată în perioada supusă controlului a dobândit şi alte bunuri decât cele înscrise în declaraţia de avere sau se constată neconcordanţe vădite, inspectorul de integritate solicită persoanei în cauză informaţii şi dovezi suplimentare. 

(3) Dacă în urma comparării datelor din declaraţii, respectiv a analizării documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constată că există o diferenţă vădită între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă, acesta procedează după cum urmează:

a) verifică dacă diferenţa vădită este justificată. În cazul în care inspectorul de integritate constată că diferenţa nu este justificată, sesizează instanţa competentă pentru stabilirea părţii de avere dobândită sau a bunului determinat dobândit cu caracter ilicit, a cărui confiscare o solicită;

b) sesizează organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei fiscale;

c) suspendă verificarea şi sesizează organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. 

(4) Prin diferenţă vădită, în sensul prezentei legi, se înţelege o diferenţă ce depăşeşte 10% între averea existentă şi veniturile realizate, dar nu mai puţin decât echivalentul în lei a 20.000 de euro. 

(5) Dacă în urma analizei declaraţiei de interese inspectorul de integritate constată existenţa unui conflict, sesizează autorităţile competente. 

(6) Dacă în urma analizei documentelor primite inspectorul de integritate constată existenţa unei stări de incompatibilitate, acesta sesizează autorităţile competente. 

(7) Dacă în urma comparării datelor din sesizare, declaraţii, respectiv a analizării documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constată că între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă nu există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată, acesta dispune clasarea cauzei. Actul de constatare se comunică persoanelor interesate. 

(8) Actele şi lucrările efectuate de către inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei nu sunt publice, cu excepţia actului de constatare. După începerea verificării, persoana verificată are dreptul să fie înştiinţată despre declanşarea procedurii de verificare şi să ia cunoştinţă de actele şi lucrările dosarului, să fie asistată sau reprezentată de avocat şi să prezinte orice elemente justificative pe care le consideră necesare. 

(9) Actele întocmite de inspectorii de integritate după începerea verificării fără ca persoana verificată să fie înştiinţată despre declanşarea procedurii de verificare sunt nule de drept. 

Art. 5. – Pe parcursul desfăşurării verificărilor, Agenţia poate solicita tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice implicate, precum şi altor persoane juridice de drept public sau privat documentele şi informaţiile necesare întocmirii actului de constatare. 

Art. 6. – La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la art. 5, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei. 

Art. 7. – (1) Inspectorul de integritate poate dispune, cu acordul persoanei verificate, efectuarea unei expertize în scopul soluţionării verificării, pentru lămurirea neconcordanţelor dintre sesizare şi întinderea bunurilor menţionate în declaraţie. 

(2) Bunurile care fac obiectul unui act autentic pot fi supuse expertizei, în vederea stabilirii valorii acestora, doar în cazul în care actul autentic a fost anulat potrivit dreptului comun. 

(3) Persoana verificată are dreptul să-şi aleagă un expert asistent, pe cheltuială proprie. 

Art. 8. – (1) Activitatea de verificare nu poate exceda limitelor sesizării. 

(2) În activitatea sa, inspectorul de integritate întocmeşte acte de constatare şi procese-verbale. 

(3) Actul de constatare trebuie să cuprindă data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea celui care îl întocmeşte, numele, prenumele şi alte date de identificare a persoanei la care se referă, obiecţiile şi explicaţiile acestora, numele, prenumele şi calitatea persoanelor care asistă la constatare sau reprezintă persoana supusă verificării, obiecţiile şi explicaţiile acestora, descrierea amănunţită a celor constatate, precum şi măsurile luate, menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale, semnătura celui care face constatarea şi a celorlalte persoane prezente, după caz. 

(4) Procesul-verbal trebuie să cuprindă data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea celui care îl întocmeşte, numele, prenumele şi alte date de identificare a persoanei la care se referă, obiecţiile şi explicaţiile acestora, numele, prenumele şi calitatea persoanelor care asistă la constatare sau reprezintă persoana supusă verificării, obiecţiile şi explicaţiile acestora, descrierea amănunţită a celor constatate, precum şi a măsurilor luate, semnătura celui care face constatarea şi a celorlalte persoane prezente, după caz. 

(5) Actele întocmite în cursul cercetării prealabile sau al procedurii de verificare pot constitui mijloace de probă, potrivit legii. 

CAPITOLUL II

Implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese

Art. 9. – (1) În cadrul entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu prevederile legale, au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese se desemnează persoane care vor asigura implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese. 

(2) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun după cum urmează:

a) Preşedintele României, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat – la persoana desemnată de şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;

b) preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii – la persoana desemnată de secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;

c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru – la persoana desemnată de secretarul general al Guvernului;

d) membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, procurorii, asistenţii judiciari şi magistraţii-asistenţi – la persoana desemnată de secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii;

e) membrii Consiliului Naţional de Integritate, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei – la persoana desemnată de secretarul general al Senatului;

f) consilierii judeţeni şi consilierii locali, precum şi primarii şi viceprimarii – la persoana desemnată de secretarii unităţilor administrativ-teritoriale respective;

g) prefecţii şi subprefecţii – la persoana desemnată de secretarul cancelariei prefectului;

h) alte categorii de persoane prevăzute de lege – la persoana desemnată de şeful compartimentului de resurse umane sau, după caz, de şeful secretariatului din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau unităţilor din care fac parte. 

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, persoanele desemnate potrivit alin. (2) sunt subordonate direct conducătorului instituţiei respective, care răspunde pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora. 

Art. 10. – Atribuţiile persoanelor desemnate potrivit art. 9 sunt următoarele:

a) primesc, înregistrează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese şi eliberează imediat depunătorului o dovadă de primire;

b) la cerere, pun la dispoziţia personalului formularele declaraţiilor de avere şi de interese;

c) oferă consultanţă pentru completarea corectă a rubricilor din declaraţii şi pentru depunerea în termen a acestora;

d) evidenţiază declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese în registre speciale, cu caracter public, denumite Registrul declaraţiilor de avere şi Registrul declaraţiilor de interese, al căror model se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei;

e) asigură publicarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaraţiile de avere şi de interese se păstrează pe pagina de internet cel puţin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii;

f) trimit Agenţiei, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese primite, pe care Agenţia le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, şi le menţine publicate pe durata prevăzută de dispoziţiile lit. e);

g) publică pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, numele şi funcţia persoanelor care nu depun declaraţia de avere sau declaraţia de interese în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunică Agenţiei;

h) acordă consultanţă referitor la conţinutul şi aplicarea prevederilor legale privind declararea şi verificarea averilor, conflictele de interese şi incompatibilităţile şi întocmeşte note de opinie în acest sens, la solicitarea persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor. 

Art. 11. – (1) Dacă în termen de 10 zile de la primirea declaraţiei, persoanele desemnate potrivit prevederilor art. 9 sau persoana care semnează declaraţia sesizează deficienţe în completarea acesteia vor recomanda, în scris, persoanei în cauză rectificarea declaraţiei, în termen de cel mult 20 de zile. Declaraţia rectificată poate fi însoţită de documente justificative. 

(2) Declaraţia rectificată depusă împreună cu eventualele documente se trimit de îndată Agenţiei. 

(3) Până la expirarea termenului de depunere a declaraţiei rectificate, Agenţia nu poate declanşa procedurile prevăzute de prezenta lege. 

CAPITOLUL III

Agenţia Naţională de Integritate

SECŢIUNEA 1

Organizare şi funcţionare

Art. 12. – (1) Se înfiinţează Agenţia Naţională de Integritate, autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti. 

(2) Personalul Agenţiei este format din preşedintele Agenţiei, vicepreşedintele Agenţiei, inspectori de integritate, funcţionari publici şi personal contractual. Funcţia de preşedinte al Agenţiei şi cea de vicepreşedinte al Agenţiei sunt funcţii de demnitate publică, iar funcţia de inspector de integritate este funcţie publică cu statut special. 

(3) Prin hotărâre a Consiliului Naţional de Integritate, la propunerea preşedintelui Agenţiei, la nivel teritorial se pot înfiinţa structuri ale Agenţiei. 

Art. 13. – (1) Agenţia exercită următoarele atribuţii, cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii, independenţei, celerităţii, dreptului la apărare şi bunei administrări:

a) verifică declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese;

b) efectuează controlul depunerii la termen a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese de către persoanele prevăzute de lege;

c) constată că între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată şi sesizează instanţa competentă pentru stabilirea părţii de avere dobândită sau a bunului determinat dobândit cu caracter ilicit, a cărui confiscare o solicită;

d) constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor;

e) dispune clasarea sesizării, când diferenţa între averea dobândită şi veniturile realizate nu este vădită sau bunurile sunt justificate sau, după caz, când nu se dovedeşte conflictul de interese ori starea de incompatibilitate;

f) sesizează organul de urmărire penală dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;

g) aplică sancţiunile şi ia măsurile prevăzute de lege în competenţa sa sau, după caz, sesizează autorităţile ori instituţiile competente în vederea luării măsurilor şi aplicării sancţiunilor prevăzute de lege;

h) elaborează studii, analize, întocmeşte statistici anuale privind declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, precum şi cu privire la verificarea acestora, efectuată de către cei în drept, şi dezvoltă relaţii de parteneriat cu persoanele care exercită demnităţile şi funcţiile prevăzute de prezenta lege, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă;

i) elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare. 

Art. 14. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin potrivit legii, Agenţia acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale. 

(2) Agenţia este condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, numiţi în funcţie de către Senat, pe bază de concurs sau examen, după caz, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. 

(3) Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii privind derularea verificărilor de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană. 

Art. 15. – (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei se asigură integral de la bugetul de stat. Proiectul de buget se întocmeşte de preşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, şi se înaintează Guvernului, pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus aprobării prin lege. 

(2) Preşedintele Agenţiei are calitatea de ordonator principal de credite. 

(3) Numărul maxim de posturi pentru Agenţie este de 200, putând fi modificat prin legea bugetului de stat, la propunerea preşedintelui Agenţiei. 

(4) Structura organizatorică a Agenţiei, atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Agenţiei se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei. 

Art. 16. – (1) În vederea desfăşurării activităţii în condiţii de profesionalism, cu respectarea principiilor imparţialităţii, independenţei, celerităţii şi bunei administrări, repartizarea cauzelor se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat, de către conducerea Agenţiei. 

(2) Redistribuirea cauzelor repartizate inspectorilor de integritate se poate face numai în următoarele cazuri:

a) imposibilitatea de exercitare a atribuţiilor, timp de cel puţin 20 de zile;

b) solicitarea motivată a inspectorului de integritate căruia i-a fost repartizată lucrarea;

c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii;

d) incompatibilitate;

e) conflict de interese;

f) admiterea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare a inspectorului de integritate;

g) lăsarea cauzei în nelucrare mai mult de 10 zile. 

SECŢIUNEA a 2-a

Statutul personalului Agenţiei

Art. 17. – (1) Poate fi numită în funcţia de inspector de integritate persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (2). 

(2) Numirea inspectorilor de integritate se face pe baza unui concurs sau examen, organizat potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Consiliului Naţional de Integritate, la propunerea preşedintelui Agenţiei, şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi pe pagina de internet a Agenţiei. 

(3) Numirea inspectorului de integritate, a celorlalţi funcţionari publici şi, respectiv, a personalului contractual se face potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. 

(4) Personalului Agenţiei îi este interzis să îşi exprime public opinia cu privire la cauzele aflate pe rolul Agenţiei. 

(5) Personalul Agenţiei are obligaţia de a nu divulga datele sau informaţiile la care a avut acces decât în condiţiile legii. Această obligaţie se menţine timp de 5 ani şi după încetarea activităţii, sub sancţiunea legii penale. 

(6) Personalul Agenţiei răspunde civil, disciplinar, contravenţional, administrativ şi penal, în condiţiile legii. 

Art. 18. – (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt numiţi în funcţie de către Senat, pentru un mandat de 4 ani, care nu poate fi reînnoit, în urma concursului organizat potrivit prezentei legi. 

(2) Poate fi numită în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al Agenţiei persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este cetăţean român;

b) are capacitate deplină de exerciţiu;

c) are studii superioare juridice sau economice atestate în condiţiile legii;

d) nu face şi nici nu a făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică;

e) nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte de anul 1990, nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii;

f) nu a fost condamnat pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care nu a intervenit reabilitarea, şi care îl fac incompatibil cu funcţia de demnitate publică, şi nu are cazier fiscal;

g) este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei. 

(3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d) şi e) se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere, autentificată de un notar public. 

Art. 19. – (1) Consiliul Naţional de Integritate va face publică declanşarea procedurii de selecţie a preşedintelui sau a vicepreşedintelui prin publicarea unui anunţ pe pagina de internet a Agenţiei, în cel puţin 3 ziare cu acoperire naţională şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. 

(2) Candidaturile însoţite de actele doveditoare se depun, în termen de 30 de zile de la publicarea anunţului, la compartimentul de resurse umane din cadrul Agenţiei. 

Art. 20. – (1) În cel mult 10 zile de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Consiliul Naţional de Integritate va verifica respectarea condiţiilor prevăzute la art. 18 alin. (2) şi va efectua selecţia dosarelor candidaţilor. 

(2) În termen de 30 de zile de la terminarea verificărilor, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (2) vor susţine un concurs. 

Art. 21. – (1) Condiţiile şi procedura de desfăşurare a concursului se stabilesc prin regulament. 

(2) Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului se aprobă prin hotărâre a Consiliului Naţional de Integritate şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Agenţiei. 

(3) Tematica de concurs şi componenţa comisiilor pentru organizarea concursului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Naţional de Integritate şi se publică pe pagina de internet a Agenţiei. 

(4) Concursul sau examenul constă într-o probă scrisă şi în susţinerea unui interviu. 

(5) Subiectele de concurs la proba scrisă se stabilesc pe baza tematicii de concurs, astfel încât să reflecte atât cunoştinţele de specialitate ale candidaţilor, cât şi calităţile de conducere şi organizare. Subiectele se notează fiecare cu puncte de la 1 la 100. 

(6) Pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebuie să obţină un punctaj minim de 70 de puncte la fiecare subiect. 

(7) Contestaţiile se depun în termen de două zile de la afişarea rezultatelor şi se soluţionează în termen de două zile de la expirarea termenului de depunere. 

(8) Candidaţii care au obţinut punctajul minim prevăzut la alin. (6) vor susţine un interviu în faţa Consiliului Naţional de Integritate. 

(9) Rezultatele concursului sunt validate de Consiliul Naţional de Integritate, în termen de 15 zile de la soluţionarea contestaţiilor. 

(10) La solicitarea comisiei de organizare a concursului şi până la validarea rezultatelor concursului sau examenului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică acesteia apartenenţa sau colaborarea candidaţilor cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990. Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul candidatului. 

Art. 22. – Numirea în funcţie a candidaţilor admişi se face de către Senat, în termen de 15 zile de la validarea rezultatelor concursului, potrivit regulamentului. 

Art. 23. – (1) Înainte de începerea exercitării funcţiei, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei depun în faţa Senatului următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“ sau, după caz, rostesc următoarea formulă: „Mă oblig să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire.“ Referirea la divinitate nu este obligatorie. 

(2) Refuzul depunerii jurământului sau al rostirii formulei atrage nulitatea numirii în funcţie. 

Art. 24. – Preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei pot fi eliberaţi din funcţie în următoarele situaţii:

a) demisie;

b) incapacitate managerială, constatată potrivit prevederilor art. 25 alin. (2);

c) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni;

d) când se constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, regimul incompatibilităţilor sau când se dispune confiscarea unei părţi din avere ori a unui bun determinat;

e) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (2). 

Art. 25. – (1) În situaţiile prevăzute la art. 24, Senatul dispune, prin hotărâre, eliberarea din funcţie, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. 

(2) Constatarea situaţiei prevăzute la art. 24 lit. b) se face de către Consiliul Naţional de Integritate, dacă aceasta rezultă din concluziile raportului anual de audit extern independent, întocmit în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi. 

(3) Constatarea situaţiilor prevăzute la art. 24 lit. c) şi e) se face de către Consiliul Naţional de Integritate, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane. 

Art. 26. – Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Agenţiei sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor exclusiv didactice din învăţământul superior. 

Art. 27. – (1) Principalele atribuţii ale preşedintelui Agenţiei sunt următoarele:

a) organizează, coordonează, conduce şi controlează, în limitele legii, activitatea curentă a Agenţiei;

b) aprobă statul de funcţii şi de personal;

c) numeşte, prin ordin, personalul Agenţiei, în condiţiile legii;

d) exercită acţiunea disciplinară împotriva personalului din subordine;

e) asigură publicarea raportului anual de activitate a Agenţiei şi a auditului extern independent pe pagina de internet a Agenţiei;

f) reprezintă instituţia în raporturile cu orice altă instituţie publică sau privată ori persoană fizică;

g) aprobă strategia Agenţiei privind activitatea de control al averilor şi de verificare a conflictelor de interese. Strategia se întocmeşte anual, având în vedere şi concluziile raportului de audit extern independent;

h) emite ordine şi instrucţiuni;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. 

(2) Vicepreşedintele Agenţiei exercită atribuţiile prevăzute de prezenta lege ori încredinţate de preşedintele Agenţiei. Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi g) pot fi exercitate numai de preşedintele Agenţiei. 

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei nu îndeplinesc atribuţii operative în domeniul controlului averilor sau verificării conflictelor de interese. 

Art. 28. – (1) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului Agenţiei se stabilesc ţinându-se seama de importanţa, răspunderea, complexitatea şi riscurile activităţii desfăşurate, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege, urmărindu-se garantarea independenţei şi a autonomiei acestuia, potrivit legii. 

(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt salarizaţi potrivit pct. II „Salarii de bază pentru funcţii de conducere şi de execuţie de specialitate specifice serviciilor Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenţei, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Naţional al Audiovizualului“, lit. A „Funcţii de conducere specifice“, respectiv, „Şef departament, director general“, din anexa nr. Ib „Administraţia publică centrală de specialitate“ la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 

(3) Nivelul salariilor de bază pentru funcţiile de inspector de integritate sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 

(4) Inspectorii de integritate beneficiază, pentru activitatea desfăşurată, de un spor de confidenţialitate de 10%, calculat la salariul de bază. 

(5) Salariile de bază ale înalţilor funcţionari publici, ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din cadrul Agenţiei sunt cele prevăzute pentru aceleaşi categorii de personal din aparatul Guvernului, majorate cu 10%. 

(6) Inspectorii de integritate, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Agenţiei beneficiază, pe lângă salariile de bază, de sporuri, premii şi celelalte drepturi, inclusiv de indemnizaţie de conducere, după caz, reglementate de lege pentru categoria respectivă de personal, aplicabile personalului din aparatul Guvernului. 

Art. 29. – (1) Paza sediilor Agenţiei, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate. 

(2) Efectivele de jandarmi şi fondurile necesare asigurării pazei şi protecţiei obiectivelor şi personalului Agenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea preşedintelui Agenţiei. Instituirea pazei cu efective de jandarmi se va realiza numai în măsura în care se vor suplimenta efectivele şi fondurile financiare necesare prestării acestui serviciu. Modul de utilizare a personalului jandarmeriei pentru asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor şi personalului Agenţiei se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Agenţie. 

Art. 30. – (1) Arestarea preventivă sau punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei sau a unui inspector de integritate al Agenţiei atrage suspendarea de drept din funcţia pe care acesta o deţine. 

(2) În termen de 24 de ore de la data la care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1) procurorul sau, după caz, judecătorul comunică soluţia dispusă Agenţiei şi, după caz, Consiliului Naţional de Integritate. 

(3) Suspendarea din funcţie se constată de Consiliul Naţional de Integritate pentru preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei şi, respectiv, de preşedintele Agenţiei pentru personalul din subordine. Aceasta se comunică persoanei în cauză. 

(4) Dacă preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt suspendaţi din funcţie, Consiliul Naţional de Integritate deleagă atribuţiile de conducere unui inspector de integritate. Interimatul încetează la data revenirii în funcţie a titularilor sau la data numirii altor persoane. 

(5) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal prin hotărâre definitivă, suspendarea încetează, iar persoana respectivă va fi reintegrată în funcţia deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. 

Art. 31. – (1) Evaluarea calităţii managementului Agenţiei se face anual, printr-un audit extern independent. 

(2) Finanţarea auditului prevăzut la alin. (1) se face din bugetul Agenţiei. Selectarea entităţii care va efectua auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice. 

(3) La procedura de achiziţie publică nu pot participa entităţi din sectorul public sau entităţi din sectorul privat la care statul este acţionar. 

Art. 32. – (1) Raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu, recomandări privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor de către conducerea Agenţiei, precum şi recomandări privind necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor Agenţiei. 

(2) În termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit preşedintele Agenţiei procedează la comunicarea acestuia Consiliului Naţional de Integritate. 

CAPITOLUL IV

Consiliul Naţional de Integritate

Art. 33. – Consiliul Naţional de Integritate, denumit în continuare Consiliul, este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute de prezenta lege. 

Art. 34. – (1) Consiliul este numit de Senat şi este format dintr-un număr de membri desemnaţi după cum urmează:

a) câte un membru desemnat de către fiecare grup parlamentar din Senat, plus grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;

b) un reprezentant al Ministerului Justiţiei şi un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor;

c) un reprezentant al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, desemnat de adunarea generală, potrivit statutului;

d) un reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România, desemnat de adunarea generală, potrivit statutului;

e) un reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România, desemnat de adunarea generală, potrivit statutului;

f) un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România, desemnat de adunarea generală, potrivit statutului;

g) un reprezentant al înalţilor funcţionari publici şi un reprezentant al funcţionarilor publici, desemnaţi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

h) un reprezentant desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor, legal constituite;

i) un reprezentant desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar. 

(2) Autorităţile, instituţiile şi structurile prevăzute la alin. (1) vor desemna, în mod corespunzător, câte un supleant. 

(3) Şedinţa de constituire a Consiliului este legală dacă participă cel puţin majoritatea membrilor săi. 

Art. 35. – Preşedintele Consiliului este ales prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii Consiliului. 

Art. 36. – (1) Mandatul membrilor Consiliului este de 3 ani şi poate fi reînnoit o singură dată. 

(2) Mandatul de membru al Consiliului încetează la data desemnării noilor membri, cu respectarea prevederilor alin. (1). 

(3) În cazul persoanelor prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a)–f), mandatul de membru încetează şi la pierderea calităţii în considerarea căreia au fost desemnate. În acest caz va fi desemnat un nou membru, potrivit prevederilor art. 34. 

(4) Între a 90-a zi şi a 30-a zi înaintea expirării mandatului Consiliului, se vor desemna membrii viitorului Consiliu. 

Art. 37. – (1) Şedinţele Consiliului sunt publice. 

(2) Consiliul are următoarele atribuţii:

a) propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei;

b) constată suspendarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei;

c) aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei, precum şi tematica de concurs şi componenţa comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor, adoptând hotărâri în acest sens;

d) analizează informările pe care i le prezintă trimestrial preşedintele Agenţiei referitor la activitatea acesteia;

e) formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea Agenţiei privind activitatea de verificare a averilor şi a conflictelor de interese;

f) analizează raportul anual de audit prevăzut la art. 32;

g) înaintează Senatului, anual, un raport despre activitatea Agenţiei. 

Art. 38. – (1) Consiliul se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. 

(2) Convocarea Consiliului se face de preşedintele Consiliului sau de un număr de membri care reprezintă cel puţin un sfert din totalul membrilor săi. 

(3) Consiliul lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi. 

(4) Secretariatul Consiliului este asigurat de personalul desemnat din cadrul Agenţiei. 

(5) Lucrările Consiliului se desfăşoară, de regulă, la sediul Agenţiei. 

CAPITOLUL V

Declararea averilor şi a intereselor

Art. 39. – (1) Următoarele categorii de persoane au obligaţia declarării averii şi a intereselor:

1. Preşedintele României;

2. consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;

3. deputaţii şi senatorii;

4. membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;

5. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

6. judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţi acestora, precum şi asistenţii judiciari;

7. personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;

8. judecătorii Curţii Constituţionale;

9. membrii Curţii de Conturi şi personalul Curţii de Conturi;

10. preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;

11. Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;

12. preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucării Datelor cu Caracter Personal;

13. membrii Consiliului Concurenţei;

14. membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

15. membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

16. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

17. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;

18. membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;

19. membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;

20. membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune;

21. membrii Consiliului Naţional de Integritate, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate;

22. directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă – ROMPRES;

23. directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;

24. directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;

25. personalul diplomatic şi consular;

26. directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;

27. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;

28. aleşii locali;

29. persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;

30. persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi al unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;

31. personalul încadrat la cabinetul demnitarului, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;

32. membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, al societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;

33. guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;

34. personalul instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare;

35. preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale. 

(2) Obligaţia privind declararea averii şi a intereselor revine, în condiţiile prezentei legi, şi celorlalte categorii de persoane, cu excepţia celor aparţinând cultelor religioase, care sunt numite în funcţie de Preşedintele României, de Parlament, de Guvern sau de primul-ministru. 

Art. 40. – (1) Persoanele care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar sunt obligate să îşi declare averea şi interesele. 

(2) Declaraţiile de avere şi de interese se depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripţie, odată cu declaraţia de acceptare a candidaturii, în două exemplare. Biroul Electoral Central şi biroul electoral de circumscripţie transmit un exemplar al declaraţiilor de avere şi de interese la Agenţie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunere. 

(3) Declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al României se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data depunerii sau primirii, după caz, şi se menţin publicate pe această pagină. 

(4) Declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor pentru funcţia de deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar se publică pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii, şi se menţin publicate pe această pagină. 

Art. 41. – (1) Declaraţiile de avere şi de interese reprezintă acte personale şi irevocabile, putând fi rectificate numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege. 

(2) Declaraţia de avere se face în scris, pe proprie răspundere, şi cuprinde bunurile proprii, bunurile comune şi cele deţinute în indiviziune, precum şi cele ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, precum şi prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declaraţia de avere şi pentru declaraţia de interese, aprobată prin Legea nr. 158/2005, care se aplică în mod corespunzător. 

(3) Declaraţia de interese se face, în scris, pe proprie răspundere şi cuprinde funcţiile şi activităţile, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2005. 

Art. 42. – (1) Declaraţiile de avere şi de interese se depun în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii. 

(2) Persoanele prevăzute de lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi de interese anual, cel mai târziu la data de 31 mai, pentru anul fiscal anterior. 

(3) În termen de cel mult 15 zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activităţii, persoanele prevăzute de lege au obligaţia să depună o nouă declaraţie de avere şi declaraţie de interese. 

(4) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care nu aveau obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese, pentru care legea stabileşte această obligaţie, trebuie să depună aceste declaraţii, potrivit legii. 

CAPITOLUL VI

Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor

Art. 43. – (1) Agenţia începe verificarea averilor şi a conflictelor de interese, precum şi a incompatibilităţilor, dacă în urma verificării prealabile rezultă probe sau indicii temeinice referitoare la încălcarea prevederilor legale. 

(2) Caracterul licit al dobândirii averii se prezumă. Inspectorul de integritate trebuie să dovedească caracterul ilicit al părţii de avere dobândite sau al bunului a cărui confiscare o solicită. 

(3) Dispoziţiile privind definiţia conflictului de interese, precum şi obligaţiile ce decurg pentru persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de interese sunt cele cuprinse în Constituţie, în Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte acte normative. 

(4) Dispoziţiile art. 72 din cap. II, titlul IV al Legii nr. 161/2003 se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (1) pct. 5–26 şi 28, cu excepţia funcţionarilor publici, pct. 29–33 şi alin. (2). 

(5) Dispoziţiile prezentei legi privind regimul incompatibilităţilor se completează cu prevederile Legii nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 44. – (1) Agenţia întocmeşte un act de constatare dacă, în urma probelor aflate la dosar, rezultă că:

a) între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă sunt diferenţe vădite, iar dobândirea unei cote-părţi din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este licită, cauza trimiţându-se instanţei competente, care poate dispune confiscarea unei părţi din averea dobândită sau unui bun determinat;

b) una dintre persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de interese a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese;

c) una dintre persoanele prevăzute de lege se află în stare de incompatibilitate;

d) persoana verificată nu a acţionat cu încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor. 

(2) Inspectorul de integritate comunică persoanei verificate actul de constatare, în termen de cel mult 5 zile de la data adoptării. 

(3) Agenţia sesizează organul de urmărire penală sau organul fiscal competent dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Verificarea efectuată de inspectorul de integritate se suspendă până la soluţionarea cauzei de către organul judiciar, potrivit legii. În acest caz, termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă până la reluarea verificării de către Agenţie. Sesizarea organului fiscal competent se face în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale, potrivit legii. 

Art. 45. – (1) În cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută. 

(2) Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenţie chiar dacă persoana în cauză nu mai deţine acea funcţie. 

(3) Instanţa va dispune motivat constatarea nulităţii absolute şi anularea beneficiilor patrimoniale. 

Art. 46. – (1) Pentru soluţionarea cererii de confiscare a unei părţi din avere sau a unui bun determinat, în termen de 15 zile de la data comunicării actului de constatare Agenţia trimite dosarul curţii de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei circumscripţie locuieşte persoana verificată. Acţiunea este scutită de taxă de timbru. Pentru Preşedintele României, primul-ministru, membrii Guvernului, secretarul general al Guvernului, senatori şi deputaţi, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorii curţilor de apel şi procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Curţii de Conturi şi judecătorii Curţii Constituţionale, precum şi conducătorii autorităţilor publice numiţi de Preşedintele României, Parlament sau de primul-ministru, aflaţi în funcţie, competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, care judecă în complet de 3 judecători. Dispoziţiile art. 16–20, art. 23–34 şi art. 38 din Legea nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. 

(2) În termen de 15 zile de la data comunicării actului de constatare a conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, persoana verificată poate face contestaţie la curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei circumscripţie locuieşte. Acţiunea este scutită de taxă de timbru. Prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. 

(3) Constatarea conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate rămâne definitivă la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), în cazul în care nu a fost formulată contestaţia, sau la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti ca urmare a judecării contestaţiei. 

Art. 47. – (1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. 

(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică dintre cele prevăzute la art. 39, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de până la 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia sau demnitatea publică respectivă. Interdicţia se dispune ca sancţiune complementară, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, în cazul confiscării unei părţi din averea dobândită sau a unui bun determinat ori în cazul conflictelor de interese. 

(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate constituie temei pentru eliberarea din funcţie sau, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. 

(4) Dacă persoana cercetată nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică dintre cele prevăzute la art. 39 la data rămânerii definitive a actului de constatare, aceasta este decăzută din dreptul de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică dintre cele prevăzute de lege, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare. Interdicţia se dispune ca sancţiune complementară, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, în cazul confiscării unei părţi din averea dobândită sau a unui bun determinat ori în cazul conflictelor de interese. 

Art. 48. – (1) Actul rămas definitiv potrivit prevederilor art. 46 alin. (3), prin care se constată caracterul ilicit al averii sau al unei părţi a acesteia sau prin care se constată conflictul de interese ori starea de incompatibilitate, se publică pe pagina de internet a Agenţiei şi se comunică, în termen de 10 zile, organelor care aplică sancţiuni disciplinare sau care dispun revocarea, destituirea sau eliberarea din funcţie, precum şi organelor fiscale competente. 

(2) Agenţia va comunica, de asemenea, actul de constatare, după cum urmează:

a) pentru Preşedintele României şi pentru primul-ministru – Parlamentului;

b) pentru ceilalţi membri ai Guvernului – primului-ministru, care propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie, potrivit Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare;

c) pentru secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi pentru asimilaţii acestora – primului-ministru, care poate dispune eliberarea din funcţie;

d) pentru senatori şi deputaţi – Camerei din care face parte parlamentarul, care va aplica sancţiunile disciplinare potrivit legii şi regulamentului Camerei respective;

e) pentru judecători, procurori, membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi magistraţi-asistenţi – Consiliului Superior al Magistraturii, care va aplica o sancţiune disciplinară;

f) pentru judecătorii Curţii Constituţionale – Curţii Constituţionale, care va aplica o sancţiune disciplinară;

g) pentru membrii Curţii de Conturi, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi – Parlamentului;

h) pentru aleşii locali, cu excepţia primarilor – consiliului local sau, după caz, consiliului judeţean, care va aplica o sancţiune disciplinară, potrivit legii;

i) pentru primari – consiliului local;

j) pentru funcţionarii publici – comisiei de disciplină sau consiliului de disciplină, care propune autorităţii prevăzute de lege aplicarea unei sancţiuni, potrivit legii;

k) pentru celelalte persoane prevăzute la art. 39 – comisiilor de disciplină, autorităţii ori instituţiei competente, care vor aplica o sancţiune disciplinară, potrivit legii. 

(3) Sancţiunea disciplinată se dispune şi în cazul în care actul de constatare al Agenţiei a fost comunicat şi organelor de urmărire penală, potrivit alin. (2). 

(4) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a actului de constatare, potrivit prevederilor art. 46. 

CAPITOLUL VII

Alte sancţiuni

Art. 49. – (1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 6 se sancţionează cu amendă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanţei se face de către inspectorul de integritate din cadrul Agenţiei. 

(2) Instanţa competentă să decidă aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul persoanei juridice sancţionate. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. 

(3) Hotărârea instanţei prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei absenţi. 

Art. 50. – (1) Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal. 

(2) Fapta celui care, cu ştiinţă, în sesizarea adresată Agenţiei face afirmaţii mincinoase sau produce ori ticluieşte probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit sau nejustificat al averii unei persoane constituie infracţiunea de denunţare calomnioasă şi se pedepseşte potrivit Codului penal. 

Art. 51. – (1) Fapta uneia dintre persoanele prevăzute de lege care, cu intenţie, depune o declaraţie de interese care nu corespunde adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal. 

(2) Fapta celui care, cu ştiinţă, în sesizarea adresată Agenţiei face afirmaţii mincinoase sau produce ori ticluieşte probe cu privire la existenţa conflictului de interese al unei persoane supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de interese constituie infracţiunea de denunţare calomnioasă şi se pedepseşte potrivit Codului penal. 

Art. 52. – (1) Nedepunerea declaraţiei de avere în termenele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei şi declanşarea din oficiu a procedurii de control. 

(2) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege de către persoanele desemnate potrivit prevederilor art. 9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei. Aceeaşi sancţiune se aplică şi conducătorului entităţii respective dacă acesta nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute de prezenta lege. 

Art. 53. – (1) Neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei. 

(2) Constatarea şi aplicarea sancţiunii amenzii se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Agenţiei. Împotriva actelor de sancţionare se poate face contestaţie în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. 

Art. 54. – Dispoziţiile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului de procedură civilă, ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum şi cu dispoziţiile altor acte normative, dacă acestea nu sunt contrare prezentei legi. 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 55. – În cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit art. 59 alin. (1) lit. b), documentele din arhiva aflată la comisiile prevăzute de Legea nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se predau, pe bază de proces-verbal, Agenţiei. Cauzele în care verificările sunt în curs vor fi soluţionate în continuare de către comisiile de cercetare a averilor, potrivit Legii nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 56. – Pentru primul concurs de ocupare a funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei, documentele se depun la Consiliu. 

Art. 57. – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele desemnate potrivit art. 9 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi şi vor introduce în regulamentele de ordine interioară prevederi detaliate privitoare la declararea averii, declararea intereselor şi a incompatibilităţilor, adaptate specificului respectivei instituţii, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor angajaţilor împreună cu prevederile prezentei legi. 

Art. 58. – Amenzile aplicate în temeiul prezentei legi se constituie venit la bugetul de stat. 

Art. 59. – (1) Prezenta lege intră în vigoare:

a) la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ceea ce priveşte cap. III şi IV, referitoare la Agenţia Naţională de Integritate şi la Consiliul Naţional de Integritate;

b) la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ceea ce priveşte cap. I, II şi cap. V–VII. 

(2) Consiliul Naţional de Integritate va fi desemnat în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, potrivit alin. 1 lit. a). 

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei vor fi numiţi de către Senat, în condiţiile prezentei legi. 

(4) Agenţia va funcţiona cu un număr maxim de 25 de posturi până la data când devine operaţională, cu încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1). Până la numirea preşedintelui Agenţiei, potrivit alin. (3), Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Garda Financiară şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici vor detaşa persoane care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei. La data la care Agenţia devine operaţională, aceste persoane pot opta, cu acordul preşedintelui Agenţiei, pentru desfăşurarea activităţii în cadrul Agenţiei, prin transfer, potrivit legii. 

(5) Instituţiile prevăzute la alin. (4) vor desemna personalul detaşat, după cum urmează:

a) Ministerul Economiei şi Finanţelor – 4 persoane;

b) Ministerul Justiţiei – 3 persoane;

c) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative – 5 persoane;

d) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – 4 persoane;

e) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – 3 persoane;

f) Garda Financiară – 3 persoane;

g) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – 3 persoane. 

(6) În vederea respectării dispoziţiilor alin. (2)–(5), Guvernul alocă resursele financiare, materiale şi logistice în vederea funcţionării Agenţiei, în termen de cel mult 20 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, potrivit alin. (1) lit. a). În acelaşi termen, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru asigurarea sediului Agenţiei. 

(7) Prima evaluare a activităţii Agenţiei se va face începând cu mandatul preşedintelui, numit potrivit art. 22. 

Art. 60. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit art. 59 alin. (1) lit. b), se abrogă:

a) art. 1, 2, art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4, 5, art. 6 alin. (3) şi (4), art. 6¹, 8, 9, 11–13, art. 14 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 21, 22, 35 şi 36 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare;

b) cap. I „Dispoziţii generale“, alin. (3)–(7) ale art. 73, art. 74, alin. (3) şi (4) ale art. 76 din cap. II „Conflictul de interese“ şi art. 112 şi 113 din cap. VI „Dispoziţii comune“ din titlul IV „Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice“ al cărţii I „Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei“ din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

c) art. 54 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările ulterioare. 

(2) Dispoziţiile privind incompatibilităţile prevăzute la art. 80–110 din cap. III, titlul IV, cartea I, cele prevăzute la art. 80–110 din cap. III, titlul IV, cartea I, precum şi cele prevăzute la art. 115–117 din cap. VII, titlul IV, cartea I din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, sunt şi rămân în vigoare. 

Art. 61. – Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 14, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Ordonanţa de clasare se comunică părţilor şi parchetului competent, precum şi direcţiei generale judeţene a finanţelor publice în a cărei rază domiciliază persoana a cărei avere este supusă verificării.“

2. La articolul 16, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 16. – (1) Preşedintele curţii de apel sau preşedintele secţiei de contencios administrativ şi fiscal, primind dosarul, fixează termen de judecată, potrivit legii, şi dispune citarea tuturor părţilor care au fost chemate la Agenţie. Statul, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, va fi întotdeauna citat în instanţă. Participarea procurorului şi a Agenţiei Naţionale de Integritate este obligatorie.“

3. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. – Sentinţele curţii de apel, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, pot fi atacate cu recurs de către părţile interesate: Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi procuror, în termen de 15 zile de la comunicare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal.“

4. În tot cuprinsul Legii nr. 115/1996, sintagma „comisia de cercetare“ se înlocuieşte cu denumirea „Agenţia Naţională de Integritate“. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 21 mai 2007. 

Nr. 144. 

ANEXĂ

SALARIILE DE BAZĂ

pentru personalul încadrat în funcţiile de inspector de integritate