Hotărârea Guvernului nr. 833/2007

M. Of. nr. 565 din 16 august 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 73 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, şi al art. VII alin. (1) lit. c) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta hotărâre reglementează normele privind modul de constituire, componenţa, atribuţiile şi procedura de lucru ale comisiilor paritare, precum şi normele referitoare la încheierea acordurilor colective în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. 

Art. 2. – Scopul prezentei hotărâri îl constituie reglementarea cadrului normativ şi organizatoric privind asigurarea dialogului social în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, prin participarea funcţionarilor publici în comisiile paritare, precum şi la încheierea acordurilor colective, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezenta hotărâre. 

CAPITOLUL II

Constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare

SECŢIUNEA 1

Constituirea şi componenţa comisiilor paritare

Art. 3. – Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, prin act administrativ al conducătorului autorităţii ori instituţiei publice. 

Art. 4. – Comisiile paritare sunt compuse dintr-un număr de 2–6 membri titulari şi câte 2 membri supleanţi, astfel:

a) 2 membri titulari şi 2 membri supleanţi, în cazul în care autoritatea sau instituţia publică are până la 15 funcţionari publici;

b) 4 membri titulari şi 2 membri supleanţi, în cazul în care autoritatea sau instituţia publică are până la 150 de funcţionari publici;

c) 6 membri titulari şi 2 membri supleanţi, în cazul în care autoritatea sau instituţia publică are peste 150 de funcţionari publici. 

Art. 5. – Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice stabileşte prin act administrativ perioada în care se desemnează reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritară. Actul administrativ se afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei, şi rămâne afişat până la finalizarea procedurii de constituire a comisiei paritare. 

Art. 6. – (1) Membrii titulari ai comisiei paritare sunt desemnaţi astfel:

a) jumătate, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;

b) jumătate, de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii, ori prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret. 

(2) Membrii supleanţi sunt desemnaţi cu respectarea principiului parităţii şi al asigurării reprezentativităţii părţilor. 

(3) În cazul în care la nivelul autorităţii sau instituţiei publice sunt constituite cel puţin două sindicate reprezentative ale funcţionarilor publici, desemnarea reprezentanţilor în comisia paritară se face prin acord scris, încheiat între toate sindicatele reprezentative. 

(4) În cazul în care, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor comisiei paritare, sindicatele reprezentative nu au încheiat un acord în condiţiile prevăzute la alin. (3), alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face dintre candidaţii propuşi de fiecare organizaţie sindicală reprezentativă, procedura de alegere fiind cea prevăzută la alin. (1) lit. b). 

Art. 7. – (1) Preşedintele comisiei paritare este ales prin votul membrilor titulari ai acesteia, pe o perioadă de un an, iar mandatul său nu poate fi reînnoit succesiv. Rezultatul alegerii se aduce de îndată la cunoştinţă persoanelor care au desemnat membrii în comisia paritară, potrivit art. 6 alin. (1). 

(2) În situaţia prevăzută la art. 4 lit. a), preşedintele este desemnat de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, prin actul de constituire a comisiei paritare. 

Art. 8. – (1) Pot fi membri în comisia paritară numai funcţionarii publici definitivi care au o bună reputaţie profesională. 

(2) Nu poate fi membru al comisiei paritare funcţionarul public care se află în următoarele situaţii:

a) este soţ, rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin cu conducătorul autorităţii ori instituţiei publice sau cu membrii organelor de conducere ale sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici;

b) este membru, membru supleant sau preşedinte al comisiei de disciplină;

c) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii;

d) a fost condamnat prin sentinţă definitivă şi irevocabilă pentru fapte de natură penală, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea. 

(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplică în cazul în care autoritatea sau instituţia publică are până la 15 funcţionari publici. 

Art. 9. – (1) Fiecare comisie paritară are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice prin actul administrativ de constituire a comisiei paritare. Secretarul titular şi secretarul supleant sunt funcţionari publici în cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru care se organizează comisia paritară şi nu sunt membri ai acesteia. 

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în măsura în care numărul redus al funcţionarilor publici nu permite desemnarea secretarului din rândul acestora, poate fi numită secretar al comisiei paritare o persoană angajată cu contract individual de muncă din cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru care se organizează comisia paritară. 

Art. 10. – (1) Contestaţiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritară pot fi depuse la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice de orice funcţionar public interesat din cadrul acesteia, în scris şi motivat, în termen de două zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare. 

(2) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice verifică contestaţiile, iar în cazul în care le consideră întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia. 

Art. 11. – În urma finalizării procedurii de desemnare şi a soluţionării contestaţiilor depuse, membrii şi secretarul comisiei paritare, precum şi supleanţii acestora sunt numiţi prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în termen de 15 zile lucrătoare. 

Art. 12. – (1) Nerespectarea procedurii de constituire a comisiei paritare poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, de orice persoană interesată. 

(2) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condiţiile prezentei hotărâri. 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile comisiilor paritare

Art. 13. – (1) Comisia paritară este consultată în situaţiile prevăzute la art. 74 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată. În acest sens, comisia paritară are următoarele atribuţii principale:

a) propune periodic măsuri de îmbunătăţire a activităţii autorităţii sau instituţiei publice;

b) analizează şi avizează planul anual de perfecţionare profesională, precum şi orice măsură privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici, în condiţiile în care aceasta implică utilizarea fondurilor bugetare ale autorităţii sau instituţiei publice;

c) analizează şi, dacă este cazul, formulează propuneri privind flexibilizarea programului de lucru al funcţionarilor publici, pe care le supune spre aprobare conducerii autorităţii sau instituţiei publice;

d) participă, cu rol consultativ, la negocierea acordurilor colective de către autoritatea sau instituţia publică cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora şi elaborează proiectul acordului colectiv;

e) urmăreşte permanent realizarea acordurilor colective încheiate între autoritatea sau instituţia publică cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici;

f) întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunică conducerii autorităţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici sau reprezentanţilor funcţionarilor publici;

g) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege. 

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia paritară emite avize consultative. Avizul se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor comisiei paritare. 

(3) Comisia paritară constituită potrivit art. 4 lit. a) adoptă avize cu unanimitate de voturi. 

(4) Avizul comisiei paritare este întotdeauna scris şi motivat. Avizul poate fi favorabil, favorabil cu obiecţiuni sau nefavorabil. 

Art. 14. – (1) Preşedintele comisiei paritare are următoarele atribuţii:

a) susţine iniţiativele fundamentate ale membrilor comisiei paritare şi dispune cu privire la oportunitatea convocării comisiei paritare în scopul dezbaterii acestora;

b) solicită convocarea comisiei paritare;

c) propune ordinea de zi a şedinţei;

d) conduce şedinţele comisiei paritare;

e) coordonează activitatea comisiei paritare;

f) reprezintă comisia paritară în relaţia cu conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice. 

(2) Secretarul comisiei paritare are următoarele atribuţii:

a) înregistrează solicitările de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;

b) convoacă, la solicitarea preşedintelui comisiei paritare ori a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, membrii comisiei paritare şi comunică propunerea pentru ordinea de zi a şedinţei;

c) pregăteşte desfăşurarea în bune condiţii a şedinţei;

d) întocmeşte, redactează şi semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al şedinţei;

e) redactează avizele sau propunerile emise de comisia paritară şi le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de două zile lucrătoare de la data la care a avut loc şedinţa în care s-a votat avizul. 

(3) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se află în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, acestea sunt îndeplinite de secretarul supleant. 

SECŢIUNEA a 3-a

Funcţionarea comisiilor paritare

Art. 15. – (1) Membrii comisiei paritare sunt numiţi pe o perioadă de 3 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată. 

(2) Comisia paritară îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data constituirii comisiei paritare nou-alese. 

Art. 16. – (1) Comisia paritară se poate întruni la solicitarea:

a) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;

b) preşedintelui comisiei paritare;

c) sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici sau, după caz, reprezentanţilor funcţionarilor publici;

d) majorităţii funcţionarilor publici. 

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare şi comunicarea ordinii de zi propuse se fac în scris de către preşedintele acesteia, prin intermediul secretarului comisiei paritare, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării de întrunire a comisiei paritare. 

Art. 17. – (1) Comisia paritară este valabil întrunită în prezenţa tuturor membrilor titulari. 

(2) În cazul în care, în urma convocării, membrii titulari comunică în scris că din motive obiective nu pot participa la şedinţa comisiei paritare, preşedintele va convoca membrii supleanţi. 

(3) Prezenţa membrilor convocaţi la şedinţă este obligatorie. 

Art. 18. – (1) Comisia paritară se întruneşte în şedinţă la data stabilită de preşedintele comisiei şi comunicată de secretarul acesteia prin adresa de convocare. 

(2) Preşedintele comisiei paritare poate solicita participarea la şedinţele comisiei paritare, în calitate de invitat, a persoanelor care pot asigura o expertiză în soluţionarea problemelor stabilite pe ordinea de zi a şedinţei. 

Art. 19. – (1) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal. 

(2) Procesul-verbal al şedinţei comisiei paritare cuprinde următoarele:

a) data şi ora la care s-a întrunit comisia paritară;

b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;

c) menţiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;

d) problemele discutate şi soluţiile adoptate;

e) avizul emis de comisia paritară în urma desfăşurării şedinţei acesteia;

f) opiniile separate;

g) numele şi semnătura membrilor care au participat la şedinţa comisiei paritare. 

SECŢIUNEA a 4-a

Încetarea şi suspendarea calităţii de membru al comisiei paritare

Art. 20. – (1) Mandatul de membru al comisiei paritare se suspendă de drept în următoarele situaţii:

a) raporturile de serviciu ale funcţionarului public sunt modificate prin delegare sau detaşare, în condiţiile legii, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice consecutive;

b) funcţionarul public a săvârşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;

c) funcţionarul public a săvârşit o faptă pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale. 

(2) Mandatul de membru al comisiei paritare se suspendă, la iniţiativa acestuia, în următoarele situaţii:

a) la cererea motivată a funcţionarului public numit în comisia paritară, pentru perioada solicitată de acesta;

b) funcţionarul public, membru al comisiei paritare se află în conflict de interese, conform legii. 

(3) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), cererea de suspendare se face în scris şi se înaintează pentru aprobare conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. 

(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), conflictul de interese poate fi sesizat de membrul comisiei paritare care se află în această situaţie sau de orice altă persoană interesată, prin cerere de suspendare înaintată în scris conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. 

(5) Pe durata suspendării mandatului membrului titular, potrivit alin. (1) şi (2), atribuţiile acestuia sunt exercitate de membrul supleant corespunzător, astfel încât să fie respectat principiul parităţii. 

Art. 21. – (1) Mandatul de membru al comisiei paritare încetează în următoarele situaţii:

a) la încheierea perioadei pentru care a fost numit membru în comisia paritară, dacă nu a fost reînnoit mandatul;

b) la data modificării prin transfer, mutare în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice, precum şi a încetării raporturilor de serviciu dintre funcţionarul public membru al comisiei paritare şi instituţia sau autoritatea publică;

c) la data la care a intervenit o situaţie care a determinat încetarea îndeplinirii uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2);

d) la data solicitată de funcţionarul public membru al comisiei paritare prin cerere scrisă privind renunţarea la calitatea de membru în comisia paritară;

e) în cazul în care funcţionarul public absentează nejustificat la două şedinţe consecutive ale comisiei paritare în condiţiile art. 17;

f) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate sau conflict de interese şi nu acţionează pentru încetarea acestuia, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatării;

g) raporturile de serviciu ale funcţionarului public sunt modificate prin delegare sau detaşare, în condiţiile legii, pe o perioadă mai mare decât cea prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a). 

(2) În cazul în care are loc încetarea calităţii de membru titular al comisiei paritare în condiţiile prevăzute la alin. (1), membrii supleanţi corespunzători sunt titularizaţi, astfel încât să fie respectat principiul parităţii. 

(3) În cazul în care un membru supleant este titularizat în condiţiile alin. (2), se desemnează un alt membru supleant corespunzător. 

CAPITOLUL III

Acorduri colective

Art. 22. – (1) Acordul colectiv este convenţia încheiată în formă scrisă între autoritatea sau instituţia publică, reprezentată prin conducătorul acesteia, şi funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice respective, prin sindicatele reprezentative ale acestora ori prin reprezentanţii aleşi, în care sunt stabilite anual măsuri referitoare la:

a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;

b) sănătatea şi securitatea în muncă;

c) programul zilnic de lucru;

d) perfecţionarea profesională;

e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sau desemnaţi ca reprezentanţi ai funcţionarilor publici. 

(2) Desemnarea reprezentanţilor în vederea încheierii acordului colectiv se face de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat. 

(3) Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, se face prin vot secret. 

(4) În cazul în care la nivelul autorităţii sau instituţiei publice sunt constituite cel puţin două sindicate reprezentative ale funcţionarilor publici, desemnarea reprezentanţilor acestora în vederea negocierii şi încheierii acordului colectiv se face prin acord scris, încheiat între toate sindicatele reprezentative. 

(5) În cazul în care sindicatele reprezentative nu au încheiat un acord în condiţiile prevăzute la alin. (4), alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face dintre candidaţii propuşi de fiecare organizaţie sindicală reprezentativă, procedura de alegere fiind cea prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. b). 

(6) Autoritatea sau instituţia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor funcţionarilor publici toate informaţiile necesare pentru încheierea acordului colectiv. 

Art. 23. – Negocierea acordului colectiv este obligatorie atunci când este expres solicitată de către una dintre cele două părţi semnatare, în termen de 30 de zile de la data aprobării bugetului autorităţii sau instituţiei publice. În cazul în care reprezentanţii funcţionarilor publici sau conducătorul autorităţii ori instituţiei publice nu solicită demararea procedurilor aferente încheierii acordului colectiv în acest termen, se consideră că s-a renunţat de comun acord la dreptul de încheiere a acestuia pentru anul următor. 

Art. 24. – (1) Negocierea clauzelor şi încheierea acordurilor colective se fac în mod liber de către părţi, acestea aflându-se pe poziţie de egalitate juridică. 

(2) Acordul colectiv se poate încheia exclusiv la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, clauzele acestuia producându-şi efectele numai pentru funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice respective. 

Art. 25. – Acordurile colective nu pot conţine prevederi contrare, drepturi şi obligaţii sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor colective nu pot exceda sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor şi obligaţiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligaţii suplimentare faţă de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu. 

Art. 26. – Acordurile colective se încheie după aprobarea bugetului autorităţii sau instituţiei publice, pe o perioadă determinată, de regulă corespunzătoare exerciţiului bugetar. Cu titlu de excepţie, acorduri colective se pot încheia şi pe perioade determinate mai mari de un an, sub rezerva justificării necesităţii şi oportunităţii depăşirii perioadei aferente exerciţiului bugetar respectiv. 

Art. 27. – (1) Acordurile colective se încheie în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) informaţii referitoare la cele două părţi, inclusiv calitatea persoanelor semnatare şi actul în baza căruia respectivele persoane au drept de reprezentare;

b) perioada pentru care se încheie acordul colectiv;

c) domeniul de aplicare;

d) obligaţiile asumate de cele două părţi, pe fiecare dintre domeniile pentru care s-a negociat;

e) data încheierii şi semnăturile reprezentanţilor;

f) alte informaţii, conform obligaţiilor instituite prin lege. 

(2) Informaţiile menţionate cu titlu de obligaţie minimală pot fi completate cu alte informaţii considerate necesare sau relevante, inclusiv sub forma anexelor. 

(3) O copie a acordului colectiv, încheiat în condiţiile legii şi ale prezentei hotărâri, se transmite comisiei paritare. 

(4) Acordurile colective încheiate în condiţiile legii şi ale prezentei hotărâri de către autorităţi şi instituţii publice constituie informaţii de interes public şi se aduc la cunoştinţă publicului din oficiu, prin afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în locurile special amenajate în acest scop, şi, în cazul în care autoritatea sau instituţia publică are pagină de internet proprie, prin publicarea acordului colectiv la secţiunea dedicată informaţiilor de interes public. 

Art. 28. – (1) Executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părţi. Neîndeplinirea obligaţiilor asumate atrage răspunderea civilă şi, după caz, disciplinară, a părţilor care se fac vinovate de aceasta. 

(2) Clauzele acordului colectiv pot fi modificate pe parcursul executării acestuia, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile convin acest lucru. Noul acord colectiv este considerat nul de drept dacă modificarea este rezultatul unei presiuni exercitate de o parte asupra celeilalte părţi în scopul acceptării solicitării de modificare. Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii. 

(3) Orice modificare a conţinutului acordului colectiv se face cu acordul ambelor părţi şi se aduce la cunoştinţă persoanelor interesate, în termen de 15 zile calendaristice de la data modificării, prin act adiţional, care se aduce la cunoştinţă publicului, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 27 alin. (4). 

(4) La negocierea, încheierea sau modificarea acordului colectiv, oricare dintre părţi poate fi asistată de terţi, conform propriilor opţiuni, sub condiţia semnării de către terţa parte a unui angajament de confidenţialitate. 

(5) Drepturile şi obligaţiile individuale ale funcţionarilor publici rezultate din aplicarea măsurilor negociate se stabilesc prin raportare la clauzele acordului colectiv în vigoare la data acordării drepturilor sau, după caz, la data îndeplinirii obligaţiilor respective. 

Art. 29. – (1) Aplicarea acordului colectiv se suspendă în următoarele situaţii:

a) în caz de forţă majoră;

b) prin acordul de voinţă al părţilor, dacă măsurile stabilite nu mai pot fi realizate din cauza unor restricţii financiare sau modificări legislative cu privire la drepturile ori obligaţiile din domeniile prevăzute în acordul colectiv, intervenite ulterior încheierii acestora. 

(2) Acordul colectiv poate fi suspendat numai până la încetarea cauzelor care au determinat suspendarea. 

Art. 30. – Acordul colectiv încetează:

a) la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu stabilesc altfel;

b) la data desfiinţării sau reorganizării autorităţii ori instituţiei publice;

c) prin acordul părţilor;

d) la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii instanţei judecătoreşti privind constatarea nulităţii acordului colectiv. 

Art. 31. – Orice persoană interesată se poate adresa, în condiţiile legii, instanţei de contencios administrativ competente pentru constatarea nulităţii acordului colectiv. 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 32. – (1) Mandatul membrilor comisiilor paritare constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice încetează de drept la 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. 

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a constitui comisiile paritare în condiţiile prezentei hotărâri. 

(3) Persoanele care au avut calitatea de membru în comisiile paritare au obligaţia de a preda membrilor noilor comisii, constituite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, documentele rezultate din activitatea comisiilor respective, pe bază de proces-verbal de predare-preluare. 

Art. 33. – Pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei paritare, preşedintele, membrii şi secretarul comisiei paritare au dreptul la un spor lunar de 5%, care se aplică la salariul de bază al fiecăruia şi se acordă doar în lunile în care comisia paritară îşi desfăşoară activitatea, pe baza proceselor-verbale ale şedinţelor acesteia. 

Art. 34. – În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea poliţişti care au calitatea de funcţionar public cu statut special se pot constitui comisii paritare pentru această categorie de personal, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentei hotărâri. 

Art. 35. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice vor afişa la sediul propriu şi, în cazul în care aceasta există, pe pagina de internet proprie actul administrativ de constituire a comisiei paritare, care se comunică şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. 

(2) Modificările intervenite în componenţa comisiei paritare se afişează şi se comunică în condiţiile prevăzute la alin. (1). 

(3) Termenul de comunicare este de 10 zile lucrătoare de la data constituirii comisiei paritare, respectiv de la data modificării componenţei acesteia. 

Art. 36. – (1) În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează metodologic, monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autorităţile şi instituţiile publice. 

(2) Autorităţile şi instituţiile publice vor comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici datele solicitate de aceasta. Formatul standard, termenele şi modalitatea de transmitere a datelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. 37. – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 3–11 şi a art. 12 alin. (1), care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(2) La 30 de zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri se abrogă art. 39–53, precum şi toate celelalte dispoziţii referitoare la comisiile paritare din Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor şi reformei administrative,

Cristian David

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

József Birtalan

Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

 

Bucureşti, 25 iulie 2007. 

Nr. 833.