Legea nr. 138/2004 − Republicare*)
M. Of. nr.
88 din 13 februarie 2009
Legea îmbunătăţirilor funciare
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Îmbunătăţirile funciare au ca obiective:
a) asigurarea protecţiei terenurilor de
orice fel şi a oricăror categorii de construcţii faţă de inundaţii, alunecări
de teren şi eroziuni, precum şi protecţiei lacurilor de acumulare împotriva colmatării
şi regularizarea cursurilor de apă;
b) asigurarea unui nivel corespunzător
de umiditate a solului, care să permită sau să stimuleze creşterea plantelor,
incluzând plantaţiile vitipomicole, culturile
agricole şi silvice;
c) asigurarea ameliorării solurilor
acide, sărăturate şi nisipoase, precum şi protecţia împotriva poluării.
Art. 2. – (1) Amenajările
de îmbunătăţiri funciare ca lucrări hidrotehnice complexe şi agropedoameliorative se realizează în scopul prevenirii şi
înlăturării acţiunii factorilor de risc – secetă, exces de apă,
eroziunea solului şi inundaţii, precum şi poluare – pe terenurile cu
orice destinaţie, indiferent de proprietar. Acestea contribuie la valorificarea
capacităţii de producţie a terenurilor şi a plantelor, precum şi la
introducerea în circuitul economic a terenurilor neproductive.
(2) Amenajările de îmbunătăţiri funciare
cuprind următoarele categorii de lucrări:
a) îndiguiri şi regularizări ale
cursurilor de apă prin care se asigură, în principal, protecţia terenurilor şi
a oricăror categorii de construcţii împotriva inundaţiilor, surse locale de apă
şi emisari pentru scurgerea apelor;
b) irigaţii şi orezării prin care se
asigură aprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cu cantităţile de
apă necesare dezvoltării culturilor şi creşterii producţiei agricole. Aceste amenajări
cuprind lucrări de captare, pompare, transport, distribuţie şi evacuare a apei şi,
după caz, lucrări de nivelare a terenului;
c) desecare şi drenaj, care au drept
scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafaţa terenului
şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor favorabile de utilizare a terenurilor.
Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi de evacuare în
emisar a apei în exces;
d) combatere a eroziunii solului şi de
ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se
diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări
cuprind lucrări pentru protecţia solului, regularizarea scurgerii apei pe versanţi, stingerea formaţiunilor torenţiale, stabilizarea nisipurilor
mişcătoare;
e) pedoameliorative
pe terenurile sărăturate, acide şi pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv
cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri
neproductive, cuprinzând şi lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare
adâncă, rigole şi şanţuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame,
udările de spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum şi îngrăşăminte,
în scopul valorificării pentru agricultură şi, după caz, pentru silvicultură;
f) perdele forestiere de protecţie a
terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului;
g) alte lucrări realizate prin soluţii
tehnice şi tehnologii noi;
h) zone de protecţie ale lucrărilor
prevăzute la lit. a) – g).
(3) Amenajările de îmbunătăţiri funciare
preiau din surse autorizate necesarul de apă pentru irigarea culturilor
agricole şi silvice şi alimentarea cu apă a unor localităţi, amenajări piscicole,
incinte agricole şi industriale şi asigură protecţia localităţilor şi a
oricăror categorii de construcţii împotriva efectelor alunecărilor de teren şi
a inundaţiilor, precum şi protecţia lacurilor de acumulare împotriva
colmatării.
(4) Realizarea amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare la nivel naţional are loc pe baza programelor şi strategiei
sectoriale, iar la nivel local, conform nevoilor autorităţilor publice locale,
ale persoanelor juridice sau fizice interesate, pe baza programelor zonale şi
locale de amenajare a teritoriului şi în corelare cu strategia sectorială.
(5) Proiectarea, executarea şi
exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare se fac în corelare cu
lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor
de comunicaţie, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri şi cu
documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, ţinând seama de
cerinţele de protecţie a mediului.
Art. 3. – Prezenta lege
are drept scop:
a) reglementarea regimului juridic al
proprietăţii şi folosinţei infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi a
terenului aferent, precum şi mecanismele de dobândire şi/sau
transmitere a dreptului de proprietate, administrare sau folosinţă asupra acestei
infrastructuri;
b) instituirea cadrului de reglementare
a înfiinţării şi funcţionării Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor
Funciare, denumită în continuare Administraţie, persoană juridică română
de interes public naţional în sectorul îmbunătăţirilor funciare, care desfăşoară
activităţile prevăzute de prezenta lege;
c) reglementarea înfiinţării şi funcţionării
organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi a federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri
funciare în vederea desfăşurării activităţilor de îmbunătăţiri funciare atât în
interesul membrilor lor, cât şi în interesul public;
d) stabilirea serviciilor prestate de
Administraţie organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi federaţiilor de
organizaţii de îmbunătăţiri funciare şi mecanismele de finanţare a acestor activităţi;
e) stabilirea atribuţiilor autorităţii
publice centrale, denumită în continuare ministerul, care coordonează
elaborarea strategiei şi politicilor în sectorul îmbunătăţirilor funciare;
f) stabilirea principiilor reorganizării
Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A.;
g) stabilirea sancţiunilor care se
aplică în cazul încălcării prevederilor prezentei legi.
Art. 4. – Principiile
care stau la baza realizării obiectivelor îmbunătăţirilor funciare sunt
următoarele:
a) exploatarea echitabilă a amenajărilor
de îmbunătăţiri funciare, sistemelor de irigaţii sau desecare şi drenaj şi a lucrărilor
de apărare împotriva inundaţiilor şi combatere a eroziunii solului pentru
asigurarea protecţiei intereselor tuturor beneficiarilor;
b) consultarea şi, după caz, implicarea
beneficiarilor, organizaţiilor neguvernamentale şi a
altor reprezentanţi ai societăţii civile în luarea deciziilor în scopul promovării
adoptării raţionale, eficiente şi transparente a acestora;
c) realizarea de către proprietarii de
teren a exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare situate pe terenurile pe care le deţin, inclusiv a lucrărilor de reabilitare,
executare de investiţii şi suportarea costurilor acestor activităţi. Statul
intervine prin Administraţie şi prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat
în completarea surselor proprii ale Administraţiei sau ale beneficiarilor
constituiţi în organizaţii de îmbunătăţiri funciare sau federaţii de organizaţii
de îmbunătăţiri funciare, în cazurile în care proprietarii de teren nu pot
desfăşura prin efortul propriu activităţi de îmbunătăţiri funciare;
d) exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare astfel încât să se prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate,
eroziunea şi poluarea solului şi să se promoveze protecţia mediului în
conformitate cu standardele de mediu.
Art. 5. – Definiţiile
termenilor utilizaţi în prezenta lege sunt prevăzute în anexa nr. 1.
CAPITOLUL II
Organizaţiile şi federaţiile de
organizaţii din domeniul îmbunătăţirilor funciare
Art. 6. – (1) Persoanele fizice sau persoanele juridice care deţin în
baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă terenuri deservite de
sisteme de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori de lucrări de apărare
împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului pot constitui o
organizaţie de îmbunătăţiri funciare, denumită în continuare organizaţia, pentru
a desfăşura una sau mai multe dintre următoarele activităţi de interes public:
a) livrarea apei pentru irigat,
exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile unui sistem de irigaţii care deserveşte
mai mulţi proprietari de teren;
b) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile
unui sistem de desecare şi drenaj care deserveşte mai mulţi proprietari de teren;
c) întreţinerea şi reparaţiile
lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor care protejează terenul mai multor
proprietari de teren;
d) întreţinerea şi reparaţiile
lucrărilor de combatere a eroziunii solului şi desfăşurarea altor activităţi de
îmbunătăţiri funciare care protejează solul de pe terenul mai multor proprietari
de teren.
(2) Proprietarii sau alţi deţinători de
teren care intenţionează să realizeze o nouă amenajare de îmbunătăţiri funciare
se pot constitui în organizaţii.
(3) Organizaţiile sunt persoane juridice
de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în
conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 7. – (1) Organizaţia
îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei suprafeţe de teren clar delimitate,
amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, denumită în continuare teritoriul
organizaţiei.
(2) Organizaţia care
îndeplineşte mai multe dintre activităţile prevăzute la art. 6 le va specifica
în statut, precizând care este activitatea principală pe care o va desfăşura.
(3) Organizaţia care are ca activitate
principală exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile unui sistem de irigaţii,
precum şi livrarea apei pentru irigat va include în denumirea sa menţiunea organizaţia
utilizatorilor de apă pentru irigaţii, urmată de denumirea localităţii unde
funcţionează sau de o altă denumire proprie.
(4) Organizaţia care are ca activitate
principală exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile unui sistem de desecare şi
drenaj va include în denumirea sa menţiunea organizaţia de desecare şi drenaj,
urmată de denumirea localităţii unde funcţionează sau de o altă denumire
proprie.
(5) Organizaţia care are ca activitate
principală întreţinerea şi reparaţiile unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor
va include în denumirea sa menţiunea organizaţia de apărare împotriva inundaţiilor,
urmată de denumirea localităţii unde funcţionează sau de o altă denumire
proprie.
(6) Organizaţia care are ca activitate
principală întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de combatere a eroziunii
solului va include în denumirea sa menţiunea organizaţie de combatere a
eroziunii solului, urmată de denumirea localităţii unde funcţionează sau de
o altă denumire proprie.
Art. 8. – În realizarea
activităţilor de interes public, organizaţiile au următoarele atribuţii:
a) încheie contracte de prestări de
servicii de îmbunătăţiri funciare potrivit prevederilor prezentei legi;
b) prestează servicii de îmbunătăţiri funciare
către membrii săi;
c) livrează apă pentru irigaţii sau
prestează alte servicii de îmbunătăţiri funciare, pe bază de contract potrivit
prevederilor prezentei legi, persoanelor care nu sunt membri ai organizaţiei şi
care deţin în proprietate sau folosinţă terenuri situate pe teritoriul organizaţiei;
d) încasează tarife pentru serviciile
prestate de la membrii organizaţiei şi de la persoanele care nu sunt membri, în
vederea acoperirii costurilor acestor servicii;
e) achiziţionează, închiriază de la terţi,
exploatează, întreţin şi repară utilajele şi instalaţiile necesare prestării
serviciilor de îmbunătăţiri funciare şi alte echipamente necesare desfăşurării activităţilor
proprii;
f) organizează cursuri de instruire a
membrilor lor pentru pregătirea exploatării şi întreţinerii sistemului de irigaţii
sau desecare şi drenaj ori a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau
de combatere a eroziunii solului, de protecţie a muncii, pentru asimilarea
tehnicilor de îmbunătăţiri funciare şi promovarea utilizării noilor tehnici şi
tehnologii;
g) asigură paza şi protecţia
corespunzătoare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din cadrul
sistemului de irigaţii sau de desecare şi drenaj, pe care o deţin în
proprietate sau folosinţă, a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau
combatere a eroziunii solului, în vederea prevenirii sau reducerii pagubelor şi
păstrării integrităţii acestora;
h) reabilitează, modernizează şi
dezvoltă infrastructura de îmbunătăţiri funciare de pe teritoriul său;
i) încheie contracte pentru achiziţia de
bunuri şi prestarea de servicii necesare desfăşurării activităţii lor
cuprinzând proiectarea şi lucrările de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a
infrastructurii de îmbunătăţiri funciare de pe teritoriul său;
j) angajează credite şi prezintă garanţii
potrivit legislaţiei în vigoare;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute
de prezenta lege.
Art. 9. – (1) Veniturile
unei organizaţii se pot constitui din:
a) tarife pentru servicii de irigaţii;
b) tarife de desecare şi drenaj;
c) tarife de apărare împotriva inundaţiilor,
de combatere a eroziunii solului şi alte activităţi de îmbunătăţiri funciare;
d) o cotizaţie anuală;
e) donaţii, legate şi sponsorizări,
potrivit legii;
f) subvenţii acordate de la bugetul de
stat.
(2) Tarifele şi cotizaţiile restante,
datorate organizaţiei de membri sau persoanele care nu sunt membri ai acesteia,
se pot recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de aceştia, care
constituie titluri executorii.
Art. 10. – (1) Organizaţia
care prestează servicii unei persoane care nu este membru al acesteia şi care
deţine în proprietate sau folosinţă teren în cadrul teritoriului respectiv percepe
tarife care să acopere integral costurile prestării serviciilor de îmbunătăţiri
funciare către acea persoană.
(2) Membrii organizaţiilor pot beneficia
de o reducere a tarifului de prestare a serviciilor de îmbunătăţiri funciare în
conformitate cu hotărârile adunării generale.
(3) Tarifele pentru prestarea
serviciilor de îmbunătăţiri funciare, altele decât cele de irigaţii, pot fi
încasate prin compartimentele de specialitate ale administraţiei publice
locale. Mecanismul de încasare a acestor tarife şi de decontare a cheltuielilor
efectuate pentru desfăşurarea acestei activităţi se va reglementa printr-un
protocol-cadru, aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor, în
temeiul căruia se pot încheia, la nivel local, protocoale între organizaţii şi
consiliile locale pe a căror rază teritorială se află situat teritoriul organizaţiei.
(4) Pentru recuperarea tarifelor şi
cotizaţiilor restante datorate de membri şi persoanele care nu sunt membri ai organizaţiei,
adunarea generală poate să hotărască instituirea de garanţii.
Art. 11. – Excedentul, ca
parte a veniturilor ce depăşeşte cheltuielile într-un an financiar, rămâne la
dispoziţia organizaţiei şi se distribuie către rezerve sau este folosit pentru
activitatea următorilor ani.
Art. 12. – (1) Oricare
persoană fizică sau persoană juridică, ce deţine în baza unui titlu valabil de
proprietate ori de folosinţă, un teren situat pe teritoriul organizaţiei sau
care are, în condiţiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în administrare
ori în folosinţă astfel de terenuri aflate în proprietatea publică ori privată
a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, poate fi membră a unei
organizaţii.
(2) Infrastructura de îmbunătăţiri funciare
aflată în proprietatea unei persoane fizice sau juridice, alta decât Administraţia,
situată pe teritoriul organizaţiei, poate fi preluată în folosinţă de către
organizaţie, pe durata existenţei acesteia, în temeiul unei înţelegeri scrise,
autentificată.
Art. 13. – (1) În vederea
dobândirii personalităţii juridice, persoanele care şi-au manifestat voinţa de
a fi membre ale organizaţiei încheie actul constitutiv şi statutul organizaţiei,
în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(2) Statutul organizaţiei este adoptat
cu majoritatea simplă a voturilor participanţilor la adunarea constitutivă, cu
condiţia ca aceşti participanţi să deţină în proprietate, în administrare sau
în folosinţă cel puţin jumătate din suprafaţa de teren a teritoriului organizaţiei
şi să fie de acord să preia întreaga răspundere a exploatării, întreţinerii şi
reparaţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul
organizaţiei.
(3) În cazul organizaţiilor care au ca
obiect de activitate lucrările de irigaţii, condiţia ca membrii să deţină mai
mult de jumătate din suprafaţa de teren trebuie îndeplinită şi pe fiecare plot
de irigaţii sau zonă de reprezentare, conform legii.
(4) Conţinutul minim al actului
constitutiv şi al statutului organizaţiilor se stabileşte prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi, care aprobă şi modelul documentelor de
constituire şi organizare.
(5) Organizaţia constituită potrivit
legii rămâne deschisă şi va primi noi membri până la nivelul teritoriului
organizaţiei.
Art. 14. – (1) Procedura
de constituire a organizaţiilor va fi prevăzută în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi[1].
(2) Pe baza avizului Oficiului de
reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, denumit în continuare Oficiul
de reglementare, constituirea organizaţiilor se autorizează prin ordin al
ministrului, prin care se dispune şi înregistrarea acestora în Registrul naţional
al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare.
(3) Organizaţia dobândeşte personalitate
juridică la data înregistrării sale în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri
funciare.
Art. 15. – (1) Organizaţia
are următoarele organe de conducere şi comisii:
a) adunarea generală;
b) consiliul de administraţie;
c) comisia de cenzori;
d) comisia de conciliere a neînţelegerilor
din interiorul organizaţiei, denumită în continuare comisie de conciliere.
(2) Deciziile
consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi personalul
tehnic şi economic de execuţie al organizaţiei.
Art. 16. – Modul de
organizare şi funcţionare a organelor de conducere şi a comisiilor organizaţiilor
se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, cu
excepţiile prevăzute în acest capitol.
Art. 17. – Adunarea
generală este organul de conducere al organizaţiei, compus din membrii organizaţiei
sau reprezentanţii acestora, care se întruneşte cel puţin de două ori pe an şi
are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 15 alin. (1)
lit. b), c) şi d).
Art. 18. – (1) Statutul
unei organizaţii care nu are sistem de reprezentare va menţiona modalitatea de
alocare a voturilor fiecărui membru la şedinţele adunărilor generale, proporţional
cu mărimea suprafeţei de teren deţinute în proprietate, administrare sau
folosinţă sau pe o altă bază echitabilă care să protejeze interesele fiecărui
membru.
(2) Un membru al organizaţiei poate deţine
cel mult două cincimi din numărul total de voturi.
(3) Membrii unei organizaţii care nu are
un sistem de reprezentare, precum şi proprietarii care au dat în folosinţă terenurile
pe care le deţin unei persoane care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la
art. 12 pentru a fi membru al unei organizaţii pot fi reprezentaţi în adunările
generale pe baza unei procuri speciale, autentificată.
Art. 19. – Comisia de
conciliere soluţionează neînţelegerile patrimoniale în legătură cu activitatea
organizaţiei privind:
a) modalitatea de calcul şi cuantumul
tarifelor practicate pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de
organizaţie şi al altor asemenea tarife, precum şi al cotizaţiilor;
b) suportarea de către membri a
costurilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii a infrastructurii de
îmbunătăţiri funciare aflate în folosinţa sau proprietatea organizaţiei;
c) livrarea apei pentru irigaţii şi prestarea
altor servicii de îmbunătăţiri funciare la termenele şi în condiţiile
stabilite, cu nerespectarea principiului distribuţiei
echitabile şi protecţiei intereselor tuturor beneficiarilor;
d) orice alte neînţelegeri patrimoniale
dintre organizaţie şi membrii săi, precum şi dintre membrii organizaţiei.
Art. 20. – (1) Orice
membru al organizaţiei care a suportat un prejudiciu de natura celor prevăzute
la art. 19 se poate adresa preşedintelui comisiei de conciliere cu o cerere.
(2) Cererea va fi soluţionată de comisia
de conciliere în termen de 14 zile de la data depunerii, cu participarea părţilor,
personal sau prin reprezentant.
(3) Comisia de conciliere analizează
cererea şi probele depuse de părţi şi emite o decizie motivată de admitere sau respingere
a acesteia.
(4) Decizia emisă de comisia de
conciliere este definitivă şi obligatorie pentru părţi şi poate fi atacată la
instanţa competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 21. – Membrii
consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de
conciliere nu sunt salariaţi ai organizaţiei.
Art. 22. – (1) Federaţia
de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, denumită în continuare federaţie, se
înfiinţează din două sau mai multe organizaţii de îmbunătăţiri funciare, în vederea
exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor unor părţi dintr-o amenajare sau a
unei întregi amenajări de îmbunătăţiri funciare care deserveşte în comun
organizaţiile membre.
(2) Federaţia exploatează, întreţine şi
repară infrastructura de îmbunătăţiri funciare situată în afara teritoriului
organizaţiilor cărora le poate presta servicii de îmbunătăţiri funciare şi care
este în legătură funcţională cu sistemele de irigaţii, de desecare şi drenaj,
cu lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii
solului exploatate, întreţinute şi reparate exclusiv de acele organizaţii.
(3) Federaţiile sunt persoane juridice
de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Pot dobândi calitatea de membru al
unei federaţii numai acele organizaţii care beneficiază de partea din
amenajarea de îmbunătăţiri funciare sau de întreaga amenajare pe care federaţia
o exploatează, întreţine şi repară şi cărora li se pot presta servicii de
îmbunătăţiri funciare de acea federaţie.
Art. 23. – (1) Federaţiile
se constituie prin adoptarea de către organizaţiile membre a actului
constitutiv şi a statutului, al căror conţinut minim se stabileşte prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi, care cuprind şi modelul documentelor
de constituire şi organizare.
(2) Constituirea federaţiilor se face cu
respectarea aceloraşi condiţii de avizare, autorizare, formă şi publicitate ca şi
cele cerute pentru constituirea organizaţiilor şi potrivit procedurii prevăzute
de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Federaţiile se organizează şi funcţionează
în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 24. – În realizarea
activităţilor de interes public, federaţiile au următoarele atribuţii:
a) încheierea de contracte cu Administraţia
sau cu alţi furnizori, pentru livrarea apei pentru irigaţii şi prestarea altor servicii
de îmbunătăţiri funciare;
b) încheierea de contracte cu furnizorul
de energie electrică sau termică pentru livrarea energiei necesare exploatării
unei părţi autonome funcţional ori a întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare
aflate în administrarea sa;
c) prestarea de servicii de îmbunătăţiri
funciare către organizaţiile membre şi alţi beneficiari, pe bază de tarife;
d) angajarea personalului calificat
necesar;
e) achiziţionarea, închirierea,
înlocuirea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentului de
îmbunătăţiri funciare;
f) asigurarea pazei şi protecţiei
infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din cadrul amenajării de îmbunătăţiri
funciare sau a părţii de amenajare exploatate, întreţinute şi reparate de federaţie;
g) deschiderea de conturi bancare şi
efectuarea de operaţiuni financiare prin aceste conturi;
h) organizarea de instruiri ale
reprezentanţilor organizaţiilor membre, prin specialiştii proprii sau prin
servicii prestate de terţi;
i) aprobarea regulamentelor interne
obligatorii pentru organizaţiile membre, pentru reprezentanţii organizaţiilor membre
participanţi la activitatea federaţiei, precum şi pentru angajaţii federaţiei;
j) înaintarea de propuneri privind
reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din
cadrul teritoriului său;
k) angajarea de experţi şi consultanţi
pentru asigurarea sporirii eficienţei funcţionării federaţiei sau a organizaţiilor
membre;
l) contractarea de studii de cercetare şi
de teren pentru extinderea amenajării de îmbunătăţiri funciare existente, realizarea
de noi sisteme, lucrări sau amenajări şi dezvoltarea activităţii federaţiei.
Art. 25. – Dizolvarea,
lichidarea şi reorganizarea organizaţiilor şi federaţiilor, precum şi
modificarea statutului acestora se fac potrivit normelor metodologice de
aplicare a prezentei legi, cu avizul Oficiului de reglementare.
CAPITOLUL III
Dreptul de proprietate şi de
folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi a terenului
Art. 26. – Asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, înfiinţate
potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaţiile
utilizatorilor de apă pentru irigaţii[2],
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 573/2001, cu modificările
ulterioare, care se reorganizează, în condiţiile prezentei legi, în organizaţii
ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, preiau bunurile mobile şi imobile
aflate în proprietatea sau în folosinţa acestora, precum şi:
a) dreptul de proprietate deţinut de
asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii asupra infrastructurii de irigaţii,
constând din staţii de pompare de punere sub presiune şi construcţii hidrotehnice,
împreună cu dotările şi terenul aferent, conducte subterane, precum şi alte
asemenea bunuri situate pe teritoriul organizaţiei şi obligaţiile corelative;
b) dreptul de folosinţă deţinut de asociaţia
utilizatorilor de apă pentru irigaţii asupra infrastructurii de irigaţii aparţinând
domeniului privat al statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau unor
persoane fizice ori juridice, constând în staţii de pompare de punere sub
presiune şi construcţii hidrotehnice, împreună cu dotările şi terenul aferent,
conducte subterane, precum şi alte asemenea bunuri situate pe teritoriul
organizaţiei.
Art. 27. – (1)
Infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al
statului, aflată în folosinţa Administraţiei, societăţilor comerciale, staţiunilor
şi institutelor de cercetare şi producţie agricolă, unităţilor de învăţământ agricol
şi silvic, precum şi a altor instituţii publice, situată pe teritoriul unei
organizaţii, se transmite la cerere, fără plată, în proprietatea acelei
organizaţii, în condiţiile legii.
(2) Infrastructura de îmbunătăţiri
funciare aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale
se transmite, la cerere, în proprietatea sau folosinţa organizaţiilor ori
federaţiilor prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau al
municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
(3) Organizaţiile dobândesc dreptul de
proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând
domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile
Legii nr. 213/1998, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Transmiterea dreptului de folosinţă
sau de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea
Administraţiei se face pe bază de protocol de predare-preluare aprobat prin
ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, cu
specificarea obligaţiilor privind exploatarea, întreţinerea, reparaţiile şi
paza integrităţii bunurilor.
(5) Punerea în funcţiune a
infrastructurii de irigaţii care face obiectul transmiterii la cerere, fără
plată, în folosinţa sau în proprietatea unei organizaţii se realizează din
fonduri asigurate în totalitate de la bugetul de stat.
(6) Transmiterea dreptului de folosinţă
sau de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea
persoanelor fizice sau juridice se face cu respectarea prevederilor legale în
vigoare privind publicitatea şi înregistrarea circulaţiei bunurilor imobile.
(7) În termen de 30 de zile de la data
dobândirii personalităţii juridice, organizaţia are obligaţia de a încheia cu
furnizorul de apă contract multianual pentru o
perioadă de cel puţin 3 ani.
Art. 28. – (1) Federaţiile
pot primi în folosinţă gratuită, în condiţiile legii, o parte dintr-o amenajare
de îmbunătăţiri funciare sau o întreagă amenajare de îmbunătăţiri funciare
aflată în proprietatea publică a statului.
(2) Condiţiile exploatării, întreţinerii
şi reparaţiilor efectuate de federaţie asupra părţii de amenajare sau întregii
amenajări de îmbunătăţiri funciare aflate în folosinţă gratuită, conform alin.
(1), precum şi durata folosinţei sunt cuprinse în protocolul de transmitere a
folosinţei gratuite.
(3) Punerea în funcţiune a infrastructurii
de irigaţii care face obiectul transmiterii la cerere, fără plată, în folosinţa
unei federaţii, se realizează din fonduri asigurate în totalitate de la bugetul
de stat.
Art. 29. – Administraţia,
organizaţiile şi federaţiile au obligaţia asigurării pazei şi protecţiei
infrastructurii pe care o exploatează, o întreţin şi o repară, potrivit legii.
Art. 30. – (1) Administraţia
administrează infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului
public şi privat al statului, cu excepţia celei situate pe terenurile incluse
în fondul forestier proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională
a Pădurilor – Romsilva.
(2) Lista bunurilor care alcătuiesc
infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public al
statului este prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 31. – Infrastructura
de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului, situată pe
terenurile cu destinaţie agricolă deţinute în exploatare de societăţile
comerciale cu capital majoritar de stat, se transmite în administrare Administraţiei
şi se înregistrează în patrimoniul acesteia, cu reducerea corespunzătoare a
capitalului lor social, prin diminuarea participaţiei statului.
Art. 32. – Bunurile ce
alcătuiesc infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public
al statului se transmit în administrarea Administraţiei, prin protocol de predare-preluare
aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale, cu specificarea obligaţiilor acesteia privind exploatarea, întreţinerea,
reparaţiile şi paza integrităţii acestor bunuri.
Art. 33. – Amenajările de
îmbunătăţiri funciare, sistemele de irigaţii sau desecare şi drenaj şi
lucrările de apărare împotriva inundaţiilor ori combatere a eroziunii solului
pot fi de utilitate publică, în condiţiile legii.
Art. 34. – (1) Administraţia,
organizaţiile şi federaţiile pot dobândi, în condiţiile legii, un drept de
servitute asupra terenului unui proprietar, acolo unde acesta se justifică din
motive tehnice şi economice, cu acordul scris al proprietarilor de teren,
potrivit legii.
(2) Reprezentanţii Administraţiei,
organizaţiilor şi federaţiilor pot intra pe terenul unei persoane, în cazuri de
urgenţă, în scopul efectuării de controale, remedierii unor defecţiuni, înlăturării
urmărilor unor dezastre şi aplicării de măsuri de protecţie a mediului
înconjurător.
(3) Proprietarii de teren vor fi
despăgubiţi, potrivit legii, pentru daunele provocate terenului sau culturilor
lor, în cazurile menţionate la alin. (1) şi (2).
Art. 35. – Pentru
realizarea oricărei investiţii, Administraţia, organizaţiile şi federaţiile
emit, după caz, la cerere, avize pentru scoaterea din circuitul agricol a
terenurilor deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare din aria lor
de responsabilitate. Aprobarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor se
face potrivit prevederilor legale în vigoare.
CAPITOLUL IV
Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor
Funciare
Art. 36. – (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, se înfiinţează Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor
Funciare prin reorganizarea Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A.,
care se divizează în vederea privatizării conform principiilor stabilite de
prezenta lege.
(2) Administraţia este persoană juridică
română de interes public naţional şi funcţionează pe bază de gestiune economică
şi autonomie financiară, sub autoritatea ministerului.
(3) Sediul central al Administraţiei
este în Bucureşti, Şos. Olteniţei nr. 35–37, sectorul 4.
(4) Administraţia îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu
regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului[3].
(5) Administraţia are în structura sa
sucursale teritoriale fără personalitate juridică, ce au în alcătuire unităţi
de administrare organizate la nivelul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau
al grupurilor de amenajări de îmbunătăţiri funciare.
Art. 37. – (1) Administraţia
desfăşoară următoarele activităţi:
a) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, cu excepţia
amenajărilor sau părţilor de amenajare preluate de federaţii, precum şi a
amenajărilor cărora li s-a retras recunoaşterea de utilitate publică şi în cadrul
cărora s-au constituit organizaţii;
b) executarea lucrărilor de conservare a
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau a părţilor de amenajare cărora li s-a
retras recunoaşterea de utilitate publică;
c) scoaterea din funcţiune a lucrărilor
din amenajările de îmbunătăţiri funciare sau părţi de amenajare cărora li s-a
retras recunoaşterea de utilitate publică şi valorificarea materialelor rezultate,
în conformitate cu prevederile prezentei legi;
d) redarea în circuitul agricol a
terenurilor rezultate în urma dezafectării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
e) realizarea de investiţii pentru
reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente şi execuţia de noi
amenajări;
f) informarea şi instruirea în domeniul
îmbunătăţirilor funciare;
g) realizarea şi asigurarea funcţionării
sistemului naţional de supraveghere, evaluare, prognoză şi avertizare privind
efectele economice şi ecologice ale activităţilor de îmbunătăţiri funciare;
h) asigurarea alimentării cu apă a unor
localităţi, amenajări piscicole, incinte agricole şi industriale, prin
amenajările de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea sa, în condiţiile
legii;
i) prestarea de servicii de îmbunătăţiri
funciare către organizaţii, federaţii şi alte persoane fizice şi juridice;
j) cooperarea internaţională, în
limitele împuternicirii acordate de minister;
k) desfăşurarea altor activităţi de
interes public, prevăzute de prezenta lege.
(2) Administraţia aplică principiile
realizării obiectivelor îmbunătăţirilor funciare stabilite de prezenta lege,
gestionează eficient resursele proprii şi pe cele date în administrarea sa,
prin valorificarea optimă a acestora şi, totodată, asigură integritatea şi funcţionarea
durabilă a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea sa şi
contractează cu terţi furnizori achiziţia de bunuri şi servicii, cu respectarea
legislaţiei privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii.
Art. 38. – (1) Administraţia
exploatează, administrează, întreţine şi repară amenajările de îmbunătăţiri funciare
din domeniul public sau privat al statului, declarate de utilitate publică, cu
excepţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Lista iniţială a amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare ce se administrează de Administraţie este inclusă în
regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei.
(3) O amenajare de îmbunătăţiri funciare
sau o parte autonomă funcţional a unei amenajări de îmbunătăţiri funciare este
declarată de utilitate publică, potrivit criteriilor stabilite prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Anual, în funcţie de îndeplinirea
criteriilor stabilite conform alin. (3), lista amenajărilor ce se administrează
de Administraţie se modifică sau se completează şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea Administraţiei[4].
(5) Costurile de desfăşurare a activităţilor
prevăzute la alin. (1) se acoperă din tarifele pentru serviciile prestate în conformitate
cu prevederile prezentei legi şi, în completare, de la bugetul de stat sau alte
fonduri publice.
(6) Anual, prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea ministerului, se aprobă nivelul fondurilor publice pe activităţi şi
amenajări de îmbunătăţiri funciare de utilitate publică, precum şi cota din
cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii ce se va suporta din
tarife şi cota ce se va suporta de la bugetul de stat, pentru alte activităţi
de îmbunătăţiri funciare decât cele de irigaţii.
Art. 39. – (1) Dacă o
amenajare de îmbunătăţiri funciare sau o parte a unei amenajări de îmbunătăţiri
funciare nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 38 alin. (3), prin
hotărâre a Guvernului i se retrage recunoaşterea de utilitate publică şi, după
caz, se trece din domeniul public în domeniul privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale[4].
(2) Amenajările de îmbunătăţiri funciare
sau părţile unor amenajări de îmbunătăţiri funciare, prevăzute la alin. (1), se
trec în conservare pentru o perioadă de până la 5 ani, perioadă în care acestea
pot fi:
a) transmise în proprietate sau date în
folosinţă gratuită unei organizaţii ori federaţii, potrivit legii;
b) vândute unui cumpărător privat,
potrivit legii;
c) concesionate sau închiriate, potrivit
legii;
d) scoase din funcţiune, potrivit legii;
e) valorificate, potrivit legii.
(3) Conservarea unei amenajări de
îmbunătăţiri funciare sau a unei părţi a unei amenajări de îmbunătăţiri
funciare se realizează prin asigurarea pazei acesteia şi prin dezafectarea şi
depozitarea corespunzătoare a echipamentelor şi instalaţiilor aferente.
(4) În termen de 90 de zile de la
trecerea în conservare a amenajării de îmbunătăţiri funciare sau a părţii de
amenajare de îmbunătăţiri funciare, prevăzută la alin. (1), Administraţia va
face publicitate, în vederea aplicării măsurilor prevăzute la alin. (2) lit. a)–c).
(5) Scoaterea din funcţiune a unei
amenajări de îmbunătăţiri funciare sau a unei părţi a acesteia se aprobă prin
ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la propunerea
Administraţiei.
(6) În perioada cuprinsă între intrarea
în vigoare a hotărârii Guvernului de retragere a recunoaşterii de utilitate
publică a unei amenajări de îmbunătăţiri funciare sau unei părţi de amenajare de
îmbunătăţiri funciare şi până la finalizarea uneia dintre măsurile prevăzute la
alin. (2) lit. a)–c), Administraţia asigură exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile
acelei amenajări sau părţi de amenajare, finanţarea acestor activităţi
efectuându-se în condiţiile prezentei legi.
Art. 40. – Administraţia
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) întocmeşte şi pune în aplicare
planurile anuale de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare declarate de utilitate publică;
b) elaborează bugetul de venituri şi
cheltuieli şi planul de activitate pentru exerciţiul financiar următor;
c) inventariază anual amenajările de
irigaţii, cu evidenţierea distinctă a celor funcţionale;
d) elaborează tarife pentru servicii de
îmbunătăţiri funciare;
e) elaborează studii, proiecte, programe
de cercetare şi propuneri anuale pentru investiţii în reabilitarea amenajărilor
de îmbunătăţiri funciare existente sau execută noi amenajări şi supraveghează
realizarea acestor lucrări de investiţii, precum şi propuneri de elemente de
strategie şi politici sectoriale;
f) urmăreşte impactul asupra mediului
înconjurător al activităţilor de îmbunătăţiri funciare şi ia măsuri de
diminuare sau corective în conformitate cu legislaţia protecţiei mediului;
g) asigură paza şi protecţia
infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare pe care le administrează, exploatează, întreţine şi repară;
h) urmăreşte permanent starea tehnică a
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrare;
i) desfăşoară acţiuni de prevenire şi
protecţie a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea sa faţă
de acţiunea factorilor de risc şi a calamităţilor naturale, fenomenelor meteorologice
periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice;
j) pregăteşte şi pune în aplicare
planurile de acţiune în cazuri de urgenţă;
k) emite avize tehnice pentru instalaţiile
care se amplasează şi construcţiile care se execută în zona amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare din administrarea sa;
l) elaborează şi finanţează planul
propriu de cercetare, proiectare şi informatică;
m) coordonează şi îndrumă metodologic
controlul tehnic de calitate a exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, efectuat de sucursalele teritoriale;
n) avizează documentaţiile tehnice,
contractează şi finanţează lucrările de investiţii contractate cu terţi
furnizori şi verifică derularea şi recepţionarea lucrărilor, potrivit legii;
o) elaborează studiile privind necesarul
forţei de muncă pe structuri de personal, pregătirea şi perfecţionarea
întregului personal, selectarea şi promovarea acestuia în cadrul unităţilor din
subordine;
p) organizează şi aprobă planul de audit public intern, organizează controlul financiar
preventiv şi evidenţa angajamentelor conform legii, efectuează analize
economice şi tehnice asupra organizării şi desfăşurării activităţilor;
q) organizează şi participă la activităţi de cooperare tehnico-economică internaţională
în domeniul îmbunătăţirilor funciare, al gospodăririi apelor şi protecţiei
mediului;
r) verifică şi dispune măsuri privind
organizarea contabilităţii pentru veniturile proprii şi subvenţiile alocate de
la bugetul de stat în completarea acestora, pentru activitatea de irigaţii, şi,
separat, pentru alte activităţi de îmbunătăţiri funciare.
Art. 41. – (1) Pentru
realizarea activităţilor sale, Administraţia contractează cu terţi furnizori
elaborarea de studii, prestarea de servicii de cercetare şi/sau
de proiectare, executarea de lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii, inclusiv
achiziţionarea sau închirierea echipamentului necesar desfăşurării activităţilor
sale, precum şi a echipamentelor de intervenţie pentru a face faţă situaţiilor
de urgenţă, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice.
(2) Sunt exceptate de la prevederile
alin. (1) lucrările de întreţinere curentă în amenajările de îmbunătăţiri
funciare de utilitate publică, altele decât irigaţiile, care se vor executa de către
Administraţie.
(3) Până la transmiterea către organizaţii
şi federaţii a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, Administraţia contractează
serviciile de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale acesteia cu terţii
prestatori de servicii.
Art. 42. – (1) Finanţarea
cheltuielilor curente ale Administraţiei se asigură din venituri proprii şi din
subvenţii de la bugetul de stat.
(2) Cheltuielile de natura investiţiilor
se acoperă total sau parţial de la bugetul de stat, după cum urmează:
a) obiectivele de investiţii noi sau în
continuare privind infrastructura de îmbunătăţiri funciare din domeniul public
al statului, total de la bugetul de stat, iar cele privind infrastructura de
îmbunătăţiri funciare din domeniul privat al statului, parţial de la bugetul de
stat;
b) studiile, proiectarea şi cercetarea
aplicativă legate de obiectul său de activitate, total de la bugetul de stat;
c) echipamentele tehnologice aferente
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare din domeniul public al statului, total de
la bugetul de stat;
d) expertizarea
lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din cadrul infrastructurii aparţinând
domeniului public al statului şi consultanţa de specialitate referitoare la
aceste lucrări, total de la bugetul de stat;
e) alte cheltuieli de investiţii,
potrivit prevederilor art. 46 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice,
cu modificările ulterioare, total de la bugetul de stat.
(3) Veniturile proprii ale Administraţiei
se constituie din:
a) tarife de prestări de servicii de
irigaţii percepute beneficiarilor pentru serviciile de livrare a apei de irigaţii,
întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de irigaţii declarate de utilitate
publică;
b) tarife de prestări de servicii de
desecare şi drenaj, apărare împotriva inundaţiilor şi combatere a eroziunii
solului, percepute beneficiarilor, referitoare la exploatarea, întreţinerea şi
reparaţiile amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică,
altele decât cele de irigaţii;
c) dobânzi încasate pentru depozitele şi
sumele disponibile din conturile proprii;
d) dobânzi şi penalităţi percepute
pentru serviciile prestate, a căror contravaloare nu a fost încasată la termen;
e) tarife de prestări de servicii de
alimentare cu apă a unor localităţi, incinte agricole şi industriale, a unor
amenajări piscicole şi de evacuare a apelor pluviale, menajere şi industriale
uzate, ce respectă normele în vigoare;
f) sumele încasate din închirierea
bunurilor din domeniul privat al statului, aflate în patrimoniul Administraţiei;
g) tarifele de trecere pe digurile
aflate în administrarea Administraţiei, percepute pentru întreţinerea secţiunii
acestora şi a rampelor de acces;
h) tarife pentru eliberarea avizelor
tehnice şi de specialitate, precum şi a avizelor şi acordurilor de scoatere din
circuitul agricol;
i) sume încasate din dezafectarea
infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, ca urmare a scoaterii din circuitul
agricol a suprafeţelor ocupate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare;
j) valorificarea materialului lemnos
rezultat în urma lucrărilor de întreţinere şi regenerare a plantaţiilor silvice
pentru combaterea eroziunii solului;
k) sume rezultate din valorificarea masei
ierboase, obţinute în urma lucrărilor de întreţinere a digurilor şi a reţelei
de canale;
l) sume încasate din închirierea unor
bunuri, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administraţiei şi
care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(4) Cheltuielile administrative,
materiale şi de personal necesare desfăşurării activităţilor Administraţiei se
acoperă total sau parţial din subvenţii de la bugetul de stat, după cum urmează:
a) exploatarea, întreţinerea, reparaţiile
şi administrarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică,
care nu sunt amenajări de irigaţii, total de la bugetul de stat;
b) lucrărilor de întreţinere şi reparaţii
de natura investiţiilor la prizele de apă pentru irigaţii, dragarea/decolmatarea
şenalelor, andocarea şi reparaţiile specifice staţiilor
de pompare plutitoare, reparaţiile accidentale, intervenţiile pentru
înlăturarea efectelor calamităţilor naturale asupra infrastructurii de irigaţii,
total de la bugetul de stat;
c) acţiunilor de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile
hidrotehnice, precum şi constituirii stocurilor de materiale şi mijloace de
apărare, mijloace de intervenţie şi avertizare, mijloace fixe şi echipamente de
protecţie, siguranţă şi cazarmament, care se realizează conform normativelor în
vigoare, total de la bugetul de stat;
d) reabilitarea infrastructurii aparţinând
domeniului public al statului din amenajările de îmbunătăţiri funciare
existente sau conservarea obiectivelor de investiţii sistate ori întrerupte temporar,
total de la bugetul de stat;
e) reabilitarea infrastructurii aparţinând
domeniului privat al statului din amenajările de îmbunătăţiri funciare
existente, parţial de la bugetul de stat;
f) protecţiei mediului, prin lucrări de
îmbunătăţiri funciare şi monitorizarea efectelor acestor lucrări, inclusiv
lucrări de amenajamente silvice, total de la bugetul de stat;
g) informarea publică şi instruirea în
domeniul îmbunătăţirilor funciare, parţial de la bugetul de stat;
h) funcţionarea sistemului naţional de
supraveghere, evaluare, prognoză şi avertizare privind efectele economice şi ecologice
ale activităţilor de îmbunătăţiri funciare, total de la bugetul de stat;
i) conservarea şi asigurarea pazei
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare neutilizate,
aflate în conservare, total de la bugetul de stat;
j) salarizării personalului prevăzut în
statele de funcţii ale unităţii centrale, ale sucursalelor teritoriale şi unităţilor
de administrare ale Administraţiei, altor cheltuieli de personal, precum şi
cheltuielilor curente necesare funcţionării acestora, parţial de la bugetul de
stat;
k) paza amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare în afara perioadei de utilizare, total de la bugetul de stat;
l) executarea probelor tehnologice, epuizmentelor şi consumul de energie pe perioada nefuncţionării, total de la bugetul de stat.
Art. 43. – Pentru cazuri
excepţionale, cum sunt calamităţile produse de cauze naturale sau de activităţile
antropice neprevăzute, care fac imposibilă funcţionarea întregii amenajări de
îmbunătăţiri funciare sau a unei părţi a acesteia, Guvernul, la propunerea
ministerului, poate aproba măsurile tehnice şi fondurile necesare pentru
remedierea avariilor, înlăturarea efectelor defavorabile şi repunerea în stare
de funcţionare a infrastructurii afectate.
Art. 44. – (1)
Patrimoniul Administraţiei se constituie prin preluarea unei părţi a activului
patrimonial al Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A. şi
cuprinde bunurile corporale aparţinând domeniului privat al statului necesare
desfăşurării activităţii sale, precum şi bunuri necorporale,
cum este dreptul de administrare şi folosinţă a bunurilor din domeniul public
sau privat al statului, conform hotărârii Adunării generale a acţionarilor
Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A.
(2) Valoarea iniţială a patrimoniului
Administraţiei se stabileşte pe baza datelor din ultima balanţă de verificare a
Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A. şi este inclusă
în regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei, care se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.
(3) În primii 5 ani de la înfiinţare,
Administraţia va efectua reevaluarea imobilizărilor corporale preluate,
prevăzute la alin. (1), cu reflectarea diferenţelor rezultate pe seama
conturilor de capital şi rezerve.
Art. 45. – Predarea-preluarea
patrimoniului se face prin protocol încheiat între Societatea Naţională
„Îmbunătăţiri Funciare” – S.A. şi Administraţie, care se aprobă prin
ordin al ministrului. Protocolul va conţine în anexă inventarul activelor preluate.
Art. 46. – (1) Administraţia
este condusă de un consiliu de administraţie, ai cărui membri sunt numiţi prin
ordin al ministrului şi care îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului
de organizare şi funcţionare a Administraţiei.
(2) Activitatea curentă a Administraţiei
este condusă de un director general. Executarea operaţiunilor Administraţiei
este coordonată de directori executivi, angajaţi ai acesteia, aprobaţi de
consiliul de administraţie şi numiţi de directorul general.
(3) Activitatea curentă a sucursalelor
teritoriale este condusă de directori.
Art. 47. – (1) Consiliul
de administraţie este compus din 7 membri, dintre care:
a) 3 specialişti din cadrul
ministerului;
b) un specialist desemnat de autoritatea
centrală pentru gestionarea finanţelor publice;
c) unul desemnat de autoritatea centrală
pentru gospodărirea apelor;
d) 2 specialişti recunoscuţi pe plan naţional
în domeniul îmbunătăţirilor funciare.
(2) Membrii consiliului de administraţie
nu sunt salariaţi ai Administraţiei.
(3) Consiliul de administraţie îşi numeşte
un secretar care nu este membru al acestuia.
Art. 48. – (1) Membrii
consiliului de administraţie se numesc, la propunerea autorităţilor din care
fac parte, prin ordin al ministrului, pentru o perioadă de 5 ani, cu excepţia
celor nominalizaţi de minister, care vor fi membri ai consiliului de administraţie
pe perioada cât deţin funcţia din minister.
(2) Membrii consiliului de administraţie
şi secretarul acestuia vor primi o indemnizaţie de şedinţă, care se plăteşte
din bugetul Administraţiei. Cuantumul indemnizaţiei de şedinţă se aprobă prin
ordin al ministrului, la propunerea consiliului de administraţie, şi va fi de
până la 20% din salariul directorului general.
Art. 49. – Consiliul de
administraţie îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) prezintă un raport trimestrial şi
anual către ministru privind activităţile şi performanţele Administraţiei;
b) aprobă proiectul situaţiilor
financiare anuale ale Administraţiei după analiza raportului directorului
general şi îl supune aprobării ministrului;
c) aprobă proiectul bugetului de
venituri şi cheltuieli, al programului de activitate pentru exerciţiul
financiar următor şi al indicatorilor anuali de performanţă ai Administraţiei,
pentru a fi înaintate spre aprobare ministerului;
d) aprobă numirea directorilor executivi
şi a directorilor sucursalelor Administraţiei, la propunerea directorului
general;
e) aprobă, la propunerea directorului
general, structura organizatorică şi statul de funcţii ale Administraţiei,
precum şi ale sucursalelor teritoriale;
f) aprobă propunerile de tarife şi
structura tarifelor pentru livrarea apei pentru irigaţii, precum şi pentru alte
servicii de îmbunătăţiri funciare;
g) urmăreşte continuu şi analizează
performanţele financiare şi de funcţionare ale Administraţiei;
h) aprobă, la propunerea directorului
general, distribuirea excedentului provenit din veniturile proprii către
investiţii de capital şi alte fonduri;
i) asigură organizarea contabilităţii
separat cu privire la veniturile proprii şi la subvenţiile alocate de la
bugetul de stat în completarea acestora, precum şi cu privire la activitatea de
irigaţii şi separat cu privire la alte activităţi de îmbunătăţiri funciare;
j) aprobă distribuirea pe sucursale
teritoriale şi activităţi a subvenţiilor de la bugetul de stat prevăzute în
bugetul ministerului, la propunerea directorului general;
k) aprobă regulamentele interne de funcţionare
a Administraţiei;
l) aprobă planurile de intervenţie în
caz de urgenţă sau de accidente la construcţiile hidrotehnice aflate în
administrarea sa;
m) aprobă obiectivele de investiţii
finanţate din veniturile proprii ale Administraţiei, credite sau fonduri
publice sau, după caz, propune obiective de investiţii a căror aprobare este de
competenţa altor organe ale administraţiei publice centrale;
n) aprobă contractarea de credite
interne potrivit reglementărilor în vigoare;
o) aprobă programele de activitate
anuale şi multianuale privind investiţiile, exploatarea,
întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
p) propune proiecte de investiţii pentru
realizarea de noi amenajări de îmbunătăţiri funciare sau executarea de lucrări
la amenajările existente care vor fi prezentate ministerului spre aprobare;
q) aprobă lista specialiştilor împuterniciţi pentru constatarea încălcării
prevederilor prezentei legi şi aplicării sancţiunilor;
r) stabileşte prerogativele directorului
general în vederea negocierii contractului colectiv de muncă;
s) aprobă închirierea bunurilor din
domeniul privat al statului, aparţinând patrimoniului Administraţiei;
t) aprobă orice altă măsură necesară
desfăşurării activităţii Administraţiei, cu încadrarea în bugetul de venituri şi
cheltuieli.
Art. 50. – (1) Ministrul
poate demite un membru al consiliului de administraţie în următoarele situaţii:
a) absentează nejustificat
la trei şedinţe consecutive ale consiliului de administraţie;
b) desfăşoară activităţi concurente,
este implicat în interes personal într-o achiziţie publică organizată de
Administraţie sau orice alte activităţi ce conduc la un conflict de interese
real sau potenţial;
c) este condamnat pentru săvârşirea de
infracţiuni;
d) pentru alte motive, la propunerea preşedintelui
consiliului de administraţie.
(2) Consiliul de administraţie poate
conferi prerogative de reprezentare directorilor sucursalelor teritoriale
pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale acestora şi poate, de asemenea,
recurge la experţi pentru studiul şi rezolvarea anumitor probleme tehnice
complexe.
Art. 51. – (1) Consiliul
de administraţie se va întruni în şedinţe cel puţin o dată pe lună. Şedinţele
consiliului de administraţie vor fi convocate de preşedinte.
(2) Consiliul de administraţie ia
decizii cu majoritatea absolută a voturilor, adoptă propriile reguli de
procedură, iar dezbaterile şedinţelor consiliului de administraţie se consemnează
în procese-verbale de şedinţă.
Art. 52. – (1) Directorul
general este propus de consiliul de administraţie, potrivit legii, şi numit
prin ordin al ministrului pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit.
Directorul general este angajat pe bază de contract individual de muncă şi
contract de performanţă, anexă la contractul individual de muncă, încheiate cu
consiliul de administraţie, în condiţiile legii.
(2) Directorul general asigură
conducerea generală a activităţilor curente ale Administraţiei, potrivit
regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia şi deciziilor
consiliului de administraţie.
(3) Directorul general va fi supus
evaluării anuale, în condiţiile legii.
(4) Directorul general îndeplineşte
următoarele atribuţii:
a) propune structura organizatorică şi
statul de funcţii ale Administraţiei şi le supune aprobării consiliului de
administraţie;
b) întocmeşte raportul anual de
activitate şi, la solicitarea consiliului de administraţie, situaţiile
financiare ale Administraţiei pentru anul în curs, precum şi proiectul
programului de activităţi şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli
pentru anul următor;
c) elaborează propuneri de distribuire a
excedentului provenit din veniturile proprii către investiţii de capital şi
alte fonduri, pe care le supune aprobării consiliului de administraţie;
d) analizează, împreună cu directorii
executivi, performanţa economică a sucursalelor şi încadrarea acestora în
bugetul de venituri şi cheltuieli, raportează consiliului de administraţie modul
de îndeplinire a indicatorilor de performanţă şi stabileşte acţiunile ce se vor
întreprinde;
e) negociază contractul colectiv de
muncă împreună cu reprezentanţii salariaţilor;
f) angajează şi concediază personalul şi
încheie contractele individuale de muncă;
g) încheie acte juridice în numele
Administraţiei, potrivit delegării date de consiliul de administraţie;
h) reprezintă Administraţia în relaţiile
cu terţii, în limitele delegării acordate de consiliul de administraţie;
i) asigură îndeplinirea obiectivelor şi
criteriilor de performanţă stabilite împreună cu consiliul de administraţie;
j) asigură organizarea contabilităţii pentru
veniturile proprii şi subvenţiile alocate de la bugetul de stat în completarea acestora,
precum şi pentru activitatea de irigaţii şi, separat, pentru alte activităţi de
îmbunătăţiri funciare;
k) deleagă directorilor sucursalelor
teritoriale atribuţiile privind angajarea şi concedierea personalului, cu excepţia
personalului de conducere şi de reprezentare în relaţiile cu terţii, în
limitele stabilite în regulamentul de organizare şi funcţionare;
l) îndeplineşte alte atribuţii stabilite
de consiliul de administraţie sau prevăzute de lege.
Art. 53. – (1) Personalul
Administraţiei va fi angajat, promovat şi eliberat din funcţie cu respectarea
legislaţiei muncii în vigoare, a regulamentului de organizare şi funcţionare a
Administraţiei şi a contractului colectiv sau individual de muncă. Salariaţii
Administraţiei nu au statut de funcţionari publici.
(2) Personalul necesar desfăşurării
activităţii Administraţiei va fi preluat de la Societatea Naţională „Îmbunătăţiri
Funciare” – S.A. conform prevederilor legale în vigoare.
(3) Numărul de posturi din structura
organizatorică a Administraţiei care vor fi preluate de la Societatea Naţională
„Îmbunătăţiri Funciare” – S.A. se stabileşte prin regulamentul de
organizare şi funcţionare a Administraţiei. Dimensionarea personalului preluat
de către Administraţie se va face conform normelor de muncă şi normativelor de
personal în vigoare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de îmbunătăţiri
funciare, precum şi legislaţiei privind protecţia muncii.
(4) Numărul de posturi necesar desfăşurării
activităţii Administraţiei se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare
a acesteia.
(5) În vederea atragerii de tineri
specialişti, Administraţia poate asigura locuinţe de serviciu personalului
propriu în spaţiile existente şi/sau spaţii
nou-construite. Fondurile necesare pot fi, după caz, alocaţii de la bugetul de
stat şi venituri proprii ale Administraţiei.
Art. 54. – (1) Administraţia
îşi desfăşoară activitatea la nivel teritorial, prin sucursalele sale teritoriale,
şi la nivel de amenajare de îmbunătăţiri funciare sau grup de amenajări de
îmbunătăţiri funciare prin unităţile de administrare din alcătuirea
sucursalelor teritoriale.
(2) Sucursalele sunt unităţi fără
personalitate juridică, cu gestiune economico-financiară, care ţin evidenţa
contabilă la nivel de balanţă de verificare.
(3) Sucursalele teritoriale şi unităţile
de administrare exploatează, întreţin, repară şi administrează amenajările de îmbunătăţiri
funciare şi desfăşoară activităţi de îmbunătăţiri funciare în cadrul unei zone
delimitate, pe baza structurii funcţionale a amenajărilor sau grupurilor de
amenajări pe care acestea le administrează.
(4) Numărul sucursalelor, competenţa
teritorială a acestora şi relaţiile funcţionale cu Administraţia se stabilesc
prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei.
(5) Directorii sucursalelor Administraţiei
sunt angajaţi în condiţiile legii şi sunt numiţi în funcţie prin decizie a
directorului general, cu aprobarea consiliului de administraţie. Atribuţiile directorilor
de sucursală se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
Administraţiei şi prin contractele individuale de muncă.
Art. 55. – (1)
Activitatea fiecărei sucursale teritoriale este supravegheată de un consiliu de
sucursală, iar activitatea fiecărei unităţi de administrare este supravegheată
de un consiliu de unitate de administrare. Din aceste consilii fac parte reprezentanţi
ai organizaţiilor, federaţiilor şi ai altor beneficiari de servicii de îmbunătăţiri
funciare prestate de Administraţie. Din consiliile de sucursală fac parte şi
specialişti recunoscuţi pe plan local în domeniul îmbunătăţirilor funciare.
Consiliile de sucursală înaintează consiliului de administraţie al Administraţiei,
iar cele de unitate de administrare conducerii sucursalei în subordinea căreia
se află unitatea de administrare recomandări de îmbunătăţire a activităţii
sucursalei teritoriale, respectiv a unităţii de administrare.
(2) Atribuţiile consiliilor de sucursală
şi ale consiliilor de unitate de administrare, condiţiile şi procedura de
desemnare şi de numire a membrilor lor, precum şi funcţionarea acestor consilii
sunt prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei.
(3) Pentru activitatea desfăşurată, membrii
consiliului de sucursală şi ai consiliului de unitate de administrare nu sunt remuneraţi.
CAPITOLUL V
Serviciile de îmbunătăţiri funciare
Art. 56. – Administraţia livrează apă pentru irigaţii, la solicitarea
beneficiarilor, în următoarele condiţii:
a) pe bază de contracte de prestări de
servicii cu executare succesivă încheiate pe termen lung, denumite în
continuare contracte multianuale;
b) pe bază de contracte de prestări de
servicii pentru un sezon de irigaţii, denumite în continuare contracte sezoniere;
c) pe bază de contracte de prestări de
servicii în amenajările de irigaţii sau părţi de amenajări de irigaţii a căror
infrastructură nu s-a transmis organizaţiilor, conform legii.
Art. 57. – (1) Contractul
multianual se încheie de furnizorul de apă cu
organizaţii sau federaţii pentru o perioadă de 5 ani, cu obligaţia ca în
fiecare an beneficiarul să plătească contribuţia proprie la tariful anual.
(2) Conform contractului sezonier,
beneficiarul plăteşte un tarif sezonier pentru irigaţii.
Art. 58. – Conform
contractului multianual se plătesc următoarele
tarife:
a) un tarif anual;
b) un tarif de livrare a apei pentru
irigaţii.
Art. 59. – (1) Tariful
anual se calculează pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii la
care Administraţia livrează apă beneficiarilor.
(2) Tariful anual va acoperi costurile
estimate de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii de irigaţii din domeniul
public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei.
(3) Cuantumul tarifului anual se va
stabili pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii, anterior
încheierii contractului multianual.
Art. 60. – Structura
tarifului anual, a tarifului pentru livrarea apei pentru irigaţii şi a
tarifului sezonier, modalitatea de ajustare periodică a acestora, termenul de
aducere la cunoştinţă beneficiarilor a cuantumului acestor tarife, termenul de
încheiere a contractelor multianuale şi termenul de
plată de către beneficiari a tarifului anual se stabilesc prin normele metodologice
privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare,
aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale[5],
cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
Art. 61. – (1) În cazul neachitării de către beneficiari a tarifului anual la
termen, pentru anul respectiv, Administraţia poate rezilia contractul multianual, cu notificarea prealabilă a beneficiarului.
(2) Beneficiarul al cărui contract multianual a fost reziliat în condiţiile alin. (1) poate
solicita încheierea unui nou contract multianual în
anii următori, cu condiţia achitării oricăror sume restante datorate Administraţiei.
Art. 62. – (1)
Beneficiarii pot reînnoi contractul multianual, cu condiţia
notificării Administraţiei până la data de 31 iulie a anului în care contractul
expiră.
(2) Administraţia încheie noi contracte multianuale sau le reînnoieşte pe cele în vigoare numai
dacă cererea de prestări de servicii, ce face obiectul contractelor multianuale, implică irigarea a cel puţin 20% din suprafaţa
deservită de punctele de livrare a apei pentru irigaţii, precum şi din suprafaţa
întregii amenajări sau a părţii de amenajare aflate în administrarea sa.
Art. 63. – (1) Tariful de
livrare a apei pentru irigaţii se calculează pe unitatea de volum de apă livrată
de furnizor la punctul de livrare a apei pentru irigaţii. Tariful de livrare a
apei pentru irigaţii cuprinde cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile pentru sezonul
de irigaţii.
(2) Tariful de livrare a apei pentru
irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau
priză la punctul de livrare a apei pentru irigaţii prin intermediul infrastructurii
de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în
administrarea Administraţiei. Costurile de transport includ cheltuielile
administrative şi cele cu energia electrică şi termică pentru pomparea apei şi
cel mult 50% din cele cu salarizarea personalului şi din cheltuielile
administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum şi alte asemenea
cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de
întreţinere şi reparaţii, care se acoperă din tariful anual.
(3) Tariful de livrare a apei pentru
irigaţii din orezării se calculează conform prevederilor alin. (2), la care se
adaugă costurile de evacuare a apei din orezărie.
Art. 64. – (1) Administraţia
elaborează propunerile de tarife anuale şi de tarife de livrare a apei pentru
irigaţii, pe care le supune aprobării consiliului de administraţie. Până la transmiterea
către organizaţii şi federaţii a infrastructurii din sistemele de irigaţii,
Administraţia calculează tarife pentru serviciile de exploatare, întreţinere şi
reparaţii ale acestei infrastructuri, pe care le supune aprobării consiliului
de administraţie.
(2) Tarifele pentru serviciile de
exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii din sistemele de irigaţii
din administrarea Administraţiei, care nu au fost transmise la organizaţii şi
federaţii, nu se cuprind în contractele multianuale.
(3) Cuantumul tarifului anual şi al
tarifului de livrare a apei pentru irigaţii aprobat se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, până la data de 31 august a fiecărui an,
pentru sezonul de irigaţii al anului următor.
Art. 65. – (1) Orice
beneficiar care are acces la o amenajare de irigaţii aflată în administrarea
Administraţiei poate încheia cu aceasta contracte sezoniere, în condiţiile
legii.
(2) Beneficiarul care a încheiat un
contract sezonier achită către Administraţie un tarif sezonier în funcţie de
volumul de apă consumat, conform condiţiilor contractuale, care pot prevedea ca
plata să se efectueze anterior livrării apei.
Art. 66. – Administraţia
poate percepe tarife beneficiarilor sistemelor şi amenajărilor de desecare şi
drenaj şi ai lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi de combatere a
eroziunii solului aflate în administrarea sa. Tarifele se calculează separat pentru
fiecare amenajare sau lucrare, pe baza costurilor fixe şi a costurilor
variabile, după caz, de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale acelei
amenajări sau lucrări.
Art. 67. – Tarifele de
prestaţii pentru alte activităţi de îmbunătăţiri funciare decât irigaţiile se
calculează anual de către Administraţie în baza normelor metodologice, aprobate
prin ordin al ministrului, iar cuantumul tarifelor se aprobă de consiliul de
administraţie al Administraţiei.
Art. 68. – (1) Organizaţiile
şi federaţiile primesc subvenţii de la bugetul de stat pentru exploatarea,
întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de irigaţii, care se folosesc numai
pentru:
a) achitarea către Administraţie sau alt
furnizor de apă pentru irigaţii a tarifului anual aferent punctelor de livrare
a apei pentru irigaţii prevăzute în contractul multianual;
b) achitarea către Administraţie sau alt
furnizor de apă pentru irigaţii a tarifului de livrare a apei pentru irigaţii
aferent punctelor de livrare a apei pentru irigaţii prevăzute în contractul multianual;
c) achitarea către furnizorul de energie
electrică a costului energiei electrice, a penalităţilor facturate de către
furnizorul de energie electrică şi decontarea cheltuielilor cu energia termică de
pompare a apei pentru irigaţii prin punctele de livrare a apei prevăzute în
contractul multianual.
(2) Subvenţiile pentru sezonul de irigaţii
al fiecărui an se acordă numai organizaţiilor şi federaţiilor care au achitat contribuţiile
proprii la tarifele anuale până la data de 30 noiembrie a anului anterior.
Organizaţiile şi federaţiile nou-constituite după această dată pot beneficia de
subvenţii dacă achită contribuţia proprie la tarifele anuale, în termen de 30
de zile de la data înfiinţării.
(3) Pentru sezonul de irigaţii al anului
2007, termenul prevăzut la alin. (2) este 30 iunie 2007.
(4) De prevederile alin. (2)
beneficiază, pentru anul 2007, şi persoanele fizice şi juridice ale căror
terenuri sunt amplasate în amenajările de irigaţii care se pun în funcţiune în
anul 2007 şi nu sunt cuprinse în teritoriul organizaţiilor.
(5) Subvenţiile de la bugetul de stat
pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată ale organizaţiilor şi federaţiilor,
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), se acordă la cererea acestora şi se repartizează
Administraţiei sau altui furnizor de apă pentru irigaţii, eşalonat, pe baza
recepţiei serviciilor prevăzute în contractul multianual.
(6) La cererea organizaţiilor şi federaţiilor,
subvenţiile se pot aloca în avans pe baza necesarului estimat pentru fiecare
dintre activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).
(7) Subvenţiile pentru suportarea
costurilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale sistemelor şi
amenajărilor de irigaţii se vor aloca până la concurenţa unui plafon maxim la
hectar unitar la nivel naţional, indiferent de amplasarea fiecărui punct de livrare
a apei pentru irigaţii în cadrul sistemului sau a amenajării de irigaţii.
Cuantumul subvenţiei se stabileşte proporţional cu suprafaţa de teren ce se
irigă, potrivit contractului multianual.
Art. 69. – (1) Ministerul
comunică unităţilor interesate din subordine şi acestea aduc la cunoştinţa
beneficiarilor din aria lor teritorială de competenţă cuantumul propus al
subvenţiilor ce se estimează că se pot acorda pentru anul următor, până la data
de 1 septembrie a fiecărui an.
(2) Cuantumul maxim al subvenţiei ce se
acordă fiecărei organizaţii sau federaţii se calculează pe fiecare staţie de pompare
de punere sub presiune ori punct de livrare a apei pentru irigaţii menţionat în
contractul multianual în vigoare şi pe fiecare
suprafaţă de teren din cadrul teritoriului organizaţiei sau federaţiei,
exprimată în hectare, care este deţinută în baza unui titlu valabil de
proprietate ori de folosinţă de membrii organizaţiei sau federaţiei şi poate
primi apă pentru irigaţii de la acel punct de livrare a apei pentru irigaţii.
Subvenţia se calculează separat pentru fiecare dintre staţiile de pompare de
punere sub presiune sau alte puncte de livrare a apei pentru irigaţii situate
pe teritoriul organizaţiei ori federaţiei.
(3) În fiecare an, înainte ca orice
subvenţie să fie alocată, ministerul va face cunoscut:
a) cuantumul maxim al subvenţiei ce se
va aloca la hectar;
b) cuantumul contribuţiei anticipate ce
se plăteşte de organizaţie ca procent din tariful anual, din tariful de livrare
a apei pentru irigaţii pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii şi ca
procent din costurile cu energia electrică necesară pompării apei pentru irigaţii.
(4) Modul de alocare şi acordare a
subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de
cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de îmbunătăţiri funciare se
stabileşte prin norme metodologice care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale[6].
Art. 70. – Pentru
realizarea de noi amenajări sau lucrări de irigaţii ori pentru reabilitarea
celor existente, beneficiarii pot primi subvenţii de la bugetul de stat sau
alte fonduri publice, care să acopere total ori parţial cheltuielile efectuate
cu realizarea acestora.
Art. 71. – Beneficiarii
pot primi subvenţii de la bugetul de stat şi pentru:
a) acoperirea cheltuielilor aferente
exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri
funciare, alta decât cea pentru irigaţii, aflată în folosinţa sau proprietatea
lor;
b) acoperirea cheltuielilor necesare
realizării de noi amenajări de îmbunătăţiri funciare, altele decât cele de irigaţii,
precum şi reabilitarea celor existente, care să acopere total sau parţial
cheltuielile efectuate cu realizarea acestora.
CAPITOLUL VI
Atribuţiile ministerului
Art. 72. – Răspunderea pentru coordonarea activităţilor de îmbunătăţiri
funciare revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sau
oricărei alte autorităţi publice centrale căreia i se atribuie răspunderea
pentru sectorul îmbunătăţirilor funciare.
Art. 73. – (1) Ministerul
efectuează planificarea şi elaborează politici pentru sectorul îmbunătăţirilor
funciare, elaborează şi actualizează periodic strategia naţională pentru sectorul
îmbunătăţirilor funciare, ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(2) Ministerul întocmeşte strategia naţională
pentru sectorul îmbunătăţirilor funciare, care va conţine:
a) descrierea şi analiza stadiului
actual al sectorului îmbunătăţirilor funciare;
b) evaluarea principalelor riscuri care
pot afecta sectorul şi costurile prevenirii, reducerii ori atenuării acestor
riscuri;
c) identificarea obiectivelor pe termen
scurt, mediu şi lung ce se vor realiza pentru asigurarea dezvoltării durabile a
sectorului, inclusiv reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente
şi stabilirea criteriilor de selectare a amenajărilor ce se reabilitează;
d) stabilirea măsurilor administrative,
a indicatorilor de performanţă, a mecanismelor de finanţare şi măsurilor de prevenire,
reducere sau atenuare a factorilor de risc identificaţi, precum şi realizarea
obiectivelor sectoriale, cum sunt: cercetarea aplicativă, consultarea în
vederea elaborării şi/sau elaborarea strategiilor subsectoriale, precum şi alte aspecte relevante pentru
elaborarea strategiei naţionale.
Art. 74. – În sectorul
îmbunătăţirilor funciare ministerul are următoarele atribuţii:
a) asigură corelarea activităţilor şi
programelor sale privind sectorul îmbunătăţirilor funciare cu planurile,
politicile, programele şi activităţile altor ministere şi instituţii publice;
b) propune şi înfiinţează comitete
tehnice consultative şi poate propune acordarea de facilităţi organizaţiilor neguvernamentale de utilitate publică, care promovează sau elaborează
programe şi proiecte în domeniul îmbunătăţirilor funciare şi în alte domenii
conexe;
c) elaborează şi emite ordine şi
regulamente privind exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare, precum şi cu privire la diminuarea suprafeţei deservite de sistemele şi
amenajările de irigaţii sau desecare şi drenaj şi de lucrările de apărare
împotriva inundaţiilor şi de combatere a eroziunii solului;
d) atestă persoanele fizice şi juridice
care îşi manifestă intenţia de a desfăşura activităţi de îmbunătăţiri funciare,
studii, proiectare, executare de lucrări şi servicii şi/sau
de fabricare şi utilizare a instalaţiilor şi echipamentelor specifice acestor activităţi,
potrivit normelor metodologice care se aprobă prin ordin al ministrului;
e) asigură, prin experţi şi specialişti
atestaţi potrivit legii, evaluarea stării de siguranţă în exploatare şi
controlul respectării standardelor de siguranţă a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare;
f) emite norme şi standarde tehnice
privind prevenirea şi reducerea poluării şi utilizarea raţională a apei în
cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare;
g) avizează sau, după caz, aprobă
documentaţiile tehnico-economice de execuţie de noi amenajări de îmbunătăţiri
funciare şi de reabilitare şi modernizare a amenajărilor existente finanţate de
la bugetul de stat, cu consultarea Administraţiei sau la propunerea acesteia;
h) organizează şi asigură funcţionarea
sistemului naţional de supraveghere, evaluare, prognoză şi avertizare privind
efectele ecologice şi economice ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare ca
parte componentă a sistemului naţional de monitorizare integrată de fond şi de
impact, pentru toţi factorii de mediu;
i) asigură finanţarea de la bugetul de
stat a activităţilor de organizare şi funcţionare a sistemului de supraveghere,
evaluare, prognoză şi avertizare;
j) organizează, execută şi actualizează
sistemul informaţional de evidenţă la nivel naţional a amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare din domeniul agricol;
k) aprobă situaţiile financiare anuale
ale Administraţiei;
l) supune aprobării Guvernului bugetul
de venituri şi cheltuieli al Administraţiei pentru încadrarea acestuia în
prevederile bugetului ministerului, programul de activitate pentru exerciţiul financiar
următor şi indicatorii de performanţă;
m) solicită informaţii şi rapoarte de
activitate de la Administraţie;
n) aprobă reabilitarea şi modernizarea
amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente şi execuţia de noi amenajări,
la propunerea Administraţiei, a organizaţiilor şi a federaţiilor;
o) aplică măsurile prevăzute la art. 39
alin. (2) lit. b) şi c) prin Agenţia Domeniilor Statului, iar cele prevăzute la
lit. a), d) şi e) şi la art. 39 alin. (3) prin Administraţie.
Art. 75. – (1) În cadrul
ministerului se înfiinţează un compartiment distinct, denumit Oficiul de
reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare. Acesta are în structură
specialişti care îşi desfăşoară activitatea în minister şi specialişti care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare
rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(2) Lista şi atribuţiile specialiştilor
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi
dezvoltare rurală, care vor face parte din Oficiul de reglementare, se aprobă prin
ordin al ministrului.
Art. 76. – Oficiul de
reglementare are următoarele atribuţii:
a) ţine Registrul naţional al organizaţiilor
de îmbunătăţiri funciare;
b) acordă consultanţă şi asistenţă la
înfiinţarea şi reorganizarea organizaţiilor şi federaţiilor;
c) avizează înfiinţarea organizaţiilor şi
federaţiilor, inclusiv teritoriile propuse ale acestora, pe baza referatului
tehnic întocmit de Administraţie;
d) solicită informaţii şi rapoarte din
partea organizaţiilor şi federaţiilor privind exploatarea şi întreţinerea
infrastructurii ce le-a fost transmisă în folosinţă sau proprietate;
e) elaborează proiectele de hotărâri ale
Guvernului privind transferul infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din
domeniul public al statului în domeniul privat al statului;
f) monitorizează îndeplinirea condiţiilor
legale şi modul de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat către organizaţii
şi federaţii;
g) efectuează controale la organizaţii şi
federaţii, cuprinzând atât controale tehnice, cât şi financiare, conform legii;
h) avizează dizolvarea, lichidarea,
reorganizarea şi modificarea statutului organizaţiilor şi federaţiilor;
i) acordă asistenţă tehnică organizaţiilor
şi federaţiilor;
j) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute
de lege şi de ordinele şi instrucţiunile emise de ministru.
Art. 77. – În cadrul
inspecţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri funciare specialiştii Oficiului de
reglementare pot intra pe teritoriul unei organizaţii sau federaţii şi pot
solicita organizaţiei sau federaţiei să execute anumite lucrări acolo unde este
necesar, pentru:
a) asigurarea întreţinerii
corespunzătoare a infrastructurii;
b) prevenirea deteriorării sau
defectării infrastructurii;
c) prevenirea deteriorării
infrastructurii aflate în proprietatea statului sau a terţilor;
d) garantarea că infrastructura este
utilizată în interesul public.
CAPITOLUL VII
Reorganizarea Societăţii Naţionale
„Îmbunătăţiri Funciare” – S.A.
Art. 78. – (1) Societatea Naţională „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A.,
denumită în continuare SNIF, se reorganizează în conformitate cu
prevederile hotărârii Guvernului pentru aprobarea planului de reorganizare
globală a SNIF.
(2) Planul de reorganizare globală a
SNIF cuprinde următoarele:
a) serviciile de întreţinere şi reparaţii
ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, ce se vor presta de SNIF sau de
societăţile comerciale rezultate din divizarea SNIF pentru Administraţie şi se
vor achiziţiona prin negociere cu o singură sursă, conform legii, în primii 3
ani de la data înfiinţării Administraţiei;
b) natura relaţiilor contractuale dintre
SNIF sau societăţile comerciale rezultate din divizarea SNIF, pe de o parte, şi
Administraţie, pe de altă parte, după expirarea perioadei de 3 ani de la data
înfiinţării Administraţiei;
c) componentele patrimoniului SNIF care
rămân în proprietatea statului;
d) modalităţile de privatizare a
componentelor patrimoniului SNIF;
e) componentele ce urmează a fi
privatizate, care pot fi grupate împreună pentru a crea o activitate comercială
viabilă, de maximizare a veniturilor statului şi de promovare a competiţiei
pentru prestarea de servicii în cadrul sectorului îmbunătăţirilor funciare;
f) procedura de privatizare sau de
reorganizare şi termenele de realizare a fiecărei etape;
g) autoritatea statului care va avea
rolul conducător în privatizarea fiecărei componente sau fiecărui grup de componente;
h) modalitatea în care este asigurată finanţarea
şi sunt gestionate componentele patrimoniului SNIF care rămân în proprietatea
statului;
i) datoriile SNIF la data reorganizării şi
modalităţile de acoperire a acestora;
j) posibilele obligaţii de mediu pentru
prevenirea sau reducerea efectelor poluării şi specificarea modalităţii în care
acestea ar putea fi îndeplinite;
k) modalitatea de concediere sau de
redistribuire a personalului SNIF care îşi continuă activitatea.
(3) Până la finalizarea transmiterii părţii
din patrimoniul său, necesar funcţionării Administraţiei, SNIF prestează
servicii de îmbunătăţiri funciare organizaţiilor, federaţiilor şi altor
proprietari de terenuri sau persoane juridice care administrează şi folosesc terenuri
cu amenajări de îmbunătăţiri funciare.
Art. 79. – Procedurile de
reorganizare a SNIF vor fi reglementate printr-un regulament, aprobat prin
ordin al ministrului.
Art. 80. – Personalul
care nu a fost preluat de Administraţie şi care îşi continuă activitatea la
SNIF îşi păstrează drepturile salariale şi celelalte
drepturi avute anterior.
Art. 81. – (1) Persoanele
disponibilizate prin concediere colectivă, efectuată
în condiţiile art. 68–75 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 iunie–30 noiembrie 2005,
ca urmare a reorganizării SNIF, vor beneficia de următoarele drepturi:
a) la momentul disponibilizării, de o
sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna aprilie 2005,
comunicat de Institutul Naţional de Statistică;
b) indemnizaţie de şomaj, stabilită
potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum şi de un venit lunar de
completare. Venitul lunar de completare este egal cu diferenţa dintre salariul individual
mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza elementelor
din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe
economie din luna aprilie 2005, comunicat de Institutul Naţional de Statistică,
şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
(2) Venitul de completare se acordă
lunar, de la data stabilirii dreptului la indemnizaţia de şomaj, după cum
urmează:
a) pentru o perioadă de 20 de luni,
pentru salariaţii care au o vechime în muncă de până la 15 ani;
b) pe o perioadă de 22 de luni, pentru
salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 şi 25 de ani;
c) pe o perioadă de 24 de luni, pentru
salariaţii care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.
(3) După expirarea perioadei de acordare
a indemnizaţiei de şomaj, persoanele disponibilizate
în condiţiile alin. (1) beneficiază, până la încheierea perioadei prevăzute la
alin. (2), de un venit lunar de completare egal cu salariul mediu net pe economie
din luna iulie 2005, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(4) Dacă în perioada de acordare a plăţilor
compensatorii intervin situaţii de natura celor prevăzute la art. 44 din Legea nr.
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, plata indemnizaţiei de şomaj
încetează.
(5) Sumele necesare pentru acordarea
drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3) se suportă din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, de la articolul „Indemnizaţii pentru şomaj”.
(6) Suma acordată la momentul
disponibilizării, precum şi venitul lunar de completare prevăzute la alin. (1)
sunt exceptate de la plata contribuţiilor către bugetul asigurărilor sociale de
stat şi către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(7) Venitul lunar de completare prevăzut
la alin. (1) lit. b) se acordă şi în perioadele în care foştilor salariaţi le-a
fost suspendat sau le-a încetat dreptul la indemnizaţia de şomaj înainte de
expirarea perioadei stabilite pentru acordarea acestei indemnizaţii.
(8) Venitul de completare are acelaşi
regim de impozitare ca şi indemnizaţia de şomaj.
(9) Persoanele care se încadrează în
muncă sau se pensionează, conform legii, în perioada prevăzută la alin. (2) beneficiază,
până la expirarea acestei perioade, de venitul de completare în cuantumul
stabilit potrivit alin. (1).
(10) Cuantumul venitului de completare,
stabilit potrivit alin. (1) lit. b), se modifică ori de câte ori se modifică indemnizaţia
de şomaj ca urmare a modificării salariului minim brut pe economie, în perioada
prevăzută la alin. (2).
(11) Pot beneficia de prevederile alin.
(1) lit. b) numai persoanele disponibilizate care au
încheiat un contract individual de muncă cu SNIF până la data de 1 aprilie
2005.
(12) Persoanele care se încadrează în
muncă la acelaşi angajator, în termen de 12 luni de la data disponibilizării
vor restitui sumele primite cu titlu de venit de completare.
CAPITOLUL VIII
Sancţiuni
Art. 82. – Următoarele fapte constituie infracţiuni:
a) împiedicarea în orice mod a
specialistului împuternicit, în condiţiile legii, cu inspecţia infrastructurii
de îmbunătăţiri funciare sau cu efectuarea de lucrări de exploatare, întreţinere
şi reparaţii ale acestei infrastructuri de a-şi îndeplini atribuţiile se pedepseşte
cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă;
b) fapta preşedintelui consiliului de
administraţie ori a directorului unei organizaţii sau federaţii de a nu depune
la Oficiul de reglementare situaţia veniturilor anuale şi situaţiile financiare
auditate ori de a prezenta cu rea-credinţă situaţii
sau date inexacte, în vederea ascunderii situaţiei reale, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani;
c) fapta preşedintelui consiliului de
administraţie ori a directorului unei organizaţii de a vinde, ipoteca sau
dispune în alt mod de bunurile dobândite de organizaţie în proprietate, fără avizul
Oficiului de reglementare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani;
d) fapta persoanei fizice de a porni
instalaţiile de irigaţie şi de a aplica udări culturilor de pe terenurile
situate pe teritoriul unei organizaţii sau federaţii ori în cadrul unei
amenajări de irigaţii aflate în administrarea Administraţiei, fără
împuternicirea organizaţiei sau federaţiei ori fără încheierea prealabilă a
unui contract sezonier cu Administraţia, constituie infracţiunea de furt şi se
pedepseşte potrivit Codului penal;
e) distrugerea, degradarea sau aducerea
în stare de neîntrebuinţare a lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de lucrări,
precum şi înlăturarea acestor măsuri, constituie infracţiunea de distrugere şi
se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal.
Art. 83. – (1)
Următoarele fapte constituie contravenţii la normele privind exploatarea, întreţinerea,
reparaţiile şi protecţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare:
a) nerespectarea
prevederilor regulamentelor şi normelor tehnice în vigoare privind proiectarea,
execuţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi protecţia amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare;
b) neexecutarea
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare, inclusiv ale instalaţiilor şi echipamentelor din amenajări, şi nerespectarea regulamentelor de exploatare, întreţinere şi
reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare şi a regimului de folosinţă
a acestora de către administratorii de lucrări sau de persoanele juridice ori fizice
care exploatează amenajările, având ca rezultat risipa de apă sau degradarea
solului;
c) executarea de lucrări agricole pe
terenurile amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului, cu nerespectarea regulilor şi tehnologiilor prevăzute în
documentaţia tehnico-economică aprobată, pe baza căreia s-au realizat
amenajările, precum şi neaplicarea tehnicilor
agricole antierozionale pe terenurile cu potenţial de
eroziune;
d) executarea de construcţii ori înfiinţarea
de plantaţii în zona de protecţie din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare, fără avizul şi acordul prealabil al Administraţiei, al organizaţiilor
sau federaţiilor ori, după caz, al persoanelor juridice sau fizice care exploatează
aceste lucrări;
e) tăierea arborilor, arbuştilor şi a puieţilor din perdelele şi plantaţiile forestiere de protecţie
antierozională, cu încălcarea normelor silvice,
precum şi păşunatul pe diguri, baraje şi plantaţii silvice antierozionale;
f) poluarea zonei amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare şi a spaţiilor tehnice aferente, a zonei de protecţie a
lucrărilor sau a terenurilor din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, evacuarea
apelor pluviale, menajere şi din activitatea industrială în canalele din
amenajările de îmbunătăţiri funciare, precum şi circulaţia cu autovehiculele pe
diguri şi baraje, fără acordul prealabil al Administraţiei;
g) executarea de construcţii ori
modificarea sau extinderea construcţiilor în amenajările de îmbunătăţiri funciare,
fără avizul şi acordul prealabil al Administraţiei, al organizaţiilor sau federaţiilor
ori al proprietarului acestor amenajări sau cu încălcarea condiţiilor prevăzute
în acord;
h) darea în exploatare a construcţiilor
sau a instalaţiilor în zona de protecţie din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare, fără autorizarea prealabilă a Administraţiei, organizaţiilor sau
federaţiilor ori a deţinătorului acestor amenajări;
i) dislocarea, deteriorarea şi
manevrarea de către persoane neautorizate a stăvilarelor,
grătarelor, vanelor, bazinelor şi a altor construcţii şi instalaţii de îmbunătăţiri
funciare;
j) deversarea apelor uzate şi menajere,
ale reţelelor de canalizare ale localităţilor sau ale obiectivelor industriale,
ale persoanelor fizice sau juridice, în infrastructura de îmbunătăţiri funciare,
cu nerespectarea condiţiilor stabilite de
administratorul acesteia;
k) efectuarea de săpături, gropi de
împrumut sau şanţuri în baraje, diguri ori în zonele de protecţie a acestor
lucrări, precum şi extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de
apărare, fără acordul prealabil al Administraţiei.
(2) Săvârşirea contravenţiilor prevăzute
la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) cele prevăzute la lit. c) şi d), cu
amendă de la 700 lei la 1.500 lei;
b) cele prevăzute la lit. a), cu amendă
de la 1.500 lei la 3.000 lei;
c) cele prevăzute la lit. b), e) şi f),
cu amendă de la 3.000 lei la 7.000 lei;
d) cele prevăzute la lit. g)–k), cu
amendă de la 7.000 lei la 15.000 lei.
(3) Sancţiunile contravenţionale
prevăzute la alin. (2) se aplică şi persoanelor juridice; în acest caz limitele
minime şi maxime ale amenzilor se majorează cu 100%.
(4) Constatarea contravenţiilor şi
aplicarea sancţiunilor se fac de către specialişti împuterniciţi prin ordin al
ministrului, în condiţiile legii.
(5) O cotă de 75% din cuantumul
amenzilor contravenţionale aplicate şi încasate în temeiul prezentei legi
rămâne la dispoziţia Administraţiei şi se repartizează astfel:
a) 60% pentru Fondul „Îmbunătăţiri Funciare”;
b) 40% în scopul creării unui fond de
stimulare a personalului.
(6) Metodologia de acordare a
stimulentelor pentru personalul propriu se aprobă prin ordin al ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 84. – Contravenţiilor
prevăzute la art. 83 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 85. – (1) Pentru a beneficia de drepturile acordate de prezenta
lege, asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, înfiinţate în
conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999
[2],
se reorganizează şi se înregistrează ca organizaţii ale utilizatorilor de apă
pentru irigaţii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Asociaţiile utilizatorilor de apă
pentru irigaţii, care îndeplinesc condiţiile privind stabilirea teritoriului
organizaţiilor, devin, la cerere, organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru
irigaţii, aprobate prin ordin al ministrului, cu condiţia ca statutul organizaţiei
să fie adoptat de membrii asociaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii,
care deţin în proprietate, administrare sau folosinţă cel puţin jumătate din
suprafaţa de teren a teritoriului viitoarei organizaţii, ce se probează
printr-un extras din registrul membrilor. Pe data înregistrării în Registrul naţional
al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, organizaţia utilizatorilor de apă
pentru irigaţii preia toate drepturile şi obligaţiile asociaţiei utilizatorilor
de apă pentru irigaţii.
(3) În termen de 30 de zile de la data
înregistrării organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii, asociaţia
utilizatorilor de apă pentru irigaţii, care se reorganizează, va transmite
organizaţiei, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, bunurile deţinute şi
va cere radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Pe data radierii
din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, asociaţia utilizatorilor de apă
pentru irigaţii se dizolvă de drept.
Art. 86. – (1) În termen
de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va
elabora norme metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre
a Guvernului[7].
(2) În termen de 2 ani de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va elabora strategia naţională
pe termen lung pentru sectorul îmbunătăţirilor funciare, care va fi aprobată
prin hotărâre a Guvernului.
Art. 87. – (1) În primii
3 ani de la înfiinţare, Administraţia va contracta achiziţia de servicii de
întreţinere şi reparaţii cu SNIF, prin negociere cu o singură sursă, potrivit
legii. În cazurile în care SNIF nu poate presta aceste servicii, Administraţia
va atribui contractele de prestări de servicii unor terţi furnizori, în condiţiile
art. 41 alin. (1). Lista lucrărilor de întreţinere curentă în amenajările de
îmbunătăţiri funciare de utilitate publică, altele decât irigaţiile, care se
execută de către Administraţie cu personalul propriu, se aprobă prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) După expirarea perioadei de 3 ani de
încredinţare directă către SNIF, Administraţia va contracta lucrările de
exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii din amenajările
interioare de irigaţii care nu se află pe teritoriul unei organizaţii sau federaţii,
cu terţi prestatori de servicii.
Art. 88. – (1) În termen
de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul va
elabora planul de reorganizare globală a SNIF, care va fi aprobat prin hotărâre
a Guvernului[8].
(2) În termen de 6 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, ministerul este autorizat să introducă
modificările corespunzătoare în bugetul SNIF şi al Administraţiei şi să propună
Guvernului aprobarea acestora, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.
Art. 89. – (1) În termen
de 90 de zile de la data înfiinţării Administraţiei, SNIF va transmite, iar
Administraţia va prelua patrimoniul necesar funcţionării acesteia, cu
drepturile şi obligaţiile aferente.
(2) Finanţarea lucrărilor de investiţii
contractate de SNIF şi aflate în derulare la data înfiinţării Administraţiei,
până la finalizarea acestora, se asigură din sursele de finanţare prevăzute în
documentaţia tehnico-economică aprobată potrivit legii.
Art. 90. – Până la data
de 31 decembrie 2009, Administraţia se reorganizează şi va avea în structură
filiale teritoriale cu personalitate juridică, ce au în subordine unităţi de
administrare la nivelul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau al grupurilor
de amenajări de îmbunătăţiri funciare.
Art. 91. – Până la data
de 31 decembrie 2005, asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii,
constituite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999
[2],
vor beneficia de subvenţii de la bugetul de stat, cu condiţia încheierii cu Administraţia
sau cu alţi furnizori de apă pentru irigaţii de contracte multianuale,
pe care le vor transmite noilor organizaţii, la constituirea şi înregistrarea
lor.
Art. 92. – Până la data
de 31 decembrie 2005, operatorii economici şi instituţiile publice care, la
data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază, direct sau prin
furnizorul de apă pentru irigaţii, de subvenţii de la bugetul de stat pentru acoperirea
unor categorii de cheltuieli în domeniul îmbunătăţirilor funciare şi care deţin
în proprietate, administrare sau folosinţă terenuri amenajate cu lucrări de
îmbunătăţiri funciare, care nu sunt situate pe teritoriul unei asociaţii a utilizatorilor
de apă pentru irigaţii, vor beneficia de subvenţii pentru acoperirea costului
energiei electrice sau termice de pompare, în limita a 75% din cuantumul
plafonului maxim la hectar, unitar la nivel naţional, pentru anul 2005.
Art. 93. – Anexele nr. 1 şi
2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 94. – La 2 ani de la
data înfiinţării Administraţiei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2000
privind înfiinţarea Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri Funciare” – S.A.
prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunătăţirilor Funciare, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 440/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, se abrogă. După această dată, SNIF va fi supusă
procedurii de privatizare, în conformitate cu planul de reorganizare globală a
SNIF, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – (1) Pe data
intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei legi
[9], se abrogă art. 2, art. 7 alin. (1) şi
(2), art. 10, art. 11, art. 12, art. 13, art. 14, art. 34 alin. (2) lit. a) şi
art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999
[2],
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 13 octombrie
1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 573/2001, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 1 noiembrie 2001.
(2) Oficiul de reglementare a asociaţiilor
utilizatorilor de apă pentru irigaţii, înfiinţat potrivit art. 34 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 [2], aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 573/2001, îşi încetează activitatea, atribuţiile sale fiind
preluate de Oficiul de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare
înfiinţat potrivit prezentei legi.
Art. 96. – La 2 ani de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 147/1999
[2], aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 573/2001.
Art. 97. – Pe data
intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea îmbunătăţirilor funciare
nr. 84/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din
24 iulie 1996, cu excepţia prevederilor art. 31 referitoare la stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor, care se abrogă în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi, şi Hotărârea Guvernului nr. 611/1997 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 84/1996,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 21 octombrie 1997,
precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.
ANEXA Nr. 1
ÎNŢELESUL
unor termeni în sensul prezentei legi
Activităţi de îmbunătăţiri
funciare – exploatarea, întreţinerea, reparaţiile,
proiectarea şi construcţia sistemelor şi amenajărilor de irigaţii sau desecare şi
drenaj, lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau combatere a eroziunii
solului, precum şi reabilitarea şi consolidarea acestora.
Administraţie – Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare înfiinţată în
conformitate cu art. 36 şi următoarele din prezenta lege.
Administrarea amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare – totalitatea activităţilor
desfăşurate de către Administraţie în vederea realizării condiţiilor necesare
exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri
funciare din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de
utilitate publică, inclusiv asigurarea pazei şi protecţiei infrastructurii de îmbunătăţiri
funciare.
Amenajare de desecare şi drenaj – o reţea la scară mare de structuri, pompe, canale şi conducte, care poate
fi folosită pentru a transporta apa de la unul sau mai multe sisteme de
desecare şi drenaj către un curs natural de apă sau emisar şi care cuprinde
terenul, clădirile, drumurile de acces şi infrastructura aferente, necesare
pentru a exploata, întreţine şi repara amenajarea şi sistemele componente.
Amenajare de irigaţii – o reţea la scară mare de structuri, pompe, canale şi conducte care poate fi
folosită pentru a preleva apa din resursele autorizate de apă şi a distribui
apa pentru irigaţii unuia sau mai multor sisteme de irigaţii şi care cuprinde terenul,
clădirile, echipamentul, drumurile de acces şi infrastructura aferente,
necesare pentru a exploata, întreţine şi repara amenajarea.
Amenajare de îmbunătăţiri funciare – o reţea de sisteme de irigaţii, sisteme de desecare şi drenaj şi lucrări de
apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, care deserveşte
o suprafaţă de teren definită şi care include terenul, clădirile, echipamentul,
drumurile de acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata,
întreţine şi repara amenajarea şi sistemele componente.
Amenajare de îmbunătăţiri funciare
declarată de utilitate publică – o amenajare de îmbunătăţiri funciare din domeniul public sau privat al
statului, care este exploatată, întreţinută şi reparată de Administraţie în
conformitate cu art. 38 din prezenta lege.
Beneficiari – orice persoană fizică sau juridică deţinătoare de teren situat în cadrul
unei amenajări de îmbunătăţiri funciare şi care beneficiază de servicii de
îmbunătăţiri funciare. În cazul amenajărilor de irigaţii, beneficiarii sunt
organizaţiile şi federaţiile care au încheiat cu Administraţia sau cu alţi
furnizori de apă pentru irigaţii un contract multianual,
precum şi ceilalţi proprietari de teren sau persoane care deţin teren în
administrare ori în folosinţă, potrivit legii, şi care au încheiat cu
furnizorii de apă pentru irigaţii un contract sezonier şi, după caz, un
contract de prestări de servicii.
Federaţie – o federaţie de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înfiinţată în
conformitate cu art. 23 şi următoarele din prezenta lege.
Infrastructură de îmbunătăţiri
funciare – cuprinde sistemele şi
amenajările de irigaţii, sistemele şi amenajările de desecare şi drenaj şi
lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi de combatere a eroziunii
solului.
Lucrări de combatere a eroziunii
solului – cuprind formarea, construirea
conform conturului, structurarea şi lucrările solului, precum şi construcţia,
întreţinerea şi reparaţiile infrastructurii temporare şi permanente astfel
încât să se reducă sau să se oprească eroziunea şi degradarea solului,
cuprinzând lucrările pentru protecţia solului, regularizarea scurgerii apelor
pe versanţi, corectarea torenţilor
şi stabilizarea nisipurilor mişcătoare, amenajări silvice de perdele forestiere
de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului.
Lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor – o reţea de diguri, baraje,
lucrări de regularizare a cursurilor de apă şi infrastructura aferentă care are
menirea să protejeze o suprafaţă de teren definită împotriva inundaţiilor şi
care cuprinde terenul, clădirile, drumurile de acces şi infrastructura
aferente, necesare pentru a întreţine şi a repara acele lucrări.
Lucrări de regularizare a cursurilor
de apă – amenajarea albiilor cursurilor de
apă constând în profilări ale albiei, devieri ale cursului de apă, consolidări
de maluri şi alte asemenea lucrări pentru combaterea efectelor economice şi
sociale nefavorabile şi redarea agriculturii şi circuitului economic a unor terenuri
afectate de inundaţii şi eroziune a solului.
Ministerul – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale sau orice alt
minister căruia i se atribuie prin hotărâre a Guvernului răspunderea pentru
sectorul îmbunătăţirilor funciare şi îndeplinirea atribuţiilor stabilite de
prezenta lege.
Ministrul – ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale sau, drept urmare a
unei hotărâri a Guvernului, un alt ministru căruia îi revine răspunderea pentru
sectorul îmbunătăţirilor funciare şi îndeplinirea atribuţiilor stabilite de
prezenta lege.
Oficiul de reglementare – serviciul de specialitate din cadrul ministerului, care răspunde de
supravegherea înfiinţării, funcţionării, reorganizării şi dizolvării organizaţiilor
de îmbunătăţiri funciare şi federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare,
urmărind funcţionarea lor şi reglementarea activităţii acestora.
Organizaţie – o organizaţie de îmbunătăţiri funciare înfiinţată în conformitate cu art. 6
şi următoarele din prezenta lege.
Parte autonomă funcţional a unei
amenajări de îmbunătăţiri funciare – ansamblul lucrărilor şi elementelor de infrastructură de îmbunătăţiri
funciare din cadrul unei amenajări de îmbunătăţiri funciare, care pot fi
utilizate şi pot funcţiona independent în cazul în care restul lucrărilor şi
elementelor de infrastructură de îmbunătăţiri funciare din cadrul amenajării de
îmbunătăţiri funciare sunt scoase din funcţiune.
Punctul de livrare a apei pentru
irigaţii – locul din care Administraţia
sau alt furnizor de apă pentru irigaţii extrage sau livrează apă pentru irigaţii
beneficiarilor, cu excepţia hidranţilor de irigaţii.
Servicii de îmbunătăţiri funciare – livrarea apei pentru irigaţii, evacuarea apei în exces de pe terenuri,
protecţia terenului şi a oricăror categorii de construcţii faţă de inundaţii şi
alunecări de teren, protecţia lacurilor de acumulare împotriva colmatării,
ameliorarea terenurilor acide, sărăturate şi nisipoase, precum şi protecţia
solurilor împotriva eroziunii şi poluării.
Sezon de irigaţii al fiecărui an – perioada de timp cuprinsă între data de 1 octombrie a anului curent şi data
de 30 septembrie a anului următor.
Sistem de desecare şi drenaj – o reţea hidraulic distinctă de conducte, canale, structuri şi pompe care
pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafaţă de teren
definită şi a transporta acea apă la unul sau mai multe puncte specifice şi care
cuprinde terenul, clădirile, echipamentul, drumurile de acces şi infrastructura
aferente, necesare pentru a exploata, întreţine şi repara sistemul.
Sistem de irigaţii – o reţea hidraulic distinctă de structuri, pompe, canale, conducte care pot
fi folosite pentru a preleva şi/sau a transporta apa,
a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii pe o suprafaţă de teren definită şi
care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul fix sau mobil, drumurile de
acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, a întreţine şi a
repara sistemul.
Tehnici pedoameliorative – ansamblul procedeelor tehnice şi lucrărilor de nivelare şi modelare a
terenului, afânare şi scarificare, asigurarea scurgerii apelor, arături de
prevenire a degradării solului, spălarea terenurilor sărăturate, aplicarea de amendamente
şi îngrăşăminte, defrişări care se pot asocia cu celelalte categorii de
activităţi de îmbunătăţiri funciare.
Zona de protecţie – zona adiacentă infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în care este
interzisă sau restrânsă executarea de construcţii ori exploatarea terenului din
cadrul zonei, în scopul asigurării stabilităţii lucrărilor şi construcţiilor
din amenajările de îmbunătăţiri funciare şi prevenirii poluării.
ANEXA Nr. 2
LISTA
bunurilor care alcătuiesc infrastructura
de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public al statului
1. Bunurile din amenajările de irigaţii, formate din prize, staţii de pompare
de bază, inclusiv cele reversibile, staţii de repompare,
canale şi conducte de aducţiune şi distribuţie a apei pentru irigaţii până la
staţiile de pompare de punere sub presiune.
2. Bunurile din amenajările de desecare şi
drenaj, formate din canalele colectoare principale la lucrările de desecare gravitaţională
şi cu pompare, inclusiv staţiile de pompare aferente acestora.
3. Barajele şi digurile de apărare
împotriva inundaţiilor şi lucrările de regularizare a cursurilor de apă.
4. Lucrările de combatere a eroziunii
solului.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II
din Legea nr. 167/2008 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor
funciare nr. 138/2004, care nu este încorporat în textul republicat al Legii
nr. 138/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii
nr. 167/2008:
„Art. II. – În termen de
30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Societatea Naţională
„Îmbunătăţiri Funciare” – S.A. şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor
Funciare vor proceda la încheierea unui protocol de modificare a protocolului de
predare-preluare iniţial, prevăzut la art. 44[10]
din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările
ulterioare. Transferul bunurilor între părţi se va face respectându-se
metodologia de punere în aplicare a protocolului de predare-preluare iniţial şi
se va aproba prin hotărâre a Guvernului.”
*) Republicată în temeiul art. III din
Legea nr. 167/2008 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor
funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 699 din 14 octombrie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea
îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 369 din 28 aprilie 2004 şi a mai fost modificată şi
completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor
măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
803 din 31 august 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
507/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din
19 noiembrie 2004, prin Legea nr. 233/2005 pentru modificarea şi completarea
Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 23/2000 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri
Funciare” – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunătăţirilor
Funciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 21
iulie 2005, prin Legea nr. 290/2006 pentru modificarea şi completarea Legii
îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, şi prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 39/2007 pentru completarea art. 67 din Legea îmbunătăţirilor
funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 335 din 17 mai 2007, aprobată prin Legea nr. 61/2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 27 martie 2008.
[1] Normele metodologice de aplicare a Legii
îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 au fost aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.872/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 109 din 6 februarie 2006, cu modificările ulterioare.
[2] A se vedea art. 96 din prezenta lege, conform căruia
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 a fost abrogată.
[3] A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2004 pentru
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei
Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 805 din 1 septembrie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
[4] A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2008 pentru
aprobarea Listei amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau a părţilor de
amenajări de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, care se
administrează de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, şi a
Listei amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau a părţilor de amenajări de
îmbunătăţiri funciare din administrarea Administraţiei Naţionale a
Îmbunătăţirilor Funciare, cărora li se retrage recunoaşterea de utilitate
publică, precum şi pentru modificarea art. 80 alin. (2) lit. f) din Normele
metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 17 decembrie 2008.
[5] A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale nr. 1.231/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie
2006.
[6] A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale nr. 1.230/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru
acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de
îmbunătăţiri funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
109 din 6 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
[7] A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare
nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din
6 februarie 2006, cu modificările ulterioare.
[8] A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.407/2004 pentru
aprobarea Planului de reorganizare globală a Societăţii Naţionale „Îmbunătăţiri
Funciare” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 841 din 14 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
[9] Normele metodologice de aplicare a Legii
îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 au fost aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.897/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 1.156 din 7 decembrie 2004, şi au intrat în vigoare la data publicării.
Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2004 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.872/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109
din 6 februarie 2006.
[10] În forma republicată, art. 44 a devenit art. 45.