Hotărârea Guvernului nr. 747/2007

M. Of. nr. 524 din 2 august 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 404/2006 privind finanţarea asistenţei pentru dezvoltare din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta hotărâre reglementează acţiunile specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

(2) Prezenta hotărâre stabileşte:

a) formele de asistenţă pentru dezvoltare acordate de România în cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare;

b) procedurile de programare şi acordare a asistenţei pentru dezvoltare;

c) cadrul instituţional al gestionării resurselor aferente implementării asistenţei pentru dezvoltare. 

Art. 2. – (1) Priorităţile geografice şi sectoriale ale asistenţei pentru dezvoltare sunt cele prevăzute de Strategia naţională privind politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 703/2006. 

(2) Statele partenere beneficiare de asistenţa pentru dezvoltare, precum şi fondurile financiare alocate în acest scop începând cu anul 2008 se stabilesc de Ministerul Afacerilor Externe şi sunt aprobate pe bază de memorandum de Guvernul României, în conformitate cu angajamentele asumate de România pe plan internaţional în materie de finanţare şi eficacitate a asistenţei pentru dezvoltare, cu excepţia asistenţei financiare acordate sub forma reducerii/ştergerii datoriilor ţărilor debitoare României, care intră sub incidenţa Legii nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, cu modificările ulterioare, şi a Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale, republicată. 

Art. 3. – În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile menţionate mai jos au următoarea semnificaţie:

a) asistenţă pentru dezvoltare – suma resurselor alocate de România statelor partenere în conformitate cu criteriile de clasificare a asistenţei oficiale pentru dezvoltare elaborate de Comitetul Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (denumită în continuare OCDE);

b) obiectivele de dezvoltare ale mileniului – cele 8 obiective adoptate cu ocazia Summitului Mileniului, găzduit în septembrie 2000 de Organizaţia Naţiunilor Unite, de realizat până în 2015, cu ţintele şi indicatorii aferenţi, după cum urmează: eradicarea sărăciei extreme şi a foametei; realizarea educaţiei primare universale; promovarea egalităţii şanselor şi împuternicirea femeilor; reducerea mortalităţii infantile; îmbunătăţirea sănătăţii materne; combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli infecţioase; asigurarea durabilităţii mediului înconjurător; dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare;

c) stat partener – statul terţ în curs de dezvoltare, cu venit mic sau mediu, căruia România îi acordă asistenţă pentru dezvoltare şi care este catalogat la data acordării asistenţei drept potenţial beneficiar de asistenţă oficială pentru dezvoltare de către Comitetul Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul OCDE;

d) stat partener prioritar – stat partener căruia România îi acordă asistenţă pentru dezvoltare pe o bază multianuală şi pentru care volumul de asistenţă pentru dezvoltare oferită depăşeşte valoarea în lei a sumei de 5 milioane de euro anual, calculată la cursul Băncii Naţionale a României la data planificării bugetare a asistenţei;

e) stat partener în atenţie – stat partener căruia România îi acordă asistenţă pentru dezvoltare pentru un proiect specific şi/sau anuală şi pentru care volumul de asistenţă pentru dezvoltare oferită excedează valoarea în lei a sumei de 1 milion de euro, dar nu depăşeşte valoarea în lei a sumei de 5 milioane de euro anual, sume calculate la cursul Băncii Naţionale a României la data planificării bugetare a asistenţei;

f) stat donator – stat care acordă asistenţă pentru dezvoltare;

g) ajutorul bugetar direct – transferul de fonduri direct la bugetul unui stat partener, realizat în vederea susţinerii unui program guvernamental urmărind creşterea economică, reducerea sărăciei, ajustarea fiscală, întărirea instituţională, precum şi a proceselor bugetare, acestea fiind cheltuite conform sistemelor de gestiune financiară ale statului partener;

h) proiecte de asistenţă pentru dezvoltare – setul de activităţi interconectate, vizând realizarea unui obiectiv punctual de dezvoltare;

i) programe de asistenţă pentru dezvoltare – setul de activităţi şi proiecte de asistenţă pentru dezvoltare, interconectate, urmărind consolidarea unui sector specific de interes al statului partener;

j) înfrăţire instituţională – setul de activităţi destinate întăririi capacităţii administrative şi judiciare a statelor partenere realizate în colaborare cu instituţiile publice româneşti. 

CAPITOLUL II

Forme de asistenţă pentru dezvoltare

Art. 4. – Guvernul României utilizează următoarele modalităţi de distribuţie a asistenţei pentru dezvoltare:

a) asistenţă bilaterală – include activităţile de cooperare pentru dezvoltare derulate direct între România şi statul partener ori indirect, prin intermediul unor contractanţi;

b) asistenţă trilaterală – include asistenţa pentru dezvoltare prin cofinanţare acordată de România statului partener în cooperare cu alt stat donator şi/sau o organizaţie internaţională;

c) asistenţă multilaterală – include contribuţii către organizaţiile internaţionale care îşi derulează activitatea, parţial sau integral, în aria cooperării pentru dezvoltare şi aflate pe lista Comitetului Asistenţă pentru Dezvoltare al OCDE, precum şi către fondurile special administrate de acestea, în acest scop. 

Art. 5. – Guvernul României acordă următoarele tipuri de asistenţă pentru dezvoltare:

a) asistenţă tehnică, prin furnizarea de servicii, produse şi lucrări în vederea susţinerii procesului de dezvoltare a statului partener – inclusiv pregătirea şi formarea profesională, furnizarea rezultatelor unor activităţi de cercetare, burse de studii şi stagii de practică, implementarea de proiecte de înfrăţire instituţională şi alte iniţiative de recrutare, formare şi plasare de voluntari;

b) asistenţă financiară – asistenţa financiară nerambursabilă şi ştergerea şi/sau reducerea datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare faţă de România;

c) asistenţă umanitară – asistenţa de urgenţă acordată statelor în caz de dezastre şi conflicte armate prelungite, cu scopul atenuării consecinţelor asupra victimelor, inclusiv asistenţa oferită în procesul de tranziţie de la o situaţie de criză umanitară către procesele de reabilitare sau reconstrucţie timpurie;

d) asistenţă pentru educaţie pentru dezvoltare şi activităţile de conştientizare publică în domeniul dezvoltării – activităţile desfăşurate în scopul promovării unei mai bune înţelegeri în rândul populaţiei sau al unor categorii specifice ale populaţiei, a problemelor cu care se confruntă statele în curs de dezvoltare, a necesităţii solidarizării cu acestea, ce contribuie la crearea unui sprijin puternic, din partea opiniei publice, în favoarea politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

CAPITOLUL III

Cadrul de programare a asistenţei pentru dezvoltare

Art. 6. – (1) Ministerul Afacerilor Externe elaborează o strategie de ţară pentru fiecare stat partener prioritar. 

(2) Strategia de ţară reprezintă documentul-cadru de programare întocmit prin consultări cu Guvernul statului partener prioritar, autorităţile competente române şi societatea civilă. 

(3) Strategia de ţară se adoptă de către Guvernul României prin memorandum elaborat şi înaintat spre aprobare de către Ministerul Afacerilor Externe. 

(4) Strategia de ţară conţine următoarele elemente:

a) descrierea obiectivelor politicii României în materie de cooperare pentru dezvoltare;

b) descrierea obiectivelor statului partener prioritar în materie de reducere a sărăciei şi dezvoltare;

c) analiza situaţiei politice, economice şi sociale din statul partener prioritar;

d) descrierea activităţilor trecute şi prezente ale principalilor donatori;

e) strategia de răspuns a României la problemele de dezvoltare ale statului partener prioritar, prin identificarea unui număr limitat de sectoare de intervenţie;

f) obiectivele globale ale cooperării pentru perioada de aplicabilitate a Strategiei de ţară;

g) alocarea resurselor financiare pentru fiecare sector de intervenţie;

h) obiectivele specifice, rezultatele aşteptate şi indicatorii de performanţă pentru fiecare sector de intervenţie;

i) modalităţile de integrare a tematicilor orizontale, cu aplicabilitate în mai multe sectoare de intervenţie;

j) programele avute în vedere pentru atingerea obiectivelor, precum şi tipurile şi instrumentele de asistenţă. 

(5) Strategia de ţară se aprobă pentru un interval de minimum 3 ani, în funcţie de ciclul bugetar al statului partener şi de strategiile acestuia de dezvoltare şi reducere a sărăciei. 

(6) Strategia de ţară se revizuieşte periodic, pe baza evaluărilor rezultatelor obţinute. 

Art. 7. – (1) Guvernul României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, încheie acorduri de cooperare pentru dezvoltare cu fiecare stat partener prioritar. Acordurile de cooperare pentru dezvoltare sunt iniţiate şi negociate de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu autorităţile publice din România, cu atribuţii în domeniile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 404/2006 privind finanţarea asistenţei pentru dezvoltare din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

(2) Acordurile de cooperare pentru dezvoltare reprezintă instrumentul juridic de reglementare a asistenţei pentru dezvoltare acordate de Guvernul României. 

(3) Acordurile de cooperare pentru dezvoltare stabilesc termenii şi condiţiile generale de acordare de asistenţă pentru dezvoltare, inclusiv domeniile de intervenţie, alocările financiare indicative, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor. 

(4) Acordurile de cooperare pentru dezvoltare au caracter de contract de stat şi nu intră sub incidenţa Legii nr. 590/2003 privind tratatele. 

Art. 8. – (1) Ministerul Afacerilor Externe încheie memorandumuri de înţelegere cu toate statele partenere, cu excepţia statelor debitoare României care beneficiază de asistenţa financiară pentru dezvoltare acordată sub forma reducerii/ştergerii datoriilor care intră sub incidenţa Legii nr. 29/1994, cu modificările ulterioare, şi a Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994, republicată. 

(2) Pentru statele partenere prioritare memorandumurile de înţelegere au la bază acordurile de cooperare pentru dezvoltare şi stabilesc elementele specifice de asistenţă (sprijin bugetar, proiecte, programe) agreate între cele două părţi. 

(3) Pentru statele partenere în atenţie şi celelalte state partenere memorandumurile de înţelegere stabilesc atât cadrul general de cooperare, cât şi elementele specifice de asistenţă (sprijin bugetar, proiecte, programe) agreate între cele două părţi. 

Art. 9. – (1) Ministerul Afacerilor Externe elaborează Planul anual de acţiune care cuprinde:

a) descrierea activităţilor planificate pentru următoarele 12 luni;

b) calendarul activităţilor şi îndeplinirii obiectivelor;

c) bugetul pentru anul fiscal aferent. 

(2) Planul anual de acţiune fundamentează memorandumurile de înţelegere şi este aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe, la propunerea secretarului de stat responsabil pentru politica naţională de cooperare internaţională pentru dezvoltare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Art. 10. – (1) Ministerul Afacerilor Externe elaborează o strategie multianuală pentru acordarea de asistenţă pentru dezvoltare în plan multilateral. 

(2) Strategia prevăzută la alin. (1) conţine următoarele elemente:

a) descrierea obiectivelor politicii României în materie de cooperare pentru dezvoltare;

b) analiza globală a activităţilor tematice şi geografice desfăşurate de organizaţiile internaţionale în materie de dezvoltare;

c) strategia de cooperare multilaterală pentru dezvoltare a României prin identificarea unor priorităţi de acţiune;

d) alocarea resurselor financiare între priorităţi. 

(3) Strategia pentru asistenţă multilaterală se aprobă pentru un interval de minimum 3 ani, în funcţie de calendarul atingerii obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. 

(4) Strategia pentru asistenţă multilaterală se adoptă de Guvernul României, prin memorandumul elaborat şi înaintat spre aprobare de Ministerul Afacerilor Externe. 

CAPITOLUL IV

Proceduri de acordare a asistenţei pentru dezvoltare

Art. 11. – Achiziţiile de produse, servicii şi lucrări finanţate în cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare se realizează potrivit prevederilor legale române în materie de achiziţii publice. 

Art. 12. – (1) Ministerul Afacerilor Externe cofinanţează proiecte şi programe de asistenţă pentru dezvoltare atunci când acestea sunt în concordanţă cu Strategia de ţară în cazul statelor partenere prioritare sau dacă aceste proiecte şi programe fac obiectul unui memorandum de înţelegere specific încheiat între toate statele donatoare cofinanţatoare şi statul partener. 

(2) Memorandumul de înţelegere specific stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor, legislaţia aplicabilă pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică şi metodologia, termenii şi condiţiile de efectuare a plăţilor. 

Art. 13. – Ministerul Afacerilor Externe contribuie la finanţarea de proiecte şi programe de asistenţă pentru dezvoltare implementate de organizaţii multilaterale, inclusiv fondurile administrate de acestea, în sprijinirea dezvoltării statelor partenere, cu respectarea priorităţilor stabilite prin strategiile de ţară, în cazul în care există, sau pe baza memorandumurilor de înţelegere încheiate cu fiecare stat partener. 

Art. 14. – Ministerul Afacerilor Externe contribuie la finanţarea bugetului organizaţiilor internaţionale, inclusiv fondurile administrate de acestea, în baza strategiei multianuale pentru asistenţă multilaterală. 

Art. 15. – Finanţarea contribuţiilor prevăzute la art. 13 şi 14 se realizează în baza unui memorandum de înţelegere încheiat între Ministerul Afacerilor Externe şi organizaţia internaţională în cauză sau conform procedurilor legale aplicabile organizaţiei internaţionale respective. 

Art. 16. – (1) Organizaţiile neguvernamentale din România pot beneficia de finanţare nerambursabilă din bugetul Ministerului Afacerilor Externe destinat finanţării asistenţei pentru dezvoltare pentru:

a) derularea de programe şi proiecte de cooperare pentru dezvoltare în statele partenere; şi

b) derularea de activităţi de educaţie pentru dezvoltare şi conştientizare publică în domeniul dezvoltării. 

(2) Finanţarea activităţilor organizaţiilor neguvernamentale din România se realizează în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. 

Art. 17. – (1) Ajutorul bugetar direct, la nivel general şi/sau sectorial, se acordă statului partener care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) demonstrează un angajament credibil în vederea reducerii sărăciei şi a creşterii economice, angajament reflectat prin existenţa unei strategii de reducere a sărăciei sau a unui document echivalent acesteia;

b) există un sistem stabil de gestiune macroeconomică şi un mediu propice dezvoltării sectorului privat;

c) calitatea gestionării finanţelor publice este adecvată şi/sau există un program credibil de reformă a sistemului de gestionare a finanţelor publice;

d) există un cadru sectorial de cheltuieli pe termen mediu şi un buget anual;

e) se realizează coordonarea sectorială între donatori sub conducerea Grupului Băncii Mondiale sau a Comisiei Europene cu participarea activă a Guvernului ţării partenere;

f) există un set de indicatori de performanţă pentru evaluarea progresului în realizarea obiectivelor politicilor naţionale. 

(2) Ajutorul bugetar direct se acordă prin memorandumurile de înţelegere prevăzute la art. 8, încheiate de Ministerul Afacerilor Externe cu fiecare stat partener. 

Art. 18. – (1) Ministerul Afacerilor Externe cofinanţează din bugetul destinat finanţării asistenţei pentru dezvoltare proiecte de înfrăţire instituţională cu statele partenere în domenii în care experienţa României este relevantă şi de interes pentru acestea. 

(2) Proiectele de înfrăţire instituţională prevăzute la alin. (1) îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) se încadrează în priorităţile stabilite în Strategia de ţară sau memorandumul de înţelegere aferente ţărilor partenere;

b) se desfăşoară pe baza unor termeni de referinţă clari care specifică obiectivele proiectului, activităţile avute în vedere, obligaţiile statului partener şi rezultatele aşteptate;

c) fac obiectul unui acord între Ministerul Afacerilor Externe şi instituţia publică română în cauză prin care sunt stabiliţi termenii şi condiţiile proiectului de înfrăţire instituţională;

d) se desfăşoară pe o perioadă cuprinsă între 30 de zile şi 36 de luni. 

(3) Proiectele de înfrăţire instituţională se aprobă prin memorandumurile de înţelegere prevăzute la art. 8, încheiate de Ministerul Afacerilor Externe cu fiecare stat partener. 

Art. 19. – Furnizarea de asistenţă umanitară este un act de voinţă unilaterală a Guvernului României şi este acordată direct statului în cauză ori indirect, prin intermediul unei organizaţii internaţionale cu competenţe în domeniu sau al unui fond autonom gestionat de o organizaţie internaţională de profil ori al unui fond constituit în mod special pentru a răspunde necesităţilor unei crize umanitare sau al unor organizaţii neguvernamentale române şi/sau străine. 

Art. 20. – Pentru acordarea de asistenţă umanitară prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, este necesar ca acestea să îndeplinească următoarele criterii:

a) să aibă experienţă în domeniul asistenţei umanitare;

b) să cunoască circumstanţele şi specificul local;

c) să facă dovada deţinerii mijloacelor de furnizare rapidă şi eficientă a asistenţei umanitare către persoanele sinistrate. 

Art. 21. – (1) Ministerul Afacerilor Externe înaintează, prin memorandum, spre aprobare Guvernului României propunerile de finanţare de asistenţă umanitară. 

(2) Ministerul Afacerilor Externe asigură finanţarea asistenţei umanitare din bugetul destinat asistenţei pentru dezvoltare prin ordin al ministrului afacerilor externe. 

Art. 22. – Acţiunile de reducere/ştergere a datoriilor statelor în curs de dezvoltare faţă de România provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, precum şi a celor evidenţiate în conturile de cliring, barter şi cooperare economică internaţională, în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale, se realizează potrivit prevederilor legale române în vigoare. 

CAPITOLUL V

Cadrul instituţional

Art. 23. – Ministerul Afacerilor Externe este coordonatorul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

Art. 24. – Atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe în problematica reglementată prin prezenta hotărâre sunt cele prevăzute de Strategia naţională privind politica naţională de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

Art. 25. – Aprobarea proiectelor şi programelor de asistenţă pentru dezvoltare se realizează prin ordin al ministrului afacerilor externe în baza Strategiei naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare, a priorităţilor geografice şi a fondurilor financiare aprobate în acest scop de Guvernul României şi cu respectarea prevederilor prezentului act normativ. 

Art. 26. – (1) Activitatea privind evaluarea tehnică şi financiară a proiectelor şi programelor de asistenţă pentru dezvoltare se realizează de către Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. 

(2) OPCP asigură:

a) organizarea procedurilor de achiziţie publică, a selecţiilor publice de proiecte şi a licitaţiilor;

b) evaluarea şi avizarea proiectelor şi programelor în vederea aprobării;

c) contractarea proiectelor şi programelor;

d) raportarea privind situaţia financiară a proiectelor şi programelor;

e) evaluarea stadiului îndeplinirii obiectivelor proiectelor şi programelor;

f) auditarea conturilor de către autorităţile naţionale. 

(3) Modalităţile specifice de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabilesc printr-un memorandum de înţelegere încheiat între cele două instituţii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. 

Art. 27. – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ministrul afacerilor externe şi ministrul economiei şi finanţelor aprobă prin ordin comun manualul de implementare a asistenţei pentru dezvoltare. 

Art. 28. – (1) În procesul de elaborare, implementare şi coordonare a politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe colaborează cu autorităţile administraţiei publice din România, cu atribuţii în domeniile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 404/2006. 

(2) Instituţiile publice române propun Ministerului Afacerilor Externe proiecte şi programe de asistenţă pentru dezvoltare în vederea finanţării acestora din bugetul destinat finanţării politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. Activităţile de implementare a acestor proiecte şi programe sunt realizate de instituţiile publice române iniţiatoare. 

Art. 29. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înfiinţează, în subordinea Consiliului interministerial pentru relaţii externe şi afaceri europene prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, Comisia pentru cooperare economică si dezvoltare internaţională, denumită în continuare Comisia. 

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este alcătuită din câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat/preşedinte, din următoarele instituţii:

a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;

b) Ministerul Economiei şi Finanţelor;

c) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile;

d) Ministerul Transporturilor;

e) Ministerul Sănătăţii Publice;

f) Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale;

g) Ministerul Justiţiei;

h) Ministerul Culturii şi Cultelor;

i) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

j) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

k) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

l) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor;

m) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;

n) Agenţia Română pentru Investiţii Străine;

o) Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;

p) Agenţia pentru Strategii Guvernamentale. 

(3) Ministerul Afacerilor Externe este reprezentat în Comisie de secretarul de stat pentru afaceri europene şi de şeful Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni. 

(4) Comisia acţionează în calitate de:

a) forum de analiză, dezbatere şi planificare interinstituţională a problematicilor decurgând din gestionarea relaţiei Guvernului României cu OCDE; şi

b) forum de analiză, dezbatere şi planificare interinstituţională a problematicilor privind realizarea politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

(5) Ministerul Afacerilor Externe asigură preşedinţia şi secretariatul Comisiei. Şedinţele în plen se convoacă de către Ministerul Afacerilor Externe ori de câte ori este necesar. 

(6) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei se elaborează de către Comisie, se aprobă în prima şedinţă a acesteia şi constituie anexă la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului interministerial pentru relaţii externe şi afaceri europene. 

Art. 30. – (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înfiinţează Consiliul pentru cooperare pentru dezvoltare, denumit în continuare Consiliul. 

(2) Consiliul prevăzut la alin. (1) este organism fără personalitate juridică, funcţionează pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, are un rol consultativ şi asistă Ministerul Afacerilor Externe în definirea şi implementarea politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. 

(3) Consiliul este compus din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, invitaţi ai organizaţiilor membre ale Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România, precum şi invitaţi din partea Parlamentului României, societăţii civile, instituţiilor de cult, mediului academic, mediului de afaceri, sindicatelor, mediei şi alte persoane fizice sau juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei pentru dezvoltare. 

(4) Ministerul Afacerilor Externe asigură preşedinţia şi secretariatul Consiliului. Şedinţele în plen se convoacă de către Ministerul Afacerilor Externe ori de câte ori este necesar. 

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului va fi elaborat de către Ministerul Afacerilor Externe în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, urmând a fi supus spre aprobare Consiliului, în prima reuniune a acestuia. 

(6) Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare este partener al Guvernului României în eforturile de dezvoltare a politicii naţionale de cooperare pentru dezvoltare. 

CAPITOLUL VI

Cadrul financiar

Art. 31. – (1) Finanţarea acţiunilor specifice aferente asistenţei pentru dezvoltare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe. 

(2) Fondurile aferente finanţării acţiunilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul Ministerului Afacerilor Externe de la capitolul „Alte servicii publice generale”, subcapitolul „Asistenţă naţională externă pentru dezvoltare”, titlul „Alte transferuri”, articolul „Transferuri curente în străinătate”, alineatul „Cooperare economică internaţională”. 

(3) Fondurile aprobate potrivit alin. (2) nu se pot redistribui şi utiliza la alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 32. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se suplimentează numărul de posturi prevăzut pentru Ministerul Economiei şi Finanţelor cu un număr de 7 posturi, în vederea îndeplinirii sarcinilor Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE în cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare, conform Hotărârii Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

 

Bucureşti, 11 iulie 2007. 

Nr. 747.