Hotărârea Guvernului nr. 90/2006

M. Of. nr. 290 din 30 martie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. VII din Legea nr. 528/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum şi al Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. − Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 470/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. − Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 621/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 5 iulie 2002.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul integrării europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2006.

Nr. 90.

 

ANEXĂ

 

NORME   METODOLOGICE

de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 470/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţă, reglementează cadrul organizatoric şi metodologia unitară pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de pregătire, desfăşurare a selecţiei investitorului, negociere a condiţiilor tehnico-economice şi încheierea contractelor de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2¹ din Ordonanţă.

Art. 2. − În conformitate cu prevederile Ordonanţei şi în sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. contractul de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, denumit în continuare contractul − contract având ca obiect execuţia sau, după caz, atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale, ori execuţia prin orice mijloace a oricărei combinaţii a acestor lucrări de construcţii, care corespunde cerinţelor autorităţii contractante şi care conduce la un rezultat menit să îndeplinească, prin el însuşi, o funcţie tehnico-economică. În contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor, în totalitate sau în parte, drept la care se poate adăuga, după caz, plata unei sume. În toate cazurile riscurile exploatării sunt transferate concesionarului;

2. anunţ de intenţie − documentul formal publicat de autoritatea publică în vederea începerii unei proceduri de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, în conformitate cu prevederile ordonanţei;

3. contract de o complexitate deosebită − este considerat a fi atunci când autoritatea publică nu poate realiza ea însăşi oricare sau amândouă condiţiile:

a) definirea condiţiilor tehnico-economice în măsură să satisfacă cerinţele sau obiectivele sale;

b) schiţarea cadrului financiar şi/sau clauzelor juridice de realizare a proiectului, în condiţiile Ordonanţei;

4. documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat − documentaţia întocmită de autoritatea publică sau, după caz, de entităţi terţe, pe baza unui contract de servicii, încheiat conform reglementărilor în vigoare, care furnizează informaţiile esenţiale pentru desfăşurarea procedurii şi defineşte modul de întocmire şi de prezentare a scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat scrisorii de intenţie de către candidaţii care doresc să realizeze proiectul de parteneriat public-privat.

Art. 3. − (1) În sensul Ordonanţei, parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în funcţie de nivelul de implicare a investitorului.

(2) Tipurile principale de proiecte de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări sunt:

a) proiectare-construcţie-operare (DBO) − contract între autoritatea publică şi investitor, în care proiectarea (începând cu faza de proiect tehnic), construcţia şi exploatarea, denumite şi operare, sunt transferate investitorului pentru o anumită perioadă care nu poate depăşi 49 de ani;

b) proiectare-construcţie-finanţare-operare (DBFO) − contract între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul îşi asumă sarcina proiectării, construcţiei, exploatării şi obţinerii, în total sau în parte, a resurselor financiare necesare în vederea realizării acestor obiective, fără ca durata contractului să depăşească 49 de ani;

c) construcţie-operare-reabilitare (BOR) − contract între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul îşi asumă finanţarea, construcţia şi costurile pentru operarea, întreţinerea şi reabilitarea bunului public la perioade de timp convenite în cadrul contractului fără ca durata contractului să depăşească 49 de ani;

d) construcţie-operare-transfer (BOT) − contract între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul îşi asumă finanţarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea unui bun public pe o anumită perioadă care nu poate depăşi 49 de ani;

e) reabilitare-operare-transfer (ROT) − contract între autoritatea publică şi investitor, în care bunul public deja creat este transmis investitorului în starea în care se află. Investitorul finanţează, reabilitează, operează şi întreţine bunul public pentru o anumită perioadă, care nu poate depăşi 49 de ani.

Art. 4. − Pentru oricare dintre tipurile de proiecte prevăzute la art. 3, la finalizarea contractului bunul public se transferă cu titlu gratuit autorităţii publice, în bună stare şi liber de orice sarcină sau obligaţie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţă. Condiţiile tehnice de transfer sunt definite în contract.

CAPITOLUL II

Derularea procedurii de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat

Art. 5. − Procedura de atribuire a unui contract pentru concesiunea de lucrări poate fi dialogul competitiv sau negocierea, în condiţiile Ordonanţei.

Art. 6. − Procedura de atribuire a unui contract pentru concesiunea de lucrări, prin dialog competitiv sau prin negociere, se desfăşoară în etape, după cum urmează:

A. Etapa de selecţionare a investitorilor:

a) elaborarea unui studiu tehnico-economic cel puţin la nivel de prefezabilitate;

b) întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate;

c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a − Achiziţii publice, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi/sau într-un jurnal internaţional de largă circulaţie a anunţului de intenţie;

d) distribuirea documentaţiei pentru întocmirea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat tuturor investitorilor interesaţi care au solicitat acest lucru şi răspunsul la clarificările solicitate de ofertanţi;

e) numirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora;

f) primirea pachetelor sigilate care conţin scrisoarea de intenţie şi documentul ataşat acesteia;

g) deschiderea scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate;

h) examinarea documentelor prezentate de ofertanţi şi stabilirea clarificărilor necesare cu privire la ofertele respective;

i) evaluarea scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate, pe baza cerinţelor minime de calificare aprobate de autoritatea publică şi cuprinse în anunţul de intenţie şi în documentul pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat;

j) întocmirea raportului de evaluare a scrisorilor de intenţie, stabilirea listei cu investitorii selecţionaţi pentru etapele următoare şi aprobarea raportului de către autoritatea publică;

k) transmiterea rezultatului selecţiei către toţi investitorii participanţi la procedură.

B. Etapa de negociere şi încheiere a acordului de proiect:

a) numirea comisiei de negociere a acordului de proiect;

b) negocierea şi încheierea acordului de proiect cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi, în conformitate cu mandatul acordat de conducerea autorităţii publice.

C. Etapa de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului sau de dialog competitiv:

a) numirea comisiei/comisiilor de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat sau de dialog competitiv în conformitate cu prevederile Ordonanţei şi, după caz:

1. desfăşurarea procedurii de dialog competitiv numai în cazul proiectelor de complexitate deosebită, cu respectarea principiului tratamentului egal pentru toţi participanţii la procedură; sau

2. desfăşurarea negocierii condiţiilor de realizare a proiectului cu investitorii selecţionaţi, cu respectarea principiului tratamentului egal pentru toţi participanţii la procedură;

b) întocmirea şi aprobarea de către autoritatea publică a proceselor-verbale de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului sau de dialog competitiv.

D. Etapa de ofertare finală:

a) întocmirea instrucţiunilor pentru elaborarea şi prezentarea ofertei finale şi aprobarea lor de către autoritatea publică;

b) numirea comisiei de evaluare a ofertelor finale;

c) transmiterea cererii de depunere a ofertelor finale, la care se ataşează instrucţiunile privind elaborarea şi prezentarea ofertelor şi a altor documente adiţionale, concomitent către toţi investitorii rămaşi în competiţie;

d) primirea ofertelor finale sigilate din partea investitorilor rămaşi în competiţie;

e) analizarea ofertelor depuse şi declararea investitorului câştigător, conform criteriilor de atribuire a contractului, aprobate de autoritatea publică şi cuprinse în cererea de depunere a ofertelor finale şi în instrucţiunile pentru prezentarea ofertei finale;

f) aprobarea raportului de evaluare a ofertelor finale;

g) notificarea concomitentă a tuturor investitorilor privind rezultatul evaluării;

h) negocierea finală a contractului de parteneriat public-privat pentru ca prevederile acestuia să reflecte condiţiile ofertei finale acceptate şi declarate câştigătoare de autoritatea publică;

i) publicarea deciziei de acordare a contractului pentru concesiunea de lucrări în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

j) aprobarea contractului în forma negociată prin hotărâre a Guvernului şi semnarea acestuia.

CAPITOLUL III

Întocmirea şi conţinutul documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat

Art. 7. − (1) În vederea elaborării documentaţiei pentru întocmirea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat autoritatea publică trebuie să întocmească un studiu tehnico-economic cel puţin la nivel de prefezabilitate, acesta reprezentând documentul care fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei în parteneriat public-privat.

(2) În cazurile în care autoritatea publică nu deţine capacitatea organizatorică şi tehnică pentru elaborarea studiului tehnico-economic prevăzut la alin. (1), aceasta poate apela la serviciile unor consultanţi de specialitate.

(3) Contractarea serviciilor prevăzute la alin. (2) se face cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legale referitoare la achiziţii publice.

(4) Serviciile de consultanţă contractate conform prevederilor alin. (2) pot fi direcţionate şi în vederea întăririi capacităţii de evaluare a autorităţii publice în cadrul contractului.

Art. 8. − Studiul tehnico-economic prevăzut la art. 7 alin. (1) cuprinde principalele informaţii tehnice, economice şi financiare ale proiectului de parteneriat public-privat şi identifică principalele elemente de impact generate prin realizarea proiectului public-privat.

Art. 9. − Studiul tehnico-economic prevăzut la art. 7 alin. (1) trebuie să conţină calculul costului comparativ de referinţă. Metodologia de calcul al costului comparativ de referinţă este prezentată în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

Art. 10. − (1) Studiul tehnico-economic prevăzut la art. 7 alin. (1) se aprobă de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.

(2) După aprobarea deciziei de a recurge la o procedură de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări şi înainte de a începe această procedură, autoritatea publică are obligaţia să asigure întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat, fie prin personalul specializat de care dispune, fie prin angajarea de consultanţi de specialitate.

Art. 11. − (1) Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat se aprobă de autoritatea publică prin ordin sau decizie.

(2) Scopul documentaţiei prevăzute la alin. (1) este să furnizeze informaţii care să permită potenţialilor investitori să îşi formuleze un punct de vedere referitor la proiectul public-privat, cerinţele minime de calificare solicitate de autoritatea publică (capacitatea umană, tehnică, economică şi financiară necesară pentru realizarea proiectului), criteriile de atribuire a contractului şi modul de prezentare a documentaţiei.

(3) Pentru identificarea celei mai bune oferte din punct de vedere economic, autoritatea publică poate stabili diverse criterii legate de obiectul contractului public în chestiune, spre exemplu: calitatea, preţul, valoarea tehnică, caracteristicile estetice şi funcţionale, caracteristicile ecologice, costurile operaţionale, rentabilitatea, mentenanţa postvânzare şi asistenţa tehnică, data livrării şi perioada de livrare sau perioada de execuţie.

(4) Documentaţia prevăzută la alin. (1) va conţine criteriile cuantificabile pe baza cărora se va desfăşura procedura de evaluare, cu precizarea ponderii relative ce se va conferi fiecărui criteriu ales pentru a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum şi modul de calcul al punctajului ofertei în procesul de evaluare. Ponderea relativă a diferitelor criterii poate fi exprimată prin furnizarea unui set de intervale valorice, a căror întindere maximă trebuie să fie corespunzătoare.

(5) Atunci când stabilirea ponderii nu este posibilă din motive obiective, autoritatea publică va indica criteriile aplicabile în ordinea descrescătoare a importanţei lor.

Art. 12. − Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat prevăzut trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în modelul prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

Art. 13. − Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat va fi distribuită cu plata investitorilor interesaţi.

CAPITOLUL IV

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat

Art. 14. − Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde justificarea tehnică şi economică a proiectului public-privat, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fezabilitate trebuie să ofere informaţii complete care să justifice că:

a) proiectul poate fi realizat;

b) au fost luate în considerare toate alternativele de realizare a proiectului;

c) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor autorităţii publice;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară, menţionând, dacă este cazul, care este sarcina financiară a autorităţii publice, conform prevederilor art. 2 pct. 1.

Art. 15. − (1) Studiul de fezabilitate trebuie să acopere sub aspect cantitativ şi calitativ principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat.

(2) Studiul de fezabilitate trebuie să identifice, să definească şi să cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect, stabilindu-se totodată matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect, avându-se în vedere prevederile anexei nr. 3 la prezentele norme metodologice.

Art. 16. − (1) Studiul de fezabilitate se elaborează şi se aprobă de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.

(2) Autoritatea publică poate apela la consultanţi independenţi în vederea elaborării studiului de fezabilitate.

(3) Selectarea consultanţilor prevăzuţi la alin. (2) se face în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3).

(4) Activitatea consultanţilor prevăzuţi la alin. (2) se realizează potrivit termenilor de referinţă elaboraţi şi aprobaţi de autoritatea publică. Termenii de referinţă fixează liniile directoare ale activităţii consultantului, precum şi modul în care acesta prezintă rezultatele studiului.

Art. 17. − Conţinutul generic al termenilor de referinţă pentru elaborarea studiului de fezabilitate este următorul:

a) generalităţi − se descriu contextul general şi principalele obiective ale proiectului public-privat;

b) scopul şi obiectivele − descrierea problemei/problemelor de rezolvat;

c) domeniul acoperit de serviciile solicitate − descrierea activităţilor pe care trebuie să le efectueze consultantul şi modul în care va fi utilizată informaţia;

d) organizare, implementare − procedurile de monitorizare, revizuire şi evaluare a activităţii consultantului, precum şi modul în care progresează studiul;

e) calificarea consultantului − capacitatea şi experienţa cerute consultantului şi experţilor acestuia;

f) rapoarte − numărul de rapoarte de fază şi finale care trebuie prezentate de consultant şi termenele de prezentare;

g) resurse disponibile − orice fel de contribuţie a autorităţii publice la elaborarea studiului de fezabilitate;

h) programul de lucru − graficul de eşalonare a lucrărilor propus de autoritatea publică, cu menţionarea datelor relevante pentru fiecare etapă;

i) localizarea activităţii − locul unde se desfăşoară activitatea consultantului;

j) bugetul − o indicaţie a bugetului disponibil pentru consultanţă;

k) alte informaţii relevante − modul în care se face selecţia, alte condiţii speciale.

Art. 18. − (1) După selecţionarea consultantului autoritatea publică trebuie să ia toate măsurile care să asigure că studiul de fezabilitate este elaborat la un standard corespunzător şi reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile formulate în termenii de referinţă.

(2) În vederea realizării acestor condiţii autoritatea publică poate nominaliza un comitet de coordonare şi supervizare a elaborării studiului de fezabilitate. Membrii comitetului de coordonare şi supervizare sunt numiţi de autoritatea publică din cadrul specialiştilor proprii, la care se pot adăuga experţi de specialitate din afara autorităţii publice, în funcţie de necesităţi, contractaţi conform prevederilor art. 7 alin. (3).

(3) Principalele atribuţii ale comitetului de coordonare şi supervizare sunt:

a) facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fezabilitate;

b) facilitarea contactelor consultanţilor cu alte autorităţi publice şi cu terţi;

c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final, precum şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare;

d) avizarea îndeplinirii de către consultant a activităţilor desfăşurate în fiecare fază;

e) întocmirea unui raport de avizare a finalizării studiului de fezabilitate şi prezentarea acestuia autorităţii publice.

Art. 19. − Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă cel puţin analiza următoarelor elemente:

I. Aspecte generale:

a) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului public-privat;

b) contribuţia proiectului public-privat la atingerea politicilor şi priorităţilor în domeniu ale autorităţii publice;

c) identificarea beneficiarilor proiectului public-privat;

d) examinarea tuturor opţiunilor rezonabile;

e) identificarea şi descrierea tuturor riscurilor de realizare a proiectului public-privat, măsurile care trebuie luate pentru reducerea lor şi modul de distribuire a acestor riscuri între investitor şi autoritatea publică.

II. Fezabilitatea tehnică:

a) modul în care proiectul public-privat poate fi realizat în condiţiile definite;

b) eficienţa, siguranţa şi abordabilitatea standardelor propuse pentru proiectul public-privat;

c) abordabilitatea şi eficienţa costurilor pentru tehnologia propusă în cadrul proiectului public-privat;

d) analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru bună operare şi întreţinere a infrastructurii şi echipamentului cuprins în proiectul public-privat.

III. Fezabilitatea economică şi financiară:

a) abordabilitatea financiară a proiectului public-privat;

b) perioada de recuperare a investiţiei;

c) calculul profitului estimat pentru investitor;

d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori;

e) cuantumul contribuţiei autorităţii publice la închiderea financiară a proiectului public-privat;

f) justificarea implicării financiare directe a autorităţii publice pe baza beneficiilor indirecte;

g) analiza proiecţiilor financiare în raport cu cerinţele autorităţii publice.

IV. Aspecte de mediu − impactul proiectului public-privat asupra mediului şi costul măsurilor de eliminare sau de reducere semnificativă a acestui impact.

V. Aspecte sociale:

a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ şi pozitiv de realizarea proiectului public-privat şi cuantificarea acestor efecte;

b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale şi modalităţile de acoperire a acestora;

c) analiza şi cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii şi ocupării forţei de muncă.

VI. Aspecte instituţionale:

a) identificarea aranjamentelor instituţionale necesare pentru realizarea proiectului public-privat;

b) stabilirea relaţiilor dintre autoritatea publică şi investitor, inclusiv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de proiect.

Art. 20. − (1) În situaţia în care autoritatea publică deţine un studiu de fezabilitate elaborat cu mai mult de un an înainte sau elaborat în baza altor prevederi legale, aceasta trebuie să realizeze o reactualizare a studiului.

(2) Volumul revizuirii depinde de la caz la caz şi trebuie să acopere cel puţin:

a) actualizarea estimărilor iniţiale prin corectarea elementelor care justifică necesitatea proiectului public-privat;

b) actualizarea balanţelor cost-beneficiu;

c) completarea studiului existent, pentru a răspunde convingător problemelor prevăzute la art. 19 pct. V.

(3) Revizuirea studiului de fezabilitate se face de către un consultant independent, contractat conform prevederilor art. 7 alin. (3), pe baza termenilor de referinţă elaboraţi şi aprobaţi de autoritatea publică.

Art. 21. − (1) Pentru evitarea oricărui conflict de interese, îi este interzisă oricărei persoane fizice sau juridice, care a participat, în calitate de expert ori consultant, la elaborarea unui studiu de fezabilitate sau a oricărui alt document, cercetare, experiment ori studiu în legătură cu un proiect de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, participarea în calitate de ofertant sau de consultant/expert al acestuia în procesul de atribuire a respectivului contract.

(2) Autoritatea publică poate stabili neaplicarea prevederilor alin. (1) persoanelor fizice sau juridice care, în activitatea lor de elaborare a unui studiu de fezabilitate sau a oricărui alt document, cercetare, experiment ori studiu în legătură cu un proiect de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, nu au avut acces la informaţii sau date de natură să distorsioneze condiţiile normale de concurenţă.

(3) Autoritatea publică va decide asupra participării în calitate de ofertant sau de consultant/expert al acestuia în procesul de atribuire a unui contract oricărei persoane prevăzute la alin. (1), acordând persoanelor în cauză posibilitatea de a demonstra că nu au avut acces la informaţii ori date de natură să distorsioneze condiţiile normale de concurenţă.

(4) Autoritatea publică va analiza posibilele conflicte de interese şi va menţiona în cuprinsul documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat persoanele fizice sau juridice care nu pot participa în calitate de ofertant sau consultant/expert al acestuia în respectivul proces de atribuire a contractului pentru concesiunea de lucrări, conform prevederilor alin. (1).

CAPITOLUL V

Anunţul de intenţie pentru iniţierea unui proiect de parteneriat public-privat

Art. 22. − (1) Autoritatea publică este obligată să publice în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi/sau într-un jurnal internaţional de largă circulaţie intenţia de a iniţia un proiect de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanţă.

(2) Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţului prevăzut la alin. (1) se face în conformitate cu procedurile Uniunii Europene, utilizându-se formatele standard pentru concesiunea de lucrări publice definite de către aceasta, şi în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Art. 23. − (1) Anunţul de intenţie prevăzut la art. 22 trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în modelul prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice, dar nu mai mult de 650 de cuvinte.

(2) Anunţul de intenţie prevăzut la art. 22 va conţine în mod obligatoriu, dar nu se va limita la, denumirea, adresa, faxul şi/sau adresa de e-mail a compartimentului din cadrul autorităţii publice unde se transmit/depun scrisorile de intenţie şi documentele ataşate acestora de către investitorii interesaţi sau, după caz, se soluţionează contestaţiile, precum şi instanţa competentă în soluţionarea litigiilor.

Art. 24. − Autoritatea publică este obligată să se asigure că publicarea anunţului de intenţie în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a − Achiziţii publice, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost făcută concomitent în cele două publicaţii.

Art. 25. − (1) Eventualele modificări ale anunţurilor, transmise ulterior solicitării de publicare, determină prelungirea în mod corespunzător a termenelor de publicare prevăzute de Ordonanţă.

(2) Publicarea modificărilor anunţurilor se face cu respectarea prevederilor art. 22−24.

Art. 26. − (1) În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Ordonanţă, concesionarii de lucrări publice care nu sunt autorităţi contractante în înţelesul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi care intenţionează să acorde contracte de lucrări unor terţi sunt obligaţi să facă publică această intenţie printr-un anunţ.

(2) Anunţul de intenţie prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a.

(3) Anunţul de intenţie prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în modelul prezentat în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice.

Art. 27. − (1) În contractele de concesiune de lucrări încheiate de un concesionar care nu este autoritate publică, termenul limită fixat de concesionar pentru depunerea cererilor de participare nu poate fi mai mic de 37 de zile de la data publicării anunţului.

(2) Termenul limită pentru primirea ofertelor nu va fi mai mic de 40 de zile de la data la care anunţul de intenţie sau cererea de ofertă finală a fost publicat.

(3) Concesionarul are obligaţia să prelungească aceste termene limită dacă, datorită volumului şi complexităţii lucrărilor, ofertele nu pot fi depuse în termenul limită sau nu pot fi formulate şi depuse decât după vizitarea locaţiilor ori după consultarea la faţa locului a documentelor anexate termenilor de referinţă.

(4) Concesionarul are dreptul să prelungească termenul limită pentru depunerea ofertelor şi, în acest caz, are obligaţia să comunice noul termen, în scris, tuturor operatorilor economici, cu cel puţin 6 zile înainte de expirarea termenului iniţial.

CAPITOLUL VI

Constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acesteia

Art. 28. − (1) Pentru evaluarea scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora, autoritatea publică numeşte prin dispoziţie, decizie sau ordin, după caz, o comisie de evaluare compusă din specialişti din cadrul autorităţii publice. Comisia de evaluare poate fi completată şi cu specialişti din afara autorităţii iniţiatoare.

(2) Prin aceeaşi dispoziţie, decizie sau ordin, potrivit alin. (1), este numit şi preşedintele comisiei de evaluare.

(3) Autoritatea publică trebuie să includă între persoanele numite în comisia prevăzută la alin. (1) cel puţin un specialist tehnic, un specialist financiar şi un consilier juridic.

(4) În vederea întăririi capacităţii de evaluare a comisiei prevăzute la alin. (1) autoritatea publică poate opta pentru utilizarea unor agenţi economici sau consultanţi de specialitate, pe bază de contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(5) Selecţia agenţilor economici sau a consultanţilor de specialitate pentru participarea la comisia prevăzută la alin. (1) se face în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3).

(6) Prevederea alin. (5) nu este aplicabilă dacă autoritatea publică a optat pentru întărirea capacităţii de evaluare a comisiei de evaluare prin atragerea de personal din structura altor autorităţi publice sau a unor unităţi aflate în subordinea, respectiv sub autoritatea acestora.

(7) Pe perioada exercitării mandatului, membrii comisiei prevăzute la alin. (1) nu trebuie să fie subiectul nici uneia dintre următoarele situaţii:

a) să aibă vreun interes financiar în proiectul de parteneriat public-privat;

b) să aibă vreun interes financiar faţă de oricare potenţial investitor interesat;

c) să fie soţ sau rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoane având interese financiare în legătură cu subiectul sau cu potenţialii investitori interesaţi;

d) să fie soţ sau rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre ofertanţi/candidaţi;

e) să fi avut în ultimii 5 ani contracte de muncă sau de colaborare cu oricare dintre ofertanţi/candidaţi ori să fi făcut parte din consiliul de administraţie sau din oricare alt organ de conducere ori de administraţie al acestora;

f) să deţină sau să fi deţinut părţi de interes, părţi sociale sau acţiuni din capitalul social subscris al oricăruia dintre ofertanţi/candidaţi;

g) să aibă orice fel de afinităţi sau simpatii personale care i-ar putea afecta deciziile luate în procesul de selecţie;

h) să aibă vreo obligaţie personală sau debite financiare ori de altă natură faţă de vreun investitor, care ar putea să îi afecteze deciziile în legătură cu procesul de selecţie;

i) să nu se afle în vreun alt conflict de interese.

(8) În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi să facă parte din comisia prevăzută la alin. (1) constată că se află în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la alin. (7), acesta are obligaţia de a îl informa pe preşedintele comisiei de evaluare, care va solicita de îndată conducătorului autorităţii publice înlocuirea acestuia cu o altă persoană.

(9) Autoritatea publică va lua toate măsurile necesare în vederea respectării de către toţi membrii comisiilor constituite pe parcursul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări a condiţiilor de compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate, în vederea prevenirii oricărui conflict de interese şi respectării principiilor prevăzute în art. 2¹ din Ordonanţă.

Art. 29. − (1) Persoanele desemnate să facă parte din comisia de evaluare prevăzută la art. 28 alin. (1) vor depune o declaraţie de imparţialitate şi una de confidenţialitate, conform modelelor prezentate în anexele nr. 6 şi 7 la prezentele norme metodologice.

(2) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) trebuie semnate înainte de şedinţa de deschidere a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora.

CAPITOLUL VII

Desfăşurarea selecţiei scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate depuse de către investitori

Art. 30. − În limita termenului specificat în anunţul de intenţie investitorii transmit autorităţii publice scrisoarea de intenţie şi documentul ataşat scrisorii de intenţie în colet sigilat, prin una dintre metodele şi în starea solicitată prin anunţul de intenţie.

Art. 31. − Autoritatea publică are obligaţia să păstreze securitatea şi integritatea coletelor sigilate care au fost primite înainte de expirarea termenului limită prevăzut în anunţul de intenţie.

Art. 32. − Scrisorile de intenţie pot fi transmise prin poştă, curier rapid sau depuse direct de un reprezentant al investitorului la adresa prevăzută în anunţul de intenţie, cu confirmare de primire.

Art. 33. − Investitorii interesaţi îşi asumă integral orice risc legat de prezentarea scrisorilor de intenţie în termenul, sub forma şi în modalitatea de predare solicitate în anunţul de intenţie.

Art. 34. − (1) Scrisorile de intenţie depuse după termenul limită fixat în anunţul de intenţie vor fi restituite expeditorului nedeschise.

(2) Constatarea depunerii la termen a scrisorilor de intenţie sau restituirea lor, după caz, se face de către comisia de evaluare.

Art. 35. − La data, ora şi locul stabilite în anunţul de intenţie comisia de evaluare se întruneşte în vederea deschiderii scrisorilor de intenţie, în prezenţa reprezentanţilor împuterniciţi ai candidaţilor.

Art. 36. − Desfăşurarea procesului de deschidere a scrisorilor de intenţie este consemnată într-un proces-verbal de şedinţă semnat de membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţii împuterniciţi ai candidaţilor prezenţi la şedinţă.

Art. 37. − (1) La şedinţa de deschidere a scrisorilor de intenţie nu pot participa decât membrii nominalizaţi în decizia de constituire a comisiei de evaluare.

(2) Reprezentarea membrilor prevăzuţi la alin. (1) de către alte persoane nu este permisă.

Art. 38. − (1) Evaluarea scrisorilor de intenţie se face de către fiecare membru al comisiei, pe baza criteriilor minime de calificare şi a grilelor de punctaj aprobate de autoritatea publică şi comunicate ofertanţilor în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat.

(2) Pe baza punctajelor individuale ale membrilor, secretarul comisiei de evaluare întocmeşte punctajul de evaluare, care reprezintă media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei fiecărui criteriu.

Art. 39. − Examinarea scrisorilor de intenţie în afara locului desemnat în mod expres pentru această activitate de către preşedintele comisiei de evaluare este interzisă.

Art. 40. − (1) Membrii comisiei de evaluare sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea absolută asupra oricăror documente, date şi informaţii conţinute sau ataşate la scrisorile de intenţie.

(2) Nerespectarea confidenţialităţii prevăzute la alin. (1) se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 41. − În termen de 60 de zile de la data limită de depunere a scrisorilor de intenţie comisia de evaluare este obligată să se întrunească pentru finalizarea procedurii de selecţie şi întocmirea recomandărilor sale către autoritatea publică.

Art. 42. − Pe parcursul şedinţelor de evaluare comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt eventualele clarificări necesare pentru evaluarea fiecărei scrisori de intenţie, precum şi perioada acordată pentru transmiterea clarificărilor.

Art. 43. − Rezultatul evaluării şi recomandările propuse de comisie sunt menţionate într-un raport de evaluare a scrisorilor de intenţie, redactat şi semnat de toţi membrii comisiei de evaluare, urmând a fi înaintat spre aprobare conducerii autorităţii publice.

Art. 44. − Raportul de evaluare prevăzut la art. 43 va include lista investitorilor selecţionaţi şi motivele neselecţionării celorlalţi investitori. Decizia comisiei de evaluare se adoptă cu majoritatea calificată a două treimi din numărul membrilor săi.

Art. 45. − Decizia comisiei de evaluare se aduce la cunoştinţa candidaţilor, simultan, în termen de 5 zile de la aprobarea raportului de evaluare a scrisorilor de intenţie de către autoritatea publică.

Art. 46. − (1) În conformitate cu prevederile Ordonanţei, autoritatea publică trebuie să selecţioneze cel puţin 3 scrisori de intenţie.

(2) În cazul în care condiţia stipulată la alin. (1) nu poate fi îndeplinită, autoritatea publică este obligată să reia proiectul numai prin iniţierea unei noi proceduri complete, conform prevederilor Ordonanţei.

(3) Prevederile alin. (2) nu se mai aplică în cazul în care autoritatea publică, în urma iniţierii unei noi proceduri complete, nu a reuşit să selecţioneze cel puţin 3 scrisori de intenţie, conform prevederilor Ordonanţei.

Art. 47. − Membrii comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie, care nu sunt de acord cu decizia comisiei, vor menţiona în scris motivele acestei hotărâri.

Art. 48. − (1) Orice încercare a investitorilor de a influenţa decizia unuia sau mai multor membri ai comisiei de evaluare conduce automat la eliminarea investitorului în cauză din procesul de analiză şi selecţie.

(2) În situaţia în care autoritatea publică constată o încercare de viciere a rezultatelor procesului de selecţie, aceasta va lua toate măsurile legale împotriva celui/celor vinovat/vinovaţi.

Art. 49. − Membrii comisiei de evaluare sunt indemnizaţi de autoritatea publică într-un cuantum stabilit prin ordinul sau decizia acesteia de numire a comisiei de evaluare, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 50. − Comisia de evaluare îşi încetează activitatea odată cu aprobarea raportului de evaluare a scrisorilor de intenţie de către autoritatea publică.

CAPITOLUL VIII

Acordul de proiect

Art. 51. − După încheierea selecţiei scrisorilor de intenţie exprimate şi a documentelor ataşate, autoritatea publică încheie câte un acord de proiect cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţă.

Art. 52. − Acordul de proiect defineşte precis obligaţiile şi drepturile părţilor, precum şi modalităţile de stingere reciprocă a obligaţiilor pe durata negocierilor sau desfăşurării procedurii de dialog competitiv.

Art. 53. − În vederea negocierii conţinutului şi formei acordului de proiect, autoritatea publică numeşte prin dispoziţie, decizie sau ordin, după caz, o comisie de specialişti din cadrul autorităţii publice.

Art. 54. − Clauzele acordului de proiect se negociază de către comisia de specialişti prevăzută la art. 53, pe baza mandatului acordat de conducerea autorităţii publice, cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi, plecându-se de la acordul de proiect-cadru prevăzut în anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.

Art. 55. − Negocierea de către comisia de specialişti a propunerii de acord de proiect cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi se realizează, pe baza mandatului acordat de conducerea autorităţii publice, în cadrul uneia sau mai multor şedinţe de negociere comune organizate de autoritatea publică cu toţi reprezentanţii investitorilor selecţionaţi, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2¹ din Ordonanţă, până la obţinerea unei forme unice acceptate de toţi investitorii.

Art. 56. − După negocierea clauzelor acordului de proiect acesta este semnat de autoritatea publică cu fiecare investitor.

Art. 57. − (1) Acordul de proiect are aplicabilitate numai pe durata negocierii condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat sau a dialogului competitiv, după caz.

(2) Clauzele acordului de proiect prevăzut la alin. (1) trebuie să garanteze tratamentul egal al tuturor participanţilor pe întreaga durată a procedurii de atribuire a contractului.

CAPITOLUL IX

Constituirea comisiei/comisiilor de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului sau de dialog competitiv

Art. 58. − (1) Pentru desfăşurarea procedurii de dialog competitiv şi pentru negocierea condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza clauzelor acordului de proiect încheiat cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi şi a rezultatelor studiului de fezabilitate, autoritatea publică numeşte prin ordin sau decizie, după caz, una ori mai multe comisii de specialişti, conform prevederilor art. 6 alin. (3) din Ordonanţă.

(2) Pentru constituirea comisiilor de specialişti prevăzute la alin. (1), autoritatea publică va trebui să identifice acele persoane care au capacitatea, experienţa, probitatea şi cunoştinţele de specialitate care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a procesului de negociere/de desfăşurare a dialogului competitiv.

Art. 59. − Prin aceeaşi dispoziţie, decizie sau ordin al autorităţii publice de constituire a comisiei de specialişti prevăzute la art. 58 se desemnează şi preşedintele comisiei, care are şi calitatea de negociator al autorităţii publice sau de conducător al comisiei de dialog competitiv, precum şi secretarul acesteia.

Art. 60. − Secretarul comisiei participă la toate activităţile comisiei de specialişti şi este responsabil cu toate aspectele administrative, incluzând, dar fără a se limita la acestea, redactarea minutelor de şedinţă şi a rapoartelor comisiei, redactarea şi transmiterea/primirea corespondenţei.

Art. 61. − Prin decizia sau ordinul de constituire a comisiei de specialişti prevăzute la art. 58 autoritatea publică învesteşte nivelul de competenţă decizională şi gradul de reprezentativitate al comisiei faţă de entităţile aflate în subordinea sau sub coordonarea autorităţii publice, faţă de alte autorităţi şi instituţii publice şi faţă de entităţi terţe, la un nivel suficient pentru a-şi putea îndeplini mandatul încredinţat.

Art. 62. − Pe perioada exercitării mandatului membrii comisiei de specialişti prevăzute la art. 58 trebuie să îndeplinească condiţiile de compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate prevăzute la art. 28 alin. (7) şi (9) şi la art. 29.

Art. 63. − Asigurarea de către autoritatea publică a întregii logistici necesare şi punerea la dispoziţie comisiilor prevăzute la art. 58 a tuturor datelor şi informaţiilor disponibile negociatorilor sunt obligatorii.

Art. 64. − Pentru participarea în cadrul comisiilor de dialog competitiv şi de negociere şi pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestora preşedintele, membrii comisiilor şi secretarii acestora, sunt remuneraţi de autoritatea publică conform prevederilor art. 49.

Art. 65. − (1) Pentru întărirea capacităţilor de negociere şi în vederea atingerii obiectivelor autorităţii publice în urma desfăşurării procedurii dialogului competitiv, autoritatea publică poate contracta servicii de consultanţă tehnică, economică sau juridică furnizate de societăţi comerciale ori de consultanţi independenţi de specialitate.

(2) Selectarea serviciilor de consultanţă prevăzute la alin. (1) se face în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3).

CAPITOLUL X

Desfăşurarea procedurii dialogului competitiv

Art. 66. − (1) Procedura de dialog competitiv se desfăşoară numai în cazul în care contractul este de o complexitate deosebită, astfel cum acesta este definit conform prevederilor art. 2 pct. 3.

(2) Contractul se atribuie în procedura de dialog competitiv numai prin aplicarea criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“.

Art. 67. − Pentru aplicarea procedurii de dialog competitiv, autoritatea publică are obligaţia de a indica în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat, pe lângă informaţiile prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, şi motivele pentru care contractul a fost calificat ca fiind de o complexitate deosebită, astfel cum acesta este definit conform prevederilor art. 2 pct. 3.

Art. 68. − În vederea desfăşurării dialogului competitiv, autoritatea publică va emite invitaţii de participare la dialogul competitiv tuturor investitorilor care au fost selecţionaţi în urma depunerii scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora în etapa de selecţie.

Art. 69. − Pe durata dialogului competitiv autoritatea publică şi comisia numită de aceasta conform prevederilor cap. IX sunt obligate să asigure principiul egalităţii de tratament pentru toţi participanţii la proces. În special, autoritatea publică nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unora dintre candidaţii selectaţi un avantaj asupra celorlalţi.

Art. 70. − Conform principiului confidenţialităţii, autoritatea publică nu poate dezvălui variantele propuse de un investitor sau orice date confidenţiale furnizate de acesta celorlalţi investitori fără acordul scris al respectivului investitor.

Art. 71. − Pe toată durata dialogului competitiv comisia va acţiona numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică.

Art. 72. − Autoritatea publică poate remunera participanţii la procedura de dialog competitiv, modalitatea şi cuantumul acesteia urmând a fi precizate în documentul ataşat anunţului de intenţie, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 73. − (1) Procedura dialogului competitiv se poate desfăşura în etape succesive pentru a se reduce numărul de variante propuse, care urmează a fi discutate prin aplicarea criteriilor de selecţie prevăzute în cuprinsul documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat. Anunţul de intenţie, documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei sau acordul de proiect trebuie să menţioneze posibilitatea autorităţii publice de a apela la această opţiune.

(2) Autoritatea publică dialoghează cu fiecare candidat selectat despre propunerile de soluţii, în vederea identificării şi definirii celor mai adecvate mijloace pentru satisfacerea nevoilor sale; autoritatea publică va identifica pe cât posibil cel puţin două soluţii care răspund nevoilor sale. De asemenea, în această etapă se discută şi toate aspectele relaţionate contractului.

Art. 74. − Autoritatea publică va continua dialogul până la identificarea soluţiei sau soluţiilor apte de a-i satisface nevoile, dacă este necesar chiar în urma comparării acestora. Soluţia sau soluţiile identificată/identificate trebuie să răspundă cerinţelor formulate de autoritatea publică în anunţul de intenţie sau documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat.

Art. 75. − (1) Odată declarat închis dialogul şi după notificarea participanţilor cu privire la aceasta, autoritatea publică le va solicita acestora să depună ofertele finale conform prevederilor art. 85 şi 86 şi pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi identificate ca fiind viabile în cursul dialogului.

(2) Ofertele finale vor conţine toate elementele solicitate şi necesare în vederea realizării proiectului.

Art. 76. − Autoritatea publică are dreptul de a solicita clarificări, detalieri şi nuanţări ale ofertei. Clarificările, detalierile şi nuanţările sau informaţiile suplimentare solicitate nu pot aduce modificări caracteristicilor de bază sau fundamentale ale ofertei ori ale celor conţinute în anunţul de intenţie, ale căror variaţii pot conduce la deformarea liberei concurenţe sau pot avea efecte discriminatorii.

Art. 77. − (1) După desfăşurarea fiecărei şedinţe de discuţii, comisia de dialog competitiv redactează o minută de discuţii, care cuprinde descrierea tuturor subiectelor atinse în discuţii, precum şi rezultatele obţinute în cadrul acestora.

(2) Minuta prevăzută la alin. (1) se semnează de negociator, secretarul comisiei, în calitate de redactor al documentului, şi de persoana desemnată oficial de fiecare investitor pentru acea şedinţă de discuţii.

(3) La finalizarea dialogului competitiv comisia de dialog competitiv elaborează procesul-verbal de discuţii, care prezintă detaliat rezultatul acestora şi la care se ataşează toate propunerile formulate de investitori.

CAPITOLUL XI

Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului

Art. 78. − Pe timpul procesului de negociere comisia de negociere trebuie să atingă şi să clarifice cel puţin următoarele elemente:

a) identificarea responsabilităţilor autorităţii publice şi ale investitorului;

b) fixarea responsabilităţilor legale ale autorităţii publice şi ale investitorului;

c) identificarea clară a standardelor de performanţă, a facilităţilor şi echipamentelor, precum şi a serviciilor ce urmează să fie furnizate şi a cerinţelor de predare la sfârşitul perioadei de contract;

d) asigurarea controlului costurilor, calităţii, serviciilor, siguranţei, relaţiilor cu comunităţile locale, precum şi controlul cerinţelor de operare şi întreţinere;

e) împărţirea riscurilor şi beneficiilor între investitor şi autoritatea publică;

f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;

g) identificarea mecanismelor de urmărire a performanţei, a calităţii serviciului şi a altor obiective ale autorităţii publice;

h) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;

i) negocierea clauzelor de transfer al proiectului de parteneriat public-privat către autoritatea publică;

j) problemele referitoare la forţa de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat;

k) clauzele generale ale contractului care urmează să fie inclus în documentaţia pentru cererea de ofertă finală;

l) modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor de fezabilitate existente ori în curs de elaborare la condiţiile de realizare propuse de investitorii participanţi la negociere şi acceptate de autoritatea publică;

m) alte obiective stabilite de autoritatea publică.

Art. 7⁹. − Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, a clauzelor contractului şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică şi nu poate avea ca scop obţinerea unor condiţii preferenţiale sau a unor condiţii care ar putea defavoriza pe oricare dintre ceilalţi investitori participanţi la procesul de negociere.

Art. 80. − (1) După desfăşurarea fiecărei şedinţe de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia de negociere redactează o minută de negociere care cuprinde descrierea subiectelor atinse în discuţii, precum şi rezultatul obţinut în cadrul negocierii.

(2) Minuta de negociere prevăzută la alin. (1) se semnează de negociator, de secretarul comisiei în calitate de redactor al documentului şi de persoana desemnată oficial de investitor pentru acea şedinţă de negociere.

(3) La finalizarea negocierilor condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia de negociere elaborează procesul-verbal de negociere, care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii şi condiţiile convenite cu fiecare investitor, precum şi propunerile sale privind modul şi conţinutul pe care îl vor avea instrucţiunile pentru prezentarea ofertei finale.

(4) Fiecare proces-verbal de negociere se prezintă spre aprobare autorităţii publice, în termen de 3 zile lucrătoare de la data finalizării acestuia.

CAPITOLUL XII

Pregătirea instrucţiunilor pentru prezentarea ofertei finale

Art. 81. − Instrucţiunile pentru prezentarea ofertei finale sunt elaborate şi aprobate de autoritatea publică înainte de distribuirea acesteia către investitori.

Art. 82. − Instrucţiunile pentru prezentarea ofertei finale trebuie să fie astfel întocmite încât să nu restricţioneze posibilitatea depunerii de ofertă de către toţi candidaţii selectaţi, cu excepţia cazurilor în care o eventuală restricţionare poate fi probată de către autoritatea publică cu argumente tehnico-economice temeinic motivate.

Art. 83. − (1) În redactarea instrucţiunilor pentru prezentarea ofertei finale autoritatea publică va lua în considerare condiţiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat convenite pe parcursul negocierii sau al dialogului competitiv, în măsura în care:

a) nu aduc atingere principiilor tratamentului egal şi liberei concurenţe între investitori;

b) nu reprezintă elemente de inovaţie proprii unui singur investitor;

c) nu au ca rezultat atingerea dreptului de proprietate intelectuală sau confidenţialitatea informaţiilor;

d) nu au ca efect modificarea substanţială a condiţiilor enunţate în anunţul de intenţie, în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie sau în acordul de proiect;

e) nu au ca efect distorsionarea condiţiilor normale de concurenţă sau nu cauzează discriminare.

(2) În cazul procedurii de dialog competitiv, instrucţiunile pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să facă referire la soluţiile sau condiţiile tehnice convenite între părţi ori la documentele finalizate pe parcursul dialogului competitiv.

CAPITOLUL XIII

Evaluarea ofertelor finale şi atribuirea contractului

Art. 84. − Pentru evaluarea ofertei finale autoritatea publică numeşte prin ordin sau decizie, după caz, o comisie de evaluare conform prevederilor cap. IX.

Art. 85. − Cererea de ofertă finală împreună cu instrucţiunile de prezentare a acesteia se distribuie, concomitent, de către autoritatea publică, tuturor investitorilor implicaţi în procedură.

Art. 86. − (1) În cererea de ofertă finală prevăzută la art. 85 autoritatea publică este obligată să comunice următoarele:

a) data, ora şi locul de prezentare a ofertelor, cu respectarea unui termen de minimum 60 de zile de la distribuirea documentaţiei către investitori pentru întocmirea ofertelor finale;

b) modalităţile permise pentru prezentarea ofertelor finale;

c) criteriile de atribuire a contractului aprobate de autoritatea publică;

d) denumirea, adresa, faxul şi/sau adresa de e-mail a compartimentului din cadrul autorităţii publice unde se transmit/depun sau, după caz, se soluţionează contestaţiile şi instanţa competentă să soluţioneze litigiile.

(2) Anexat la cererea de ofertă se vor transmite următoarele documente:

a) în cazul negocierii condiţiilor generale de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, clauzele generale ale contractului propus de autoritatea publică şi acceptat de toţi investitorii şi documentele finalizate pe parcursul procedurii;

b) o copie a studiului de fezabilitate în formă finală.

Art. 87. − (1) În perioada de elaborare a ofertei finale oricare dintre investitori poate solicita clarificări, iar autoritatea publică va transmite cu celeritate clarificările solicitate.

(2) În cazul formulării de clarificări, autoritatea publică va transmite setul de întrebări şi răspunsuri şi celorlalţi ofertanţi fără însă a divulga numele investitorului care a solicitat clarificările.

Art. 88. − În limita termenului specificat în cererea de ofertă, investitorii transmit autorităţii publice oferta finală în colet, sigilat prin una dintre metodele şi în starea solicitată prin cererea de ofertă finală.

Art. 89. − Autoritatea publică este obligată să păstreze securitatea şi integritatea coletelor sigilate care au fost primite înainte de expirarea termenului limită menţionat în cererea de ofertă finală.

Art. 90. − Ofertele finale pot fi transmise prin poştă, curier rapid sau depuse direct de un reprezentant al investitorului la adresa menţionată în anunţul de intenţie, cu confirmare de primire.

Art. 91. − Investitorii îşi asumă integral orice risc legat de prezentarea ofertelor finale în termenul, sub forma şi în modalitatea de predare solicitate în cererea de ofertă finală.

Art. 92. − (1) Ofertele prezentate la autoritatea publică după termenul limită fixat în cererea de ofertă finală vor fi restituite nedeschise expeditorului.

(2) Constatarea depunerii la termen a ofertelor finale şi restituirea lor, după caz, se fac de către comisia de evaluare.

Art. 93. − La data, ora şi locul stabilite în documentaţia de prezentare a ofertei finale comisia de evaluare se întruneşte în vederea deschiderii ofertelor finale, în prezenţa reprezentanţilor împuterniciţi ai ofertanţilor.

Art. 94. − Desfăşurarea procesului de deschidere a ofertelor finale este descrisă într-un proces-verbal de şedinţă semnat de toţi membrii prezenţi la deschidere.

Art. 95. − (1) La şedinţa de deschidere nu pot participa decât membrii nominalizaţi în decizia de numire.

(2) Reprezentarea membrilor prevăzuţi la alin. (1) de către alte persoane nu este permisă.

Art. 96. − Evaluarea ofertelor finale se face de către fiecare membru al comisiei, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice, pe baza criteriilor de atribuire a contractului aprobate de autoritatea publică şi cuprinse în cererea de depunere a ofertelor finale şi în instrucţiunile pentru prezentarea ofertei finale şi a grilelor de punctaj aprobate de autoritatea publică.

Art. 97. − Pe baza punctajelor individuale ale membrilor săi, secretarul comisiei de evaluare întocmeşte punctajul de evaluare care reprezintă media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei fiecărui criteriu.

Art. 98. − Examinarea ofertelor finale în afara locului desemnat în mod expres pentru această activitate de către preşedintele comisiei de evaluare este interzisă.

Art. 99. − Membrii comisiei de evaluare sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea absolută asupra oricăror documente, date şi informaţii conţinute sau ataşate la oferte.

Art. 100. − Nerespectarea confidenţialităţii absolute atrage consecinţele stabilite de reglementările în vigoare.

Art. 101. − La finalizarea evaluării, comisia de evaluare este obligată să se întrunească pentru desemnarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic care respectă criteriile tehnice impuse de autoritatea publică şi comunicate investitorilor, precum şi a listei care cuprinde ierarhia celorlalţi investitori.

Art. 102. − Rezultatele evaluării sunt menţionate într-un proces-verbal de evaluare a ofertelor, redactat şi semnat de toţi membrii comisiei de evaluare şi aprobat de autoritatea publică.

Art. 103. − Decizia comisiei de evaluare se adoptă cu majoritate calificată (două treimi din numărul total al membrilor comisiei).

Art. 104. − (1) După aprobarea raportului de evaluare autoritatea publică comunică tuturor investitorilor care au depus oferte investitorul declarat câştigător şi ordinea descrescătoare a celorlalţi investitori.

(2) Comunicarea prevăzută la alin. (1) va include şi detaliile privind procedura de contestare a deciziei autorităţii publice prevăzute în art. 86 alin. (1) lit. d).

Art. 105. − (1) După expirarea termenelor de contestare a deciziei, autoritatea publică intră, dacă este cazul, în negocierea finală cu investitorul declarat câştigător.

(2) Scopul negocierii finale este adaptarea contractului la termenii şi parametrii ofertei declarate câştigătoare.

(3) Negocierea finală nu trebuie să modifice sau să altereze nici una dintre caracteristicile de bază ale ofertei, parametrilor tehnici acceptaţi, preţurilor sau obligaţiilor părţilor, precum şi ale celorlalte elemente de bază ale proiectului.

Art. 106. − În cazul în care negocierile eşuează, autoritatea publică va intra în negocieri cu următorul investitor clasat şi, în caz de eşuare a negocierilor, cu următorul investitor, până la epuizarea listei.

Art. 107. − (1) După finalizarea negocierii şi nu mai târziu de 48 de zile de la data încheierii contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, autoritatea publică va publica decizia de acordare a contractului în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu art. 7¹ alin. (3) din Ordonanţă şi având în vedere prevederile art. 23 alin. (1) şi ale art. 24.

(2) Decizia prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile prezentate în anexa nr. 9 la prezentele norme metodologice.

(3) La publicarea deciziei prevăzute la alin. (1) în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se vor utiliza formatele standard pentru concesiunea de lucrări publice, definite de Uniunea Europeană şi în una dintre limbile oficiale ale acesteia.

CAPITOLUL XIV

Utilizarea căilor de atac

Art. 108. − Utilizarea căilor de atac pe cale administrativă şi/sau în justiţie se va face în conformitate cu prevederile art. 6¹ alin. (3) şi ale art. 7²−7⁹ din Ordonanţă.

Art. 109. − (1) Pentru soluţionarea contestaţiilor pe cale administrativă autoritatea publică va numi prin ordin sau decizie, odată cu constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora, o comisie de soluţionare a contestaţiilor formată din 3 membri, denumită în continuare comisie.

(2) Din comisie nu pot face parte reprezentanţii numiţi de autoritatea publică în comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora, în comisia de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului sau de dialog competitiv ori în comisia de evaluare a ofertelor finale.

(3) Cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să aibă pregătire juridică şi cel puţin unul trebuie să fie specialist în domeniul din care face parte obiectul licitaţiei.

(4) Pe perioada exercitării mandatului membrii comisiei trebuie să îndeplinească condiţiile de compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate prevăzute la art. 29.

Art. 110. − Autoritatea publică are obligaţia să indice în anunţul de intenţie denumirea, adresa, faxul şi/sau adresa de e-mail ale compartimentului din cadrul autorităţii unde se transmit/depun sau, după caz, se soluţionează contestaţiile.

Art. 111. − La primirea unei contestaţii înaintate pe cale administrativă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei, autoritatea publică va convoca comisia în vederea soluţionării contestaţiei, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 112. − Decizia de suspendare a procedurii pentru atribuirea contractului pentru concesiunea de lucrări se va comunica de îndată de către autoritatea publică contestatorului, precum şi tuturor participanţilor implicaţi în procedura pentru atribuirea contractului la data înaintării contestaţiei.

Art. 113. − Comisia soluţionează contestaţiile cu respectarea principiilor celerităţii şi legalităţii.

Art. 114. − În soluţionarea contestaţiei comisia va analiza motivele invocate de contestator prin contestaţia formulată şi totodată toate temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului atacat, precum şi efectele aplicării acestuia. De asemenea, comisia are competenţa ca, din oficiu, să analizeze şi să se pronunţe asupra oricăror alte fapte sau acte privind legalitatea operaţiunilor de desfăşurare a procedurii de atribuire a contractului pentru concesiunea de lucrări.

Art. 115. − (1) În soluţionarea contestaţiilor comisia poate admite contestaţia şi dispune modificarea, încetarea, revocarea, anularea sau orice alte asemenea măsuri de remediere a actelor emise de autoritatea publică ori a altor activităţi în legătură cu acestea, în scopul conformării cu prevederile Ordonanţei.

(2) Deciziile prin care se soluţionează contestaţia se motivează şi se comunică părţilor, putând fi atacate în instanţă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu respectarea termenelor legale.

(3) Deciziile emise potrivit alin. (2) pot fi atacate, potrivit Legii nr. 554/2004, la instanţa competentă prevăzută la art. 7² alin. (3) din Ordonanţă.

Art. 116. − Anexele nr. 1−9 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

M E T O D O L O G I A   D E   C A L C U L

al costului comparativ de referinţă

 

Prezentele norme metodologice stabilesc principiile şi procedura de calcul al costului comparativ de referinţă şi compararea sa cu costul proiectului, dacă acesta ar urma să fie realizat prin metoda clasică utilizată de autorităţile publice în cazul investiţiilor publice.

Costul comparativ de referinţă reprezintă acel element pe baza căruia autoritatea publică poate să îşi fundamenteze decizia de a proceda la realizarea unui proiect de parteneriat public-privat.

Calculul costului comparativ de referinţă se efectuează de autoritatea publică sau de un consultant de specialitate selecţionat ori numit de autoritatea publică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

1. Definirea costului comparativ de referinţă

1.1. Costul comparativ de referinţă, denumit în continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care autoritatea publică ar implementa acel proiect cu forţe şi resurse financiare proprii.

1.2. Componentele de bază ale CCR sunt costul primar de referinţă, neutralitatea competitivă, riscul transferabil şi riscul reţinut.

a) Costul primar de referinţă reprezintă acel cost de bază al proiectului în cazul soluţiei clasice de achiziţii publice, bunurile şi serviciile fiind integral în proprietatea autorităţii publice. Costul primar de referinţă include toate cheltuielile de capital, costurile directe şi indirecte ale construcţiei, întreţinerii, reparării şi furnizării serviciilor respective pentru o durată egală cu durata parteneriatului public-privat avut în vedere.

b) Neutralitatea competitivă reprezintă totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera printr-un proiect al autorităţii publice şi care sunt rezultate din natura proprietăţii publice. Această componentă permite o cuantificare corectă şi echitabilă a costurilor reale pentru un proiect realizat cu resurse private.

c) Riscul transferabil reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect ce urmează să fie preluate de investitor.

d) Riscul reţinut reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect ce urmează să fie preluate de autoritatea publică.

2. Costul primar de referinţă

2.1. Elementul principal pentru calculul CCR este reprezentat de calculul costului primar de referinţă.

2.2. Proiectul de referinţă trebuie să reflecte achiziţia/construcţia unui bun public în conformitate cu cele mai bune şi eficiente metode ale autorităţii publice şi în concordanţă cu specificaţiile de proiect şi cu standardele relevante luate în considerare la realizarea proiectului.

2.3. Premisa de bază a proiectului de referinţă este aceea că autoritatea publică deţine în totalitate proprietatea şi responsabilitatea operării şi întreţinerii proiectului respectiv.

2.4. Costul primar de referinţă reprezintă costul de bază la care autoritatea publică poate produce sau achiziţiona bunul public şi serviciile aferente care constituie proiectul de referinţă.

2.5. Costul primar de referinţă cuprinde următoarele componente:

− costurile directe (costurile care pot fi identificate şi alocate precis unei componente a proiectului);

− costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului);

− veniturile/beneficiile identificate care pot fi obţinute ca urmare a utilizării de către o terţă parte.

2.6. Pentru calculul costului primar de referinţă se procedează în felul următor:

− identificarea tuturor costurilor materiale pe întreaga durată de viaţă a proiectului;

− identificarea şi alocarea tuturor costurilor directe;

− identificarea şi evaluarea costurilor indirecte;

− cumularea tuturor cash flow-urilor aferente fiecărui element de cost;

− din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de către terţi.

2.7. Costurile directe cuprind:

− costurile directe de capital, cum ar fi: costurile aferente proiectării, costul terenului aferent, costul materiilor prime şi materialelor înglobate în proiect, plăţile către furnizorii externi, plăţile pentru servicii de consultanţă, costul echipamentelor şi altele asemenea;

− costurile directe de întreţinere pe întreaga durată de viaţă definită pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de întreţinere periodică, modernizarea investiţiei, alte cheltuieli şi investiţii pentru noi componente în proiect şi altele asemenea;

− costurile directe de operare asociate cu exploatarea zilnică, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de personal direct implicat în operare (salarii, asigurări, cursuri, cheltuieli de transport), costurile directe de management şi altele asemenea.

2.8. Pentru previzionarea costurilor de operare trebuie făcută diferenţa dintre elementele de cost şi modul în care sunt generate. Astfel, costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul activităţii, costurile variabile cresc odată cu volumul activităţii, iar cele semivariabile cresc după anumite praguri de creştere a activităţii. Proporţia costurilor variabile în totalul costurilor va influenţa elasticitatea CCR prin variaţia modului de operare.

2.9. Costurile indirecte sunt alte costuri care nu sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare (costuri auxiliare cu energia, curăţenia, cheltuieli administrative − salariaţi neimplicaţi direct în proiect, programe informatice pentru administraţie şi altele asemenea) şi costuri de capital (angajarea parţială a echipamentului, folosirea parţială a noilor clădiri administrative).

2.10. Determinarea acestor costuri se poate face prin două metode:

− metoda clasică, care ia în considerare măsura în care costul indirect contribuie ori determină serviciul respectiv; sau − metoda bazată pe activitate, în care fiecare activitate a procesului de producţie este apreciată în funcţie de resursele consumate.

2.11. Veniturile rezultate din utilizarea de către terţi trebuie să fie scăzute din costurile operaţionale totale ale CCR. Aceste tipuri de venituri pot apărea numai în cazul în care există deja o cerere pentru serviciile proiectului de parteneriat public-privat, formulată din partea terţilor contra plată, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerinţelor autorităţii publice şi dacă există deja o aprobare a autorităţii publice în acest sens.

3. Neutralitatea competitivă

3.1. Neutralitatea competitivă elimină avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al autorităţii publice datorită proprietăţii publice. Aceasta permite o evaluare competentă a eficienţei între CCR şi costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publică, cuantificabile în costuri echivalente. Scopul calculării neutralităţii competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietăţii directe a autorităţii publice.

3.2. Neutralitatea competitivă include doar avantajele şi dezavantajele care survin într-un proiect public şi care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferenţele de performanţă sau eficienţă care apar într-o piaţă competitivă şi ar trebui să fie separate de diferenţele în materie de costuri aferente în cele două cazuri: sectorul public şi sectorul privat.

3.3. Etapele calculului neutralităţii competitive sunt:

− identificarea efectelor proprietăţii de stat (avantaje şi dezavantaje financiare);

− stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje);

− calcularea neutralităţii competitive.

3.4. Necesitatea includerii neutralităţii competitive rezidă în faptul că elementele acesteia au la bază diferenţe în modul de impozitare suportat de o afacere deţinută integral de autoritatea publică, diferenţe ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri şi acordării de subvenţii.

3.5. Regimul de taxare poate reprezenta un cost adiţional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referinţă, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc.

3.6. Neutralitatea competitivă poate să fie şi rezultatul faptului că proiectul de referinţă beneficiază de unele excepţii de la prevederile cadrului legal. Aceste excepţii nu ar avea ca subiect şi investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune.

4. Identificarea şi evaluarea riscurilor

4.1. Riscul este o parte inerentă a oricărui proiect.

Evaluarea riscului presupune parcurgerea următoarelor etape:

− identificarea tuturor riscurilor;

− cuantificarea consecinţelor riscurilor;

− estimarea probabilităţii riscurilor;

− cuantificarea financiară a riscurilor;

− identificarea structurii de alocare a riscurilor;

− calcularea riscului transferabil;

− calcularea riscului reţinut.

4.2. În contextul CCR, riscul reflectă potenţiale costuri suplimentare peste costul de bază presupus în costul primar de referinţă.

4.3. Evaluarea riscului total în CCR poate fi abordată independent de alocarea acestuia. Valoarea atribuită riscului în cadrul CCR măsoară costurile estimate ale acelui risc suportat de autoritatea publică în cazul în care proiectul urmează să fie realizat de autoritatea publică prin sistemul clasic de achiziţie publică. De asemenea, valoarea riscului reprezintă o estimare a ceea ce autoritatea publică ar fi dispusă să plătească ca urmare a transferării riscului către investitori într-un aranjament de tip parteneriat public-privat.

4.4. În mod general, riscul poate fi inclus în CCR prin una dintre următoarele metode:

− includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul geneal; sau − ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.

4.5. Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:

− riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului;

− riscul de proiectare şi construcţie;

− riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;

− riscul asociat protecţiei mediului;

− riscul de finanţare;

− riscul de apariţie a unei situaţii de forţă majoră;

− riscul operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă;

− riscul exploatării concesiunii;

− riscul schimbării legislative;

− riscul valorii reziduale;

− riscul uzurii morale şi al necesităţii modernizării;

− riscul specific proiectului.

4.6. La finalizarea identificării tuturor riscurilor autoritatea publică trebuie să evalueze şi să cuantifice posibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând şi efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a elementelor de risc.

4.7. Consecinţa apariţiei unui risc măsoară diferenţa dintre nivelul de bază al costului din CCR şi noul cost generat prin apariţia acelui risc, armonizat cu probabilitatea de apariţie a acestui risc.

4.8. Consecinţele apariţiei riscului pot fi directe sau indirecte. Consecinţele directe includ valoarea, timpul şi costurile ce depăşesc nivelul de bază din costul primar de referinţă. Consecinţele indirecte apar din interacţiunea dintre riscuri diferite.

4.9. Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în CCR.

5. Calcularea riscului transferabil

5.1. După identificarea şi evaluarea tuturor riscurilor materiale, fiecare risc trebuie analizat ca un risc transferabil sau reţinut, în măsura în care poate fi transferat partenerului privat sau reţinut de către autoritatea publică în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat.

5.2. Riscul inerent în exploatarea concesiunii este, în fiecare caz, transferat concesionarului.

5.3. În vederea calculării CCR, costul fiecărui risc transferabil trebuie cumulat pentru obţinerea costului prezent net al acestor riscuri ca o componentă a CCR.

5.4. Dacă un risc transferabil este asigurabil, valoarea acelui risc poate fi aproximată la nivelul plăţilor periodice reprezentând prime de asigurare, valoarea acestora urmând a fi inclusă ca un cost în structura costului primar de referinţă.

6. Calcularea riscului reţinut

6.1. Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri propuse a fi asumate de autoritatea publică în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obţinându-se astfel costul real suportat de autoritatea publică în cadrul unui parteneriat public-privat.

6.2. Evaluarea riscurilor reţinute reprezintă faza finală în construcţia unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificaţiilor de proiect, porţiunea asumată de autoritatea publică din riscul diminuării cererii şi altele asemenea.

6.3. Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt:

− abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc;

− colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.

6.4. Riscurile reţinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparaţie cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent.

6.5. Toate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de autoritatea publică. În cazul în care un risc nu poate fi evaluat obiectiv, se va realiza o apreciere subiectivă rezonabilă.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

D O C U M E N T A Ţ I A

pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat

 

I. Descrierea autorităţii publice iniţiatoare a proiectului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări:

a) denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale autorităţii publice;

b) o scurtă descriere a autorităţii publice iniţiatoare, împreună cu atribuţiile şi responsabilităţile sale legate de proiectul de parteneriat public-privat.

II. Cerinţele proiectului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări:

a) o descriere sumară a proiectului de parteneriat public-privat, a obiectivelor sale şi a modului în care se încadrează în strategia şi priorităţile autorităţii publice;

b) propunerea de distribuţie a riscurilor de proiect

(anexa nr. 3, matricea de distribuţie a riscurilor);

c) detalii privind categoria şi tipurile de bunuri şi servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

d) calendarul proiectului de parteneriat public-privat, incluzând datele momentelor-cheie pentru implementarea proiectului;

e) restricţiile specifice identificate;

f) nivelul de finanţare din partea autorităţii publice, atunci când este cazul;

g) solicitările autorităţii publice privind atribuirea de lucrări unor terţe părţi în conformitate cu prevederile Ordonanţei;

h) principiile comerciale aplicabile, incluzând mecanismele de plată propuse în cadrul proiectului de parteneriat public-privat, până la nivelul previzionat de autoritatea publică.

III. Criteriile minime de selecţie (capacitatea umană, tehnică, economică şi financiară necesară pentru realizarea proiectului)

IV. Informaţii minime ce trebuie furnizate în vederea realizării procedurii de selecţie:

a) detalii privind investitorul, incluzând detalii despre fiecare membru al asociaţiei de investitori, dacă aceasta este o asociere, precum şi natura şi forma relaţiei dintre investitori şi condiţiile generale ale acordului dintre aceştia;

b) capacitatea investitorului de a îndeplini cerinţele formulate de autoritatea publică în cadrul proiectului de parteneriat public-privat sau, în cazul dialogului competitiv, prezentarea şi detalierea soluţiei sau soluţiilor care în opinia investitorului ar putea satisface cerinţele formulate de autoritatea publică;

c) informaţii privind abilităţile tehnice şi/sau profesionale ale investitorului de a satisface cerinţele proiectului;

d) experienţa anterioară în proiecte similare;

e) capacitatea şi experienţa fiecărui membru al asociaţiei de investitori;

f) dovada capacităţii economice şi financiare a investitorului/a fiecărui membru al asociaţiei de investitori, precum şi posibilele resurse financiare colaterale, dacă este cazul;

g) probitatea demonstrată a investitorului/a fiecărui membru al asociaţiei de investitori;

h) grila de evaluare a scrisorilor de intenţie, cu precizarea baremului de puncte de la care scrisoarea de intenţie corespunde cerinţelor autorităţii publice şi ofertantul este declarat selecţionat pentru etapele următoare de pregătire a proiectului;

i) dovada capacităţii investitorului de a gestiona nivelul de risc asumat;

j) informaţii privind cerinţele de confidenţialitate − declaraţii potrivit cărora investitorul/membrii asociaţiei de investitori nu se află în vreun conflict de interese actual sau potenţial de care să aibă cunoştinţă.

V. Termenii şi condiţiile generale, care trebuie să includă cel puţin următoarele:

a) declararea faptului că autoritatea publică nu va rambursa nici unuia dintre investitorii participanţi la selecţie costurile realizate de aceştia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intenţie;

b) detalii privind modul în care vor fi protejate drepturile de proprietate intelectuală menţionate în scrisoarea de intenţie şi anexele sale. Autoritatea publică se obligă să garanteze că informaţiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intenţie nu vor fi divulgate sau folosite de autoritatea publică decât cu acordul scris al acestuia;

c) declararea faptului că autorităţii publice nu i se poate cere şi aceasta nu are intenţia de a da nici un fel de relaţii privind documente sau informaţii extrase din dosarele celorlalţi ofertanţi, ci numai date referitoare la propria ofertă.

VI. Criteriile cuantificabile de atribuire a contractului şi ponderea relativă a fiecărui criteriu ales pentru identificarea celei mai bune oferte din punct de vedere economic conform prevederilor art. 11 alin. (3)−(5) din normele metodologice

VII. Condiţii şi modalităţi de depunere a ofertelor:

a) formatul scrisorilor de intenţie, inclusiv limba sau limbile în care sunt redactate ofertele;

b) adresa la care trebuie transmise/depuse scrisorile de intenţie;

c) data, ora şi locul deschiderii ofertelor.

 

ANEXA Nr. 3*)

la normele metodologice

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

F O R M A T U L - C A D R U

al anunţului de intenţie

 

1. Denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale autorităţii publice

2.1. Locaţia realizării proiectului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări

2.2. Subiectul concesiunii de lucrări; natura şi întinderea serviciilor

3.1. Data limită de transmitere a scrisorilor de intenţie şi a documentului ataşat scrisorii de intenţie

3.2. Adresa la care aceste documente trebuie transmise

3.3. Limba sau limbile în care trebuie redactate aceste documente

3.4. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul autorităţii publice de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi modalitatea de obţinere a exemplarului respectiv

3.5. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar (unde este cazul)

3.6. Data limită pentru solicitarea clarificărilor

4. Criteriile minime de selecţie (condiţiile umane, tehnice, economice şi financiare)

5. Procedura aplicată pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări (negociere sau dialog competitiv)

6. Criteriile de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări (cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic)

7. Dacă este cazul, procentul minim de lucrări care pot fi subcontractate

8. Data transmiterii anunţului de intenţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării

9.1. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor (apărute în urma contestaţiilor)

9.2. Informaţii cu privire la termenul limită de depunere a contestaţiilor sau, dacă este cazul, denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale serviciului de unde se poate obţine această informaţie.

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

I N F O R M A Ţ I I L E

care trebuie să apară în anunţurile de intenţie ale concesionarilor care nu sunt autorităţi contractante

 

1) a) Locul realizării

b) Natura şi domeniul serviciilor, caracteristicile generale ale lucrărilor

2. Timpul limită impus pentru finalizarea lucrărilor

3. Numele şi adresa entităţii de la care se pot solicita clarificări şi documente suplimentare

4. a) Termenul limită de depunere a scrisorilor de intenţie şi/sau a ofertelor finale

b) Adresa la care acestea vor fi trimise

c) Limba/limbile în care acestea trebuie redactate

5. Garanţii solicitate

6. Condiţiile economice şi tehnice care trebuie să fie îndeplinite de contractor

7. Criteriile care vor fi aplicate în atribuirea contractului

8. Data publicării anunţului.

 

ANEXA Nr. 6

la normele metodologice

 

D E C L A R A Ţ I E   D E   I M P A R Ţ I A L I T A T E

 

Subsemnatul ........................................................................................................................................................................., (numele, prenumele, datele de identificare) angajat al ...................................................................................................................................................................................., (se înscriu denumirea şi adresa) declar pe propria răspundere că:

− nu am nici un interes financiar în proiectul de parteneriat public-privat ...................................................................; (denumirea proiectului)

− nu am nici un interes financiar faţă de oricare potenţial investitor interesat în proiectul de parteneriat public-privat .............................................................................................................................................................................................; (denumirea proiectului)

− nu sunt soţ sau rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu nici o persoană având interese financiare în legătură cu subiectul sau cu potenţialii investitori interesaţi;

− nu sunt soţ sau rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre ofertanţi/candidaţi;

− nu am şi nu am avut în ultimii 5 ani contracte de muncă sau de colaborare cu oricare dintre ofertanţi/candidaţi şi nu fac parte din consiliul de administraţie ori din oricare alt organ de conducere sau de administraţie al acestora;

− nu deţin părţi de interes, părţi sociale sau acţiuni din capitalul social subscris al oricăruia dintre ofertanţi/candidaţi;

− nu am nici un fel de afinităţi sau simpatii personale care mi-ar putea afecta deciziile luate în procesul de selecţie;

− nu am nici o obligaţie personală sau debite financiare ori de altă natură faţă de nici un investitor, care ar putea să îmi afecteze deciziile în legătură cu procesul de selecţie;

− nu mă aflu în vreun alt conflict de interese.

Mă angajez să prezint o nouă declaraţie care să prezinte în detaliu orice conflict, conflict potenţial sau conflict aparent, care ar putea apărea pe parcursul procesului pentru care am fost nominalizat, de îndată ce o astfel de situaţie s-ar ivi. În această situaţie fiind, mă angajez să accept orice măsură dispusă de autoritatea publică ce m-a nominalizat, inclusiv înlocuirea mea.

Semnătura ...............................

Data .........................................

 

ANEXA Nr. 7

la normele metodologice

 

D E C L A R A Ţ I E   D E   C O N F I D E N Ţ I A L I T A T E

 

Subsemnatul .................................................................................................................................................................., (numele, prenumele, datele de identificare) membru în comisia ......................................................................................................................................................................., (tipul comisiei din care face parte: comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora/comisia de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului/comisia de desfăşurare a dialogului competitiv, comisia de soluţionare a contestaţiilor) ....................................................................................................................................................................................................., (se denumeşte proiectul)

declar pe propria răspundere următoarele: (...)

Prin informaţie înţeleg orice dată, document, grafic, hartă, planuri de execuţie, programe de calculator, baze de date şi altele asemenea stocate prin orice mijloc şi, de asemenea, orice informaţie pusă la dispoziţie de autoritatea publică sau de investitor în legătură directă ori indirectă cu proiectul sau cu activitatea autorităţii publice.

Voi trata orice informaţie la care am acces sau mi-a fost dată ori adusă la cunoştinţă drept secretă şi confidenţială şi nu o voi transmite nici unei terţe părţi.

Această obligaţie nu se aplică în cazul în care transmiterea se face ca o consecinţă a unei obligaţii legale în vigoare.

Informaţiile pe care le deţin le voi folosi în unicul scop de a îndeplini obiectivele pentru care a fost constituită comisia din care fac parte.

Mă angajez să nu copiez, să nu multiplic şi să nu reproduc informaţia şi să nu permit persoanelor din afara comisiei de evaluare să intre în contact cu informaţia şi voi lua toate măsurile rezonabil posibile pentru a împiedica accesul la informaţia aflată sub controlul meu, precum şi copierea acesteia.

Voi restitui imediat, la cererea autorităţii publice, toate informaţiile secrete sau confidenţiale aflate în posesia ori sub controlul meu.

Voi informa imediat autoritatea publică dacă am cunoştinţă despre orice acces neautorizat la orice informaţie şi modul în care a avut loc acest acces.

Dau prezenta declaraţie de confidenţialitate pe propria răspundere, cunoscând prevederile legale române cu privire la confidenţialitatea şi păstrarea secretului informaţiei.

Numele şi prenumele ................................................

Data ............................................................................

Semnătura ..................................................................

 

ANEXA Nr. 8

la normele metodologice

 

A C O R D   D E   P R O I E C T - C A D R U

 

Prezentul acord intră în vigoare la data ...................... şi este încheiat între ............................................................ [autoritatea publică (denumire, adresă, reprezentare), denumită în continuare Autoritate publică] şi ................................................................................................................................................................................................... [investitorul sau reprezentantul asociaţiei de investitori (denumirea, adresa, reprezentarea), denumit/denumită în continuare Investitor]

Entităţile menţionate mai sus vor fi denumite în mod colectiv părţi sau în mod individual parte.

Având în vedere că:

A. Autoritatea publică este decisă să realizeze .........................................................................................................; se nominalizează proiectul, denumit în continuare Proiectul

B. Autoritatea publică intenţionează ca Proiectul să fie realizat pe baza unui contract de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 470/2002, cu modificările şi completările ulterioare, (Ordonanţa), şi în acest scop a selecţionat un număr de potenţiali investitori care, în opinia sa şi pe baza documentelor furnizate pe propria răspundere de investitorii interesaţi, sunt capabili de realizarea Proiectului, printre aceştia numărându-se şi Investitorul;

C. Investitorul, în numele şi asumându-şi responsabilitatea solidar cu oricare şi cu toţi partenerii şi subcontractanţii săi, enumeraţi în anexa ... la prezentul acord, precum şi cu alţi parteneri sau subcontractanţi care ar putea fi atraşi în realizarea Proiectului, este pregătit să procure sursele financiare şi tehnice pentru a realiza Proiectul;

D. În scopul realizării Proiectului Investitorul este pregătit să intre în negociere/dialog competitiv cu Autoritatea publică, în vederea clarificării condiţiilor generale tehnice, economice şi financiare care să permită prezentarea unei oferte finale de realizare a Proiectului, care urmează să fie comparată cu ofertele prezentate de ceilalţi investitori selecţionaţi în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări având ca scop realizarea

Proiectului în condiţiile cerute de Autoritatea publică,

părţile convin următoarele:

1. Responsabilităţile Autorităţii publice

Autoritatea publică se angajează:

a) să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de fezabilitate care să reprezinte baza încheierii unui contract de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări (dacă studiul de fezabilitate nu este deja disponibil);

b) să furnizeze Investitorului spre consultare rapoartele intermediare şi raportul final al studiului de fezabilitate;

c) să numească membrii comisiei de negociere a condiţiilor tehnice, comerciale/financiare şi legale ale proiectului ori să numească membrii comisiei pentru desfăşurarea procedurii de dialog competitiv;

d) să faciliteze accesul Investitorului la orice date, informaţii, studii, statistici şi, în general, la orice document care, în opinia Autorităţii publice, ar putea clarifica oricare dintre aspectele tehnice, economice şi financiare ale Proiectului;

e) să întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al negocierilor/al procedurii de dialog competitiv;

f) să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor sau al procedurii de dialog competitiv şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de autor generate de propunerile sau soluţiile oferite de Investitor;

g) să asigure tuturor investitorilor selecţionaţi pe perioada negocierilor sau a dialogului competitiv tratament egal, imparţialitate şi transparenţă în atribuirea contractului, conform principiilor enunţate în Ordonanţă.

2. Responsabilităţile Investitorului

Investitorul se obligă:

a) să desemneze echipa de specialişti care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şi legale ale Proiectului şi întinderea mandatului acestei echipe cu privire la procedura de negociere sau de dialog competitiv;

b) să desfăşoare procedura de negociere sau de dialog competitiv cu bună-credinţă şi în limita timpului fixat/convenit (durata se convine de către Autoritatea publică împreună cu toţi investitorii selecţionaţi);

c) să procure şi/sau să pună la dispoziţie Autorităţii publice, la cererea acesteia sau din proprie iniţiativă, toate documentele disponibile care ar putea fi cerute de Autoritatea publică pentru clarificarea oricărui punct din cadrul procedurii de negociere sau de dialog competitiv;

d) să pună la dispoziţie Autorităţii publice toate rezultatele vizitelor sale pe teren, măsurători, inspecţii şi în general toate datele care, în opinia sa, ar putea întregi imaginea Proiectului;

e) să respecte confidenţialitatea pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de proprietate intelectuală generate de propunerile sau de soluţiile oferite de Autoritatea publică;

f) să restituie toate studiile, documentele, rapoartele sau altele asemenea puse la dispoziţia sa de Autoritatea publică;

g) să informeze imediat şi în scris Autoritatea publică despre orice modificare a statutului său sau al asociaţilor şi subcontractanţilor săi, a poziţiei sale financiare, a apariţiei unui conflict de interese şi, în general, a oricărei şi tuturor situaţiilor care aduc schimbarea elementelor incluse în scrisoarea de intenţie sau care ar prejudicia în vreun fel continuarea negocierilor ori a procedurii de dialog competitiv.

3. Durata Acordului de proiect

3.1. Acest acord de proiect intră în vigoare la data semnării şi încetează în mod automat la data la care Autoritatea publică a solicitat Investitorului oferta sa finală.

4. Alte clauze

Alte clauze, stabilite în condiţiile legii

(Se introduc orice alte clauze considerate necesare.)

5. Clauze speciale

5.1. Autorităţii publice nu i se poate cere rambursarea nici unui cost, asociat direct sau indirect în legătură cu îndeplinirea prezentului acord de proiect.

5.2. Toate informaţiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărţile, planurile şi altele asemenea, puse la dispoziţie Investitorului de către Autoritatea publică, sunt şi rămân proprietatea exclusivă a Autorităţii publice. Copierea, multiplicarea şi distribuirea lor de către Investitor prin orice mijloace este strict interzisă.

6. Limba şi legea Acordului de proiect

Limba care guvernează Acordul de proiect este limba română.

7. Legea care guvernează Acordul de proiect este legea română.

Prin prezenta părţile au încheiat acest acord de proiect, după cum urmează:

 

 

Data .................................

 

ANEXA Nr. 9

la normele metodologice

 

I N F O R M A Ţ I I L E

care trebuie să apară în decizia de acordare a contractelor de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări

 

1. Denumirea, codul fiscal şi adresa autorităţii publice

2. Procedura aplicată pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări publice

3. Data semnării contractului de concesiune

4. Criteriile utilizate pentru atribuirea contractului

5. Numărul investitorilor selecţionaţi şi numărul de oferte finale primite

6. Denumirea (numele) şi adresa ofertantului câştigător

7. Descrierea sumară a proiectului de parteneriat public-privat

8. Durata preconizată a contractului

9. Totalul investiţiei preconizate

10. Contribuţia autorităţii publice, dacă este cazul

11. Valoarea şi partea din contract care urmează să fie subcontractată (unde este cazul)

12. Denumirea şi adresa organismului responsabil cu soluţionarea contestaţiilor

13. Informaţii exacte în legătură cu termenele limită de depunere a contestaţiilor sau numele, adresa, numărul de telefon şi adresa de e-mail ale organismului de unde se pot obţine toate aceste informaţii

14. Alte informaţii

15. Data publicării anunţului de intenţie în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă este cazul

16. Data notificării deciziei de acordare a contractului către participanţii la procedura de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru concesiune de lucrări