Legea nr. 10/1995 – Republicare *)

M. Of. nr. 765 din 30 septembrie 2016

LEGE

privind calitatea în construcţii

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.

(2) Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

Art. 2. – (1) Prevederile prezentei legi se aplică construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, denumite în continuare construcţii, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a proiectelor, execuţie şi recepţie a construcţiilor, precum şi în etapele de exploatare, expertizare tehnică şi intervenţii la construcţiile existente şi de postutilizare a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

(2) Instalaţiile prevăzute la alin. (1) cuprind instalaţiile electrice, sanitare, termice, de gaze, de ventilaţie, de climatizare/condiţionare aer, de alimentare cu apă şi de canalizare, exclusiv instalaţiile, utilajele şi echipamentele tehnologice industriale.

Art. 3. – Prin prezenta lege se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

Art. 4. – (1) Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

(2) Clasificarea în categorii de importanţă a construcţiilor se face în funcţie de complexitate, destinaţie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi după considerente economice.

Art. 5. – (1) Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile:

a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;

b) securitate la incendiu;

c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;

d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;

e) protecţie împotriva zgomotului;

f) economie de energie şi izolare termică;

g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

(2) Aplicarea cerinţelor fundamentale se stabileşte pe domenii/subdomenii şi categorii de construcţii şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, prin regulamente şi reglementări tehnice în construcţii.

Art. 6. – (1) Obligaţiile privind asigurarea cerinţelor fundamentale prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin factorilor implicaţi, potrivit responsabilităţilor fiecăruia stabilite în condiţiile legii.

(2) În sensul prezentei legi, factorii implicaţi prevăzuţi la alin. (1) sunt: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanţii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţii de şantier autorizaţi, producătorii/fabricanţii de produse pentru construcţii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcţii, organismele de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, organismele de evaluare tehnică europeană în construcţii, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcţii, laboratoarele de analize şi încercări în construcţii, universităţile tehnice şi institutele de cercetare în domeniul construcţiilor şi asociaţiile profesionale de profil.

Art. 7. – (1) În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziţiile sau în autorizaţiile ce se emit, factorii prevăzuţi la articolul precedent sunt obligaţi să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcţiilor, corespunzătoare cerinţelor, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze.

(2) În contracte nu se pot înscrie niveluri şi cerinţe referitoare la calitate inferioare reglementărilor în vigoare, cu privire la cerinţele prevăzute la art. 5.

(3) Perioada de garanţie se prevede în contractele încheiate între părţi, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor stabilite potrivit legii, şi va avea o durată minimă, după cum urmează:

– 5 ani pentru construcţiile încadrate în categoriile de importanţă A şi B;

– 3 ani pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă C;

– 1 an pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă D.

Perioada de garanţie se prelungeşte cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această perioadă.

CAPITOLUL II

Sistemul calităţii în construcţii

Art. 8. – Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.

Art. 9. – Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) activitatea de reglementare în construcţii;

b) certificarea performanţei şi a conformităţii produselor pentru construcţii;

c) agrementul tehnic în construcţii;

d) verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor;

e) verificarea calităţii lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi auditul energetic al clădirilor;

f) managementul calităţii în construcţii;

g) acreditarea şi/sau autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;

h) activitatea metrologică în construcţii;

i) recepţia construcţiilor;

j) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii la construcţiile existente, precum şi postutilizarea construcţiilor;

k) exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii;

l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii;

m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare şi/sau consultanţă în construcţii;1)

n) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcţii;1)

o) perfecţionarea profesională continuă a specialiştilor care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor.1)

Art. 10. – (1) Activitatea de reglementare în construcţii cuprinde elaborarea de reglementări tehnice în domeniu, precum şi activităţi specifice, corelative activităţii de reglementare, precum cercetare, testări, documentaţii, studii, audit, bănci de date, realizare de prototipuri.

(2) Reglementările tehnice cuprind prevederi privind proiectarea şi execuţia construcţiilor, eficienţa energetică în clădiri, inspecţia tehnică în exploatare a echipamentelor şi utilajelor tehnologice, precum şi a instalaţiilor pentru construcţii, cerinţe şi nivele de performanţă la produse pentru construcţii, exploatarea şi intervenţii în exploatare la construcţii existente, precum şi postutilizarea construcţiilor, a căror aplicare este obligatorie în vederea asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor. Aceste reglementări se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11. – (1) Certificarea performanţei produselor pentru construcţii cu specificaţii tehnice de referinţă armonizate, respectiv certificarea conformităţii acestora cu specificaţii tehnice de referinţă nearmonizate se efectuează, prin grija producătorului/fabricantului, de către organisme notificate/ desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele şi procedurile aplicabile.

(2) Produsele pentru construcţii trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor în funcţie de utilizarea preconizată a acestora.

(3) La lucrările de construcţii se interzice utilizarea de produse pentru construcţii fără certificarea şi declararea, în condiţiile legii, a performanţei, respectiv a conformităţii acestora.

Art. 12. – (1) Agrementele tehnice în construcţii stabilesc, în condiţiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condiţiile de fabricaţie, de transport, de depozitare, de punere în operă şi de întreţinere a acestora.

(2) La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinţelor se vor folosi produse, procedee şi echipamente tradiţionale, precum şi altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.

Art. 13. – (1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică.

(2) Se interzice utilizarea proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie neverificate în condiţiile alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5 alin. (2).

(3) Verificarea calităţii lucrărilor executate pentru realizarea construcţiilor şi a intervenţiilor la construcţiile existente, pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire sau de desfiinţare, este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin diriginţi de şantier autorizaţi, angajaţi ai investitorilor şi prin responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, angajaţi ai executanţilor.

(4) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor se efectuează de către experţi tehnici atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi.

Art. 14. – (1) Managementul calităţii în construcţii implică strategii şi măsuri specifice pentru asigurarea respectării cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la etapele prevăzute la art. 2.

(2) Operatorii economici care execută lucrări de construcţii asigură nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale, prin personal propriu şi responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, precum şi printr-un sistem propriu conceput şi realizat.

Art. 15. – Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii se fac în conformitate cu prevederile legale.

Art. 16. – Asigurarea activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de măsurare şi control utilizate în acest domeniu.

Art. 17. – (1) Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.

(2) Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia privind proiectarea, documentaţia privind execuţia, documentaţia privind recepţia şi documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii asupra construcţiei, se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei, astfel: documentaţia privind proiectarea şi documentaţia privind execuţia, la recepţia la terminarea lucrărilor, iar documentaţia privind recepţia, precum şi documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii asupra construcţiei la recepţia finală a lucrărilor de construcţii.

(3) Proprietarii construcţiilor au obligaţia să păstreze şi să completeze la zi documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii asupra acestora. Prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar, administrator şi utilizator. În cazul asociaţiei de proprietari, cartea tehnică a construcţiei se păstrează şi se completează la zi de către administrator. La înstrăinarea construcţiei, cartea tehnică se predă noului proprietar.

(4) Recepţia construcţiilor se face de către investitor/proprietar, în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.

Art. 18. – (1) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor fundamentale.

(2) Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desfiinţare parţială, consolidare, reparaţie, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creştere a performanţei energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare, desfiinţare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat şi, după caz, în baza unui audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat, şi cuprind proiectarea, execuţia şi recepţia lucrărilor care necesită emiterea, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire sau de desfiinţare, după caz. Intervenţiile la construcţiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

Art. 19. – Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor, de recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor recuperabile, precum şi reciclarea deşeurilor cu asigurarea protecţiei mediului potrivit legii.

Art. 20. – (1) Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare, de execuţie, de exploatare şi de postutilizare a construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului calităţii în construcţii.

(2) Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C., care răspunde din punct de vedere tehnic de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) nu se supun controlului de stat al calităţii în construcţii, exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C., locuinţele unifamiliale parter şi anexele gospodăreşti din proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural şi în satele aparţinătoare municipiilor şi oraşelor, precum şi construcţiile provizorii şi lucrările care se pot executa fără autorizaţie de construire, potrivit legii.

Art. 21. – (1) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice organizează atestarea tehnico-profesională a specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii – verificatori de proiecte, experţi tehnici, auditori energetici pentru clădiri – pe domenii/subdomenii de construcţii şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), corespunzător cerinţelor fundamentale, precum şi confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al acestora.

(2) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. organizează:

a) autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări;

b) autorizarea responsabililor tehnici cu execuţia şi a diriginţilor de şantier, precum şi confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al acestora.

(3) Tarifele pentru atestare şi autorizare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi se suportă de părţile interesate.

CAPITOLUL III

Obligaţii şi răspunderi

SECŢIUNEA 1

Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor

Art. 22. – Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;

b) obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;

c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau operatori economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;

e) acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

f) efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii, precum şi a recepţiei finale la expirarea perioadei de garanţie;

g) întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar;

h) expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste construcţii se execută lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. (2) al prezentei legi.

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor

Art. 23. – Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;

b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;

d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate;

h) asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuţiei construcţiilor sau a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente;

i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe specialităţi la toate fazele de execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor.

Art. 24. – Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare faţă de documentaţia tehnico-economică aprobată, ca urmare a unor erori de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator de proiect şi proiectanţii pe specialităţi, persoane fizice sau juridice, în solidar cu verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a investitorului şi/sau a beneficiarului în baza unui raport de expertiză tehnică elaborat de un expert tehnic atestat.

SECŢIUNEA a 3-a

Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor

Art. 25. – Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale:

a) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea soluţionării;

b) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;

c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi;

d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

e) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;

g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;

h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;

i) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;

j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;

k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;

l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;

m) stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie – factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi – în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 4-a

Obligaţii şi răspunderi ale specialiştilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuţia şi ale experţilor tehnici, atestaţi

Art. 26. – (1) Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.

(2) Responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.

(3) Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.

(4) Obligaţiile specialiştilor atestaţi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

(5) În cazul producerii unor evenimente deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., experţii tehnici atestaţi participă la evaluarea stării tehnice a construcţiilor avariate în vederea stabilirii condiţiilor de utilizare în continuare ori de dezafectare a acestora.

SECŢIUNEA a 5-a

Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor construcţiilor

Art. 27. – Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor;

b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar;

c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnică şi reglementărilor tehnice;

d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii;

e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;

f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

g) darea în folosinţă a construcţiei după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia şi obţinerea autorizaţiilor potrivit legii.

SECŢIUNEA a 6-a

Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

Art. 28. – Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;

b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin conform contractului;

c) efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. (2), numai cu acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;

d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor conform cărţii tehnice a construcţiei şi contractului încheiat cu proprietarul;

e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare;

f) sesizarea proprietarului în cazul apariţiei defectelor calitative în perioada de garanţie stabilită potrivit legii.

SECŢIUNEA a 7-a

Obligaţii şi răspunderi în activitatea de cercetare

Art. 29. – Unităţile care prestează activităţi de cercetare în construcţii au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea de cercetări teoretice şi experimentale preliminare, în vederea fundamentării reglementărilor tehnice în construcţii;

b) fundamentarea, elaborarea şi experimentarea de soluţii tehnice, produse şi procedee noi pentru construcţii;

c) verificarea şi controlul noilor produse şi procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice, conform dispoziţiilor legale.

SECŢIUNEA a 8-a

Obligaţii şi răspunderi comune

Art. 30. – Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Art. 31. – Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico-profesional sau autorizaţi, prevăzuţi la art. 6, au obligaţia să încheie asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică.

Art. 32. – Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico-profesional sau autorizaţi, prevăzuţi la art. 6, au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţilor de reglementare şi/sau de control în construcţii, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligaţiilor ce le revin.

SECŢIUNEA a 9-a

Obligaţiile şi răspunderile Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

Art. 33. – Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile şi măsurile prevăzute de lege şi dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.

Art. 34. – Prin excepţie de la prevederile art. 33, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile prevăzute de lege şi, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcţiile, amenajările şi instalaţiile aferente obiectivelor militare şi speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de control, al căror mod de organizare şi funcţionare se stabileşte prin ordine ale conducătorilor instituţiilor respective.

CAPITOLUL IV

Sancţiuni

Art. 35. – (1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele consecinţe: pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe deosebit de grave, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.

Art. 36. – În sensul prezentei legi, constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă, astfel:

I. de la 20.000 lei la 40.000 lei:

a) executarea unei construcţii noi, a unei intervenţii la o construcţie existentă, precum şi desfiinţarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea şi executarea acesteia;

b) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără proiect verificat de specialişti atestaţi conform prevederilor legale şi care pot afecta cerinţele fundamentale aplicabile;

c) încălcarea prevederilor referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare la data contractării proiectării şi, respectiv, a execuţiei lucrărilor;

d) realizarea de construcţii fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialişti atestaţi conform prevederilor legale;

e) recepţionarea construcţiei de către investitor cu încălcarea prevederilor legale;

f) elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile. Odată cu constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii, proiectantul are obligaţia de a completa/reface documentaţia tehnică, după caz, pe cheltuială proprie;

g) însuşirea de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi a proiectelor incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile;

h) elaborarea de expertize tehnice incomplete, care nu respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data contractării acestora, precum şi stabilirea unor soluţii care conduc la încălcarea prevederilor referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile;

i) interzicerea sau obstrucţionarea efectuării controlului calităţii în construcţii, neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate de persoanele cu atribuţii de control şi/sau de autorităţile competente, conform prevederilor legale;

j) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 22 lit. f) şi art. 27 lit. g);

II. de la 10.000 lei la 20.000 lei:

a) neasigurarea verificării execuţiei lucrărilor de construcţii prin specialişti diriginţi de şantier autorizaţi sau care deţin certificate echivalente, recunoscute în condiţiile legii;

b) organizarea necorespunzătoare şi neaplicarea sistemului de management al calităţii, precum şi realizarea de construcţii fără specialişti responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi sau care deţin certificate echivalente, recunoscute în condiţiile legii;

c) depăşirea de către verificatorii de proiecte atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi şi diriginţii de şantier autorizaţi a competenţelor pe domenii, subdomenii, specialităţi sau grade profesionale pentru care sunt atestaţi/autorizaţi şi/sau neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare;

d) neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin regulamentele şi procedurile elaborate în aplicarea prezentei legi, privind realizarea şi menţinerea cerinţelor fundamentale în etapele de realizare a construcţiilor, de exploatare şi intervenţii la construcţiile existente şi în etapa de postutilizare a acestora de către factorii implicaţi, potrivit responsabilităţilor fiecăruia;

e) nepredarea cărţii construcţiei de către investitor proprietarului, respectiv documentaţia privind proiectarea şi documentaţia privind execuţia, la recepţia la terminarea lucrărilor, iar documentaţia privind recepţia şi documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii asupra construcţiei, la recepţia finală a lucrărilor de construcţii;

f) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor de complexitate şi importanţă deosebită, referitoare la cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate;

g) necompletarea şi nepăstrarea cărţii tehnice a construcţiei conform prevederilor legale;

h) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi neexecutarea, în condiţiile legii, a lucrărilor de reparaţii şi consolidări;

i) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea iniţială, la terminarea lucrărilor de construcţii;

j) neaplicarea de către executant a soluţiilor stabilite, în condiţiile legii, de proiectant sau expert tehnic atestat, pentru rezolvarea neconformităţilor, defectelor ori neconcordanţelor apărute în timpul execuţiei construcţiilor, respectiv a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente;

k) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 22 lit. h) şi art. 28 lit. a) şi c);

III. de la 3.000 lei la 10.000 lei:

a) neprecizarea în proiect a categoriei de importanţă a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii;

b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile;

c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile;

d) neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi neasigurarea condiţiilor de verificare;

e) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, ca urmare a convocării făcute de executant;

f) neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile;

g) nesesizarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice la construcţiile în execuţie, precum şi la cele în exploatare;

h) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control;

i) refuzul experţilor tehnici atestaţi de participare la evaluarea stării tehnice a unor construcţii avariate din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.;

j) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 22 lit. e).

Art. 37. – (1) Odată cu aplicarea amenzii de către persoanele cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., pentru contravenţiile prevăzute la art. 36, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice poate dispune, prin ordin al ministrului, ca sancţiuni complementare, suspendarea certificatului de atestare tehnico-profesională specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii pentru o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni sau, după caz, anularea acestuia.

(2) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. poate dispune ca sancţiuni complementare, odată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 36, suspendarea autorizaţiei specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii pentru o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni sau, după caz, anularea acesteia.

(3) Atunci când faptele săvârşite de către specialiştii atestaţi/autorizaţi care desfăşoară activitate în construcţii constituie infracţiuni potrivit art. 35, la cererea organelor de urmărire penală, se suspendă dreptul de practică până la finalizarea urmăririi penale sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Art. 38. – (1) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 36 se aplică atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice.

(2) În condiţiile prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din cuantumul amenzii stabilite prin procesul-verbal de contravenţie, în termen de 48 de ore de la data luării la cunoştinţă a sancţiunii contravenţionale.

(3) În condiţiile prezentei legi, nu se aplică sancţiunea contravenţională "avertisment".

Art. 39. – (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 36 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., iar, în cazurile prevăzute la art. 34, de către persoanele împuternicite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

(2) Dreptul de a aplica amenzile prevăzute la art. 36 se prescrie în termen de 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii.

Art. 40. – Contravenţiilor prevăzute la art. 36 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 41. – (1) Regulamentele cu privire la componentele sistemului calităţii în construcţii se elaborează de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.

(2) Procedurile pentru aplicarea regulamentelor prevăzute la alin. (1) şi, după caz, instrucţiuni în aplicarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Art. 42. – Prin excepţie de la art. 13, proiectele pentru locuinţele unifamiliale parter şi anexele gospodăreşti din proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural şi în satele aparţinătoare municipiilor şi oraşelor, precum şi construcţiile provizorii pentru care nu se emit autorizaţii de construire nu se supun verificării de către verificatori de proiecte atestaţi.

Art. 43. – (1) Investitorii sau proprietarii au obligaţia să vireze către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. o sumă echivalentă cu o cotă de 0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcţiilor noi şi a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, cu excepţia investitorilor/proprietarilor care realizează lucrări de intervenţie pentru consolidarea clădirilor de locuit încadrate în clasa I de risc seismic.

(2) Suma echivalentă cotei de 0,5% prevăzută la alin. (1) se determină şi se virează către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. astfel:

a) 50% din suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii lucrărilor autorizate se virează, de către investitori sau proprietari la data transmiterii la Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. a înştiinţării privind data începerii lucrărilor autorizate, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) suma rezultată ca diferenţă între suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii finale, fără TVA, a lucrărilor executate şi suma virată potrivit prevederilor lit. a), precum şi orice sume aferente cotelor legale achitate anterior se virează de către investitori sau proprietari până la data semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

(3) Întârzierea la plată a sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) lit. a) şi b) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere.

(4) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. utilizează 50% din fondul astfel constituit pentru îndeplinirea atribuţiilor, potrivit prevederilor legale, şi virează lunar 50% din acest fond în contul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(5) Sumele virate de Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C., în condiţiile prezentei legi, se constituie în venituri proprii ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din care se efectuează cheltuieli curente şi cheltuieli de capital pentru:

a) activitatea de reglementare în construcţii, cuprinzând contractarea elaborării de reglementări tehnice şi de activităţi specifice de reglementare;

b) executarea prin Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." – S.A. a unor categorii de servicii şi lucrări în cadrul "Programului naţional de construcţii de interes public sau social";

c) activitatea de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în construcţii;

d) organizarea şi gestionarea bazelor de date specifice privind construcţiile, reglementările tehnice, organismele notificate/desemnate/acreditate/abilitate, produsele pentru construcţii şi specialiştii cu activitate în construcţii atestaţi tehnico-profesional.

(6) Disponibilităţile la finele anului din veniturile proprii se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.

(7) Cheltuielile de personal includ plata indemnizaţiei de participare a specialiştilor în calitate de membri în comitetele/comisiile/consiliile pentru avizări din punct de vedere tehnic, precum şi în comisiile de examinare pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii.

(8) Cuantumul indemnizaţiei de participare a specialiştilor, ca membri în comitetele/comisiile/consiliile prevăzute la alin. (7), se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, odată cu aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora, în conformitate cu actele normative privind salarizarea personalului din instituţiile de învăţământ superior.

(9) Cheltuielile necesare evaluării conformităţii produselor pentru construcţii, evaluării tehnice europene pentru produse pentru construcţii, elaborării şi avizării agrementelor tehnice în construcţii, atestării tehnico-profesionale şi autorizării specialiştilor cu activitate în construcţii, autorizării şi acreditării laboratoarelor în construcţii, verificării proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii, expertizării tehnice a proiectelor şi construcţiilor, certificării performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor, inspecţiei tehnice în exploatare a echipamentelor şi utilajelor tehnologice, precum şi a instalaţiilor pentru construcţii, managementului calităţii în construcţii, verificărilor metrologice, recepţiei lucrărilor, urmăririi comportării în exploatare şi intervenţiei la construcţiile existente, precum şi postutilizării construcţiilor se suportă de către factorii interesaţi.

Art. 44. – Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se abrogă Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor, Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

NOTĂ

Reproducem mai jos prevederile care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 10/1995 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:

1. art. IV din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015:

"Art. IV. – În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege, următoarele acte normative:

a) Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor;

c) Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;

d) Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, precum şi a Normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;

g) Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;

h) Hotărârea Guvernului nr. 525/2013 pentru aprobarea atribuţiilor generale şi specifice, a structurii organizatorice şi a numărului maxim de posturi, precum şi a normării parcului auto şi a consumului de carburanţi ale Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., cu modificările ulterioare."

2. art. II, III şi V din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016:

"Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia măsurilor prevăzute la art. 9 lit. m), n) şi o) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, care intră în vigoare la 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. – Termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015, se prorogă cu 5 luni.

.................................................................

Art. V. – (1) Construcţiile executate cu autorizaţiile şi avizele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, precum şi cele realizate în regim cutumiar, care nu sunt monumente istorice, situate în interiorul zonelor declarate potrivit legii zone cu statut de cetate medievală, sunt exceptate de la prevederile art. 611-615 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.

(2) Prin Regulamentul general de urbanism, aprobat în condiţiile legii, se vor reglementa detaliile cu privire la situaţiile prevăzute la alin. (1), în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I."

---

*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 11 septembrie 2015 şi ulterior a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, aprobată prin Legea nr. 40/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 24 martie 2016.

1) Lit. m), n) şi o) intră în vigoare la 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 163/2016. Conform art. II din Legea nr. 163/2016, aceasta intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016.