Hotărârea Guvernului nr. 955/2006

M. Of. nr. 655 din 28 iulie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea domeniilor prioritare care pot beneficia de operaţiuni compensatorii şi a modului de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare şi pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 459/2006

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. IV alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 19/2006, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Art. 1. – Se aprobă domeniile prioritare care pot beneficia de operaţiuni compensatorii şi modul de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare, potrivit prevederilor prezentei hotărâri. 

Art. 2. – În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) Agenţia – Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială – instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, care este organizată şi funcţionează potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr. 1.814/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială;

b) grup de companii – ansamblu de operatori economici, reglementat ca un grup şi/sau un ansamblu de operatori economici, în care unul dintre aceştia deţine în proprietate acţiuni sau părţi sociale ale celorlalţi operatori economici care îi asigură o poziţie de control asupra acestora;

c) categoria A – cuprinde domeniile prioritare care pot beneficia de operaţiuni compensatorii şi ierarhizarea acestora prin multiplicatori de compensare, prevăzute în anexa nr. 1;

d) categoria B – cuprinde domeniile prioritare care pot beneficia de operaţiuni compensatorii şi ierarhizarea acestora prin multiplicatori de compensare, prevăzute în anexa nr. 2;

e) lista C – cuprinde multiplicatorii de compensare utilizaţi pentru operaţiuni compensatorii de interes pentru economia naţională, prevăzuţi în anexa nr. 3. Operaţiunile compensatorii propriu-zise vor fi încadrate, după caz, în una dintre categoriile A şi B;

f) forme de operaţiuni compensatorii – operaţiuni compensatorii directe şi indirecte, astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

g) beneficiarul român al operaţiunii compensatorii – operatorul economic român sau instituţia publică din România cu care contractantul a derulat sau intenţionează să deruleze o operaţiune compensatorie, respectiv operatorul economic român ori instituţia publică din România cu care operatorul economic străin a derulat sau intenţionează să deruleze o operaţiune compensatorie în avans;

h) valoare nominală – valoarea efectiv realizată a unui acord, ca urmare a unei operaţiuni compensatorii;

i) valoare efectivă – valoarea efectivă a unei tranzacţii prin compensare, astfel cum este definită în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

j) valoarea de compensare – valoarea de compensare a unei tranzacţii prin compensare, astfel cum este definită în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

k) program de compensare – cadrul sub care sunt grupate operaţiunile compensatorii asociate;

l) credit de compensare în avans – credite acumulate de un operator economic străin, în baza unui acord de precompensare perfectat, în prealabil, cu Agenţia;

m) titularul creditelor de compensare în avans – un operator economic străin care a acumulat creditele de compensare în avans, în baza unui acord de precompensare perfectat, în prealabil, cu Agenţia;

n) beneficiarul transformării – titularul acordului de compensare care coincide cu titularul creditelor de compensare în avans sau face parte din acelaşi grup de companii cu acesta din urmă;

o) credite de compensare excedentare – depăşiri ale obligaţiei de compensare asumate de către contractant în cadrul unui acord de compensare, acumulate în cadrul categoriei A şi/sau B şi creditate în contul contractantului pentru respectiva categorie. 

Art. 3. – Multiplicatorii aplicabili operaţiunilor compensatorii sunt următorii:

a) pentru operaţiunile compensatorii incluse în categoria A se vor aplica multiplicatorii prevăzuţi în anexa nr. 1;

b) pentru operaţiunile compensatorii incluse în categoria B se vor aplica multiplicatorii prevăzuţi în anexa nr. 2;

c) pentru operaţiunile compensatorii specificate şi realizate în condiţiile precizate în lista C se vor aplica multiplicatorii prevăzuţi în anexa nr. 3. 

Art. 4. – (1) Contractantul are obligaţia să realizeze, în nume propriu sau printr-o entitate eligibilă acceptată, în prealabil, de Agenţie, operaţiuni compensatorii directe şi/sau în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi/sau aerospaţial, a căror valoare de compensare să reprezinte cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiei de compensare asumate. 

(2) La propunerea Agenţiei, pentru îndeplinirea unor obligaţii de compensare, limita prevăzută la alin. (1) poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 5. – (1) La o operaţiune compensatorie se aplică un singur multiplicator de compensare. În cazul în care într-un program de compensare sunt cuprinse mai multe forme de operaţiuni compensatorii, pentru fiecare formă se va aplica multiplicatorul de compensare corespunzător. 

(2) Multiplicatorii de compensare pentru o operaţiune compensatorie nu pot fi cumulaţi. 

Art. 6. – (1) Creditele de compensare şi creditele de compensare în avans se acumulează pe categorii. 

(2) Creditele de compensare excedentare şi creditele de compensare în avans se utilizează, în cadrul fiecărei categorii, pentru transfer sau transformare, în ordinea acumulării. 

Art. 7. – Transferul de credite de compensare excedentare acumulate într-o categorie către cealaltă categorie se va face respectându-se următoarele condiţii:

a) contractantul să solicite expres Agenţiei şi să obţină acceptul prealabil din partea Agenţiei pentru realizarea transferului;

b) transferul să se opereze în contul contractantului la finalul perioadei în care trebuie îndeplinită integral obligaţia de compensare, astfel cum a fost prevăzută în acordul de compensare, inclusiv prelungirile, dacă au fost acordate;

c) creditele de compensare excedentare acumulate în contul contractantului într-o categorie, ca urmare a unui transfer sau a transformării unor credite de compensare în avans, nu mai pot face obiectul transferului în cealaltă categorie;

d) în cazul transferului de credite de compensare excedentare din categoria A în categoria B, valoarea creditată în categoria B va fi valoarea care corespunde creditului de compensare excedentar care face obiectul transferului, aşa cum a fost calculată la momentul creditării;

e) în cazul transferului de credite de compensare excedentare din categoria B în categoria A, acesta nu se va putea face decât în limitele permise pentru un astfel de transfer. Valoarea creditată în categoria A va fi egală cu valoarea efectivă avută în vedere la calculul creditului de compensare excedentar care face obiectul transferului. Pot fi transferate numai creditele de compensare excedentare a căror valoare de compensare a fost obţinută prin aplicarea unui multiplicator supraunitar. În cazul în care creditul de compensare excedentar care face obiectul transferului a rezultat în urma aplicării unui multiplicator de compensare menţionat în anexa nr. 3, valoarea creditată în categoria A va fi egală cu valoarea creditului de compensare excedentar care face obiectul transferului, diminuată cu 30%;

f) valoarea creditului de compensare excedentar care a făcut obiectul transferului este dedusă din valoarea creditului de compensare excedentar acumulat în categoria respectivă. 

Art. 8. – În categoria B nu vor putea fi acceptate ca operaţiuni compensatorii operaţiunile pentru care valoarea efectivă este mai mică de 20% din valoarea nominală a operaţiunii. 

Art. 9. – (1) Creditarea unei operaţiuni compensatorii se face în urma producerii rezultatului, în funcţie de forma respectivei operaţiuni, de documentele justificative şi evaluările necesare solicitate de Agenţie pentru stabilirea valorii efective a acesteia. 

(2) Pentru operaţiuni compensatorii care se derulează pe perioade mai lungi de un an calendaristic sau pentru programe de compensare, creditarea operaţiunilor respective se poate face şi pe parcursul derulării acestora, în urma producerii rezultatelor intermediare. 

(3) Dacă operaţiunile componente ale unui program de compensare sau o operaţiune compensatorie nu a fost finalizată conform condiţiilor de acceptare a acesteia de către Agenţie, valorile parţiale creditate vor fi recalculate pe forme de operaţiuni compensatorii, aplicându-se multiplicatorii de compensare specifici fiecărei forme, dacă respectiva formă a operaţiunii compensatorii, analizată individual, este aprobată şi acceptată ca atare de către Agenţie. Creditul de compensare acumulat de contractant va fi recalculat în mod corespunzător şi produce efecte începând de la momentul recalculării. 

(4) În situaţia în care Agenţia intră în posesia unor informaţii suplimentare relevante cu privire la operaţiunea compensatorie care ar putea afecta valoarea acesteia, valorile creditate vor fi recalculate. Creditul de compensare acumulat de contractant va fi recalculat în mod corespunzător, cu efect începând de la momentul recalculării. 

(5) Documentele justificative solicitate de Agenţie, necesare pentru evaluarea ori creditarea unei operaţiuni compensatorii, pot fi, după caz, procese-verbale de livrare şi punere în funcţiune, declaraţii pe propria răspundere privind executarea unor operaţiuni sau activităţi, documente care evidenţiază structura şi costurile asociate unei operaţiuni compensatorii, documente care evidenţiază livrarea şi încasarea contravalorii produselor ori a serviciilor, documente care evidenţiază repartizarea profiturilor la încheierea exerciţiului financiar sau orice alte documente solicitate de Agenţie pentru stabilirea rezultatului final sau a valorii efective a operaţiunii compensatorii derulate. 

Art. 10. – (1) Înainte de derularea oricărei operaţiuni compensatorii, contractantul trebuie să prezinte Agenţiei un acord încheiat cu beneficiarul român al operaţiunii compensatorii şi, după caz, cu entitatea eligibilă, din care să reiasă cel puţin următoarele elemente:

a) existenţa unei relaţii de cauzalitate între operaţiunea care urmează a fi derulată, contractant, beneficiarul român al operaţiunii compensatorii şi entitatea eligibilă, după caz;

b) elementele de noutate pe care le aduce operaţiunea respectivă;

c) intenţia contractantului de a o propune ca operaţiune compensatorie, acceptul beneficiarului român şi al entităţii eligibile, după caz;

d) angajamentul beneficiarului român şi al entităţii eligibile, dacă este implicată şi o entitate eligibilă, de a respecta întocmai prevederile cadrului legal românesc cu privire la operaţiunile compensatorii şi de a pune la dispoziţie Agenţiei toate documentele solicitate de aceasta în vederea verificării modului de realizare şi a evaluării operaţiunii compensatorii şi a valorii acesteia;

e) beneficiile estimate ca rezultat al derulării respectivei operaţiuni. 

(2) Acordul sau acordurile, după caz, vor fi prezentate

Agenţiei spre analiză, concomitent cu cererea de tranzacţie eligibilă. 

(3) În orice situaţie, cu excepţia cazului de forţă majoră, contractantul poartă întreaga responsabilitate pentru derularea, punerea la dispoziţie a documentelor justificative şi a evidenţelor necesare, precum şi pentru rezultatele operaţiunilor compensatorii. 

Art. 11. – În vederea analizării unei cereri de tranzacţie eligibilă, stabilirii valorii, creditării operaţiunii compensatorii sau pentru a verifica derularea corespunzătoare a unei operaţiuni compensatorii, Agenţia poate solicita contractantului, entităţii eligibile ori beneficiarului român al operaţiunii compensatorii documente suplimentare, aceştia având obligaţia să le pună la dispoziţie Agenţiei şi să permită Agenţiei efectuarea de verificări asupra modului în care se derulează sau s-a realizat respectiva operaţiune. 

Art. 12. – (1) Multiplicatorii de compensare aplicabili unei operaţiuni realizate în vederea îndeplinirii unei obligaţii de compensare sunt cei în vigoare la momentul aprobării de către Agenţie a cererii de tranzacţie eligibilă depuse de către contractant pentru respectiva operaţiune. 

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi pentru operaţiunile realizate în vederea îndeplinirii unei obligaţii de compensare, care s-au derulat între momentul semnării contractului de achiziţie care a determinat respectiva obligaţie de compensare şi momentul semnării acordului de compensare aferent obligaţiei respective. 

Art. 13. – Investiţiile realizate în România sub forma participărilor la constituirea sau la majorarea capitalului social al unei societăţi comerciale ori sub forma dobândirii de acţiuni ale unei societăţii comerciale, inclusiv în cadrul procesului de privatizare, vor fi luate în considerare la valoarea plătită pentru respectiva participaţie, dar numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) societatea comercială să fie persoană juridică română;

b) nivelul participării sau dobândirii de acţiuni să nu fie inferior cotei care asigură cel puţin poziţia de acţionar semnificativ, potrivit legii şi eventualelor cerinţe ale autorităţii contractante ori ale Agenţiei;

c) investiţiile să fie realizate din surse externe şi să fie menţinute în România pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la realizarea acestora, iar achiziţiile de acţiuni să fie făcute de la o persoană fizică sau juridică română care deţinea în proprietate respectivele acţiuni de cel puţin un an. În acest sens contractantul şi, dacă este cazul, entitatea eligibilă îşi vor asuma această obligaţie faţă de Agenţie prin contract. 

Art. 14. – Pentru exporturi realizate de un beneficiar român al operaţiunii compensatorii la care contractantul, entitatea eligibilă sau o altă companie din grupul din care face parte, după caz, este acţionar se va lua în considerare valoarea efectivă corespunzătoare cotei de participaţie a contractantului, respectiv a entităţii eligibile ori a companiei respective, după caz, la totalul capitalului social, cu excepţia cazului în care beneficiarul final al exportului este contractantul, respectiv entitatea eligibilă sau, dacă este cazul, o companie din grupul de companii din care aceştia fac parte şi obiectul exportului este din aceeaşi categorie cu obiectul de activitate al beneficiarului final. 

Art. 15. – (1) Transferurile de licenţe, tehnologie şi know-how vor fi evaluate situaţie cu situaţie, luându-se în considerare particularităţile respectivului transfer. Aceste transferuri vor fi luate în considerare numai dacă dau beneficiarului român al operaţiunii compensatorii drepturi de utilizare cel puţin pe teritoriul României şi dacă se prezintă beneficiile, inclusiv cele de natură comercială, asociate utilizării respectivei licenţe, tehnologii sau know-how. 

(2) În situaţia în care condiţiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, Agenţia va lua în considerare numai valorile efective rezultate din furnizarea produselor ori serviciilor rezultate către cel care a transferat respectiva licenţă, tehnologie sau know-how. 

Art. 16. – În cazul asistenţei în marketing, asistenţei financiare, asistenţei pentru crearea de noi locuri de muncă şi asistenţei pentru întreprinderi mici şi mijlocii, stabilirea valorii efective se va face ţinându-se seama de activităţile realizate de contractant, pentru furnizarea asistenţei respective şi pentru obţinerea rezultatului. Aceste operaţiuni sunt luate în considerare numai dacă, în prealabil realizării acestora, vor fi acceptate şi aprobate ca atare de Agenţie şi numai după obţinerea rezultatului respectivei activităţi de asistenţă. 

Art. 17. – La transformarea creditelor de compensare excedentare, care au rezultat din operaţiuni compensatorii derulate de către contractant în cadrul unui acord de compensare, valoarea creditelor de compensare în avans rezultată este:

a) valoarea efectivă avută în vedere la calculul creditului de compensare excedentar care face obiectul transferului, transformată în lei, dacă acestea au fost din categoria B;

b) valoarea rezultată prin aplicarea la valoarea efectivă avută în vedere la calculul creditului de compensare excedentar care face obiectul transferului a multiplicatorului aplicat la creditare, diminuat cu 30%, dar nu mai mic decât 1, transformată în lei, dacă acestea au fost din categoria A sau s-a aplicat un multiplicator din lista C, prevăzută în anexa nr. 3. 

Art. 18. – (1) Se pot angaja operaţiuni compensatorii în avans numai în sectoarele de activitate şi în formele de operaţiuni compensatorii în care multiplicatorii de compensare aplicabili operaţiunilor compensatorii sunt supraunitari, dacă Agenţia a acceptat, în prealabil, respectiva operaţiune compensatorie în avans. 

(2) Cu acordul expres al Agenţiei, pot face excepţie de la sectoarele şi formele de operaţiuni compensatorii prevăzute la alin. (1) proiectele care implică investiţii şi transferuri de tehnologie şi know-how. 

Art. 19. – La operaţiunile compensatorii în avans se aplică condiţii de acceptare, verificare şi calcul cel puţin similare condiţiilor de acceptare aplicabile operaţiunilor compensatorii. 

Art. 20. – La creditarea operaţiunilor compensatorii în avans nu se aplică multiplicatori de compensare, acestea creditându-se la valoarea efectivă a operaţiunii. 

Art. 21. – Pentru îndeplinirea obligaţiei de compensare asumate prin contractul de achiziţie, un contractant nu poate utiliza credite de compensare obţinute ca urmare a transferului de credite de compensare în avans de la terţi în proporţie mai mare de 30% din valoarea obligaţiei de compensare asumate pentru acea categorie. 

Art. 22. – Un titular de credite de compensare în avans nu poate transfera către un terţ mai mult de 30% din valoarea creditelor de compensare în avans pe care le deţine la momentul transferării. 

Art. 23. – Creditele de compensare în avans pot fi transformate în credite de compensare numai dacă titularul creditelor de compensare în avans coincide cu titularul acordului de compensare sau face parte din acelaşi grup de companii cu acesta din urmă. 

Art. 24. – Un contractant, pentru îndeplinirea obligaţiei de compensare asumate prin contractul de achiziţie, nu poate utiliza, pentru o categorie, credite de compensare rezultate ca urmare a transferului sau a transformării de credite de compensare în avans, cumulat, în proporţie mai mare de 50% din valoarea obligaţiei de compensare asumate pentru fiecare categorie. 

Art. 25. – Creditele de compensare în avans realizate în categoria A pot fi transferate ori transformate în credite de compensare pentru categoria A sau B. Creditele de compensare în avans realizate în categoria B nu pot fi transferate sau transformate în credite de compensare pentru categoria A. 

Art. 26. – Operaţiunile compensatorii în avans nu pot fi realizate prin intermediul entităţilor eligibile. Excepţie fac operaţiunile la care beneficiarul final al operaţiunii compensatorii este titularul acordului de precompensare, iar între titularul acordului de precompensare şi entitatea eligibilă respectivă exista o relaţie de colaborare semnificativă demonstrabilă care a determinat declanşarea respectivei operaţiuni. 

Art. 27. – Pentru creditele de compensare obţinute prin transfer sau transformare de credite de compensare în avans nu se aplică multiplicatori la transfer ori transformare. 

Art. 28. – Creditele de compensare rezultate ca urmare a unui transfer sau a unei transformări de credite de compensare în avans, în situaţia în care nu au fost utilizate, nu mai pot fi transferate ori transformate în credite de compensare în avans. 

Art. 29. – Eventualele situaţii particulare, apărute în cadrul negocierilor sau pe parcursul derulării operaţiunilor compensatorii, care nu au fost prevăzute de prezenta hotărâre, vor fi reglementate prin ordin al preşedintelui Agenţiei. 

Art. 30. – Anexele nr. 1–3*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 31. – Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 459/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 17 aprilie 2006, se modifică după cum urmează:

1. La punctul 8, ultimul paragraf va avea următorul cuprins:

„La apariţia unor schimbări semnificative ale circumstanţelor în care se realizează operaţiunile compensatorii, motivate de contractant, modificarea operaţiunilor compensatorii şi/sau a valorii anuale a acestora, angajate prin plan, poate fi negociată şi acceptată de către Agenţie, cu condiţia ca solicitarea să fie făcută cu cel puţin 6 luni înaintea intervenirii modificării şi să nu afecteze solicitările referitoare la operaţiunile compensatorii directe făcute de autoritatea contractantă la momentul derulării procedurii de achiziţie sau al semnării contractului de achiziţie. Prin excepţie, în baza documentelor justificative prezentate de contractant, termenul de 6 luni menţionat anterior poate fi redus prin ordin al preşedintelui Agenţiei.“

2. La punctul 15, subpunctele 15.2 şi 15.3 vor avea următorul cuprins:

„15.2. Penalităţile totale cumulate sunt limitate la 10% din valoarea totală a obligaţiei de compensare. 

15.3. La termenul final al acordului de compensare, în plus faţă de penalităţile menţionate la pct. 15.2, pentru suma neobţinută prin operaţiuni compensatorii Agenţia va executa scrisoarea de garanţie bancară de bună execuţie a acordului pentru o valoare reprezentând 10% din suma neobţinută prin operaţiuni compensatorii.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială,

Cristinel Tarara

p. Ministrul economiei şi comerţului,

Darius Meşca,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Radu Stroe

p. Ministrul apărării naţionale,

Corneliu Dobriţoiu,

secretar de stat

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucureşti, 26 iulie 2006. 

Nr. 955.