Hotărârea Guvernului nr. 88/2003 – Republicare *)

M. Of. nr. 477 din 17 iulie 2007

 

 

HOTĂRÂREA GUVERNULUI

privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta hotărâre stabileşte cadrul de reglementare pentru introducerea pe piaţă, libera circulaţie şi punerea în funcţiune pe teritoriul României a echipamentelor radio şi a echipamentelor terminale de telecomunicaţii, precum şi procedurile de evaluare a conformităţii şi de marcare a acestora. 

Art. 2. – Fără a aduce atingere legislaţiei în vigoare, prezenta hotărâre se aplică şi aparatului definit la art. 5 lit. a), care:

a) include, ca o parte integrantă sau ca un accesoriu, un dispozitiv de uz medical, inclusiv un dispozitiv de uz medical activ, implantabil, în înţelesul prevederilor Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată;

b) constituie un element sau o entitate tehnică separată a unui vehicul, în înţelesul Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.938/2001 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România – RNTR 2 – ediţia 20021). 

Art. 3. – Prezenta hotărâre nu se aplică echipamentelor prevăzute în anexa nr. I. 

Art. 4. – Prezenta hotărâre nu se aplică aparatelor utilizate exclusiv în cadrul activităţilor din domeniul siguranţei publice, din domeniul siguranţei statului, inclusiv cel al protecţiei intereselor economice ale statului, dacă aceste interese se referă la siguranţa statului, din domeniul apărării naţionale, precum şi în cadrul activităţilor statului din domeniul dreptului penal. 

Art. 5. – În înţelesul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:

a) aparat – orice echipament care este fie echipament radio, fie echipament terminal de telecomunicaţii sau amândouă;

b) reţea de comunicaţii electronice – sistemele de transmisie şi, acolo unde este cazul, echipamentele de comutare sau rutare, precum şi orice alte resurse, care permit transportul semnalelor prin fir, radio, fibră optică sau orice alte mijloace electromagnetice, incluzând reţelele de comunicaţii prin satelit, reţelele fixe, cu comutare de circuite sau de pachete, inclusiv internet şi reţelele mobile terestre, sistemele de transport al energiei electrice, în măsura în care sunt utilizate în scopul transmiterii de semnale, reţelele utilizate pentru transmiterea comunicaţiei audiovizuale şi reţelele de cablu TV, indiferent de tipul informaţiei transportate;

c) reţea publică de comunicaţii – reţea de comunicaţii electronice care este utilizată, în întregime sau în principal, pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului;

d) echipament terminal de telecomunicaţii – un produs sau o parte componentă relevantă din acesta, care permite comunicaţia şi care este destinat să fie conectat direct ori indirect prin orice mijloace la interfeţele reţelelor publice de comunicaţii;

e) echipament radio – un produs sau o parte componentă relevantă a acestuia, capabil să comunice prin intermediul emisiei şi/sau recepţiei undelor radio utilizând spectrul alocat radiocomunicaţiilor terestre/spaţiale;

f) unde radio – unde electromagnetice cu frecvenţe cuprinse între 9 kHz şi 3.000 GHz, care se propagă în spaţiu fără ghidare artificială;

g) interfaţă – punct terminal al reţelei, care este punctul de conexiune fizică la nivelul căruia utilizatorului îi este asigurat accesul la reţeaua publică de comunicaţii, sau o interfaţă radio specificând calea radio între echipamentele radio, incluzându-se în ambele cazuri şi specificaţiile tehnice ale acestora;

h) clasă de echipamente – clasă care identifică anumite tipuri particulare de aparate care sunt considerate similare în conformitate cu prezenta hotărâre, precum şi interfeţele pentru care aparatele sunt concepute; aparatele pot să aparţină mai multor clase de echipamente;

i) dosar tehnic de construcţie – dosar care descrie aparatul şi care furnizează informaţiile şi explicaţiile care arată cum au fost îndeplinite cerinţele esenţiale aplicabile;

j) standard armonizat – specificaţie tehnică adoptată de un organism de standardizare recunoscut pe baza mandatului Comisiei Europene în scopul stabilirii unei cerinţe la nivel european, fără a fi obligatorie conformitatea cu aceasta;

k) interferenţă prejudiciabilă – interferenţa care pune în pericol funcţionarea unui serviciu de radionavigaţie sau a altor servicii de siguranţă ori care degradează serios, împiedică sau întrerupe repetat un serviciu de radiocomunicaţii ce funcţionează potrivit legislaţiei în vigoare. 

Art. 6. – (1) Toate aparatele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe esenţiale:

a) de protecţie a sănătăţii şi siguranţei utilizatorului şi a oricărei alte persoane, incluzând obiectivele referitoare la cerinţele de securitate prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 567/2002 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune2), dar fără aplicarea vreunei limite de tensiune;

b) de protecţie privind compatibilitatea electromagnetică, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.032/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de funcţionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice3). 

(2) Echipamentul radio trebuie să fie construit astfel încât să utilizeze eficient spectrul alocat radiocomunicaţiilor terestre sau spaţiale şi resursele orbitale şi să se evite interferenţa prejudiciabilă. 

(3) Cerinţe suplimentare pot fi aplicate aparatelor din clase specifice de echipamente sau anumitor tipuri de aparate atunci când a fost adoptată o astfel de măsură de către Comisia Europeană, cerinţe care determină modul în care trebuie construit aparatul, astfel încât, după caz:

a) să conlucreze prin intermediul reţelelor cu alte aparate şi să poată fi conectat la interfeţe adecvate în Uniunea Europeană şi în România;

b) să nu afecteze reţeaua sau funcţionarea acesteia şi să nu folosească în mod necorespunzător resursele acesteia, cauzând o degradare inacceptabilă a serviciului;

c) să încorporeze sisteme de protecţie care să asigure că datele personale şi viaţa privată ale utilizatorului şi ale abonatului sunt protejate;

d) să prezinte caracteristici care asigură evitarea fraudelor;

e) să prezinte caracteristici care asigură accesul la serviciile de urgenţă;

f) să prezinte caracteristici care permit folosirea acestora de către persoanele cu anumite deficienţe. 

(4) Cerinţele suplimentare prevăzute la alin. (3) vor fi adoptate prin ordine ale ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

CAPITOLUL II

Notificarea şi publicarea specificaţiilor de interfaţă

Art. 7. – (1) Operatorii reţelelor publice de comunicaţii trebuie să pună la dispoziţie Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei specificaţii tehnice precise şi adecvate pentru toate interfeţele oferite de aceştia înainte ca serviciile furnizate prin interfeţe să fie disponibile public. 

(2) Pentru a îndeplini prevederile alin. (1) specificaţiile tehnice de interfaţă trebuie să includă:

a) detalii care să permită proiectarea echipamentelor terminale de telecomunicaţii capabile să utilizeze toate serviciile furnizate prin aceste interfeţe;

b) toate informaţiile necesare pentru a permite producătorilor să realizeze încercările relevante privind verificarea cerinţelor esenţiale aplicabile echipamentelor terminale de telecomunicaţii. 

(3) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asigură publicarea prin mijloace electronice a specificaţiilor tehnice de interfaţă prevăzute la alin. (1), după primirea acestora de la operatorii reţelelor publice de comunicaţii. 

Art. 8. – Operatorii reţelelor publice de comunicaţii sunt obligaţi să furnizeze informaţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (2) ori de câte ori acestea sunt solicitate de părţile interesate. 

Art. 9. – Operatorii reţelelor publice de comunicaţii au obligaţia să furnizeze Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în vederea publicării prin mijloace electronice, orice modificare a specificaţiilor tehnice de interfaţă, comunicate în condiţiile art. 7. 

CAPITOLUL III

Introducerea aparatelor pe piaţă

Art. 10. – Aparatul se introduce pe piaţă numai dacă îndeplineşte cerinţele esenţiale prevăzute la art. 6 şi celelalte prevederi aplicabile ale prezentei hotărâri atunci când este instalat, întreţinut şi utilizat corespunzător, conform scopului pentru care a fost produs. 

Art. 11. – Producătorul sau importatorul trebuie să furnizeze utilizatorului:

a) toate informaţiile privind folosirea aparatului, redactate în limba română, dar aceasta nu exclude furnizarea informaţiilor şi în alte limbi de circulaţie internaţională;

b) declaraţia de conformitate cu cerinţele esenţiale, redactată în limba română, declaraţie ce trebuie să însoţească fiecare aparat. 

Art. 12. – În cazul echipamentului radio, pentru îndeplinirea prevederilor art. 11 lit. a), ambalajul şi instrucţiunile de utilizare ale acestuia trebuie:

a) să conţină o indicaţie că echipamentul este destinat să fie utilizat în România;

b) să prevină utilizatorul, atunci când este cazul, asupra oricărei restricţii de folosire sau despre obligaţia obţinerii autorizaţiei de funcţionare a respectivului echipament. 

Art. 13. – (1) Atunci când echipamentele radio funcţionează în benzi de frecvenţă a căror utilizare nu este armonizată în Uniunea Europeană şi în România, producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniunea Europeană sau în România ori importatorul trebuie să notifice în scris Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei intenţia de a introduce astfel de echipamente radio pe piaţă. 

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie făcută cu cel puţin patru săptămâni înainte de data la care se intenţionează introducerea pe piaţă a acestor echipamente şi trebuie să conţină:

a) informaţii referitoare la caracteristicile radio ale echipamentului, în special cele privind benzile de frecvenţă, ecartul dintre canale, tipul de modulaţie şi puterea de radiofrecvenţă;

b) atunci când este cazul, numărul de identificare a organismului notificat pentru îndeplinirea prevederilor specificate în anexa nr. IV sau V. 

(3) Procedura de notificare şi conţinutul notificării asupra intenţiei de a introduce pe piaţă echipamentele radio ce funcţionează în benzi de frecvenţă a căror utilizare nu este armonizată în Uniunea Europeană şi România se adoptă prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(4) Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este responsabilă pentru evaluarea informaţiilor furnizate şi poate restricţiona punerea în funcţiune a echipamentelor radio în una dintre situaţiile prevăzute la art. 17. Aparatele a căror punere în funcţiune poate fi restricţionată sunt prevăzute în anexa nr. VIII. 

(5) Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei va actualiza lista aparatelor prevăzută în anexa nr. VIII pe măsura armonizării utilizării benzilor de frecvenţă în Uniunea Europeană şi în România. 

Art. 14. – În cazul echipamentelor terminale de telecomunicaţii, pentru îndeplinirea prevederilor art. 11 lit. a), ambalajul şi instrucţiunile de utilizare ale acestora trebuie să conţină şi să afişeze informaţii suficiente pentru identificarea interfeţelor reţelelor publice de comunicaţii la care acestea sunt destinate a fi conectate. 

Art. 15. – În situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (3) şi în cazul aparatelor care au fost deja introduse pe piaţă, acestea pot fi menţinute pe piaţă pentru perioada stabilită de actele normative prevăzute la art. 6 alin. (4). 

CAPITOLUL IV

Punerea în funcţiune şi dreptul de conectare

Art. 16. – Aparatul poate fi pus în funcţiune în scopul utilizării potrivit destinaţiei, atunci când îndeplineşte cerinţele esenţiale corespunzătoare prevăzute la art. 6 şi orice alte prevederi aplicabile ale prezentei hotărâri. 

Art. 17. – Fără a fi în contradicţie cu prevederile art. 16 şi fără a aduce atingere condiţiilor prevăzute în autorizaţiile pentru furnizarea serviciului care utilizează echipamentul radio, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei poate restricţiona punerea în funcţiune a respectivului echipament, numai pentru motive legate de utilizarea eficientă şi corespunzătoare a spectrului radio, evitarea interferenţei prejudiciabile sau a problemelor privind sănătatea publică. 

Art. 18. – Operatorii reţelelor publice de comunicaţii nu trebuie să refuze din motive tehnice, invocând aplicarea art. 19, conectarea echipamentelor terminale de telecomunicaţii la interfeţele adecvate, atunci când aceste echipamente îndeplinesc cerinţele esenţiale aplicabile, prevăzute la art. 6. 

Art. 19. – (1) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate autoriza un operator al unei reţele publice de comunicaţii să refuze conectarea, să deconecteze sau să retragă din serviciu un aparat declarat conform cu cerinţele esenţiale aplicabile, în cazul în care se consideră că:

a) produce deteriorarea serioasă a unei reţele;

b) produce interferenţă prejudiciabilă;

c) afectează reţeaua sau funcţionarea acesteia. 

(2) Autorizarea de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei trebuie să fie precedată de o cerere temeinic motivată a operatorului, însoţită de un set de elemente generale care vor fi definite de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, incluzând următoarele;

a) dovada că există una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1);

b) dovada evaluării conformităţii aparatului şi a îndeplinirii de către acesta a cerinţelor esenţiale;

c) referire la standardele armonizate aplicate, precum şi la alte standarde sau reglementări tehnice cuprinse în actele normative emise de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I;

d) clarificări şi elemente suplimentare de la operator, dacă este necesar. 

(3) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei trebuie să informeze operatorul asupra deciziei luate, în cel mult 30 de zile, specificând motivele pentru adoptarea acesteia. 

Art. 20. – (1) În situaţii de urgenţă operatorul unei reţele publice de comunicaţii poate deconecta aparatul fără autorizarea prealabilă din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

a) protecţia reţelei impune deconectarea aparatului fără întârziere;

b) utilizatorului i se poate oferi pe loc o soluţie alternativă, fără cheltuieli pentru el. 

(2) Operatorul trebuie să informeze imediat Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei cu privire la măsura luată, prezentând dovezile privind procedura de urgenţă şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). 

(3) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, după analizarea documentaţiei prezentate de către operator, trebuie să decidă dacă se menţine măsura deconectării aparatului sau se permite reconectarea acestuia. 

CAPITOLUL V

Evaluarea conformităţii

Art. 21. – Procedurile de evaluare a conformităţii, prevăzute la art. 23 alin. (2), la art. 24, 25 şi 26, trebuie să fie utilizate pentru a demonstra îndeplinirea de către aparat a tuturor cerinţelor esenţiale aplicabile, prevăzute la art. 6. 

Art. 22. – (1) Aparatul este presupus conform cu cerinţele esenţiale aplicabile, prevăzute la art. 6, dacă acesta este în concordanţă cu prevederile standardelor armonizate pentru echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii sau cu părţi din acestea, care cuprind cerinţele esenţiale şi ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene. 

(2) Lista standardelor române care au adoptat standardele armonizate pentru echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii se aprobă prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Lista standardelor se reactualizează ori de câte ori este cazul. 

Art. 23. – (1) Prezumţia identificată la art. 22 alin. (1) nu exclude necesitatea evaluării conformităţii cu cerinţele esenţiale, în condiţiile prezentei hotărâri. 

(2) Producătorul poate alege ca evaluarea conformităţii aparatului cu cerinţele esenţiale prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) să fie făcută utilizându-se procedurile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 567/20024) şi, respectiv, de Hotărârea Guvernului nr. 1.032/20015), ca alternativă la procedurile prevăzute la art. 24, 25 şi 26, atunci când aparatul este în domeniul de aplicare al acestor hotărâri. 

(3) Standardele române care au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 567/2002, respectiv ale Hotărârii Guvernului nr. 1.032/2001, şi care au adoptat standardele ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene pot fi utilizate ca bază pentru prezumţia conformităţii cu cerinţele esenţiale prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b). 

(4) Reglementările tehnice comune ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi care au fost transpuse ca reglementări tehnice naţionale pot fi utilizate ca bază pentru prezumţia conformităţii cu alte cerinţe esenţiale relevante prevăzute la art. 6. 

Art. 24. – Echipamentul terminal de telecomunicaţii care nu utilizează spectrul alocat comunicaţiilor radio terestre sau spaţiale şi părţile de recepţie ale echipamentelor radio trebuie să fie supuse procedurilor de evaluare a conformităţii, prevăzute în oricare dintre anexele nr. II, IV şi V, la alegerea producătorului. 

Art. 25. – Când producătorul a aplicat standardele armonizate prevăzute la art. 22 alin. (1), echipamentul radio care nu se află în domeniul de aplicare al art. 24 trebuie să fie supus procedurilor de evaluare a conformităţii, prevăzute în oricare dintre anexele nr. III, IV şi V, la alegerea producătorului. 

Art. 26. – Când producătorul nu a aplicat sau a aplicat numai parţial standardele armonizate prevăzute la art. 22 alin. (1), echipamentul radio care nu se află în domeniul de aplicare al art. 24 trebuie să fie supus procedurilor de evaluare a conformităţii, prevăzute în anexa nr. IV sau V, la alegerea producătorului. 

Art. 27. – Înregistrările şi corespondenţa legate de aplicarea procedurilor de evaluare a conformităţii, prevăzute la art. 23 alin. (2), la art. 24, 25 şi 26, se vor face în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională agreată de organismul de evaluare. 

CAPITOLUL VI

Marcajul de conformitate CE şi alte inscripţii

Art. 28. – (1) Aparatele care îndeplinesc toate cerinţele esenţiale aplicabile trebuie să poarte marcajul de conformitate CE. Elementele de identificare a marcajului de conformitate CE sunt prevăzute în anexa nr. VII. 

(2) Marcajul de conformitate CE se aplică de către producător, reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniunea Europeană sau în România ori de către importator. 

(3) Dacă pentru evaluarea conformităţii este utilizată una dintre procedurile prevăzute în anexele nr. III, IV şi V, marcajul de conformitate CE trebuie însoţit de numărul de identificare a tuturor organismelor notificate implicate. 

Art. 29. – (1) Marcajul echipamentului radio trebuie să fie însoţit suplimentar de identificatorul clasei de echipament, atunci când un astfel de identificator a fost atribuit. Identificatorul de clasă este prevăzut în anexa nr. VII. 

(2) Marcajul echipamentului radio trebuie să includă un element de informare a utilizatorului că aparatul funcţionează în benzi de frecvenţă a căror utilizare nu este armonizată în Uniunea Europeană şi în România. 

Art. 30. – (1) Marcajul de conformitate, aplicat în condiţiile prevăzute la art. 28 şi 29, trebuie să fie lizibil, rezistent la ştergere şi aplicat în mod vizibil direct pe aparat sau pe o placă de marcaj aplicată aparatului, precum şi pe ambalajul şi instrucţiunile de utilizare ce îl însoţesc. 

(2) Se interzice aplicarea pe aparate a marcajelor care pot induce în eroare terţe părţi, în ceea ce priveşte semnificaţia şi forma marcajului CE, aşa cum sunt specificate în anexa nr. VII. 

(3) Aplicarea oricărui alt marcaj este permisă numai cu condiţia ca vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului de conformitate CE să nu fie afectate. 

Art. 31. – Aparatul trebuie să fie identificat prin producător pe baza tipului, lotului şi/sau numărului de serie şi prin denumirea producătorului sau a importatorului. 

Art. 32. – (1) În cazul în care aparatului îi sunt aplicabile şi alte reglementări specifice care privesc alte aspecte, transpuse pe baza directivelor europene care impun aplicarea marcajului CE, marcajul atestă îndeplinirea prevederilor acestor reglementări. 

(2) Într-o perioadă de tranziţie, când una sau mai multe dintre aceste reglementări specifice permit producătorului să aleagă ce măsuri sunt aplicabile, marcajul CE trebuie să indice că aparatul îndeplineşte numai prevederile acelor reglementări specifice care au fost aplicate de producător. Documentaţia, informaţiile şi instrucţiunile de utilizare care însoţesc aparatele trebuie să includă o versiune în limba română şi să indice în mod expres acele reglementări specifice care au fost aplicate. 

Art. 33. – Este permisă prezentarea la târgurile comerciale, expoziţii, demonstraţii şi altele asemenea a aparatului care nu îndeplineşte prevederile prezentei hotărâri, cu condiţia ca acesta să poarte un semn distinctiv care să indice clar că nu poate fi comercializat sau pus în funcţiune până când nu îndeplineşte aceste prevederi. 

CAPITOLUL VII

Organisme notificate şi autorităţi de supraveghere

Art. 34. – (1) Procedura privind desemnarea la nivel naţional şi notificarea organismelor care îndeplinesc sarcinile relevante referitoare la realizarea evaluării conformităţii produselor din domeniul echipamentelor radio şi al echipamentelor terminale de telecomunicaţii se adoptă, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. VI. 

(2) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei va desemna organismele notificate pentru îndeplinirea sarcinilor relevante prevăzute în anexele nr. III, IV şi V. 

(3) Până la data intrării în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale, denumit în continuare PECA, sau până la aderarea României la Uniunea Europeană, organismele notificate vor fi denumite organisme de certificare recunoscute. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei va publica şi va actualiza periodic în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista cuprinzând organismele de certificare recunoscute, aprobată prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. După perioada de tranziţie România va notifica Comisiei Europene organismele de certificare recunoscute, conform prevederilor speciale cuprinse în PECA sau în directivele europene, iar acestea vor deveni organisme notificate şi vor fi incluse în lista organismelor notificate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene. 

Art. 35. – (1) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei este autoritatea competentă în domeniul echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii, în scopul asigurării îndeplinirii prevederilor prezentei hotărâri. 

(2) Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este organismul responsabil pentru exercitarea activităţilor de supraveghere a pieţei echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de telecomunicaţii. 

(3) În cazul aparatelor destinate consumatorilor persoane fizice, constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 

Art. 36. – (1) Activităţile de supraveghere prevăzute la art. 35 alin. (2) şi (3), planificate sau la sesizarea oricărei persoane interesate, sunt exercitate de personalul de inspecţie anume împuternicit în vederea îndeplinirii acestor sarcini. Personalul de inspecţie trebuie:

a) să aibă acces liber ori de câte ori este necesar, în condiţiile legii, în orice spaţiu în care producătorii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora stabiliţi în România, importatorii, distribuitorii, operatorii reţelelor de comunicaţii şi alţi utilizatori ai aparatelor, precum şi persoanele care asamblează, deţin, instalează, conectează sau întreţin aparate desfăşoară activităţi susceptibile de a cădea sub incidenţa prevederilor prezentei hotărâri;

b) să solicite şi să reţină orice document şi orice informaţie necesare în vederea realizării inspecţiei privind îndeplinirea prevederilor prezentei hotărâri;

c) să sigileze, să reţină şi să solicite efectuarea de încercări asupra aparatelor pentru care există motive întemeiate să se presupună încălcarea prevederilor prezentei hotărâri;

d) să ia orice alte măsuri necesare în situaţia dată, în condiţiile legii. 

(2) Producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniunea Europeană sau în România ori importatorul are obligaţia de a deţine şi de a prezenta spre examinare, la cererea personalului de inspecţie, documentele ce atestă îndeplinirea prevederilor prezentei hotărâri. 

(3) Personalul de inspecţie este obligat:

a) să nu divulge informaţiile de care a luat cunoştinţă cu ocazia exercitării atribuţiilor sale;

b) să păstreze confidenţialitatea surselor de informaţii în legătură cu sesizările sau cu plângerile primite. 

Art. 37. – (1) Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei poate să hotărască în orice moment efectuarea încercărilor adecvate pentru verificarea conformităţii aparatelor cu cerinţele esenţiale aplicabile, înscrise în declaraţia de conformitate. 

(2) Cheltuielile determinate de efectuarea încercărilor prevăzute la alin. (1) sunt suportate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. 

(3) Dacă în urma încercărilor se constată că aparatul nu îndeplineşte cerinţele esenţiale, cheltuielile determinate de efectuarea încercărilor prevăzute la alin. (1) sunt suportate de către producător, responsabilul autorizat al acestuia sau de către importator. În cazul în care niciuna dintre aceste persoane nu poate fi identificată, aceste cheltuieli sunt suportate de către deţinătorul aparatului. 

Art. 38. – (1) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate lua toate măsurile necesare pentru ca aparatele să fie retrase de pe piaţă sau din serviciu, poate interzice introducerea lor pe piaţă sau punerea lor în funcţiune ori poate să restricţioneze libera lor circulaţie, atunci când constată că aparatele care intră sub incidenţa prezentei hotărâri nu îndeplinesc cerinţele acesteia. 

(2) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate să interzică sau să restricţioneze introducerea pe piaţă ori să dispună retragerea de pe piaţă a echipamentelor radio, inclusiv a tipurilor de echipamente radio, pentru care se consideră, din motive întemeiate, că vor produce interferenţe prejudiciabile serviciilor existente sau planificate în cadrul benzilor de frecvenţă prevăzute în Tabelul naţional de alocare a benzilor de frecvenţă. 

(3) În situaţia în care Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a luat o hotărâre în conformitate cu prevederile alin. (1) sau (2), acesta trebuie să specifice motivele pentru adoptarea ei şi dacă neconformitatea se datorează:

a) aplicării incorecte a standardelor armonizate prevăzute la art. 22;

b) insuficienţelor standardelor armonizate prevăzute la art. 22;

c) neconformităţii cu cerinţele esenţiale aplicabile, prevăzute la art. 6, în cazul în care aparatele nu satisfac standardele armonizate prevăzute la art. 22;

d) cauzelor ce au legătură cu interferenţa prejudiciabilă. 

CAPITOLUL VIII

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 39. – Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:

a) încălcarea prevederilor art. 8, 10, 11, ale art. 13 alin. (1) şi (2), ale art. 16 şi ale art. 32 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, precum şi retragerea de pe piaţă, interzicerea comercializării şi utilizării aparatelor neconforme, în concordanţă cu prevederile art. 38;

b) încălcarea prevederilor art. 14, 24, 28, 29, 30, 31, ale art. 32 alin. (2) şi ale art. 33, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, precum şi cu retragerea de pe piaţă sau interzicerea comercializării ori a utilizării aparatelor neconforme, în concordanţă cu prevederile art. 38;

c) în cazul în care persoana care a aplicat marcajul fără a ţine cont de prevederile art. 28, 29 şi ale art. 30 alin. (2) nu poate fi identificată, prevederile lit. b) din prezentul articol se aplică deţinătorului aparatului din momentul în care a fost descoperită neconformitatea;

d) încălcarea prevederilor din anexa nr. II pct. 5 şi 7, anexa nr. III pct. 4, anexa nr. IV pct. 2 şi 6 şi din anexa nr. V pct. 14, 15, 19 şi 24, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, precum şi interzicerea comercializării şi utilizării până la termenul prevăzut pentru eliminarea neconformităţilor, stabilit de către personalul de inspecţie prevăzut la art. 36 alin. (1), împreună cu producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau cu importatorul aparatelor, după caz;

e) încălcarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2), ale art. 9,18 şi ale art. 20 alin. (2), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

f) încălcarea prevederilor art. 43, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, precum şi confiscarea aparatelor retrase de pe piaţă sau din serviciu. 

Art. 40. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 39 se fac de către personalul de inspecţie al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, anume împuternicit în vederea îndeplinirii acestor atribuţii, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu. 

(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 39 lit. a), b) şi d), precum şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare se pot face, în cazul în care cumpărătorul are calitatea de consumator persoană fizică, şi de către inspectorii de specialitate ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu. 

Art. 41. – Contravenţiilor prevăzute la art. 39 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28 şi 29 din aceeaşi ordonanţă. 

Art. 42. – (1) În cazul constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor prevăzute la art. 39 lit. a) sau b), organul de inspecţie trebuie să informeze în scris Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în termen de 3 zile. 

(2) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei trebuie să confirme sancţiunea aplicată şi să notifice producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia sau importatorului aparatelor, după caz, confirmarea acestei sancţiuni. 

(3) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei trebuie să publice în Monitorul Oficial al României, Partea I, notificarea măsurii de retragere de pe piaţă sau din serviciu a aparatelor neconforme, de interzicere a introducerii lor pe piaţă, precum şi de punere în funcţiune. Notificarea poate fi publicată şi în cotidiene naţionale sau în reviste de specialitate, în funcţie de tipul echipamentului radio sau al echipamentului terminal de telecomunicaţii. 

Art. 43. – Producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul aparatelor, după caz, trebuie să solicite Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, în termen de 60 de zile de la notificarea măsurii de retragere de pe piaţă a aparatelor neconforme, prevăzută la art. 39 lit. a) şi b), inventarierea şi sigilarea aparatelor care au fost retrase de pe piaţă sau din serviciu. 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii tranzitorii

Art. 44. – Până în momentul semnării Protocolului european privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale (PECA), dacă evaluarea conformităţii unui aparat destinat pieţei naţionale implică participarea unui organism notificat desemnat conform prevederilor art. 34, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice marcajul naţional de conformitate CS. Elementele de identificare a marcajului de conformitate CS sunt prevăzute în anexa nr. VII. După intrarea în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale (PECA) aparatele vor purta numai marcajul de conformitate CE în concordanţă cu prevederile cap. VII. 

Art. 45. – Echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii pot fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune pe baza documentelor de autorizare prevăzute în Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr. 259/2002 privind abilitarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru eliberarea autorizaţiilor de tip şi a acordurilor de procurare din import pentru echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii, dacă introducerea pe piaţă a avut loc pentru prima dată înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri şi numai până la data abrogării respectivului ordin, în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (2). 

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale

Art. 46. – (1) Prezenta hotărâre nu este o reglementare specifică în sensul art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.032/20014) privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de funcţionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.032/2001 nu se aplică aparatelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei hotărâri, cu excepţia cerinţelor de protecţie prevăzute la art. 3 alin. (1) şi în anexa nr. 1 şi a procedurilor de evaluare a conformităţii prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.032/20014). 

(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 567/2002 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune5) nu se aplică aparatelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei hotărâri, cu excepţia cerinţelor de securitate prevăzute la art. 2 alin. (1) şi în anexa nr. 2, precum şi procedurii de evaluare a conformităţii prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 567/2002. 

Art. 47. – Anexele nr. I–VIII fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 48. – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 22 alin. (2) şi ale art. 34, care intră în vigoare pe data publicării prezentei hotărâri. 

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr. 259/2002 privind abilitarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru eliberarea autorizaţiilor de tip şi a acordurilor de procurare din import pentru echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 octombrie 2002. 

Art. 49. – Prezenta hotărâre transpune Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora. 

ANEXA Nr. I

ECHIPAMENTELE

care nu intră în domeniul de aplicare al acestei hotărâri, astfel cum este prevăzut la art. 3

 

1. Echipamentele radio utilizate de radioamatori, conform art. 1 definiţia 53 din regulamentul radio al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii, în afară de cazul în care echipamentele sunt disponibile comercial

2. Seturile de componente separate, concepute a fi asamblate de către radioamatori, şi echipamentele comerciale modificate de către radioamatori şi destinate utilizării lor de către aceştia nu sunt considerate echipamente disponibile comercial

3. Echipamentele din domeniul de aplicare al Ordinului ministrului transporturilor nr. 216/2000 pentru aprobarea Normelor tehnice privind aprobarea de tip a echipamentelor şi produselor pentru nave maritime, prevăzute de convenţiile internaţionale la care România este parte, cod MT. RNR-EM 20006) 

4. Cablurile şi traseele de linii

5. Echipamentele de recepţie radio, destinate a fi utilizate numai pentru serviciile de recepţie a radiodifuziunii sonore şi a televiziunii

6. Produsele, aplicaţiile şi componentele din domeniul aviaţiei civile

7. Sistemele şi echipamentele pentru managementul traficului aerian

ANEXA Nr. II

PROCEDURA

de evaluare a conformităţii, prevăzută la art.24

Modulul A (Controlul intern al producţiei) 

 

1. Această anexă descrie procedura prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniunea Europeană ori în România asigură şi declară că produsele implicate satisfac cerinţele aplicabile ale prezentei hotărâri. 

2. Producătorul trebuie să întocmească documentaţia tehnică care să permită evaluarea conformităţii produsului cu cerinţele esenţiale şi să conţină informaţii privind concepţia, fabricarea şi funcţionarea produsului. 

3. Pentru îndeplinirea prevederilor pct. 2 documentaţia tehnică trebuie să cuprindă:

a) o descriere generală a produsului;

b) desenele de concepţie şi de fabricaţie, schemele componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc. ;

c) descrierile şi explicaţiile necesare pentru înţelegerea desenelor şi schemelor sus-menţionate, precum şi a funcţionării produsului;

d) o listă a standardelor armonizate, aplicate în întregime sau parţial, precum şi descrierea şi explicarea soluţiilor adoptate pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale ale prezentei hotărâri, în situaţia în care nu au fost aplicate standarde armonizate sau nu există astfel de standarde;

e) rezultatele calculelor de concepţie făcute, examinările efectuate etc.;

f) rapoartele de încercare. 

4. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare în scopul asigurării în procesul de producţie a conformităţii produselor fabricate cu documentaţia tehnică prevăzută la pct. 2 şi 3, precum şi cu cerinţele aplicabile ale prezentei hotărâri. 

5. Producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Uniunea Europeană ori în România trebuie să păstreze documentaţia tehnică pentru inspecţii o perioadă de cel puţin 10 ani de la fabricarea ultimului produs. 

6. Atunci când nici producătorul şi nici reprezentantul său autorizat nu sunt stabiliţi în Uniunea Europeană ori în România, obligaţia de a păstra documentaţia tehnică disponibilă pentru inspecţii revine importatorului. 

7. Producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Uniunea Europeană ori în România trebuie să aplice marcajul CE pe fiecare produs şi să redacteze o declaraţie de conformitate. Producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să păstreze o copie a declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică. 

ANEXA Nr. III

PROCEDURA

de evaluare a conformităţii, prevăzută la art. 25

(Controlul intern al producţiei împreună cu încercări specifice ale aparatelor) 

 

Această anexă constă din anexa nr. II la care se adaugă următoarele cerinţe suplimentare:

1. Pentru fiecare tip de aparat toate seturile de încercări radio esenţiale trebuie efectuate de producător sau în numele său. 

2. Identificarea seturilor de încercări care sunt considerate a fi esenţiale este responsabilitatea organismului notificat ales de producător, cu excepţia acelor seturi de încercări care sunt definite în standardele armonizate. 

3. La determinarea seturilor de încercări ce trebuie îndeplinite organismul notificat trebuie să ţină cont de precedentele decizii adoptate de organismele notificate, acţionând de comun acord. 

4. Producătorul, reprezentantul său autorizat stabilit în Uniunea Europeană ori în România sau importatorul trebuie:

a) să declare că aceste încercări au fost efectuate;

b) să declare că aparatele îndeplinesc cerinţele esenţiale;

c) să aplice în timpul procesului de producţie numărul de identificare a organismului notificat. Atunci când seturile de încercări radio esenţiale sunt definite în standardele armonizate, nu mai este necesară aplicarea numărului de identificare a organismului notificat pe aparat. 

ANEXA Nr. IV

PROCEDURA

de evaluare a conformităţii, prevăzută la art. 26

(Dosarul tehnic de construcţie) 

 

Această anexă constă din anexa nr. III la care se adaugă următoarele cerinţe suplimentare:

1. Producătorul trebuie să întocmească dosarul tehnic de construcţie, compus din următoarele elemente:

a) documentaţia tehnică descrisă la pct. 3 al anexei nr. II;

b) declaraţia de conformitate cu seturile de încercări radio specifice, descrise la pct. 2 al anexei nr. III. 

2. Producătorul, reprezentantul său autorizat stabilit în Uniunea Europeană sau în România ori importatorul trebuie să prezinte dosarul unuia sau mai multor organisme notificate. 

3. În cazul în care dosarul tehnic de construcţie este prezentat mai multor organisme notificate, entităţile specificate la pct. 2 trebuie să informeze fiecare organism notificat despre celelalte organisme care au primit dosarul. 

4. Organismul notificat trebuie să examineze dosarul tehnic de construcţie şi, în cel mult patru săptămâni de la primirea dosarului, poate:

a) să emită un aviz către producător, reprezentantul său autorizat stabilit în Uniunea Europeană sau în România ori importator, prin care se precizează că nu a fost demonstrată corespunzător îndeplinirea cerinţelor prezentei hotărâri, şi să informeze în consecinţă celelalte organisme notificate care au primit dosarul; sau

b) să emită un aviz către entităţile specificate la lit. a), prin care să se precizeze că dosarul probează îndeplinirea cerinţelor prezentei hotărâri. 

5. La primirea acestui aviz aparatul poate fi introdus pe piaţă fără să aducă atingere prevederilor art. 13 lit. a) şi ale art. 20. 

6. Producătorul, reprezentantul său autorizat stabilit în Uniunea Europeană sau în România ori importatorul trebuie să păstreze dosarul tehnic de construcţie pentru inspecţii la dispoziţia autorităţilor naţionale desemnate pentru inspecţie, o perioadă de cel puţin 10 ani de la fabricarea ultimului produs. 

ANEXA Nr. V

PROCEDURA

de evaluare a conformităţii, prevăzută la art. 24, 25 şi 26

(Asigurarea calităţii complete) 

 

1. Asigurarea calităţii complete este procedura prin care producătorul care îndeplineşte prevederile pct. 2 asigură şi declară că produsele în cauză satisfac cerinţele aplicabile ale prezentei hotărâri. 

2. Producătorul trebuie să aplice pe fiecare produs, după caz, marcajul prevăzut de art. 28, 29 şi 31 din prezenta hotărâre şi să redacteze o declaraţie de conformitate. 

3. Producătorul trebuie să aibă în funcţie un sistem de calitate aprobat pentru concepţie, producţie, inspecţii şi încercări finale ale produselor, aşa cum este prevăzut la pct. 4–17, şi acesta trebuie să se supună supravegherii, aşa cum este specificat la pct. 18–23. 

4. În scopul celor prevăzute la punctul precedent, producătorul trebuie să înainteze unui organism notificat o cerere de evaluare a sistemului său de calitate. 

5. Cererea trebuie să includă:

a) toate informaţiile relevante pentru produsele avute în vedere;

b) documentaţia sistemului de calitate. 

6. Sistemul de calitate trebuie să asigure îndeplinirea de către produse a cerinţelor aplicabile ale prezentei hotărâri. 

7. Toate elementele, cerinţele şi prevederile adoptate de producător trebuie să fie documentate într-o manieră sistematică şi raţională, sub formă de măsuri, proceduri şi instrucţiuni scrise. 

8. Documentaţia sistemului de calitate la care se referă punctul precedent trebuie să permită o interpretare uniformă a măsurilor şi procedurilor de calitate, aşa cum sunt programele, planurile, manualele şi dosarele de calitate. 

Aceasta trebuie să conţină în special o descriere adecvată:

a) a obiectivelor de calitate, a structurii organizatorice, a responsabilităţilor personalului de conducere şi influenţa acestuia în ceea ce priveşte calitatea concepţiei şi a produselor;

b) a specificaţiilor tehnice, incluzând standardele armonizate, a reglementărilor tehnice şi specificaţiilor de încercare relevante care vor fi aplicate şi, atunci când standardele armonizate prevăzute la art. 22 alin. (1) nu vor fi aplicate în întregime, a mijloacelor care vor fi utilizate pentru asigurarea că cerinţele esenţiale aplicabile ale prezentei hotărâri vor fi îndeplinite;

c) a tehnicilor de control şi de verificare a concepţiei, a procedeelor şi acţiunilor sistematice care vor fi utilizate la conceperea produselor aparţinând categoriei prevăzute în domeniul de aplicare;

d) a tehnicilor corespunzătoare producţiei, controlului calităţii şi asigurării calităţii, a procedeelor şi acţiunilor sistematice care vor fi utilizate;

e) a examinărilor şi încercărilor care vor fi executate înainte, în timpul şi după procesul de producţie şi a frecvenţei cu care acestea vor fi executate, precum şi, dacă este cazul, a rezultatelor încercărilor efectuate înainte de procesul de producţie;

f) a mijloacelor prin care se asigură că dotările pentru încercări şi examinări îndeplinesc cerinţele adecvate pentru executarea încercărilor necesare;

g) a dosarelor de calitate, cum ar fi: rapoartele de inspecţie şi datele de încercări şi etalonare, rapoartele asupra calificării personalului implicat etc.;

h) a mijloacelor care permit să se verifice realizarea calităţii necesare în ceea ce priveşte concepţia şi produsul, precum şi funcţionarea eficientă a sistemului de calitate. 

9. Organismul notificat trebuie să evalueze sistemul de calitate pentru a determina dacă acesta satisface cerinţele prevăzute la punctul precedent. 

10. Organismul notificat trebuie să prezume îndeplinirea cerinţelor prevăzute la pct. 8 în cazul sistemului de calitate care aplică standardul armonizat relevant. 

11. Organismul notificat trebuie să evalueze în particular dacă sistemul de control al calităţii asigură conformitatea produselor cu prevederile prezentei hotărâri, în baza documentaţiei relevante furnizate în conformitate cu pct. 5 şi 8, incluzând, dacă este cazul, rezultatele încercărilor furnizate de producător. 

12. Pentru îndeplinirea cerinţei de la punctul precedent, echipa de audit trebuie să aibă cel puţin un membru cu experienţă de evaluator în tehnologia produsului în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de evaluare la locul unde se realizează produsul. 

13. Decizia trebuie notificată producătorului. Notificarea trebuie să conţină concluziile examinării şi decizia de evaluare motivată. 

14. Producătorul trebuie să se angajeze că îndeplineşte obligaţiile ce decurg din sistemul de calitate aprobat şi să confirme că acesta rămâne adecvat şi eficient. 

15. Producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul de calitate despre orice modificare a acestuia. 

16. Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse în conformitate cu punctul precedent şi trebuie să hotărască dacă sistemul de calitate modificat mai satisface cerinţele prevăzute la pct. 8 sau dacă este necesară reevaluarea acestuia. 

17. Decizia organismului notificat, în legătură cu prevederile de la punctul precedent, incluzând concluziile examinării şi motivarea deciziei de evaluare, trebuie să fie notificată producătorului. 

18. Scopul supravegherii sistemului de calitate, sub responsabilitatea unui organism notificat, este să se asigure că producătorul îndeplineşte corect obligaţiile ce decurg din sistemul de calitate aprobat. 

19. Pentru efectuarea inspecţiei producătorul trebuie să permită accesul organismului notificat în locurile de proiectare, producţie, examinare şi încercări, depozitare şi trebuie să furnizeze acestuia toate informaţiile necesare, în special:

a) documentaţia sistemului de calitate;

b) dosarele de calitate prevăzute în partea sistemului de calitate dedicată concepţiei, aşa cum sunt rezultatele analizelor, calculelor, încercărilor etc.;

c) dosarele de calitate prevăzute în partea sistemului de calitate dedicată producţiei, aşa cum sunt rapoartele de examinare şi datele de încercare, datele de etalonare, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.;

d) producătorul trebuie să permită inspectarea, fără notificare prealabilă, de către organismul notificat în locurile unde se realizează produsul. 

20. Organismul notificat trebuie să desfăşoare audituri la intervale de timp rezonabile pentru a fi sigur că producătorul menţine şi aplică sistemul de calitate. 

21. După fiecare audit organismul notificat trebuie să transmită producătorului un raport de audit. 

22. Suplimentar organismul notificat poate face vizite inopinate producătorului. În timpul acestor vizite organismul notificat poate să efectueze sau să ceară să se efectueze încercări în scopul verificării funcţionării corespunzătoare a sistemului de calitate, atunci când este necesar. 

23. În condiţiile prevăzute la punctul precedent, organismul notificat trebuie să transmită producătorului un raport de vizită şi, dacă a fost efectuată o încercare, un raport de încercare. 

24. Producătorul trebuie să păstreze la dispoziţia autorităţilor naţionale de supraveghere, o perioadă de cel puţin 10 ani de la fabricarea ultimului produs, următoarele:

a) documentaţia prevăzută la pct. 5 lit. b);

b) modificările sistemului de calitate, prevăzute la pct. 15;

c) deciziile şi rapoartele organismului notificat, prevăzute la pct. 17, 22 şi 23. 

25. Fiecare organism notificat trebuie să ţină la dispoziţia celorlalte organisme notificate informaţiile relevante cu privire la aprobările sistemelor de calitate, emise şi retrase, incluzând referinţele la produsul implicat/produsele implicate. 

ANEXA Nr. VI

CRITERIILE MINIME

pentru desemnarea organismelor notificate în conformitate cu art. 34

 

1. Organismul notificat, directorul său şi personalul responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor pentru care organismul notificat a fost desemnat nu trebuie să fie proiectant, producător, furnizor sau instalator al echipamentelor radio sau al echipamentelor terminale de telecomunicaţii, operator de reţele, furnizor de servicii şi nici mandatar al unuia dintre ei. Ei trebuie să fie independenţi şi nu pot să participe direct la proiectarea, construcţia, comercializarea sau întreţinerea echipamentelor radio sau a echipamentelor terminale de telecomunicaţii, nici să reprezinte părţile angajate în aceste activităţi. Aceste dispoziţii nu împiedică posibilitatea schimbului de informaţii tehnice între producător şi organismul notificat. 

2. Organismul notificat şi personalul său trebuie să îndeplinească sarcinile pentru care a fost desemnat, la cel mai înalt grad de integritate profesională şi de competenţă tehnică. Ei trebuie să fie în siguranţă faţă de orice presiune şi risc de corupţie, în special financiar, susceptibile de a influenţa judecata lor sau rezultatele inspecţiilor, în special de către persoane sau grupuri de persoane cu interes pentru aceste rezultate. 

3. Organismul notificat trebuie să aibă la dispoziţia sa personalul şi dotările necesare care să-i permită să execute corespunzător lucrările administrative şi tehnice asociate cu sarcinile pentru care a fost desemnat. 

4. Personalul responsabil pentru inspecţii trebuie: 

– să aibă o bună formare tehnică şi profesională; 

– să aibă cunoştinţe satisfăcătoare ale cerinţelor privind încercările sau inspecţiile efectuate, precum şi o experienţă adecvată pentru aceste încercări sau inspecţii; 

– să aibă abilitatea de a redacta certificatele, înregistrările şi rapoartele cerute pentru a autentifica executarea inspecţiilor. 

5. Imparţialitatea membrilor personalului de inspecţie trebuie să fie garantată. Remunerarea acestora nu trebuie să depindă nici de numărul, nici de rezultatele încercărilor sau inspecţiilor efectuate. 

6. Organismul notificat trebuie să obţină o asigurare de responsabilitate în afara cazurilor în care această responsabilitate este asumată de stat, în conformitate cu legea, la nivel naţional. 

7. Personalul organismului notificat trebuie să păstreze secretul profesional cu privire la toate informaţiile obţinute în efectuarea sarcinilor sale conform prezentei hotărâri. 

ANEXA Nr. VII

MARCAJUL

de conformitate şi identificatorul de clasă

A. Marcajul CE

1. Marcajul CE constă din iniţialele „CE” având următoarea formă:

Dacă marcajul CE este redus sau mărit, proporţiile date în desenul de mai sus trebuie să fie respectate. 

2. Marcajul CE trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 5 mm, cu excepţia cazurilor când acest lucru nu este posibil, ţinând seama de natura aparatelor. 

3. Marcajul CE trebuie aplicat pe produs sau pe placa de identificare ataşată aparatului, pe care sunt inscripţionate datele acestuia. Suplimentar el trebuie să fie aplicat pe ambalaj, dacă acesta există, şi pe documentele de însoţire. 

4. Marcajul CE trebuie să fie aplicat vizibil, lizibil şi rezistent la ştergere. 

B. Identificatorul de clasă

1. Echipamentele radio pentru care se aplică restricţii la punerea în funcţiune, conform prevederilor art. 17, sau la introducerea pe piaţă, conform prevederilor art. 38 alin. (2) din prezenta hotărâre, constituie Clasa 2. Identificatorul clasei de echipamente are următoarea formă:

2. Identificatorul de clasă trebuie să aibă aceeaşi înălţime ca şi iniţialele „CE”. 

C. Marcajul CS

1. Marcajul de conformitate CS este format din literele C şi S, cu forma prezentată în figura următoare:

N O T Ă: 

– fontul (stilul literei) – Times New Roman – corp 36; 

– diametrul cercului – 20 mm. 

În cazul în care marcajul CS trebuie să fie mărit sau micşorat, este necesar să se respecte proporţiile prezentate în figura de mai sus. 

2. Literele componente C şi S ale marcajului CS trebuie să aibă aceeaşi dimensiune pe verticală, care nu trebuie să fie mai mică de 5 mm, cu excepţia situaţiilor în care acest lucru nu este posibil datorită naturii aparatelor. 

3. Marcajul CS trebuie să fie aplicat pe aparat sau pe placa de identificare ataşată aparatului, pe care sunt inscripţionate datele acestuia, pe ambalajul aparatului şi pe documentele care însoţesc aparatul. 

4. Marcajul CS trebuie să fie aplicat în mod vizibil, lizibil şi de neşters. 

ANEXA Nr. VIII

CLASELE

de echipamente şi lista orientativă şi neexhaustivă de echipamente sau tipuri de echipamente

 

1. Echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii care pot fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune fără restricţii constituie Clasa 1. Pentru Clasa 1 de echipamente nu este asignat un identificator de clasă de echipamente. 

2. Echipamentele radio pentru care se aplică restricţii la punerea în funcţiune, conform prevederilor art. 17, sau la introducerea pe piaţă, conform prevederilor art. 38 alin. (2) din prezenta hotărâre, constituie Clasa 2. Pentru Clasa 2 de echipamente este asignat identificatorul prevăzut la lit. B din anexa nr. VII. 

Clasa 1

(i) Echipamente terminale conectate la reţele fixe şi echipamente radio care nu sunt destinate pentru emisie:

1. ISDN (ISDN acces de bază, ISDN acces primar, ISDN U, ISDN de bandă largă ATM) 

2. PSTN [linie analogică unică, linie analogică multiplă (cu/fără apel direct de sosire DDI–Direct Dialling In), echipament conectat la interfeţe Centrex sau reţele private virtuale (VPN)]

3. Linii închiriate [analogice (banda de bază) pe 2 fire şi pe 4 fire, analogice (banda vocală) pe 2 fire şi pe 4 fire, digitale, SDH, optice]

4. Echipamente de date pe fir (X.21, X.25, ethernet, token ring, token bus, TCP/IP, frame relay) 

5. Echipamente de difuziune interactivă pe fir (imagine/sunet necomutate, imagine/sunet comutate) 

6. Telex (echipament de linie unică, echipament de linie multiplă) 

7. Echipamente radio numai pentru recepţie

8. Alte echipamente terminale conectate la reţele fixe

(ii) Echipamente radio care emit numai sub controlul unei reţele:

9. Seturi portabile GSM, incluzând GSM 900, GSM 1800, GSM 1900 şi, când va apărea, GSM 450

10. Echipamente terminale TFTS

11. Staţii de sol pentru serviciul mobil terestru în benzile 1,5/1,6 GHz

12. Staţii de sol pentru serviciul mobil terestru funcţionând în banda Ku

13. Echipamente TETRA pentru utilizatorul final (non-DMO–Direct Mode of Operation) 

14. Staţii terestre pentru comunicaţii personale prin satelit funcţionând în benzile 1,6/2,4 GHz

15. Staţii terestre pentru comunicaţii personale prin satelit funcţionând în benzile 1,9/2,1 GHz

16. Staţii de sol din serviciul mobil terestru cu debit binar redus în benzile 1,5/1,6 GHz

17. Alte echipamente radio care emit numai sub controlul unei reţele

Emiţătoare radio armonizate tehnic în Comunitatea Europeană, pentru care statele membre nu introduc constrângeri la punerea în funcţiune:

18. Echipamente DECT

19–21. Dispozitive de distanţă scurtă nespecifice

Utilizarea acestor benzi de frecvenţă este pentru telemetrie, telecomandă, alarme, date în general şi alte aplicaţii similare. Aplicaţiile video sunt incluse numai în Clasa 1 pentru frecvenţe mai mari de 2,4 GHz. 

 

 

22. LAN-uri radio

 

 

23–24. Aplicaţii inductive

Aplicaţiile inductive includ dispozitive pentru: imobilizarea automobilelor, identificarea animalelor, sistemele de alarmare, detectarea cablurilor, administrarea deşeurilor, identificarea persoanelor, legături vocale prin radio, controlul accesului, senzori de proximitate, sisteme antifurt, inclusiv sisteme antifurt inductive de radiofrecvenţă, transferul de date la sisteme portabile, identificarea automată a articolelor, sisteme de control prin radio, taxarea automată pe şosele. 

Utilizatorii trebuie să fie conştienţi că emisiile de la aplicaţiile inductive pot cauza interferenţe asupra receptoarelor sau altor servicii radio din apropierea lor. 

O atenţie deosebită trebuie acordată satisfacerii cerinţelor stricte de protecţie a frecvenţelor de comunicaţii din aceste benzi sau din benzile adiacente, care sunt identificate de UIT pentru comunicaţii în caz de siguranţă şi catastrofe globale. 

 

 

Clasa 2

(iii) Alte echipamente radio:

1. VSAT-uri în banda C

2. VSAT-uri în banda Ku

3. Staţii terestre pentru transmisii ocazionale prin satelit (SNG) în banda Ku

4. TETRA cu mod de funcţionare direct (DMO) 

5. TETRAPOL

6. Radio mobile private (PMR) 

7. Dispozitive de distanţă scurtă

8. Radiorelee

9. Echipamente pentru legături radio fixe

10. Emiţătoare de radiodifuziune sonoră şi de televiziune

11. Echipamente radio pentru aplicaţii maritime

12. Echipamente de infrastructură (de exemplu: staţii de bază) 

13. Echipamente radio funcţionând în benzile de radioamatori.