Hotărârea Guvernului nr. 716/2001

Hotărârea Guvernului nr. 716/2001

M. Of. nr. 465 din 14 august 2001

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a îngrăşămintelor chimice din producţia internă şi din import

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 3 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei şi Resurselor, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. − Prezenta hotărâre stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a îngrăşămintelor chimice din producţia internă şi din import privind etichetarea, ambalarea, marcarea, limitele minime ale conţinutului de nutrient din îngrăşămintele chimice, metodele de prelevare a probelor şi tipurile metodelor de analiză.

Art. 2. − În înţelesul prezentei hotărâri următorii termeni se definesc astfel:

a) îngrăşământ chimic − produs utilizat ca stimulator pentru nutriţia plantelor, precum şi pentru ameliorarea sau întreţinerea proprietăţilor agrochimice şi biologice ale solului;

b) îngrăşăminte chimice cu pericol de autoaprindere şi explozie − îngrăşăminte simple pe bază de azotat de amoniu care au un conţinut în azot mai mare de 28%, exprimat în azot 100%;

c) nutrient − tipul şi conţinutul de elemente nutritive necesare plantelor şi asigurate direct acestora prin compoziţia îngrăşământului;

d) elemente nutritive − elementele chimice necesare pentru creşterea plantelor;

e) elementele nutritive principale sunt: azotul, fosforul şi potasiul;

f) elementele nutritive secundare sunt: calciul, magneziul, sodiul şi sulful;

g) microelemente − elemente nutritive oferite plantelor în cantitate redusă. În această categorie sunt cuprinse: borul, cobaltul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul şi zincul. Microelementele sunt denumite şi oligoelemente sau micronutrienţi;

h) introducere pe piaţă − acţiunea de a face disponibil, contra cost sau gratuit, un produs în vederea distribuirii şi/sau utilizării.

Art. 3. − (1) Conţinutul minim al nutrienţilor şi al microelementelor în procente de greutate, precum şi alte cerinţe impuse îngrăşămintelor chimice în funcţie de tipul de îngrăşământ şi de metoda de obţinere sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Toleranţele privind abaterea permisă a valorii măsurate faţă de valoarea declarată a conţinutului de nutrient sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. − Îngrăşămintele chimice în funcţie de starea de agregare în care se prezintă, solidă sau lichidă, se introduc pe piaţă în vrac sau în saci şi, respectiv, în ambalaje adecvate pentru îngrăşămintele chimice lichide.

Art. 5. − (1) Ambalajele utilizate pentru ambalarea îngrăşămintelor chimice trebuie să respecte următoarele cerinţe:

a) să fie proiectate şi realizate astfel încât să împiedice orice pierdere de conţinut prin manipulare, transport şi depozitare;

b) materialele din care sunt fabricate ambalajele şi dispozitivele de etanşare trebuie să fie rezistente la atacul agenţilor atmosferici;

c) ambalajele şi sistemele de etanşare să fie rezistente pentru a se evita orice pierdere şi pentru a îndeplini criteriile de siguranţă în condiţiile unei manipulări normale;

d) ambalajele cu sisteme de închidere care se reînchid în mod repetat vor fi proiectate astfel încât să se evite orice pierdere;

e) ambalajele închise cu ajutorul unui dispozitiv de aspiraţie vor fi proiectate astfel încât la deschidere sigiliul de fixare sau ambalajele să se distrugă ireparabil.

(2) În cazul îngrăşămintelor chimice solide se pot folosi saci cu valvă.

(3) În cazul îngrăşămintelor chimice lichide se vor folosi recipienţi de dimensiuni conforme prescripţiilor tehnice ale producătorului.

Art. 6. − (1) Îngrăşămintele chimice ambalate se identifică prin datele înscrise pe etichete sau pe ambalaj.

(2) Datele de identificare pentru îngrăşămintele chimice livrate în vrac sau în containere care depăşesc 100 kg se menţionează în documente însoţitoare.

Art. 7. − (1) Cerinţele impuse pentru identificarea îngrăşămintelor chimice prin etichetarea şi marcarea ambalajelor sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Pe ambalaje, etichete sau pe documente însoţitoare se înscriu următoarele date referitoare la îngrăşămintele chimice:

a) datele obligatorii de identificare prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3;

b) datele opţionale prevăzute în anexa nr. 1;

c) marca producătorului, marca comercială a produsului, destinaţia comercială a produsului;

d) instrucţiunile specifice de utilizare, indicând raporturile de diluţie, condiţiile de utilizare adecvate tipului de sol şi de cultură, căruia îi este destinat îngrăşământul chimic, de stocare şi de manipulare a îngrăşămintelor chimice; pentru îngrăşămintele chimice lichide se vor preciza temperatura depozitării şi măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor în timpul depozitării.

(3) Datele menţionate la alin. (2) lit. c) şi d) nu trebuie să fie în contradicţie cu cele menţionate la lit. a) şi b) ale aceluiaşi alineat, fiind separate unele de altele în mod vizibil.

(4) Datele menţionate la alin. (2) se prezintă separat de orice alte informaţii de pe ambalaje, etichete sau de pe documente însoţitoare.

Art. 8. − Metodele de prelevare a probelor de îngrăşământ chimic în vederea efectuării analizelor sunt cuprinse în anexa nr. 4.

Art. 9. − Tipurile metodelor de analiză pentru îngrăşămintele chimice sunt prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 10. − (1) Ministerul Industriei şi Resurselor va elabora în termen de 4 luni de la publicarea prezentei hotărâri metodele de analiză pentru îngrăşămintele chimice, menţionate la art. 9, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului industriei şi resurselor, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Normele referitoare la progresul tehnic privind metodele de analize chimice vor fi aprobate prin ordin al ministrului industriei şi resurselor.

Art. 11. − Îngrăşămintele chimice pot fi introduse pe piaţă şi/sau utilizate numai în următoarele condiţii:

a) să respecte cerinţele tehnice prevăzute la art. 3−7;

b) să prezinte marca „RO−ÎNGRĂŞĂMÂNT” conform prevederilor prezentei hotărâri, aplicată de producătorul român sau de reprezentantul autorizat al producătorului străin dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene, persoană juridică cu sediul în România;

c) să prezinte marca „EC FERTILIZER” aplicată de un producător dintr-un stat membru al Uniunii Europene;

d) să nu dăuneze sănătăţii oamenilor, animalelor sau mediului;

e) în cazul îngrăşămintelor chimice importate instrucţiunile specifice de utilizare să fie înscrise în limba română.

Art. 12. − Este interzisă introducerea pe piaţă a îngrăşămintelor chimice care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 11.

Art. 13. − Pentru îngrăşămintele chimice introduse pe piaţă cu marca „EC FERTILIZER” producătorul sau reprezentantul său autorizat are obligaţia să prezinte organismelor de control declaraţia pe propria răspundere privind conţinutul minim declarat al nutrienţilor şi conţinutul declarat, exprimat ca atare sau sub formă de solubilitate, al nutrientului. În cazul în care nu există reprezentant autorizat al producătorului, importatorul are obligaţia să deţină şi să prezinte organelor de control declaraţia pe pro pria răspundere.

Art. 14. − Pentru îngrăşămintele chimice introduse pe piaţă cu marca „RO−ÎNGRĂŞĂMÂNT”, aplicată de producătorul român sau de reprezentantul autorizat al producătorului străin dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene, persoana juridică cu sediul în România va prezenta organelor de control declaraţia pe propria răspundere privind conţinutul minim declarat al nutrienţilor şi conţinutul declarat, exprimat ca atare sau sub formă de solubilitate, al nutrientului.

Art. 15. − Se interzice aplicarea inscripţiilor care pot fi confundate cu marca „EC FERTILIZER” sau „RO− ÎNGRĂŞĂMÂNT”. Marca „RO−ÎNGRĂŞĂMÂNT” se va înscrie cu majuscule.

Art. 16. − (1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 500.000 la 1.000.000 lei:

a) nerespectarea prevederilor cuprinse în anexa nr. 1, privind conţinutul minim al nutrienţilor în procente de greutate şi alte cerinţe impuse îngrăşămintelor chimice, în funcţie de tipul de îngrăşământ şi de metoda de obţinere, precum şi ingredienţii esenţiali;

b) nerespectarea prevederilor cuprinse în anexa nr. 2, referitoare la toleranţele privind abaterea permisă a valorii conţinutului măsurat faţă de valoarea declarată a conţinutului de nutrient;

c) nerespectarea prevederilor privind ambalarea îngrăşămintelor chimice, în funcţie de starea de agregare, la introducerea pe piaţă;

d) nerespectarea prevederilor privind datele de identificare înscrise pe ambalajele îngrăşămintelor chimice sau în documentele însoţitoare.

(2) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Art. 17. − (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin inspectorii direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

(2) Organele de control au acces, la cerere, în depozitele producătorilor, distribuitorilor care sunt reprezentanţi autorizaţi ai producătorilor şi în depozitele importatorilor.

(3) Pentru controlul conţinutului declarat de nutrient şi al conţinutului declarat, exprimat ca forme de solubilitate a nutrientului, de către organismele de control se aplică prevederile prezentei hotărâri.

(4) În caz de litigiu analizele chimice se vor efectua de laboratoare aparţinând unei terţe părţi acreditate în acest domeniu.

Art. 18. − Anexele nr. 1−5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 19. − Prezenta hotărâre intră în vigoare la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul industriei şi resurselor,

Mihai Berinde,

secretar de stat

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,

Ilie Sârbu

Bucureşti, 19 iulie 2001.

Nr. 716.

ANEXA Nr. 1.A.1

ÎNGRĂŞĂMINTE SIMPLE AZOTOASE

Nr. crt.	Denumirea	Datele privind metoda de obţinere şi componenţii principali	Conţinutul minim de nutrienţi (procente de masă). Date privind modul de exprimare a nutrienţilor. Alte cerinţe	Alte date privind denumirea	Conţinutul de nutrienţi ce trebuie declarat; formele şi solubilităţile nutrienţilor; alte criterii
1	2	3	4	5	6
1a)	Azotat de calciu	Produs obţinut pe cale chimică, care are drept component principal azotatul de calciu; poate să conţină şi azotat de amoniu.	15% N Azot exprimat sub formă de azot total sau sub formă de azot nitric şi amoniacal. Conţinutul maxim de azot amoniacal: 1,5%.		Azot total. Opţional, adăugări particulare: − azot nitric − azot amoniacal
1b)	Azotat de calciu şi magneziu	Produs obţinut pe cale chimică, ce are drept componenţi principali azotatul de calciu şi azotatul de magneziu.	13% N Azot exprimat sub formă de azot nitric. Conţinutul minim de magneziu sub formă de săruri solubile în apă, exprimat sub formă de oxid de magneziu: 5% MgO.		Azot nitric. Oxid de magneziu solubil în apă
2a)	Azotat de sodiu	Produs obţinut pe cale chimică, ce are drept component principal azotatul de sodiu.	15% N Azot exprimat sub formă de azot nitric.		Azot nitric.
2b)	Azotat de Chile	Produs preparat din azotat de Chile, ce are drept component principal azotatul de sodiu.	15% N Azot exprimat sub formă de azot nitric.		Azot nitric.
3a)	Cianamidă de calciu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine: cianamidă de calciu − component principal, oxid de calciu şi posibile mici cantităţi de săruri de amoniu şi de uree.	18% N Azot exprimat sub formă de azot total, din care cel puţin 75% trebuie să provină în mod obligatoriu din cianamidă.		Azot total.
3b)	Cianamidă de calciu azotoasă	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine: cianamidă de calciu − component principal, oxid de calciu şi posibile mici cantităţi de săruri de amoniu şi uree cu adaosuri de azotaţi.	18% N Azot exprimat sub formă de azot total, din care cel puţin75% din azotul care nu provine din azotaţi trebuie să provină în mod obligatoriu din cianamidă. Conţinut de azot nitric: − minimum: 1% N − maximum: 3% N		Azot total. Azot nitric.
4.	Sulfat de amoniu	Produs obţinut pe cale chimică, ce are drept component principal sulfatul de amoniu.	20% N Azot exprimat sub formă de azot amoniacal		Azot amoniacal.
5.	Azotat de amoniu sau azotat de amoniu calciu (nitrocalcar)	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal azotat de amoniu + o umplutură (filer) care poate fi calcar măcinat, sulfat de calciu, dolomită măcinată, sulfat de magneziu, kieserită.	20% N Azot exprimat sub formă de azot nitric şi azot amoniacal, fiecare dintre aceste forme de azot considerându-se că reprezintă aproximativ jumătate din azotul prezent	Denumirea „Azotat de amoniu calciu” (nitrocalcar) este destinată exclusiv pentru îngrăşămintele ce conţin ca adaosuri la azotatul de calciu numai carbonat de calciu şi/sau carbonat de calciu şi magneziu (dolomită). Conţinutul de carbonaţi trebuie să fie de minimum 20%, iar gradul lor de puritate de cel puţin 90%	Azot total. Azot nitric. Azot amoniacal.
6.	Sulfonitrat de amoniu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept componenţi principali azotat de amoniu şi sulfat de amoniu.	25% N Azot exprimat sub formă de azot nitric şi amoniacal. Conţinutul minim de azot nitric: 5%		Azot total. Azot amoniacal. Azot nitric.
7.	Sulfonitrat de magneziu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept componenţi principali azotat de amoniu, sulfat de amoniu şi sulfat de magneziu.	19% N Azot exprimat sub formă de azot nitric şi amoniacal. Conţinutul minim de azot nitric: 6% N 5% MgO Sărurile de magneziu solubile în apă exprimate sub formă de oxid de magneziu		Azot total. Azot amoniacal. Azot nitric. Oxid de magneziu solubil în apă.
8.	Azotat de amoniu- magneziu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept componenţi principali azotat de amoniu şi săruri de magneziu (dolomită, carbonat de magneziu şi/sau sulfat de magneziu).	19% N Azot exprimat sub formă de azot amoniacal şi azot nitric. Conţinutul minim de azot nitric: 6% N 5% MgO Magneziu exprimat sub formă de oxid de magneziu total		Azot total. Azot amoniacal. Azot nitric. Oxid de magneziu total şi, eventual, oxid de magneziu solubil în apă.
9.	Uree	Produs obţinut pe cale chimică ce conţine drept component principal diamida acidului carbonic.	44% N Azot amidic total (inclusiv biuret) Conţinutul maxim de biuret: 1,2%		Azot total, exprimat sub formă de azot amidic
1c)	Azotat de magneziu	Produs obţinut pe cale chimică ce conţine drept component principal azotat de magneziu hexahidrat.	10% N Azot exprimat sub formă de azot nitric. 14% MgO Magneziu exprimat sub formă de oxid de magneziu solubil în apă.	Când se comercializează sub formă de cristale, poate fi adăugată nota „în formă cristalizată”.	Azot nitric. Oxid de magneziu solubil în apă.
10.	Crotoniliden diuree	Produs obţinut prin reacţia ureei cu aldehida crotonică. Compus monomeric.	28% N Azot exprimat sub formă de azot total. Cel puţin 25% N provenit din crotoniliden diuree. Conţinutul maxim de azot amidic (provenit din uree): 3%.		Azot total. Azot amidic (din uree), când acesta reprezintă cel puţin 1% din masă. Azot provenit din crotoniliden diuree.
11.	Izobutiliden diuree	Produs obţinut prin reacţia ureei cu aldehida izobutirică. Compus monomeric.	28% N Azot exprimat sub formă de azot total. Cel puţin 25% din N trebuie să provină din izobutiliden diuree.		Azot total. Azot din uree, când acesta reprezintă cel puţin 1% din masa totală. Azot provenit din izobutiliden diuree.
12.	Ureoformaldehidă	Produs obţinut prin reacţia ureei cu formaldehida ce conţine drept component principal molecule de ureoformaldehidă. Compus polimeric.	36% azot total Azot exprimat sub formă de azot total. Cel puţin 3/5 din conţinutul de azot total declarat trebuie să fie solubil în apă fierbinte. Cel puţin 31% din N trebuie să provină din ureoformaldehidă. Conţinutul maxim de azot din uree: 5%.		Azot total. Azot din uree, când acesta reprezintă cel puţin 1% din masa totală. Azot provenit din ureoformaldehidă, solubil în apă rece Azot provenit din ureoformaldehidă, care este solubil numai în apă fierbinte.
13.	Îngrăşăminte azotoase ce conţin crotoniliden diuree	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine crotoniliden diuree şi un îngrăşământ simplu cu azot (Lista A-1 din Directiva C.E.E. nr. 76/116 fără produsele 3a), 3b) şi 5).	18% N exprimat sub formă de azot total. Conţine cel puţin 3% azot amoniacal şi/sau nitric şi/sau amidic (provenit din uree). Cel puţin 1/3 din conţinutul total de azot declarat trebuie să provină din crotoniliden diuree. Conţinutul maxim de biuret: [(N din uree) + (N din crotoniliden diuree)] x 0,026.		Azot total. Pentru fiecare formă de azot conţinută în cantitate de cel puţin 1%: − azot nitric − azot amoniacal − azot din uree Azot din crotoniliden diuree.
14.	Îngrăşăminte azotoase ce conţin izobutiliden diuree	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine izobutiliden diuree şi un îngrăşământ simplu cu azot (Lista A-1 din Directiva C.E.E. nr. 76/116 fără produsele3a), 3b) şi 5).	18% N exprimat sub formă de azot total. Conţine cel puţin 3% azot amoniacal şi/sau nitric şi/sau amidic (provenit din uree). Cel puţin 1/3 din conţinutul total de azot declarat trebuie să provină din izobutiliden diuree. Conţinutul maxim de biuret: [(N din uree) + (N din izobutiliden diuree)] x 0,026.		Azot total. Pentru fiecare formă de azot conţinută în cantitate de cel puţin 1%: − azot nitric − azot amoniacal − azot din uree Azot din izobutiliden diuree.
15.	Îngrăşăminte azotoase ce conţin ureoformaldehidă	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine ureoformaldehidă şi un îngrăşământ simplu cu azot (Lista A-1 din Directiva C.E.E. nr. 76/116 fără produsele 3a), 3b) şi 5).	18% N exprimat sub formă de azot total. Conţine cel puţin 3% azot amoniacal şi/sau nitric şi/sau amidic (provenit din uree). Cel puţin 1/3 din conţinutul total de azot declarat trebuie să provină din ureoformaldehidă. Conţinutul maxim de biuret: [(N din uree) + (N din ureo- formaldehidă)] x 0,026.		Azot total. Pentru fiecare formă de azot conţinută în cantitate de cel puţin 1%: − azot nitric − azot amoniacal − azot din uree Azot din ureoformaldehidă Azot din ureoformaldehidă, solubil în apă rece Azot din ureoformaldehidă, solubil numai în apă fierbinte.
16.	Sulfat de amoniu cu inhibitor de nitrificare (diciandiamidă)	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine sulfat de amoniu şi diciandiamidă.	20% N Azot exprimat sub formă de azot total. Conţinutul minim de azot, provenit din diciandiamidă: 1,5%		Azot total. Azot amoniacal. Azot provenit din diciandiamidă. Informaţii tehnice.*)
17.	Sulfonitrat de amoniu cu inhibitor de nitrificare (diciandiamidă)	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine sulfat de amoniu, azotat de amoniu şi diciandiamidă.	24% N Azot exprimat sub formă de azot total. Conţinutul minim de azot nitric: 3%. Conţinutul minim de azot provenit din diciandiamidă: 1,5%.		Azot total. Azot nitric. Azot amoniacal. Azot provenit din diciandiamidă. Informaţii tehnice.*)
18.	Uree − sulfat de amoniu	Produs obţinut pe cale chimică din uree şi sulfat de amoniu.	30% N Azot exprimat sub formă de azot amoniacal şi amidic (din uree). Conţinutul minim de azot amoniacal: 4%. Conţinutul minim de sulf exprimat sub formă de trioxid de sulf: 12%. Conţinutul maxim de biuret: 0,9.		Azot total. Azot amoniacal. Azot amidic (din uree). Trioxid de sulf solubil în apă.

ANEXA Nr. 1.A.2

ÎNGRĂŞĂMINTE SIMPLE FOSFATICE

Acolo unde se prescrie criteriul de dimensiune al particulelor pentru materialele constituente esenţiale din îngrăşămintele livrate în formă granulată

(îngrăşămintele enumerate la poz. 1, 3, 4, 5, 6 şi 7), acesta va fi stabilit printr-o metodă analitică apropiată.

Nr. crt.	Denumirea	Datele privind metoda de obţinere şi componenţii principali	Conţinutul minim de nutrienţi (procente de masă). Date privind modul de exprimare a nutrienţilor. Alte cerinţe	Alte date privind denumirea	Conţinutul de nutrienţi ce trebuie declarat; formele şi solubilităţile nutrienţilor; alte criterii
1	2	3	4	5	6
1.	Zguri bazice: − fosfaţi Thomas − zgură Thomas	Produs obţinut la elaborarea fontei prin prelucrarea topiturii de fosfor ce conţine drept component principal fosfosilicaţi de calciu	12% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de pentaoxid de fosfor solubil în acizi minerali; cel puţin 75% din conţinutul declarat de pentaoxid de fosfor trebuie să fie solubil în acid citric 2% sau 10% P₂O₅. Fosfor exprimat ca pentaoxid de fosfor solubil în acid citric 2%. Dimensiunea particulelor: − cel puţin 75% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,160 mm; − cel puţin 96% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,630 mm.		Pentaoxid de fosfor total (solubil în acizi minerali), din care 75% (indicat în procente de greutate) este solubil în acid citric 2%. Pentaoxid de fosfor total (solubil în acizi minerali) şi pentaoxid de fosfor solubil în acid citric 2%. Pentaoxid de fosfor solubil în acid citric.
2a)	Superfosfat simplu (Normal superphosphate)	Produs obţinut din reacţia rocii fosfatice măcinate cu acid sulfuric, ce conţine drept component principal fosfat monocalcic, precum şi sulfat de calciu	16% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi unde cel puţin 93% din conţinutul declarat de P₂O₅ este solubil în apă. Proba pentru testare: 1 g.		Pentaoxid de fosfor solubil în citrat de amoniu neutru. Pentaoxid de fosfor solubil în apă.
2b)	Superfosfat concentrat	Produs obţinut din reacţia rocii fosfatice măcinate cu acid sulfuric şi acid fosforic, ce conţine drept component principal fosfat monocalcic, precum şi sulfat de calciu.	25% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru, în care cel puţin 93% din conţinutul declarat de P₂O₅ este solubil în apă. Proba pentru testare: 1 g.		Pentaoxid de fosfor solubil în citrat de amoniu neutru. Pentaoxid de fosfor solubil în apă.
2c)	Superfosfat triplu	Produs obţinut din reacţia rocii fosfatice măcinate cu acid fosforic, ce conţine drept component principal fosfat monocalcic.	38% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru, în care cel puţin 93% din conţinutul declarat de P₂O₅ trebuie să fie solubil în apă. Proba pentru testare: 3g.		Pentaoxid de fosfor solubil în citrat de amoniu neutru. Pentaoxid de fosfor solubil în apă.
3.	Rocă fosfatică solubilizată parţial (fosforită activată)	Produs obţinut prin solubilizarea parţială a rocii fosfatice măcinate cu acid sulfuric sau fosforic, ce conţine drept component principal fosfat monocalcic, fosfat tricalcic şi sulfat de calciu.	20% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 40% din conţinutul declarat este solubil în apă. Dimensiunea particulelor: − cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm; − cel puţin 98% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,630 mm.		Pentaoxid de fosfor total (solubil în acizi minerali). Pentaoxid de fosfor solubil în apă.
4.	Fosfat dicalcic	Produs obţinut prin precipitare din acid fosforic obţinut prin solubilizarea oaselor sau a rocilor fosfatice, ce conţine drept component principal fosfat dicalcic dihidrat.	38% P₂O₅ Fosfor exprimat ca P₂O₅solubil în citrat de amoniu alcalin (Petermann). Dimensiunea particulelor: − cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm; − cel puţin 98% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,630 mm.		Pentaoxid de fosfor solubil în citrat de amoniu alcalin.
5.	Fosfaţi calcinaţi	Produs obţinut prin tratarea termică a rocii fosfatice măcinate împreună cu compuşi alcalini şi acid silicic, ce conţine drept componenţi principali fosfat de calciu şi silicat de calciu alcalini.	25% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în citrat de amoniu alcalin (Petermann). Dimensiunea particulelor: − cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm; − cel puţin 96% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,630 mm.		Pentaoxid de fosfor solubil în citrat de amoniu alcalin.
6.	Fosfat de aluminiu şi calciu	Produs obţinut sub formă amorfă prin tratare termică şi măcinare, ce conţine drept componenţi principali fosfat de aluminiu şi fosfat de calciu.	30% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 75% din conţinutul declarat de P₂O₅ este solubil în citrat de amoniu alcalin (Joulie). Dimensiunea particulelor: − cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm; − cel puţin 98% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,630 mm.		Pentaoxid de sodiu total (solubil în acizi minerali). Pentaoxid de fosfor solubil în citrat de amoniu alcalin.
7.	Rocă fosfatică măcinată	Produs obţinut prin măcinarea rocii fosfatice, ce conţine drept componenţi principali fosfat tricalcic şi carbonat de calciu.	25% P₂O₅ Fosfor exprimat sub formă de P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 55% din conţinutul declarat de P₂O₅ este solubil în acid formic 2%. Dimensiunea particulelor: − cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,063 mm; − cel puţin 99% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,125 mm.		Pentaoxid de fosfor total (solubil în acizi minerali). Pentaoxid de fosfor solubil în acid formic 2%. Procentul de masă corespunzător materialului ce trece prin ochiurile unei site de 0,063 mm.

ANEXA Nr. 1.A.3

ÎNGRĂŞĂMINTE SIMPLE CU POTASIU

Nr. crt.	Denumirea	Datele privind metoda de obţinere şi componenţii principali	Conţinutul minim de nutrienţi (procente de masă). Date privind modul de exprimare a nutrienţilor. Alte cerinţe	Alte date privind denumirea	Conţinutul de nutrienţi ce trebuie declarat; formele şi solubilităţile nutrienţilor; alte criterii
1	2	3	4	5	6
1.	Kainit	Produs obţinut din săruri de potasiu naturale.	10% K₂O Potasiu exprimat sub formă K₂O solubil în apă. Magneziu sub formă de săruri solubile în apă, exprimat sub formă de oxid de magneziu.	Pot fi adăugate denumiri comerciale uzuale.	Oxid de potasiu solubil în apă. Oxid de magneziu solubil 5% MgO în apă.
2.	Săruri de kainită îmbogăţită	Produs obţinut din săruri de potasiu naturale, îmbogăţite prin amestecare cu clorură de potasiu.	18% K₂O Potasiu exprimat sub formă de K₂O solubil în apă.	Pot fi adăugate denumiri comerciale uzuale.	Oxid de potasiu solubil în apă. Opţional se poate declara conţinutul de oxid de magneziu solubil în apă, dacă acesta depăşeşte 5% MgO.
3.	Muriat de potasiu	Produs obţinut din săruri de potasiu naturale, ce conţine drept component principal oxid de potasiu.	18% K₂O Potasiu exprimat sub formă de K₂O solubil în apă.	Pot fi adăugate denumiri comerciale uzuale.	Oxid de potasiu solubil în apă.
4.	Clorură de potasiu ce conţine săruri de magneziu	Produs obţinut din săruri de potasiu naturale cu adaosuri de săruri de magneziu, ce conţine drept componenţi principali clorură de potasiu şi săruri de magneziu.	37% K₂O Potasiu exprimat sub formă de K₂O solubil în apă. 5% MgO Săruri de magneziu solubile în apă, exprimate sub formă de oxid de magneziu.		Oxid de potasiu solubil în apă. Oxid de magneziu solubil în apă.
5.	Sulfat de potasiu	Produs obţinut pe cale chimică din săruri de potasiu, ce conţine drept component principal sulfat de potasiu.	47% K₂O Potasiu exprimat sub formă de K₂O solubil în apă. Conţinutul maxim de clor: 3% Cl.		Oxid de potasiu solubil în apă. Opţional se poate menţiona conţinutul de clor, dacă acesta este mai mic de 3%.
6.	Sulfat de potasiu ce conţine săruri de magneziu	Produs obţinut chimic din săruri de potasiu, cu adaosuri posibile de săruri de magneziu, ce conţine drept componenţi principali sulfat de potasiu şi sulfat de magneziu.	22% K₂O Potasiu exprimat sub formă de K₂O solubil în apă. 8% MgO Magneziu sub formă de săruri solubile în apă, exprimat ca oxid de magneziu. Conţinutul maxim de clor: 3% Cl.	Pot fi adăugate denumiri comerciale uzuale.	Oxid de potasiu solubil în apă. Oxid de magneziu solubil în apă. Opţional se poate menţiona conţinutul de clor, dacă acesta este mai mic de 3%.
7.	Kiserită cu sulfat de potasiu	Produs obţinut din kiserită cu adaos de sulfat de potasiu.	8% MgO Magneziu exprimat sub formă de MgO solubil în apă. 6% K₂O Potasiu exprimat sub formă de K₂O solubil în apă MgO + K₂O − total: 20% Conţinutul maxim de cloruri:3%.	Se pot adăuga denumiri comerciale uzuale.	Oxid de magneziu solubil în apă. Oxid de potasiu solubil în apă. Opţional se poate menţiona conţinutul de cloruri când acesta este mai mic de 3% Cl.

ANEXA Nr. 1.B.1

ÎNGRĂŞĂMINTE COMPUSE DE TIP NPK

Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Conţinutul minim al nutrienţilor (procente de masă)		Formele, solubilităţile şi conţinutul de nutrienţi ce vor fi declarate astfel cum se specifică în coloanele 8, 9 şi 10; dimensiunea particulelor			Datele pentru identificarea îngrăşămintelor; alte cerinţe
Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Total	Pentru fiecare dintre nutrienţi	N	P₂O₅	K₂O	N	P₂O₅	K₂O
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Îngrăşăminte NPK	Produs obţinut chimic sau prin amestecare fără adaosuri de nutrienţi organici de origine animală sau vegetală.	20 % (N + P₂O₅ + K₂O)	3% N 5% P₂O₅ 5% K₂O	(1) Azot total (2) Azot nitric (3) Azot amoniacal (4) Azot din uree (5) Azot cianamidic	(1) P₂O₅ solubil în apă. (2) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru. (3) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă. (4) P₂O₅ solubil numai în acizi minerali. (5) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu alcalin (Petermann). (6a) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 75% din conţinutul de P₂O₅declarat este solubil în acid citric 2%. (6b) P₂O₅ solubil în acid citric 2%. (7) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin75% din conţinutul declarat de P₂O₅ este solubil în citrat de amoniu alcalin (Joulie). (8) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 55% din conţinutul de P₂O₅ declarat este solubil în acid formic 2%.	K₂O solubil în apă.	(1) Azot total (2) Dacă oricare dintre formele de azot de la (2) la (5) se găsesc în cantitate de cel puţin 1% din masă, acestea trebuie să fie declarate.	1. Un îngrăşământ NPK ce nu conţine fosfaţi calcinaţi, fosfaţi de calciu şi aluminiu, roci fosfatice parţial solubilizate şi roci fosfatice măcinate trebuie să fie declarat în acord cu solubilităţile (1), (2) şi (3): − când P₂O₅ solubil în apă nu depăşeşte 2%, numai solubilitatea (2) trebuie să fie declarată; − când P₂O₅ solubil în apă este de cel puţin 2% şi P₂O₅ solubil în apă trebuie declarat (solubilitatea (1). Conţinutul de P₂O₅ solubil numai în acizi minerali nu trebuie să depăşească 2%. Pentru tipul 1 proba pentru testele de determinare a solubilităţilor (2) şi (3) trebuie să fie de 1 g. 2a). Un îngrăşământ NPK ce conţine rocă fosfatică măcinată sau parţial solubilizată trebuie să nu conţină zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi şi fosfaţi de calciu şi aluminiu. Acesta trebuie să fie declarat în acord cu solubilităţile (1), (3) şi (4). Acest tip de îngrăşământ trebuie să conţină: − cel puţin 2% P₂O₅ solubil numai în acizi minerali (solubilitatea (4)); − cel puţin 5% P₂O₅ solubil în apă şi citrat de amoniu neutru (solubilitatea (3); − cel puţin 2,5% P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1). Acest tip de îngrăşământ trebuie să fie comercializat sub denumirea „Îngrăşăminte NPK ce conţin rocă fosfatică măcinată” sau „Îngrăşăminte NPK ce conţin rocă fosfatică parţial solubilizată”. Pentru acest tip 2a) proba pentru testele de determinare a solubilităţii (3) trebuie să fie de 3g.	(1) Oxid de potasiu solubil în apă. (2) Indicaţia „Conţinut scăzut de clor” este în legătură cu conţinutul maxim de clor de 2%. (3) Poate fi declarat conţinutul de clor.
				Dimensiunea particulelor pentru componenţii fosfatici de bază
				Zgura Thomas:	cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm			2b) Un îngrăşământ NPK ce conţine fosfaţi de aluminiu şi calciu trebuie să nu conţină zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, rocă fosfatică calcinată şi rocă fosfatică parţial solubilizată. Acesta trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1) şi (7), aceasta din urmă fiind determinată după deducerea solubilităţii în apă. Acest tip de îngrăşământ trebuie să conţină: − cel puţin 2% P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1); − cel puţin 5% P₂O₅ corespunzător solubilităţii (7). Aceste tipuri de îngrăşăminte trebuie comercializate sub denumirea „Îngrăşăminte NPK ce conţin fosfaţi de calciu şi aluminiu”. 3. În cazul îngrăşămintelor NPK ce conţin numai unul dintre următoarele tipuri de îngrăşăminte fosfatice: zgura Thomas, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi de aluminiu şi calciu, rocă fosfatică măcinată, denumirea trebuie să fie urmată de indicaţii privind elementele componente ale fosfaţilor. Declararea P2O5 solubil trebuie să fie făcută în conformitate cu următoarele solubilităţi: − pentru îngrăşămintele pe bază de zgură Thomas − solubilitatea (6a) sau (6b); − pentru îngrăşămintele pe bază de fosfaţi calcinaţi − solubilitatea (5); − pentru îngrăşămintele pe bază de fosfaţi de calciu şi aluminiu − solubilitatea (7); − pentru îngrăşămintele pe bază de roci fosfatice măcinate − solubilitatea (8).
				Fosfaţi de calciu şi aluminiu:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Fosfaţi calcinaţi:	cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Rocă fosfatică măcinată:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de0,063 mm
				Rocă fosfatică parţial solubilizată:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm

Îngrăşământ NPK ce conţine crotoniliden diuree sau isobutiliden diuree sau ureoform-aldehidă (cel corespunzător)	Produs obţinut pe cale chimică, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine animală sau vegetală, ce conţin crotoniliden diuree sau isobutiliden diuree sau ureoformal-dehidă.	20% (N + P₂O₅ + K₂O)	5% N Cel puţin 1/4 din conţinutul de azot total declarat trebuie să provină din azot de tip (5), (6) sau (7). Cel puţin 3/5 din conţinutul de azot declarat (7) trebuie să fie solubil în apă fierbinte 5% P₂O₅5% K₂O	(1) Azot total (2) Azot nitric (3) Azot amoniacal (4) Azot din uree (5) Azot provenit din crotoniliden diuree (6) Azot provenit din isobutiliden diuree (7) Azot provenit din ureoform-aldehidă (8) Azot provenit din ureoform-aldehidă, care este solubil numai în apă fierbinte (9) Azot provenit din ureoform aldehidă, care este solubil în apă rece	(1) P₂O₅ solubil în apă (2) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru (3) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă	K₂O solubil în apă	(1) Azot total (2) Dacă oricare dintre formele de azot de la (2) la (4) sunt prezente în cantităţi de cel puţin 1%, acestea trebuie declarate. (3) Una dintre formele de azot de la (5) la (7) (cea corespunzătoare). Azotul de tip (7) trebuie declarat sub formă de azot (8) şi (9).	Un îngrăşământ NPK ce nu conţine zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi de calciu şi aluminiu, rocă fosfatică, parţial solubilizată, şi fosfaţi naturali trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1), (2) sau (3): − dacă P₂O₅ solubil în apă nu se află în cantitate de 2%, trebuie declarată numai solubilitatea (2); − dacă P₂O₅ solubil în apă este cel puţin 2%, trebuie declarată numai solubilitatea (3); de asemenea, trebuie indicat conţinutul de P₂O₅ solubil în apă [solubilitatea (1)] P₂O₅ solubil numai în acizi minerali nu trebuie să depăşească 2%. Proba pentru testele de determinare a solubilităţilor (2) şi (3) trebuie să fie de 1 g.	(1) Oxid de potasiu solubil în apă. (2) Indicaţia „Conţinut scăzut de cloruri” este legată de conţinutul maxim de Cl de 2%. (3) Trebuie declarat conţinutul de clor.

ANEXA Nr. 1.B.2

ÎNGRĂŞĂMINTE COMPUSE DE TIP NP

Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Conţinutul minim al nutrienţilor (procente de masă)		Formele, solubilităţile şi conţinutul de nutrienţi ce vor fi declarate astfel cum se specifică în coloanele 8, 9 şi 10; dimensiunea particulelor			Datele pentru identificarea îngrăşămintelor; alte cerinţe
Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Total	Pentru fiecare dintre nutrienţi	N	P₂O₅	K₂O	N	P₂O₅	K₂O
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Îngrăşăminte NP	Produs obţinut pe cale chimică sau prin amestecare fără adaosuri de nutrienţi organici de origine animală sau vegetală	18% (N + P₂O₅)	3% N 5% P₂O₅	(1) Azot total (2) Azot nitric (3) Azot amonical (4) Azot amidic (din uree) (5) Azot cianamidic	(1) P₂O₅ solubil în apă (2) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru (3) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi apă (4) P₂O₅ solubil numai în acizi minerali (5) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru (Petermann) (6a) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 75% din conţinutul de P₂O₅ este solubil în acid citric 2% (6b) P₂O₅ solubil în acid citric 2% (7) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 75% din conţinutul de P₂O₅ declarat trebuie să fie solubil în citrat de amoniu alcalin (Joulie) (8) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 55% din conţinutul de P₂O₅ declarat trebuie să fie solubil în acid formic 2%		(1) Azot total (2) Dacă oricare dintre formele de azot de la (2) la (5) se află în cantitate de cel puţin 1% din masă, acesta trebuie declarat.	1. Un îngrăşământ care nu conţine zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi de calciu şi aluminiu, rocă fosfatică parţial solubilizată şi rocă fosfatică măcinată trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1), (2) şi (3): − când P₂O₅ solubil în apă este mai mic de 2%, numai solubilitatea (2) trebuie declarată; − când P₂O₅ solubil în apă este cel puţin 2%, trebuie declarată solubilitatea (3), precum şi P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1). Conţinutul de P₂O₅ solubil numai în acizi minerali nu trebuie să depăşească 2%. Pentru tipul (1) proba pentru testele de determinare a solubilităţii (2) şi (3) trebuie să fie de 1 g. 2a). Un îngrăşământ ce conţine numai rocă fosfatică măcinată sau rocă fosfatică parţial solubilizată nu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi şi fosfaţi de aluminiu şi calciu. Acesta trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1), (3) şi (4). Acest tip de îngrăşământ trebuie să conţină: − cel puţin 2% P₂O₅ solubil numai în acizi minerali (solubilitatea (4); − cel puţin 5% P₂O₅ solubil în apă sau în citrat de amoniu neutru (solubilitatea (3); − cel puţin 2,5% P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1). Acest tip de îngrăşământ trebuie să fie comercializat sub denumirea „Îngrăşământ NP ce conţine rocă fosfatică măcinată” sau „Îngrăşământ NP ce conţine rocă fosfatică parţial solubilizată”. Pentru tipul 2a) proba pentru testele de determinare a solubilităţii (3) trebuie să fie 3 g. 2b). Un îngrăşământ NP ce conţine fosfaţi de calciu şi aluminiu nu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, rocă fosfatică măcinată şi rocă fosfatică parţial solubilizată. Acesta trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1) şi (7), aceasta din urmă fiind determinată după deducerea solubilităţii în apă. Acest tip de îngrăşământ trebuie să conţină: − cel puţin 2% P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1); − cel puţin 5% P₂O₅ în conformitate cu solubilitatea (7). Acest tip de îngrăşământ trebuie să fie comercializat sub denumirea de „Îngrăşământ NP ce conţine fosfaţi de calciu şi aluminiu”. 3. În cazul în care îngrăşămintele NP conţin numai unul dintre următoarele tipuri de îngrăşăminte fosfatice: zgură Thomas, fosfaţi de calciu şi aluminiu, rocă fosfatică măcinată, denumirea trebuie să fie urmată de indicaţii privind elementele componente ale fosfaţilor. Declararea P₂O₅ solubil trebuie să fie făcută în conformitate cu următoarele solubilităţi: − pentru îngrăşăminte pe bază de zgură Thomas: solubilitatea (6a) sau (6b); − pentru îngrăşămintele pe bază de fosfaţi de calciu şi aluminiu (solubilitatea (7); − pentru îngrăşămintele pe bază de roci fosfatice măcinate (solubilitatea (8).
				Dimensiunea particulelor componenţilor fosfatici de bază
				Zgura Thomas:	cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Fosfaţi de calciu şi aluminiu:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Fosfat calcinat:	cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Rocă fosfatică măcinată:	cel puţin 90,5% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,063 mm
				Rocă fosfatică parţial solubilizată:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm

Îngrăşământ NP ce conţine crotoniliden diuree sau izobutiliden diuree ori ureoform-aldehidă (cel corespunzător).	Produs obţinut pe cale chimică fără adaosuri de nutrienţi organici de natură vegetală sau animală.	18% N + P₂O₅	5% N Cel puţin 1/4 din conţinutul declarat de azot trebuie să provină din azotul de tip (5), (6) sau (7). Cel puţin 3/5 din conţinutul de azot declarat (7) trebuie să fie solubil în apă fierbinte.	(1) Azot total (2) Azot nitric (3) Azot amoniacal (4) Azot din uree 5) Azot provenit din crotoniliden−diuree (6) Azot provenit din isobutiliden−diuree (7) Azot provenit din ureoform-aldehidă (8) Azot provenit din ureoform-aldehidă, care este solubil numai în apă fierbinte. (9) Azot provenit din ureoform-aldehidă, care este solubil în apă rece.	(1) P₂O₅ solubil în apă. (2) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru. (3) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă.		(1) Azot total (2) Dacă oricare dintre formele de azot de la (2) la (4) sunt prezente în cantităţi de cel puţin 1%, acestea trebuie declarate. (3) Una dintre formele de azot de la (5) la (7) (cea corespunzătoare). Azotul de tip (7) trebuie declarat sub formă de azot (8) şi (9).	Un îngrăşământ NP ce nu conţine zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi de calciu şi aluminiu, rocă fosfatică parţial solubilizată şi fosfaţi naturali trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1), (2) sau (3): − dacă P₂O₅ solubil în apă nu se află în cantitate de 2%, trebuie declarată numai solubilitatea (2); − dacă P₂O₅ solubil în apă este cel puţin de 2% trebuie declarată solubilitatea (3); de asemenea, trebuie indicat conţinutul de P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1). P₂O₅ solubil numai în acizi minerali nu trebuie să depăşească 2%. Proba pentru testele de determinare a solubilităţilor (2) şi (3) trebuie să fie de 1 g.

ANEXA Nr. 1.B.3

ÎNGRĂŞĂMINTE COMPUSE DE TIP NK

Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Conţinutul minim al nutrienţilor (procente de masă)		Formele, solubilităţile şi conţinutul de nutrienţi ce vor fi declarate astfel cum se specifică în coloanele 8, 9 şi 10; dimensiunea particulelor			Datele pentru identificarea îngrăşămintelor; alte cerinţe
Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Total	Pentru fiecare dintre nutrienţi	N	P₂O₅	K₂O	N	P₂O₅	K₂O
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Îngrăşăminte NK	Produs obţinut pe cale chimică sau prin amestecare, fără adaosuri organice de nutrienţi de natură animală sau vegetală	18% (N + K₂O)	3% N 5% K₂O	(1) Azot total (2) Azot nitric (3) Azot amoniacal (4) Azot amidic (din uree) (5) Azot cianamidic		K₂O solubil în apă	(1) Azot total (2) Dacă oricare dintre formele de azot de la (2) la (5) se află în cantităţi de cel puţin 1%, acestea trebuie declarate.		(1) K₂O solubil în apă. (2) Indicaţia „Conţinut scăzut de clor” este legată de conţinutul de maximum 2% CI. (3) Trebuie să fie declarat conţinutul de clor.
Îngrăşământ NK ce conţine crotoniliden diuree sau izobutiliden diuree ori ureoform-aldehidă (cel corespunzător)	Produs obţinut pe cale chimică fără adaosuri de nutrienţi organici de natură vegetală sau animală	18% N+K₂O	5% N Cel puţin 1/4 din conţinutul declarat de azot trebuie să provină din azotul de tip (5), (6) sau (7). Cel puţin 3/5 din conţinutul de azot declarat (7) trebuie să fie solubil în apă fierbinte. 5% K₂O	(1) Azot total (2) Azot nitric. (3) Azot amoniacal (4) Azot din uree (5) Azot provenit din crotoniliden diuree (6) Azot provenit din isobutiliden diuree (7) Azot provenit din ureoformal-dehidă (8) Azot provenit din ureoformal-dehidă, care este solubil numai în apă fierbinte (9) Azot provenit din ureoformal dehidă, care este solubil în apă rece.		K₂O solubil în apă	(1) Azot total (2) Dacă oricare dintre formele de azot de la (2) la (4) sunt prezente în cantităţi de cel puţin1%, acestea trebuie declarate. (3) Una dintre formele de azot de la (5) la (7) (cea corespunzătoare). Azotul de tip (7) trebuie declarat sub formă de azot (8) şi (9).		(1) Oxid de potasiu solubil în apă. (2) Indicaţia „Conţinut scăzut de cloruri” este legată de conţinutul maxim de Cl de 2%. (3) Trebuie declarat conţintul de clor.

ANEXA Nr. 1.B.4

ÎNGRĂŞĂMINTE COMPUSE DE TIP PK

Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Conţinutul minim al nutrienţilor (procente de masă)		Formele, solubilităţile şi conţinutul de nutrienţi ce vor fi declarate astfel cum se specifică în coloanele 8, 9 şi 10; dimensiunea particulelor			Datele pentru identificarea îngrăşămintelor; alte cerinţe
		Total	Pentru fiecare dintre nutrienţi	N	P₂O₅	K₂O	N	P₂O₅	K₂O
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Îngrăşăminte PK	Produs obţinut pe cale chimică sau prin amestecare, fără adaosuri de nutrienţi organici de natură animală sau vegetală.	18% (P₂O₅ + K₂O)	5% P₂O₅ 5% K₂O		(1) P₂O₅ solubil în apă. (2) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru. (3) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă. (4) P₂O₅ solubil numai în acizi minerali. (5) P₂O₅ solubil în citrat de amoniu alcalin (Petermann). (6a) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 75% din conţinutul de P₂O₅ declarat este solubil în acid citric 2%. (6b) P₂O₅ solubil în acid citric 2%. (7) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 75% din conţinutul de P₂O₅ declarat este solubil în citrat de amoniu alcalin (Joulie). (8) P₂O₅ solubil în acizi minerali, din care cel puţin 55% din conţinutul declarat de P₂O₅ este solubil în acid formic 2%.			1. Un îngrăşământ PK ce nu conţine zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi de calciu şi aluminiu, roci fosfatice parţial solubilizate şi roci fosfatice măcinate trebuie să fie declarat în conformitate cu solubilităţile (1), (2) sau (3): − când P₂O₅ solubil în apă nu atinge 2%, se declară numai solubilitatea (2); − când P₂O₅ solubil în apă este cel puţin 2% se declară solubilitatea (3) şi conţinutul de P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1). Conţinutul de P₂O₅ solubil în acizi minerali nu trebuie să depăşească 2%. Pentru tipul 1 proba pentru testele de determinare a solubilităţilor (2) şi (3) trebuie să fie de 1 g. 2a) Un îngrăşământ PK ce conţine rocă fosfatică măcinată sau rocă fosfatică parţial solubilizată nu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi şi fosfaţi de calciu şi aluminiu. Acesta trebuie declarat în conformitate cu solubilităţile (1), (3) şi (4). Acest tip de îngrăşământ trebuie să conţină: − cel puţin 2% P₂O₅ solubil numai în acizi minerali (solubilitatea (4); − cel puţin 5% P₂O₅ solubil în apă şi citrat de amoniu neutru (solubilitatea (3); − cel puţin 2,5% P₂O₅solubil în apă (solubilitatea (1). Aceste tipuri de îngrăşăminte trebuie să fie comercializate sub denumirea „Îngrăşământ PK ce conţine rocă fosfatică măcinată” sau „Îngrăşământ PK ce conţine rocă fosfatică parţial solubilizată”. Pentru tipul 2a) proba pentru testele de determinare a solubilităţii (3) trebuie să fie de 3 g. 2b) Un îngrăşământ PK ce conţine fosfaţi de calciu şi aluminiu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi şi rocă fosfatică parţial solubilizată. Acesta va fi declarat în conformitate cu solubilităţile (1) şi (7), ultima solubilitate fiind determinată după deducerea solubilităţii în apă. Acest tip de îngrăşământ trebuie să conţină: − cel puţin 2% P₂O₅ solubil în apă (solubilitatea (1); − cel puţin 5% P₂O₅, corespunzător solubilităţii (7). Acest tip de îngrăşământ trebuie să fie comercializat sub denumirea „Îngrăşământ PK ce conţine fosfaţi de calciu şi aluminiu”. 3. În cazul îngrăşămintelor PK ce conţin numai unul dintre următoarele îngrăşăminte fosfatice: zgură Thomas, fosfaţi calcinaţi, roci fosfatice calcinate, denumirea trebuie să fie urmată de indicaţii privind elementele componente ale fosfaţilor. Declararea P₂O₅ solubil trebuie să fie realizată în acord cu următoarele solubilităţi: − pentru îngrăşămintele pe bază de zgură Thomas − solubilitatea (6) sau (6b); − pentru îngrăşămintele pe bază de fosfaţi calcinaţi (solubilitatea (5); − pentru îngrăşămintele pe bază de fosfaţi de calciu şi aluminiu (solubilitatea (7); − pentru îngrăşămintele pe bază de roci fosfatice măcinate (solubilitatea (8).	(1) Oxid de potasiu solubil în apă. (2) Indicaţia „Conţinut scăzut de cloruri” este legată de conţinutul maxim de clor de 2%. (3) Trebuie să fie declarat conţinutul de clor.
				Dimensiunea particulelor pentru componenţii fosfatici de bază
				Zgura Thomas:	cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Fosfaţi de calciu şi aluminiu:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Fosfaţi calcinaţi:	cel puţin 75% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm
				Roci fosfatice măcinate:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,063 mm
				Roci fosfatice parţial solubilizate:	cel puţin 90% din produs trebuie să treacă prin ochiurile unei site de 0,160 mm

ANEXA Nr. 1.C.1

A. ÎNGRĂŞĂMINTE LICHIDE SIMPLE

Nr. crt.	Denumirea	Datele privind metoda de obţinere şi componenţii principali (procente de masă). Datele privind modul de exprimare a nutrienţilor. Alte cerinţe	Conţinutul minim de nutrienţi	Alte date privind denumirea	Conţinutul de nutrienţi ce trebuie declarat; formele şi solubilităţile nutrienţilor; alte criterii
1	2	3	4	5	6
1.	Soluţie nutritivă cu azot	Produs obţinut pe cale chimică şi prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	15% N Azot exprimat sub formă de azot total sau, dacă acesta există numai într-o singură formă, azot nitric sau azot amoniacal ori azot amidic (din uree). Conţinutul maxim de biuret − N din uree x 0,026.		Azot total şi, pentru toate formele, această cantitate nu trebuie să fie mai mică de 1% azot nitric, azot amoniacal şi/sau azot amidic. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „conţinut scăzut de biuret”.
2.	Soluţie nutritivă pe bază de azotat de amoniu − uree	Produs obţinut chimic şi prin dizolvare în apă, ce conţine azotat de amoniu şi uree.	26% N Azot exprimat sub formă de azot total, unde azotul amidic (din uree) este socotit pentru aproximativ jumătate din azotul prezent.		Azot total. Azot nitric, amoniacal şi amidic (din uree). Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „conţinut scăzut de biuret”.
3.	Soluţie de azotat de calciu	Produs obţinut prin dizolvarea azotatului de calciu în apă.	8% N Azot exprimat sub formă de azot nitric, cu maximum 1% azot amoniacal.	Denumirea poate fi urmată, dacă se pretează, de una dintre următoarele indicaţii: − pentru aplicare foliare; − pentru realizarea de soluţii nutritive; − pentru fertilizare prin irigare;	Azot total. Opţional: − azot în formă nitrică; − azot sub formă de amoniac; − calciu în unul dintre cazurile stipulate în coloana 5.
4.	Soluţie de azotat de magneziu	Produs obţinut pe cale chimică şi prin dizolvarea azotatului de magneziu în apă.	6% N Azot exprimat sub formă de azot nitric. 9% MgO Magneziu exprimat sub formă de oxid de magneziu solubil în apă. pH minim − 4		Azot nitric. Oxid de magneziu solubil în apă.
5.	Suspensie de azotat de calciu	Produs obţinut prin suspendarea azotatului de calciu în apă.	8% N Azot exprimat sub formă de azot total sau azot nitric ori de azot amoniacal. Conţinutul total de azot amoniacal−1%. 14% CaO Calciu exprimat sub formă de CaO solubil în apă.	Denumirea trebuie urmată de una dintre următoarele indicaţii: − pentru aplicare foliare; − pentru fabricarea de îngrăşăminte lichide sau în suspensie; − pentru fertilizarea prin irigaţie.	Azot total. Azot nitric. Oxid de calciu solubil în apă.
6.	Îngrăşăminte lichide azotoase cu ureoformaldehidă	Produs obţinut pe cale chimică prin dizolvarea în apă a ureoformaldehidei şi a îngrăşămintelor azotoase din lista A1 a Directivei C.E.E. nr. 76/116, fără produsele 3a), 3b) şi 5.	18% N exprimat sub formă de azot total. Cel puţin 1/3 din azotul total declarat trebuie să provină din ureoformaldehidă. Conţinutul maxim de biuret − (N din uree + N din ureoformaldehidă) x 0,026.		Azot total. Pentru fiecare tip de azot, prezent în cantitate de cel puţin 1%: − azot nitric; − azot amoniacal; − azot din uree. Azot provenit din ureoformal dehidă.
7.	Suspensie de îngrăşăminte azotoase cu ureoformaldehidă	Produs obţinut chimic sau prin suspendarea în apă a ureoformaldehidei şi a îngrăşămintelor azotoase din Lista A1 a Directivei C.E.E. nr. 76/116, fără produsele 3a), 3b) şi 5.	18% azot exprimat sub formă de azot total. Cel puţin 1/3 din azotul total declarat trebuie să provină din ureoformaldehidă. Conţinutul maxim de biuret − (N din uree + N din ureoformaldehidă) x 0,026		Azot total. Pentru fiecare tip de azot, prezent în cantitate de cel puţin 1%: − azot nitric; − azot amoniacal; − azot din uree. Azot provenit din ureoformal dehidă. Azot provenit din ureoformal dehidă solubil în apă rece. Azot provenit din ureoformal dehidă solubil numai în apă fierbinte.

ANEXA Nr. 1.C.2

ÎNGRĂŞĂMINTE LICHIDE COMPUSE

Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Conţinutul minim al nutrienţilor (procente de masă)		Formele, solubilităţile şi conţinutul de nutrienţi ce vor fi declarate astfel cum se specifică în coloanele 8, 9 şi 10; dimensiunea particulelor			Datele pentru identificarea îngrăşămintelor; alte cerinţe
Denumirea	Datele privind metoda de obţinere	Total	Pentru fiecare dintre nutrienţi	N	P₂O₅	K₂O	N	P₂O₅	K₂O
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Soluţie de îngrăşământ NPK	Produs obţinut pe cale chimică şi prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	15% (N+ P₂O₅ + K₂O) Conţinut maxim de biuret − (N din uree) x 0,026	2% N 3% P₂O₅ 3% K₂O	1. Azot total 2. Azot nitric 3. Azot amoniacal 4. Azot amidic (din uree)	P₂O₅ solubil în apă	K₂O solubil în apă	1. Azot total. 2 Dacă oricare dintre formele de azot de la 2 la 4 se află în cantităţi nu mai mici de 1% din masă, acestea trebuie declarate. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „Conţinut scăzut de biuret”.	P₂O₅ solubil în apă	1. Oxid de potasiu solubil în apă. 2. Cuvintele „Conţinut scăzut de cloruri” pot fi utilizate numai în cazul în care conţinutul de Cl nu depăşeşte 2%. 3. Poate fi declarat conţinutul de cloruri.
Suspensie de îngrăşământ NPK	Produs în formă lichidă, în care nutrienţii provin din substanţe aflate în suspensie în apă şi în soluţie, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	20% (N + P₂O₅ + K₂O) Conţinut maxim de biuret − (N din uree) x 0,026.	3% N 4% P₂O₅ 4% K₂O	1. Azot total 2. Azot nitric 3. Azot amoniacal 4. Azot amidic (din uree)	1. P₂O₅ solubil în apă 2. P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru 3. P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă	K₂O solubil în apă	1. Azot total. 2. Dacă oricare dintre formele de azot de la 2 la 4 se află în cantităţi nu mai mici de 1% din masă, acestea trebuie declarate. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „Conţinut scăzut de biuret”.	Îngrăşământul nu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi de calciu şi aluminiu, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi parţial solubilizaţi sau roci fosfatice naturale. 1. Dacă P₂O₅ solubil în apă este mai mic de 2%, trebuie declarată numai solubilitatea (2). 2. Dacă P₂O₅ solubil în apă este cel puţin 2%, trebuie declarată solubilitatea (3) şi P₂O₅ solubil în apă.	1. Oxid de potasiu solubil în apă. 2. Cuvintele „Conţinut scăzut de cloruri” pot fi utilizate numai dacă conţinutul de Cl nu depăşeşte 2%. 3. Poate fi declarat conţinutul de cloruri.
Soluţie de îngrăşământ NP	Produs obţinut pe cale chimică şi prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	18% (N + P₂O₅) Conţinut maxim de biuret − (N din uree) x 0,026.	3% N 5% P₂O₅	1. Azot total 2. Azot nitric 3. Azot amoniacal 4. Azot amidic din uree	P₂O₅ solubil în apă		1. Azot total. 2. Dacă oricare dintre formele de azot de la 2 la 4 se află în cantităţi nu mai mici de 1% din masă, acestea trebuie declarate. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „Conţinut scăzut de biuret”.	P₂O₅ solubil în apă
Suspensie de îngrăşământ NP	Produs în formă lichidă, în care nutrienţii provin din substanţe aflate în suspensie în apă şi în soluţie, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	18% (N + P₂O₅) Conţinut maxim de biuret − (N din uree) x 0,026	3% N 5% P₂O₅	1. Azot total 2. Azot nitric 3. Azot amoniacal 4. Azot amidic (din uree)	1. P₂O₅ solubil în apă 2. P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru 3. P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă		1. Azot total. 2. Dacă oricare dintre formele de azot de la 2 la 4 se află în cantităţi nu mai mici de 1% din masă, acestea trebuie declarate. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „Conţinut scăzut de biuret”.	1. Dacă P₂O₅ solubil în apă este mai mic de 2%, trebuie declarată numai solubilitatea (2). 2. Dacă P₂O₅ solubil în apă este cel puţin 2%, trebuie declarată solubilitatea (3) şi P₂O₅ solubil în apă. Îngrăşământul nu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi de calciu şi aluminiu, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi parţial solubilizaţi sau roci fosfatice naturale.
Soluţie de îngrăşământ NK	Produs obţinut pe cale chimică şi prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	15% (N + K₂O) Conţinut maxim de biuret − (N din uree) x 0,026	3% N 5% K₂O	1. Azot total 2. Azot nitric 3. Azot amoniacal 4. Azot amidic (din uree)		K₂O₅ solubil în apă	1. Azot total. 2. Dacă oricare dintre formele de azot de la 2 la 4 se află în cantităţi nu mai mici de 1% din masă, acestea trebuie declarate. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „Conţinut scăzut de biuret”.		1. Oxid de potasiu solubil în apă. 2. Cuvintele „Conţinut scăzut de cloruri” pot fi adăugate numai dacă conţinutul de clor nu depăşeşte 2%. 3. Conţinutul de cloruri trebuie declarat.
Suspensie de îngrăşământ NK	Produs în formă lichidă, în care nutrienţii provin din substanţe aflate în suspensie în apă şi în soluţie, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	18% (N + K₂O) Conţinut maxim de biuret: (N din uree) x 0,026	3% N 5% K₂O	1. Azot total 2. Azot nitric 3. Azot amoniacal 4. Azot amidic (din uree)		K₂O₅ solubil în apă	1. Azot total. 2. Dacă oricare dintre formele de azot de la 2 la 4 se află în cantităţi nu mai mici de 1% din masă, acestea trebuie declarate. Dacă conţinutul de biuret este mai mic de 0,2%, pot fi adăugate cuvintele „Conţinut scăzut de biuret”.		1. Oxid de potasiu solubil în apă. 2. Cuvintele „Conţinut scăzut de cloruri” pot fi adăugate numai dacă conţinutul de clor nu depăşeşte 2%. 3. Conţinutul de cloruri trebuie declarat.
Soluţie de îngrăşământ PK	Produs obţinut pe cale chimică şi prin dizolvare în apă, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine animală sau vegetală.	18% P₂O₅+ K₂O	5% P₂O₅ 5% K₂O		1. P₂O₅ solubil în apă	K₂O solubil în apă		P₂O₅ solubil în apă	1. Oxid de potasiu solubil în apă. 2. Cuvintele „Conţinut scăzut de cloruri” pot fi adăugate numai dacă conţinutul de clor nu depăşeşte 2%. 3. Conţinutul de cloruri trebuie declarat.
Suspensie de îngrăşământ PK	Produs în formă lichidă, în care nutrienţii provin din substanţe aflate în suspensie în apă şi în soluţie, fără adaosuri de nutrienţi organici de origine vegetală sau animală.	18% P₂O₅ + K₂O	5% P₂O₅ 5% K₂O		1. P₂O₅ solubil în apă. 2. P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru. 3. P₂O₅ solubil în citrat de amoniu neutru şi în apă	K₂O solubil în apă		1. Dacă P₂O₅ solubil în apă este mai mic de 2%, trebuie declarată numai solubilitatea (2). 2. Dacă P₂O₅ solubil în apă este de cel puţin 2%, trebuie declarată solubilitatea (3) şi P₂O₅ solubil în apă. Îngrăşământul nu trebuie să conţină zgură Thomas, fosfaţi de calciu şi aluminiu, fosfaţi calcinaţi, fosfaţi parţial solubilizaţi sau roci fosfatice naturale.	1. Oxid de potasiu solubil în apă. 2. Cuvintele „Conţinut scăzut de cloruri” pot fi adăugate numai dacă conţinutul de clor nu depăşeşte 2%. 3. Conţinutul de cloruri trebuie declarat.

ANEXA Nr. 1.D

ÎNGRĂŞĂMINTE CU MACROELEMENTE SECUNDARE (CALCIU, MAGNEZIU SAU SULF)

Nr. crt.	Denumirea	Datele privind metoda de obţinere şi componenţii principali	Conţinutul minim de nutrienţi (procente de masă). Datele privind modul de exprimare	Alte date privind denumirea	Conţinutul de nutrienţi ce trebuie declarat; formele şi solubilităţile a nutrienţilor. Alte cerinţe nutrienţilor; alte criterii
1	2	3	4	5	6
1.	Sulfat de calciu	Produs natural sau industrial ce conţine sulfat de calciu cu diferite grade de hidratare.	25% CaO 35% SO₃ Calciu şi sulf exprimate sub formă de CaO + SO₃ total. Fineţea de măcinare: − cel puţin 80% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 2 mm; − cel puţin 99% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 10 mm.	Se pot adăuga denumiri comerciale uzuale.	Trioxid de sulf total Opţional, CaO total
2.	Soluţie de clorură de calciu	Soluţie de clorură de calciu obţinută industrial.	12% CaO Calciu exprimat sub formă de CaO solubil în apă.		Oxid de calciu Opţional, pentru stropirea plantelor
3.	Sulf elementar	Produs rafinat relativ natural sau industrial.	98% S (245%:SO₃) Sulf exprimat ca SO₃ total.		Trioxid de sulf total
4.	Kiserită	Produs de origine minerală ce conţine drept component principal sulfatul de magneziu monohidrat.	24% MgO 45% SO₃ Magneziu şi sulf exprimate sub formă de oxid de magneziu şi trioxid de sulf solubil în apă.	Se pot adăuga denumiri comerciale uzuale.	Oxid de magneziu solubil în apă Opţional, trioxid de sulf solubil în apă
5.	Sulfat de magneziu	Produs ce conţine drept component principal sulfatul de magneziu heptahidrat.	15% MgO 28% SO₃ Magneziu şi sulf exprimate sub formă de oxid de magneziu şi trioxid de sulf solubil în apă.	Se pot adăuga denumiri comerciale uzuale.	Oxid de magneziu solubil în apă. Opţional, trioxid de sulf solubil în apă
5.1.	Soluţie de sulfat de magneziu	Produs obţinut prin dizolvarea în apă a sulfatului de magneziu provenit din procese industriale.	5% MgO 10% SO₃ Magneziu şi sulf exprimate sub formă de oxid de magneziu solubil în apă şi de anhidridă sulfurică solubilă în apă.	Pot fi adăugate denumiri comerciale uzuale.	Oxid de magneziu solubil în apă. Opţional, anhidridă sulfurică solubilă în apă
5.2.	Hidroxid de magneziu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal hidroxidul de magneziu.	60% MgO Dimensiunea particulelor − cel puţin 99% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm.		Oxid de magneziu total
5.3.	Suspensie de hidroxid de magneziu	Produs obţinut prin suspendarea tipului 5.2.	24% MgO.		Oxid de magneziu total
6.	Soluţie de clorură de magneziu	Produs obţinut prin dizolvarea clorurii de magneziu	13% MgO Magneziu exprimat sub formă obţinute industrial. de oxid de magneziu. Conţinutul maxim de calciu: 3%.		Oxid de magneziu

ANEXA Nr. 1.E.1

ÎNGRĂŞĂMINTE CU MICROELEMENTE

Nota 1: Un agent de chelare poate fi denumit prin intermediul iniţialelor sale prezentate în anexa nr. 1.E.5.

Nota 2: Dacă produsul nu lasă reziduu solid după dizolvarea în apă, el poate fi prezentat ca „pentru dizolvare”.

Nota 3: Acolo unde microelementele sunt prezente într-o formă chelată trebuie declarat domeniul de pH ce garantează stabilitatea fracţiunii chelate.

Nr. crt.	Denumirea	Datele privind metoda de obţinere şi componenţii principali	Conţinutul minim de nutrienţi (procente de masă). Datele privind modul de exprimare a nutrienţilor. Alte cerinţe	Alte date privind denumirea	Conţinutul de nutrienţi ce trebuie declarat; formele şi solubilităţile nutrienţilor; alte criterii
1	2	3	4	5	6
Bor
1a)	Acid boric	Produs obţinut prin acţiunea unui acid sulfuric asupra boraţilor.	14% B solubil în apă	Pot fi adăugate denumiri uzuale comerciale.	Bor solubil în apă (B)
1b)	Borat de sodiu	Produs obţinut pe cale chimică ce conţine drept component principal boratul de sodiu.	10% bor solubil în apă	Pot fi adăugate denumiri uzuale comerciale.	Bor solubil în apă (B)
1c)	Borat de calciu	Produs obţinut din colemanită sau pandermită, ce conţine drept component principal boratul de calciu.	7% B total Dimensiunea particulelor − cel puţin 98% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm.	Pot fi adăugate denumiri uzuale comerciale.	Bor total (B)
1d)	Bor etanolamină	Produs obţinut prin reacţia acidului boric cu etanolamină.	8% B solubil în apă		Bor solubil în apă (B)
1e)	Îngrăşăminte lichide cu bor	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 1a) şi/sau 1b) şi/sau 1d).	2% B solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele constituenţilor prezenţi.	Bor solubil în apă
1f)	Îngrăşăminte cu bor în suspensie	Produs obţinut prin suspendarea tipurilor 1a) şi/sau 1b) şi/sau 1d) constituenţilor prezenţi.	2% B solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele în apă.	Bor solubil în apă (B)
Cobalt
2a)	Sare de cobalt	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal o sare minerală de cobalt.	19% Co solubil în apă.	Denumirea trebuie să includă numele anionului sării.	Cobalt solubil în apă (Co)
2b)	Chelat de cobalt	Produs solubil în apă, obţinut prin combinarea chimică a cobaltului cu un agent de chelare.	2% Co solubil în apă, la care cel puţin 8/10 din valoarea declarată trebuie să fie chelată.	Numele agentului de chelare.	Cobalt solubil în apă (Co) Cobalt chelat (Co)
2c)	Îngrăşăminte lichide cu cobalt	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 2a) şi/sau unul dintre tipurile 2b) în apă.	2% Co solubil în apă.	Denumirea trebuie să includă: − denumirea (denumirile) anionului (anionilor) mineral(i).	Cobalt solubil în apă (Co) Cobalt chelat (Co) dacă este prezent
Cupru
3a)	Sare de cupru	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal o sare minerală de cupru.	20% Cu solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele anionului mineral.	Cupru solubil în apă (Cu)
3b)	Oxid de cupru	Produs obţinut pe cale chimică ce conţine drept component principal oxidul de cupru.	70% Cu total. Dimensiunea particulelor − cel puţin 98% trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm.		Cupru total (Cu)
3c)	Hidroxid de cupru	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal hidroxidul de cupru.	45% Cu total. Dimensiunea particulelor − cel puţin 98% trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm.		Cupru total (Cu)
3d)	Chelat de cupru	Produs solubil în apă, obţinut prin combinarea chimică a cuprului cu un agent de chelare.	9% Cu solubil în apă, din care cel puţin 8/10 din valoarea declarată trebuie să fie chelată.	Denumirea agentului de chelare.	Cupru solubil în apă (Cu) Cupru chelat (Cu)
3e)	Îngrăşământ pe bază de cupru	Produs obţinut prin amestecarea tipurilor 3a) şi/sau 3b) şi/sau 3c) şi/sau a unuia singur de tip 3d) şi, dacă este necesar, o umplutură inertă care nu este toxică şi nu conţine alţi nutrienţi.	5% Cu total	Denumirea trebuie să includă: a) denumirea (denumirile) componenţilor pe bază de cupru; b) denumirea oricărui agent de chelare, dacă acesta este prezent.	Cupru total (Cu) Cupru solubil în apă Cupru solubil în apă, dacă acesta corespunde întregii cantităţi de cupru din produs Cupru chelat, dacă acesta este prezent.
3f)	Îngrăşăminte lichide pe bază de cupru	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 3a) şi/sau 3d) în apă.	3% Cu solubil în apă	Denumirea trebuie să includă: a) denumirea anionului (anionilor) mineral(i); b) denumirea oricărui agent de chelare, dacă acesta este prezent.	Cupru solubil în apă (Cu) Cupru chelat, dacă acesta este prezent
3g)	Oxiclorură de cupru	Produs obţinut pe cale chimică ce conţine oxiclorură de cupru [Cu₂Cl(OH)₃] drept component principal.	50% Cu total Dimensiunea particulelor − cel puţin 98% trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm.		Cupru total (Cu)
3h)	Suspensie de oxiclorură de cupru	Produs obţinut prin suspendarea tipului 3g).	17% Cu total		Cupru total
Fier
4a)	Sare de fier	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal o sare minerală de fier.	12% Fe solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele anionului mineral.	Fier solubil în apă (Fe)
4b)	Chelat de fier	Produs solubil în apă, obţinut prin combinarea chimică a fierului cu un agent de chelare.	5% Fe solubil în apă, în care cel puţin 8/10 din valoarea declarată trebuie să fie chelată.	Denumirea agentului de chelare.	Fier solubil în apă (Fe) Fier chelat (Fe)
4c)	Îngrăşământ lichid cu fier	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 4a) şi/sau tipului 4b) în apă.	2% Fe solubil în apă	Denumirea trebuie să includă: a) denumirea (denumirile) anionului (anionilor) mineral(i); b) denumirea oricărui agent de chelare, dacă acesta este prezent.	Fier solubil în apă (Fe) Fier chelat (Fe), dacă acesta este prezent
Mangan
5a)	Sare de mangan	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine o sare minerală de mangan (Mn II) drept component principal	17% Mn solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele anionului de combinare.	Mangan solubil în apă (Mn)
5b)	Chelat de mangan	Produs solubil în apă, obţinut prin combinarea chimică a manganului cu un agent de chelare.	5% Mn solubil în apă, din care cel puţin 8/10 din valoarea declarată trebuie să fie chelată.	Denumirea agentului de chelare.	Mangan solubil în apă (Mn) Mangan chelat (Mn)
5c)	Oxid de mangan	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept componenţi principali oxizi de mangan.	40% Mn total Dimensiunea particulelor − cel puţin 80% din produs trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm		Mangan total (Mn)
5d)	Îngrăşăminte pe bază de mangan	Produs obţinut prin amestecarea tipurilor 5a) şi 5c).	17% Mn total	Denumirea trebuie să includă numele compuşilor cu mangan.	Total mangan (Mn) Mangan solubil în apă (Mn), dacă acesta reprezintă cel puţin 1/4 din manganul total
5e)	Îngrăşăminte lichide pe bază de mangan	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 5a) şi/sau a unuia din tipul 5b) în apă.	3% Mn solubil în apă	Denumirea trebuie să includă: a) numele anionului (anionilor) mineral(i); b) numele oricărui agent de chelare, dacă acesta este prezent.	Mangan solubil în apă (Mn) Mangan chelat (Mn), dacă acesta este prezent
Molibden
6a)	Molibdat de sodiu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal molibdatul de sodiu.	35% Mo solubil în apă		Molibden solubil în apă (Mo)
6b)	Molibdat de amoniu	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal molibdatul de amoniu.	50% Mo solubil în apă		Molibden solubil în apă (Mo)
6c)	Îngrăşământ pe bază de molibden	Produs obţinut prin amestecarea tipurilor 6a) şi 6b).	35% Mo solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele compuşilor cu molibden.
6d)	Îngrăşământ lichid pe bază de molibden	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 6a) şi/sau a unuia din tipul 6b) în apă	3% Mo solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele compusului (compuşilor) cu molibden.
Zinc
7a)	Sare de zinc	Produs obţinut pe cale chimică ce conţine drept component principal o sare minerală de zinc	15% Zn solubil în apă	Denumirea trebuie să includă numele anionului de combinare.	Zinc solubil în apă (Zn)
7b)	Chelat de zinc	Produs solubil în apă, obţinut prin combinarea chimică a zincului cu un agent de chelare	5% Zn solubil în apă, 8/10 din valoarea declarată trebuie să fie chelată.	Denumirea agentului de chelare	Zinc solubil în apă (Zn) Zinc chelat (Zn)
7c)	Oxid de zinc	Produs obţinut pe cale chimică, ce conţine drept component principal oxid de zinc.	70% Zn total Dimensiunea particulelor: cel puţin 80% trebuie să treacă printr-o sită cu dimensiunea ochiurilor de 0,063 mm		Zinc total (Zn)
7d)	Îngrăşământ pe bază de zinc	Produs obţinut prin amestecarea tipurilor 7a) şi 7c).	30% Zn total	Denumirea trebuie să includă numele compuşilor cu zinc prezenţi.	Zinc total (Zn). Zinc solubil în apă (Zn), dacă acesta reprezintă cel puţin 1/4 din zincul total (Zn).
7e)	Îngrăşăminte lichide pe bază de zinc	Produs obţinut prin dizolvarea tipurilor 7a) şi/sau a unuia de tip 7b) în apă.	3% Zinc solubil în apă	Denumirea trebuie să includă: a) numele anionului (anionilor) mineral(i); b) numele oricărui agent de chelare, dacă acesta este prezent.	Zinc solubil în apă. Zinc chelat (Zn), dacă acesta este prezent.

ANEXA Nr. 1.E.2.

CONŢINUTUL MINIM

de microelemente în procente de masă din îngrăşământ

Amestecuri solide sau fluide de microelemente

	Atunci când microelementul este prezent într-o formă care este:
	exclusiv minerală	chelată sau complexată
Pentru un microelement:
Bor (B)	0,2	0,2
Cobalt (Co)	0,02	0,02
Cupru (Cu)	0,5	0,1
Fier (Fe)	2,0	0,3
Mangan (Mn)	0,5	0,1
Molibden (Mo)	0,02	−
Zinc (Zn)	0,5	0,1

Cantitatea totală minimă de microelemente într-un amestec solid − 5% din masa îngrăşământului.

Cantitatea totală minimă de microelemente dintr-un amestec fluid − 2% din masa îngrăşământului.

ANEXA Nr. 1.E.3.

ÎNGRĂŞĂMINTE

ce conţin macroelemente principale şi/sau secundare cu microelemente destinate fertilizării solului

	Pentru culturi sau păşuni	Pentru horticultură (plante de ornament)
Bor (B)	0,01	0,01
Cobalt (Co)	0,002	−
Cupru (Cu)	0,01	0,002
Fier (Fe)	0,5	0,02
Mangan (Mn)	0,1	0,01
Molibden (Mo)	0,001	0,001
Zinc (Zn)	0,01	0,002

ANEXA Nr. 1.E.4.

ÎNGRĂŞĂMINTE

ce conţin macroelemente principale şi/sau secundare cu microelemente destinate fertilizării foliare

Bor (B)	0,01
Cobalt (Co)	0,002
Cupru (Cu)	0,002
Fier (Fe)	0,002
Mangan (Mn)	0,02
Molibden (Mo)	0,001
Zinc (Zn)	0,002

ANEXA Nr. 1.E.5.

LISTA

cuprinzând agenţii de complexare autorizaţi pentru microelemente

Definirea microelementelor complexate

Microelementele complexate sunt definite ca fiind acele combinaţii în care metalul este prezent sub formă de:

− produs chelat;
− produs complexat.
Produşi autorizaţi:
Agenţii de chelare
Acizii sau sărurile lor de sodiu, potasiu sau amoniu:
acid etilendiaminotetraacetic:	EDTA	C₁₀H₁₆O₈N₂
acid dietilentriaminopentaacetic:	DPTA	C₁₄H₂₃O₁₀N₃
acid etilendiamino-di-o hidroxifenil acetic:	EDDHA	C₁₈H₂₀O₆N₂
acid 2 hidroxidiamino-triacetic:	HEEDTA	C₁₀H₁₈O₇N₂
acid etilendiamino-di-o-hidroxi-p-metil fenil acetic:	EDDHMA	C₂₀H₂₄O₆N₂
acid etilendiamino-di-5carboxi-2-hidroxifenil acetic:	EDDCHA	C₂₀H₂₀O₁₀N₂

ANEXA Nr. 2

TOLERANŢE

privind abaterea permisă a valorii măsurate faţă de valoarea declarată a conţinutului de nutrient

a) Toleranţele redate în această anexă reprezintă abaterile permise ale valorii măsurate a nutrienţilor de la valoarea declarată.

b) Ele sunt destinate pentru determinarea variaţiilor acceptate în producţie, testare şi analiză.

c) Nu sunt permise toleranţe în legătură cu conţinutul minim şi maxim specificat în anexa nr. 1.

d) Acolo unde nu se dă nici un maxim nu există restricţii la un exces de nutrienţi peste valoarea declarată.

e) Toleranţele admise, referitoare la conţinutul de nutrienţi declarat la diverse tipuri de îngrăşăminte, sunt următoarele:

A. ÎNGRĂŞĂMINTE SIMPLE		Valoarea absolută în procente de masă, exprimată ca N, P₂O₅, K₂O, MgO, Cl
I. Îngrăşăminte azotoase
• azotat de calciu		0,4
• azotat de calciu şi magneziu		0,4
• azotat de sodiu		0,4
• azotat de Chile		0,4
• cianamidă de calciu		1,0
• cianamidă de calciu azotoasă		1,0
• sulfat de amoniu		0,3
• azotat de amoniu sau azotat de amoniu calciu (nitrocalcar):
− până la 32% (inclusiv)		0,8
− peste 32%		0,6
• sulfonitrat de amoniu		0,8
• sulfonitrat de magneziu		0,8
• azotat de amoniu şi magneziu		0,8
• uree 0,4 • soluţie nutritivă cu azot		0,6
• soluţie de azotat de amoniu-uree		0,6
• sulfat de amoniu-uree		0,5
• suspensie azotat de calciu		0,4
• soluţie nutritivă cu azot cu ureoformaldehidă		0,4
• suspensie nutritivă cu azot cu ureoformaldehidă		0,4
II. Îngrăşăminte fosfatice
• zgura Thomas:
− valoare exprimată ca 2% din greutate		0
− declaraţie exprimată ca o singură cifră		1,0
• alte îngrăşăminte fosfatice
P₂O₅ solubil în:	(numărul îngrăşământului din anexa nr. 1)
− acid mineral	(3, 6, 7)	0,8
− acid formic	(7)	0,8
− citrat de amoniu neutru	(2a, 2b, 2c)	0,8
− citrat de amoniu alcalin	(4, 5, 6)	0,8
− apă	(2a, 2b, 3)	0,9
III. Îngrăşăminte cu potasiu	(2c)	1,3
• kainit		1,5
• sare de kainit îmbogăţită		1,0
• muriat de potasiu (clorură de potasiu):
− până la 55% inclusiv		1,0
− peste 55%		0,5
• clorură de potasiu ce conţine sare de magneziu		1,5
• sulfat de potasiu		0,5
• sulfat de potasiu ce conţine sare de magneziu		1,5
IV. Alţi componenţi
− oxid de magneziu		0,9
− clor		0,2
B. ÎNGRĂŞĂMINTE COMPLEXE (COMPUSE)
1. Elemente nutritive:
− N		1,1
− P₂O₅		1,1
− K₂O		1,1
2. Abaterea negativă totală de la valoarea declarată:
− îngrăşăminte binare		1,5
− îngrăşăminte ternare		1,9

f) Toleranţa admisă referitor la conţinutul declarat pentru diversele forme de azot sau solubilităţile declarate ale pentaoxidului de fosfor este de 1/10 din conţinutul total de nutrienţi luat în considerare cu un maximum de 2% (procent de masă), prevăzându-se ca acest conţinut total al nutrientului să rămână în cadrul limitelor specificate în anexa nr. 1 şi al toleranţelor specificate la paragraful e) de mai sus.

Toleranţele permise la declararea conţinutului de calciu, magneziu, sodiu şi sulf vor fi de 1/4 din conţinutul declarat al acestor elemente, până la maximum 0,9% în termeni absoluţi pentru CaO, MgO, Na₂O şi SO₃; de exemplu: 0,64 pentru Ca, 0,55 pentru Mg, 0,67 pentru Na şi 0,36 pentru S.

Toleranţa permisă în ceea ce priveşte conţinutul declarat de microelemente va fi:

− 0,4% în termeni absoluţi, pentru un conţinut de mai mult de 2%;

− 1/5 din valoarea declarată, pentru un conţinut ce nu depăşeşte 2%.

ANEXA Nr. 3

CERINŢE IMPUSE

pentru identificarea îngrăşămintelor chimice, etichetarea sau marcarea ambalajelor

1. Marcajele de identificare obligatorii

a) Cuvintele „RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT” scrise cu majuscule.

b) Denumirea tipului de îngrăşământ chimic, în conformitate cu anexa nr. 1, şi numerele care indică conţinutul de nutrienţi, care pentru îngrăşămintele complexe (compuse) vor fi în ordinea stabilită conform denumirii produsului.

c)1. Conţinutul declarat pentru fiecare nutrient, inclusiv conţinutul declarat exprimat ca forme şi/sau solubilităţi, acolo unde acestea sunt specificate în anexa nr. 1.

c)2. Conţinutul nutrienţilor pentru îngrăşămintele compuse (complexe) şi simple trebuie să fie dat sub formă de pro cente de masă ca numere întregi sau, acolo unde este necesar, cu o zecimală şi pentru îngrăşămintele compuse (complexe), în următoarea ordine: N, P₂O₅ şi/sau P, K₂O şi/sau K.

c)3. Informaţiile suplimentare privind componenţii de fertilizare din îngrăşămintele lichide vor fi exprimate în termeni aproximativ echivalenţi de masă pe volum (kilograme pe hectolitru sau grame pe litru).

c)4. Cantităţile de îngrăşăminte lichide vor fi exprimate prin masă. Exprimarea cantităţilor de îngrăşăminte lichide prin volume va fi opţională.

c)5. Formele şi solubilităţile nutrienţilor trebuie să fie, de asemenea, exprimate sub formă de procente de masă din îngrăşământ, exceptând cazul în care anexa nr. 1 prevede explicit ca acest conţinut să fie altfel exprimat.

c)6. Nutrienţii trebuie specificaţi atât prin cuvinte, cât şi prin simbolurile lor chimice corespunzătoare [de exemplu: azot (N), fosfor (P), pentaoxid de fosfor (P₂O₅), potasiu (K), oxid de potasiu (K₂O), magneziu (Mg), oxid de magneziu (MgO), sodiu (Na), oxid de sodiu (NaO), sulf (S), trioxid de sulf (SO₃), calciu (Ca) şi oxid de calciu (CaO)].

c)7. Se poate prescrie pentru îngrăşămintele introduse pe piaţă ca indicaţia conţinutului de fosfor, potasiu sau magneziu să fie exprimată astfel:

− numai sub formă de oxid (PO, KO, MgO);

− numai sub formă elementară (P, K, Mg); sau

− în ambele forme simultan.

c)8. Dacă se recomandă exprimarea conţinutului de fosfor, potasiu şi magneziu sub formă de elemente, toate referinţele din anexa nr. 1, referitoare la forma oxidată, vor fi exprimate sub formă elementară, iar valorile numerice vor fi convertite, folosindu-se următorii factori:

− pentaoxid de fosfor (P₂O₅) x 0,436 = fosfor (P);

− oxid de potasiu (K₂O) x 0,83 = potasiu (K);

− oxid de magneziu (MgO) x 0,6 = magneziu (Mg).

c)9. Se va face o declaraţie cu privire la conţinutul numai în magneziu, sodiu şi sulf pentru îngrăşămintele la care se face referire în anexa nr. 1.D. dacă acestea conţin cel puţin:

− 2% oxid de magneziu (MgO), adică 1,2% Mg;

− 3% oxid de sodiu (Na₂O), adică 2,2% Na;

− 5% trioxid de sulf (SO₃), adică 2% S.

c)10. Trebuie declarat conţinutul de calciu ce se consideră a fi nutrient, numai pentru tipurile de îngrăşăminte 1 şi 2 listate în anexa nr. 1.D.

Conţinutul de calciu al îngrăşămintelor introduse pe piaţă se va exprima sub formă de oxid (CaO), sub formă elementară (Ca) sau sub ambele forme.

Pentru a transforma conţinutul de oxid de calciu în conţinut de calciu trebuie folosită următoarea formulă:

calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) x 0,715.

Conţinutul de calciu solubil din îngrăşămintele lichide, la care se face referire în anexa nr. 1.C, ce urmează să fie pulverizate foliar va fi menţionat numai dacă acesta atinge minimum 8% oxid de calciu (=5,7% Ca).

c)11. Conţinutul de magneziu, sodiu şi sulf al îngrăşămintelor introduse pe piaţă poate fi exprimat:

− sub formă de oxid (MgO, Na₂O, SO₃);

− sub formă elementară (Mg, Na, S); sau

− sub ambele forme.

Se vor folosi următoarele formule pentru a transforma conţinutul de oxid de sodiu şi trioxid de sulf în conţinut de sodiu şi sulf:

− sodiu (Na) = oxid de sodiu (Na2O) x 0,742;

− sulf (S) = trioxid de sulf (SO₃) x 0,400.

Dacă conţinutul de oxid este calculat, cifra obţinută se va rotunji la cea mai apropiată zecimală.

c)12. Marcajele obligatorii în scopuri de identificare:

a) denumirea tipului de îngrăşământ:

− fie în concordanţă cu anexa nr. 1 din prezenta hotărâre cu „tipul” urmat de „conţinând...” şi denumirile sau simbolurile chimice ale elementelor la care se face referire. Cifrele ce indică conţinutul elementelor pot fi urmate de cifre în paranteză pentru elementele cuprinse în anexa nr. 1;

− fie în conformitate cu anexa nr. 1;

b) conţinutul garantat al fiecărui nutrient, precum şi conţinutul garantat exprimat ca forme şi/sau solubilităţi, atunci când acestea sunt specificate în anexa nr. 1 cu privire la îngrăşăminte.

c) 13. Dacă îngrăşământul conţine mai multe elemente declarabile, conţinutul acestora va fi indicat în următoarea ordine: N, P₂O₅ şi/sau P, K₂O şi/sau K, CaO sau Ca, MgO şi/sau Mg, Na₂O şi/sau Na, SO₃ şi/sau S.

c)14. Declararea conţinutului de magneziu, sodiu şi sulf din îngrăşămintele cuprinse în anexa nr. 1.D trebuie făcută în una dintre modalităţile de mai jos:

− conţinutul total se exprimă ca procent de masă din îngrăşământ;

− când un element este total solubil în apă, va fi declarat numai conţinutul solubil în apă;

− conţinutul total şi conţinutul solubil în apă exprimat ca procente de masă din îngrăşământ când conţinutul solubil în apă este cel puţin o pătrime din conţinutul total.

Cantităţile conţinute trebuie să fie determinate în condiţiile specificate în metodele analitice prevăzute în anexa nr. 5.

c)15. Conţinutul în unul sau mai multe dintre următoarele microelemente: bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden sau zinc din îngrăşămintele listate în anexa nr. 1.E.1 trebuie declarat în cazul în care se îndeplinesc următoarele două condiţii:

− microelementele sunt adăugate şi prezente cel puţin în cantităţile minime specificate în anexele nr. 1.E.3 şi 1.E.4;

− îngrăşămintele trebuie să satisfacă în continuare cerinţele din anexa nr. 1.E.1;

Acolo unde microelementele sunt ingrediente normale ale materiilor prime şi sunt destinate să furnizeze elementele principale şi secundare, declararea acestora poate fi opţională cu condiţia ca aceste microelemente să fie prezente în cantităţi cel puţin egale cu cantităţile minime specificate în anexele nr. 1.E.3 şi 1.E.4.

c)16. Marcajele obligatorii pentru identificarea îngrăşămintelor cu microelemente trebuie să fie după cum urmează:

(i) denumirea tipului de îngrăşământ:

− fie în concordanţă cu anexa nr. 1.E.1;

− sau ca tip „Amestec de microelemente”, indicaţie urmată de denumirea microelementelor prezente sau de simbolurile lor chimice;

− sau în concordanţă cu anexa nr. 1.E.1, cu adăuga rea la denumirea tipului fie „cu microelemente”, fie „cu...” urmat de denumirea microelementului sau a microelementelor prezente ori de simbolurile lor chimice.

Numai numerele ce reprezintă conţinutul în elementele principale şi secundare precizate în prezenta hotărâre vor urma după denumirea tipului.

Când sunt prezente mai multe microelemente, acestea trebuie să fie scrise în ordinea alfabetică corespunzătoare simbolurilor lor chimice: B, Co, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn;

(ii) conţinutul garantat cu privire la fiecare nutrient şi conţinutul garantat exprimat ca forme şi/sau solubilităţi, acolo unde acestea sunt specificate în anexa nr. 1.E.1 pentru fiecare microelement prezent;

(iii) acolo unde toate microelementele sau o parte dintre ele sunt legate chimic de o moleculă organică, numele acelui element este apoi urmat de unul dintre următoarele calificative:

− „chelat cu...” (numele agentului de chelare sau prescurtarea lui, astfel cum a fost stabilit în anexa nr. 1.E.5 pct. 1);

Microelementul conţinut trebuie să fie exprimat ca pro cente de masă, în numere întregi, sau, acolo unde este necesar, cu o zecimală, pentru îngrăşămintele ce conţin numai un microelement (anexa nr. 1.E.1). Atunci când îngrăşămintele conţin mai multe microelemente numărul de zecimale pentru fiecare element urmează să fie stabilit în anexele nr. 1.E.2, 1.E.3 şi 1.E.4.

c)17. Pe eticheta sau pe documentele ce însoţesc pro dusele din anexele nr. 1.E.1. şi 1.E.2. trebuie înscrise sub declaraţiile obligatorii următoarele:

„A se folosi numai în caz de nevoie. A nu se depăşi rapoartele de diluţie potrivite.”

c)18. Microelementele conţinute în îngrăşăminte trebuie să fie declarate sub următoarea formă:

− pentru îngrăşămintele solide sau lichide conţinând numai unul dintre microelementele: B, Co, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn, prezentate în anexa nr. 1.E.1, în acord cu cerinţele declarate în coloana 6 din anexă;

− pentru îngrăşămintele (amestecuri de două sau mai multe îngrăşăminte) ce conţin cel puţin două microelemente diferite, prezentate în anexa nr. 1.E.1, prin indicarea:

− conţinutului total, exprimat ca procente de masă din îngrăşământ; şi

− conţinutului solubil în apă, exprimat ca procent de masă din îngrăşământ, când solubilitatea este cel puţin jumătate din conţinutul total.

În cazul în care microelementele sunt total solubile în apă va fi declarat numai conţinutul solubil în apă.

Conţinutul de microelemente din îngrăşăminte trebuie să fie determinat în condiţiile prezentate în cadrul metodelor de analiză prevăzute în anexa nr. 5.

În cazul în care microelementele sunt legate chimic de o moleculă organică conţinutul prezent în îngrăşământ trebuie să fie declarat imediat după conţinutul solubil în apă ca procent de masă din produs, urmat de unul dintre termenii „chelat cu ...” sau „complexat cu ...”, în care numele moleculei organice se declară conform anexei nr. 1.E.5. Numele moleculei organice poate fi înlocuit de iniţialele ei.

d) Greutatea netă sau brută garantată.

În cazul în care se menţionează greutatea brută, trebuie indicată alăturat tara.

e) Denumirea sau denumirea comercială ori marca fabricii şi adresa persoanei responsabile pentru comercializarea îngrăşămintelor, stabilită în România.

2. Cerinţe pentru etichetare

a) Etichetele sau marcajele imprimate pe ambalaj şi în care sunt redate elementele menţionate la pct. 1 trebuie să fie plasate într-o poziţie care atrage atenţia. Etichetele ataşabile trebuie fixate bine, oricare ar fi sistemul folosit pentru închiderea ambalajului. Dacă acest sistem constă dintr-un sigiliu de plumb sau alt tip de sigiliu, sigiliul trebuie să poarte numele sau marca persoanei responsabile la care se referă pct. 1 lit. e).

b) Marcajele la care se referă pct. 1 trebuie să fie şi trebuie să rămână neşterse şi foarte vizibile.

c) În cazul containerelor cu o cantitate de îngrăşăminte ce depăşeşte 100 kg şi al îngrăşămintelor vrac, o copie a documentelor care conţin marcajele de identificare va însoţi mărfurile şi va fi accesibilă pentru inspecţie.

ANEXA Nr. 4

METODE

de prelevare a probelor de îngrăşământ în vederea efectuării analizelor

INTRODUCERE

Prelevarea corectă a probelor este o operaţie dificilă, care solicită cea mai mare atenţie, în scopul obţinerii unei probe reprezentative.

Metoda de prelevare descrisă mai jos trebuie să fie aplicată cu strictă acurateţe de către specialişti cu experienţă în procedeele de prelevare convenţionale.

1. Obiective şi conţinut

Probele destinate unui control oficial pentru îngrăşăminte, pentru calitate şi compoziţie vor fi prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele astfel obţinute vor fi considerate drept reprezentative pentru porţiunile prelevate.

2. Inspectori specializaţi în prelevare de probe

Probele vor fi luate de inspectori specializaţi autorizaţi.

3. Definiţii

Porţiune prelevată − cantitate de produs constituind o unitate şi având caracteristici presupuse a fi uniforme.

Proba increment − cantitate luată dintr-un punct, din porţiunea prelevată.

Proba agregat − amestec de probe increment luate din aceeaşi porţiune prelevată.

Proba redusă − parte reprezentativă a probei agregat obţinută printr-un proces de reducere.

Proba finală − parte reprezentativă din proba redusă.

4. Aparatura

4.1. Aparatura de prelevare trebuie să fie făcută din materiale care să nu afecteze caracteristicile produselor ce urmează să fie prelevate.

4.2. Aparatura recomandată pentru prelevarea îngrăşămintelor solide

4.2.1. Prelevare manuală

4.2.1.1. Cupa cu fund plat şi cu pereţi verticali.

4.2.1.2. Racul de instrumentaţie (sperul) cu crăpătură în lung sau cu compartimente. Dimensiunile sperului trebuie să fie apropiate de caracteristicile probei prelevate (adâncimea containerului, dimensiunile sacului etc.) şi cu mărimea particulei de îngrăşământ.

4.2.2. Prelevare mecanică

Poate fi folosită aparatură mecanică aprobată pentru prelevarea îngrăşămintelor ce urmează să fie mutate.

4.2.3. Separator

Aparat proiectat pentru împărţirea eşantionului în părţi egale, ce poate fi utilizat pentru luarea probelor increment şi pentru pregătirea şi reducerea probelor finale.

4.3. Aparatura recomandată pentru prelevarea îngrăşămintelor lichide

4.3.1. Prelevare manuală

Tub deschis, sondă, sticlă sau alt echipament similar pentru a lua probe la întâmplare din porţiunea de verificat.

4.3.2. Prelevare mecanică

Aparat mecanic aprobat ce poate fi utilizat la prelevarea îngrăşămintelor lichide ce urmează să fie mutate.

5. Cerinţe cantitative

5.1. Proba prelevată

Dimensiunea probei prelevate trebuie să fie aleasă astfel încât fiecare dintre părţile sale componente să poată fi analizată.

5.2. Probele increment

5.2.1.	Îngrăşăminte solide în vrac sau îngrăşăminte lichide în containere ce depăşesc 100 kg	Numărul minim de probe increment
5.2.1.1.	Probe prelevate ce nu depăşesc 2,5 tone	7 (şapte)
5.2.1.2.	Probe prelevate ce depăşesc 2,5 tone până la 80 de tone	1)
5.2.1.3.	Probe prelevate ce depăşesc 80 tone	40
5.2.2.	Îngrăşăminte solide ambalate sau îngrăşăminte lichide în containere (= ambalaje) ce nu depăşesc 100 kg	Numărul minim de ambalaje din care se va lua proba2)
5.2.2.1.	Ambalaje ce depăşesc 1 kg
5.2.2.1.1.	Probe prelevate de mai puţin de 5 ambalaje	toate ambalajele
5.2.2.1.2.	Probe prelevate de 5 până la 16 ambalaje	4 (patru)
5.2.2.1.3.	Probe prelevate de 17 până la 400 ambalaje	1)
5.2.2.1.4.	Probe prelevate ce depăşesc 400 ambalaje	20 (douăzeci)
5.2.2.2.	Ambalaje ce nu depăşesc 1 kg	4 (patru)
5.3.	Proba agregat

Se solicită o singură probă agregat pentru porţiunea prelevată. Masa totală a probelor increment ce formează proba agregat trebuie să nu fie mai mică decât următoarele:

5.3.1.	Îngrăşăminte solide în vrac sau îngrăşăminte lichide în containere ce depăşesc 100 kg	4 kg
5.3.2.	Îngrăşăminte solide ambalate sau îngrăşăminte lichide în containere (= ambalaje) ce nu depăşesc 100 kg
5.3.2.1.	Ambalaje ce depăşesc 1 kg:	4 kg
5.3.2.2.	Ambalaje ce nu depăşesc 1 kg:	greutatea pentru conţinutul a patru ambalaje originale
5.3.3.	Proba pentru testarea azotatului de amoniu îngrăşământ	75 kg
5.4.	Probe finale

Proba agregat dă probele finale prin reducere, dacă este necesar. Este recomandată analiza pentru cel puţin o probă finală. Masa probei pentru analiză nu trebuie să fie mai mică de 500 g.

5.4.1.	Îngrăşăminte solide şi lichide	75 kg
5.4.2.	Proba pentru testarea azotatului de amoniu îngrăşământ

Proba agregat va da proba finală prin reducere, dacă este necesar.

5.4.2.1.	Masa minimă a probei finale pentru testele din anexa I:	1 kg
5.4.2.2.	Masa minimă a probei finale pentru testul din anexa II:	25 kg

6. Instrucţiuni pentru prelevarea, prepararea şi ambalarea probelor

6.1. Generalităţi

Probele trebuie prelevate şi preparate cât mai repede posibil, ţinându-se seama de măsurile de precauţie necesare pentru a se asigura că ele rămân reprezentative pentru îngrăşământul testat. Aparatura, suprafeţele şi containerele ce urmează să primească probele trebuie să fie uscate şi curate.

În cazul îngrăşămintelor lichide, dacă este posibil, proba prelevată va fi amestecată înainte de prelevare.

6.2. Probe increment

Probele increment trebuie luate la întâmplare din toată proba prelevată şi trebuie să fie de dimensiuni (mărimi) aproximativ egale.

6.2.1. Îngrăşăminte solide în vrac sau îngrăşăminte lichide în containere ce nu depăşesc 100 kg

Trebuie făcută o împărţire imaginară a probei prelevate într-un număr de părţi aproximativ egale. Un număr de părţi corespunzător numărului de probe increment solicitate conform pct. 5.2 va fi ales la întâmplare şi cel puţin o probă va fi luată din aceste părţi.

Acolo unde nu este posibilă îndeplinirea cerinţelor pct. 5.1, când probele de îngrăşăminte vrac sau de îngrăşăminte lichide în containere nu depăşesc 100 kg, probele se vor lua în momentul în care proba prelevată este mutată (încărcată sau descărcată).

În acest caz, probele vor fi preluate la întâmplare de la producători, aşa cum se arată mai sus, în momentul în care acestea sunt mutate.

6.2.2. Îngrăşăminte solide ambalate sau îngrăşăminte lichide în containere (= ambalaje) ce nu depăşesc 100 kg

După ce s-a selectat numărul solicitat de ambalaje pentru testare, după cum s-a indicat la pct. 5.2, o parte din conţinutul fiecărui ambalaj va fi mutat din nou. Dacă este necesar, probele vor fi luate separat, după golirea ambalajelor.

6.3. Pregătirea probei agregat

Probele increment vor fi amestecate pentru a forma o singură probă agregat.

6.4. Pregătirea probei finale

Materialul din proba agregat va fi amestecat cu atenţie3).

Dacă este necesar, proba globală va fi redusă la cel puţin 2 kg fie utilizând un separator mecanic, fie prin metoda sferturilor.

Vor fi pregătite cel puţin 3 probe finale în cantitate aproximativ egală, în acord cu cerinţele cantitative de la pct. 5.4. Fiecare probă va fi pusă într-un container etanş adecvat. Vor fi luate toate măsurile necesare pentru a evita orice modificare a caracteristicilor probei.

7. Ambalarea probelor finale

Containerele sau pachetele vor fi sigilate şi etichetate (eticheta va fi încorporată în partea sigilată), astfel încât acestea să nu poată fi deschise decât cu deteriorarea sigiliului.

8. Înregistrarea probei

Trebuie ţinut un sistem de înregistrare a fiecărei probe, permiţându-se astfel identificarea fără ambiguităţi a fiecărei porţiuni testate.

9. Destinaţia probelor

Pentru fiecare porţiune de probă, cel puţin o probă finală va fi trimisă cât mai repede posibil la un laborator analitic autorizat sau la o instituţie de testare, împreună cu toate informaţiile necesare în vederea efectuării analizei sau testării.

ANEXA Nr. 5

TIPURILE

metodelor de analiză pentru îngrăşămintele chimice

• Metoda 1 − Pregătirea probei pentru analiză

• Metodele 2 − Determinarea azotului

• Metodele 3 − Determinarea fosforului

• Metoda 4 − Determinarea potasiului

• Metodele 5 − Determinarea macroelementelor secundare

• Metoda 6 − Determinarea clorului

• Metodele 7 − Determinarea fineţei măcinării

• Metodele 8 − Analize speciale pentru îngrăşăminte simple pe bază de azotat de amoniu şi conţinut mare de azot

• Metodele 9 − Metode de determinare a microelementelor care se găsesc în cantităţi mai mici sau egale cu 10%

• Metodele 10 − Metode de determinare a microelementelor care se găsesc în cantităţi mai mari de 10%.

*) Fiecare colet sau sac expediat va fi prevăzut pe cât posibil cu informaţii tehnice completate de către persoana responsabilă cu marketingul. Aceste informaţii trebuie să indice utilizatorului modul de determinare a cantităţii şi a perioadei de aplicare, în funcţie de tipul şi de gradul de dezvoltare a culturii.

1) Dacă se obţine un număr fracţionar, el va fi rotunjit la următorul număr întreg.

2) Pentru ambalajele al căror conţinut nu depăşeşte 1 kg, proba increment va fi conţinutul unui ambalaj original

3) Toţi bulgării trebuie sfărâmaţi (dacă este necesar, aceştia se separă, se sfărâmă şi apoi se readuc în probă).