Hotărârea Guvernului nr. 83/2005

M. Of. nr. 132 din 11 februarie 2005

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − (1) Ministerul Justiţiei este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură elaborarea, coordonarea şi aplicarea strategiei şi a programului de guvernare în vederea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public şi veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept. 

(2) Ministerul Justiţiei are sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. 

Art. 2. − Relaţiile Ministerului Justiţiei cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public sunt stabilite prin lege. 

CAPITOLUL II

Funcţiile şi principalele atribuţii ale Ministerului Justiţiei

Art. 3. − Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate Ministerul Justiţiei îndeplineşte următoarele funcţii:

a) elaborează strategia prin care se asigură fundamentarea şi elaborarea programului de guvernare în domeniul justiţiei;

b) de reglementare şi sinteză, prin care se asigură realizarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru organizarea şi funcţionarea întregului sistem al justiţiei, pe baza strictei aplicări a dispoziţiilor prevăzute de Constituţie şi de celelalte acte normative;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;

d) de autoritate centrală română în domeniul cooperării şi asistenţei judiciare internaţionale, potrivit tratatelor internaţionale la care România este parte;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură controlul asupra aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sau în subordinea sa;

f) de administrare, prin care se asigură administrarea patrimoniului său potrivit dispoziţiilor legale. 

Art. 4. − În exercitarea funcţiilor prevăzute la art. 3 şi pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Justiţiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

I. în domeniul elaborării de strategii şi programe şi al prevenirii şi combaterii criminalităţii şi corupţiei:

1. stabileşte măsurile ce urmează a fi cuprinse în programul de guvernare şi în programul legislativ al Guvernului în domeniul justiţiei;

2. elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiilor, programelor şi planurilor de prevenire a criminalităţii şi corupţiei; analizează şi evaluează rezultatele, efectele şi impactul produs de strategiile, programele şi planurile de prevenire a criminalităţii şi corupţiei;

3. iniţiază şi dezvoltă programe cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu atribuţii în domeniul studierii şi prevenirii criminalităţii şi corupţiei;

4. elaborează strategii şi programe în concordanţă cu documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ale Consiliului Europei, cu normele dreptului comunitar, precum şi cu procedurile jurisdicţiilor internaţionale acceptate;

5. negociază, implementează şi monitorizează programele internaţionale de asistenţă tehnică şi financiară pentru sistemul justiţiei, prevenirea criminalităţii şi corupţiei;

II. în domeniul elaborării, avizării proiectelor de acte normative şi sintetizării practicii instanţelor judecătoreşti:

1. elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiţiei; participă la susţinerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare şi în plenul celor două Camere;

2. constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri şi alte acte normative complexe ce interesează domeniul justiţiei, fiind autorizat, în exclusivitate, să editeze şi să publice ediţiile oficiale ale acestora;

3. participă, în condiţiile legii, la elaborarea unor proiecte de acte normative din programul altor ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale;

4. analizează concordanţa actelor normative cu acquisul comunitar, în special sub aspectul garantării accesului liber la justiţie şi al respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

5. analizează şi avizează din punct de vedere al legalităţii proiectele de acte normative elaborate de celelalte ministere şi de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepţia proiectelor de hotărâri ale Guvernului cu caracter individual prevăzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2005;

6. examinează şi face propuneri referitoare la adaptarea legislaţiei pentru asigurarea compatibilităţii cu obligaţiile asumate prin convenţii internaţionale la care România este parte; contribuie la activitatea de armonizare a legislaţiei în procesul de integrare europeană şi euroatlantică;

7. efectuează studii, analize şi documentări privind necesitatea iniţierii, completării sau modificării unor acte normative din domeniul justiţiei; organizează şi coordonează activitatea de sistematizare, simplificare şi perfecţionare a legislaţiei din domeniul său de activitate;

8. organizează şi efectuează lucrările de statistică judiciară şi cele privind evoluţia fenomenului judiciar; face propuneri, în condiţiile legii, de promovare a unor recursuri în interesul legii şi întocmeşte, în acest sens, studii de practică judiciară;

9. realizează sinteze privind practica judiciară pe ramuri de drept şi pe instituţii ale dreptului, în vederea informării specialiştilor, dar şi a opiniei publice cu privire la modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale de larg interes;

10. editează buletine informative, culegeri de acte normative şi de practică judiciară, precum şi alte materiale din domeniul său de activitate;

III. în domeniul dreptului internaţional şi al cooperării judiciare internaţionale:

1. îndeplineşte atribuţiile ce îi revin în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;

2. elaborează studii privind dezvoltarea cadrului juridic bilateral şi multilateral în domeniul justiţiei;

3. îndeplineşte formalităţile prevăzute de legislaţia în vigoare în vederea aprobării, negocierii şi semnării tratatelor bilaterale în domeniul cooperării judiciare internaţionale şi în alte materii interesând domeniul justiţiei;

4. elaborează proiectele actelor normative prevăzute de legislaţia în vigoare în vederea ratificării/aderării/aprobării tratatelor bilaterale şi multilaterale în domeniul cooperării judiciare internaţionale şi în alte materii interesând domeniul justiţiei, încheiate la nivel de stat, guvernamental sau departamental;

5. participă la reuniunile internaţionale în domeniul său de competenţă;

6. urmăreşte respectarea obligaţiilor asumate de România prin convenţiile adoptate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei, Conferinţei Internaţionale de Drept Internaţional Privat şi altor organizaţii internaţionale, precum şi a înţelegerilor bilaterale interesând domeniul justiţiei, la care România este parte;

7. examinează modul în care se respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în administrarea justiţiei şi în care sunt duse la îndeplinire obligaţiile asumate de România prin instrumentele juridice internaţionale în această materie şi face, când este cazul, propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei;

8. realizează studii privind jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;

IV. în domeniul integrării europene şi euroatlantice:

1. asigură coordonarea unitară a procesului de stabilire a obiectivelor ce intră în competenţa sa, specifice aderării la Uniunea Europeană, urmăreşte realizarea acestora, întocmind documentele programatice în relaţia cu structurile Uniunii Europene;

2. asigură relaţia cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Alianţei Nord Atlantice;

3. asigură pregătirea exercitării competenţei de reprezentare a statului român în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg;

V. în domeniul protecţiei victimelor şi reintegrării sociale a infractorilor:

1. coordonează, în condiţiile legii, activitatea serviciilor de protecţie a victimelor infracţiunilor şi reintegrare socială a infractorilor şi exercită controlul asupra acestor activităţi;

2. exercită atribuţiile care îi revin în ceea ce priveşte selecţia, recrutarea şi pregătirea profesională a personalului serviciilor de protecţie a victimelor infracţiunilor şi reintegrare socială a infractorilor, precum şi cariera acestuia;

3. elaborează metodologii necesare punerii în aplicare a legislaţiei în vigoare, formulează standarde şi modele de bune practici în domeniu;

VI. în domeniul supravegherii executării pedepselor:

1. conduce, îndrumă şi verifică activitatea privind executarea pedepselor privative de libertate aplicate condamnaţilor şi a unor măsuri educative aplicate minorilor şi asigură condiţiile pentru respectarea drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de lege pentru aceste categorii de persoane;

2. verifică modul de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au luat măsuri de siguranţă cu caracter medical;

3. întocmeşte lucrări pregătitoare şi face propuneri în legătură cu cererile de graţiere şi de comutare a pedepselor;

4. efectuează lucrările necesare pentru informarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării cererilor de strămutare a cauzelor, în condiţiile stabilite de lege;

VII. în domeniul asigurării şi perfecţionării personalului din aparatul propriu şi din unităţile subordonate:

1. exercită atribuţiile care îi revin potrivit legii privind numirea personalului propriu, a asistenţilor judiciari, a personalului Institutului Naţional de Criminologie, al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate acestuia, al Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie şi a celuilalt personal din sistemul justiţiei;

2. organizează, coordonează şi îndrumă, în condiţiile legii, activitatea de selectare, formare, pregătire şi perfecţionare profesională a personalului din aparatul propriu şi din unităţile subordonate;

3. întocmeşte, potrivit legii, lucrările necesare pentru acordarea gradelor militare, înaintarea în grad, trecerea în rezervă şi menţinerea în funcţie a personalului militar din sistemul justiţiei;

4. propune, în condiţiile legii, acordarea de decoraţii civile şi militare;

5. îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în legătură cu funcţionarii publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

VIII. în domeniul organizării, coordonării şi controlului, potrivit legii, al unor profesii liberale şi activităţi conexe:

1. îndeplineşte atribuţiile care îi sunt stabilite prin lege cu privire la notarii publici, executorii judecătoreşti, executorii bancari şi executorii organizaţiilor cooperatiste de credit;

2. autorizează operatorii şi agenţii Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, în calitate de autoritate de supraveghere a Arhivei;

3. autorizează interpreţii şi traducătorii folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală, birourile notarilor publici şi de avocaţi;

4. coordonează, în condiţiile legii, activitatea de autorizare şi evidenţă a experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei criminalistice;

5. coordonează, îndrumă şi controlează din punct de vedere administrativ şi metodologic activitatea de expertiză tehnică judiciară; organizează examenele pentru atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar şi testează specialiştii, în condiţiile legii; asigură perfecţionarea pregătirii profesionale a experţilor tehnici judiciari şi a specialiştilor;

6. coordonează, îndrumă şi controlează activitatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale;

7. gestionează Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial şi îndeplineşte atribuţiile privind verificarea disponibilităţii de denumire, în condiţiile legii;

IX. în domeniul informatizării:

1. elaborează Strategia de informatizare a sistemului judiciar şi ia măsuri pentru actualizarea periodică şi implementarea acesteia;

2. implementează programele guvernamentale de informatizare în unităţile sistemului judiciar;

3. coordonează, îndrumă şi verifică din punct de vedere tehnic, metodologic şi profesional activitatea informatică a instanţelor şi unităţilor subordonate;

4. evaluează activitatea profesională a conducerii compartimentelor informatice din instituţiile subordonate, precum şi a personalului informatic din instanţe, în condiţiile legii;

5. organizează colective de lucru în domeniul informatic la instanţe şi unităţile subordonate, stabileşte scopul şi sarcinile acestora, verifică şi controlează modul de îndeplinire al obiectivelor;

6. asigură introducerea metodelor moderne în materie de documentare, în concordanţă cu cerinţele actuale ale tehnicii în domeniul informaţional;

7. emite norme tehnice obligatorii pentru instanţele judecătoreşti şi instituţiile subordonate ministerului;

X. în domeniul gestionării patrimoniului:

1. asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public;

2. asigură condiţiile materiale necesare în vederea desfăşurării activităţii instanţelor judecătoreşti, a aparatului propriu şi a unităţilor subordonate ministerului;

3. fundamentează şi elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituţiilor aflate sub autoritatea sa şi a unităţilor subordonate; repartizează alocaţiile bugetare ordonatorilor secundari de credite şi controlează modul de folosire a acestora;

4. coordonează şi îndrumă activitatea economică, de investiţii şi administrativă a instanţelor judecătoreşti, a aparatului propriu şi a unităţilor subordonate ministerului;

5. organizează şi asigură, în condiţiile legii, exercitarea activităţilor de audit public intern;

6. asigură tipărirea şi difuzarea timbrului judiciar, potrivit prevederilor legale;

XI. alte atribuţii:

1. asigură secretariatul comisiei pentru analiza cererilor privind acordarea cetăţeniei române şi a celor privind renunţarea la cetăţenia română;

2. ia măsuri şi asigură condiţiile necesare acordării asistenţei medicale, potrivit legii, magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu din sistemul justiţiei; coordonează şi controlează activitatea de asistenţă medicală la locurile de deţinere;

3. asigură condiţiile de odihnă, tratament şi de recuperare a stării de sănătate a magistraţilor, a familiilor acestora şi a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu din sistemul justiţiei; asigură gestionarea bazei materiale aflate în administrare, formată din case de odihnă, de tratament, cluburi, unităţi hoteliere şi alte dotări destinate acestui scop; execută lucrări de întreţinere şi reparaţii;

4. exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu privire la Regia Autonomă „Multiproduct”, aflată în coordonarea sa;

5. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin hotărâri ale Guvernului, precum şi însărcinările încredinţate de primul-ministru. 

Art. 5. − În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Justiţiei colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, precum şi cu alte autorităţi publice, cu asociaţiile magistraţilor şi alte asociaţii profesionale sau organizaţii neguvernamentale. 

CAPITOLUL III

Conducerea Ministerului Justiţiei

Art. 6. − (1) Conducerea Ministerului Justiţiei se exercită de către ministrul justiţiei. 

(2) Ministrul justiţiei îndeplineşte, în domeniul de activitate al Ministerului Justiţiei, atribuţiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi atribuţiile specifice prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 

(3) Ministrul justiţiei conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu alte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi, instituţii publice şi organizaţii centrale şi locale, precum şi cu persoane juridice şi fizice, din ţară şi din străinătate. 

(4) În exercitarea atribuţiilor sale ministrul justiţiei emite ordine şi instrucţiuni. 

Art. 7. − Ministrul justiţiei este ordonator principal de credite. Preşedinţii curţilor de apel sunt ordonatori secundari de credite, iar preşedinţii tribunalelor sunt ordonatori terţiari de credite. 

Art. 8. − (1) În activitatea de conducere a ministerului ministrul justiţiei este ajutat de 3 secretari de stat, numiţi, potrivit legii, prin decizie a primului-ministru. Funcţia de ministru şi funcţia de secretar de stat sunt funcţii de demnitate publică, potrivit legii. 

(2) Secretarii de stat coordonează activităţile stabilite potrivit structurii organizatorice a Ministerului Justiţiei. Atribuţiile şi responsabilităţile acestora se stabilesc prin ordin de către ministrul justiţiei. 

Art. 9. − (1) Ministerul Justiţiei are un secretar general şi un secretar general adjunct, numiţi în condiţiile legii. 

(2) Secretarul general coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigură legătura operativă dintre ministru şi conducătorii tuturor compartimentelor din minister şi unităţile subordonate. De asemenea, îndeplineşte şi celelalte atribuţii prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 

(3) Secretarul general poate îndeplini şi alte însărcinări prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului ori încredinţate de ministrul justiţiei. 

(4) Responsabilităţile secretarului general adjunct se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea secretarului general. Secretarul general adjunct este înlocuitorul de drept al secretarului general. 

Art. 10. − (1) Ministrul justiţiei poate delega, în condiţiile legii, unele dintre atribuţiile sale secretarilor de stat ori secretarului general sau secretarului general adjunct. 

(2) Pentru lucrările din activitatea curentă ce nu impun luarea unei decizii la nivelul conducerii ministerului, delegarea altor atribuţii din competenţa ministrului justiţiei poate fi dispusă prin ordin al acestuia, pe categorii de lucrări. 

Art. 11. − (1) Pe lângă ministrul justiţiei funcţionează, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. 

(2) Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei. 

(3) Preşedintele Colegiului ministerului este ministrul justiţiei. 

(4) Colegiul ministerului se întruneşte, la cererea ministrului justiţiei, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului. 

(5) În lipsa ministrului justiţiei, atribuţiile preşedintelui Colegiului ministerului se exercită de unul dintre secretarii de stat, desemnat de ministrul justiţiei. 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică a Ministerului Justiţiei

Art. 12. − (1) Pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul Justiţiei dispune de un aparat propriu organizat pe compartimente de activitate. 

(2) Structura organizatorică a Ministerului Justiţiei este prevăzută în anexa nr. 1. 

(3) În cadrul direcţiilor prevăzute în anexa nr. 1, prin ordin al ministrului justiţiei se pot organiza servicii, birouri sau colective temporare şi se poate stabili numărul posturilor de conducere ale acestora, în condiţiile legii. 

Art. 13. − (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Justiţiei este de 324, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului. 

(2) Personalul aferent fiecărui compartiment din structura organizatorică se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 14. − (1) Atribuţiile şi responsabilităţile compartimentelor din structura organizatorică a Ministerului Justiţiei se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. 

(2) Atribuţiile şi răspunderile funcţiilor din structura Ministerului Justiţiei se stabilesc prin fişele posturilor, anexe la regulamentul de organizare şi funcţionare. 

Art. 15. − Instituţiile publice din sistemul justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, sunt prevăzute în anexa nr. 2. Acestea se înfiinţează şi se organizează potrivit legii. 

CAPITOLUL V

Unităţile subordonate şi cele aflate în coordonarea Ministerului Justiţiei

Art. 16. − Unităţile aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Justiţiei sunt prevăzute în anexa nr. 3. 

Art. 17. − (1) Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, instituţie publică cu personalitate juridică, funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 368/1998. 

(2) Structura organizatorică a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi a laboratoarelor interjudeţene se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a institutului, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. 

(3) Condiţiile şi modul în care se efectuează expertiza criminalistică, precum şi competenţa teritorială a laboratoarelor interjudeţene se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 18. − (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, constituită în temeiul Legii nr. 293/2004, funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei. 

(2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. 

(3) Repartizarea posturilor prevăzute pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi pentru unităţile sale subordonate pe categorii, grade profesionale şi coeficienţi de ierarhizare se face prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 19 − (1) Spitalul „Prof. dr. Constantin Angelescu” funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei, ca unitate cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii şi din bugetul de stat, în condiţiile legii. 

(2) Pentru acordarea asistenţei medicale ambulatorii şi stabilirea diagnosticului, a recomandărilor terapeutice şi tratamentului ambulatoriu funcţionează Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu, unitate cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii şi din bugetul de stat, în condiţiile legii. 

Art. 20. − (1) Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie, structură specializată, cu personalitate juridică, funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 637/2004. 

(2) Structura organizatorică a Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie este stabilită prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul prealabil al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. 

Art. 21. − (1) În scopul asigurării pe baze ştiinţifice a prevenirii şi controlului criminalităţii funcţionează, în subordinea Ministerului Justiţiei, Institutul Naţional de Criminologie, organ de specialitate cu personalitate juridică, finanţat de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Bucureşti. 

(2) Directorul şi directorul adjunct ai Institutului Naţional de Criminologie sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. 

(3) Funcţiile de director şi director adjunct al Institutului Naţional de Criminologie pot fi ocupate de magistraţi sau de personal asimilat magistraţilor, detaşat prin ordin al ministrului justiţiei. 

(4) Pe perioada detaşării persoanele prevăzute la alin. (3) îşi păstrează calitatea de magistrat sau de asimilat al acestuia. 

(5) Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Criminologie se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. 

(6) Personalul de specialitate al Institutului Naţional de Criminologie este format din consilieri juridici şi specialişti în domeniul sociologiei, psihologiei, informaticii, statisticii, precum şi din specialişti din alte domenii. 

Art. 22. − (1) Serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor funcţionează pe lângă fiecare tribunal şi sunt coordonate de către direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2002, cu modificările ulterioare, şi al Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor. 

(2) Serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor sunt finanţate din bugetul Ministerului Justiţiei, prin ordonatorii terţiari de credite. 

Art. 23. − (1) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei, în temeiul Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

(2) Structura organizatorică şi modul de funcţionare ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi ale oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi numărul maxim de posturi ale acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 24. − (1) În subordinea Ministerului Justiţiei funcţionează Centrul de Pregătire a Magistraţilor, a Grefierilor şi a Celuilalt Personal din Sistemul Justiţiei − Sovata, unitate cu personalitate juridică. Baza materială a acestuia se utilizează şi pentru realizarea obiectivului prevăzut la art. 4 pct. XI.3. Finanţarea centrului se face din venituri proprii, constituite din încasarea contravalorii serviciilor prestate. 

(2) Organizarea şi funcţionarea centrului, precum şi constituirea surselor de finanţare şi modul de utilizare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. 

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi Complexului „Flamingo” din Eforie-Sud, aflat în subordinea Ministerului Justiţiei. 

Art. 25. − Ministerul Justiţiei coordonează activitatea Regiei Autonome „Multiproduct”. 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 26. − Ministerul Justiţiei are în dotare un parc auto propriu, precum şi un parc auto pentru activităţile specifice, stabilit potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 27. − Anexele nr. 1−3*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 28. − Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 7 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucureşti, 3 februarie 2005. 

Nr. 83.