Hotărârea Guvernului nr. 514/1999 − Republicare*)

M. Of. nr. 371 din 3 mai 2005

 

H O T Ă R Â R E A   G U V E R N U L U I   Nr. 514/1999

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

 

Articol unic. − Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cuprinse în anexa care face parte din prezenta hotărâre.

 

ANEXĂ

 

N O R M E   M E T O D O L O G I C E

de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

CAPITOLUL I

Declararea şi preluarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

Art. 1. − (1) Deţinătorii de bunuri au obligaţia să declare bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi să le predea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la data primirii documentului care constituie titlu de proprietate a statului asupra acestora, cu excepţia bunurilor care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare şi a bunurilor prevăzute la art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/1999, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă.

(2) În cadrul termenului prevăzut la alin. (1) direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti sau administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, au obligaţia de a prelua bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

(3) Procedura de declarare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti sau la administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul acesteia, precum şi de către unităţile autorităţii vamale, se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu respectarea principiului teritorialităţii.

(4) Bunurile intrate în proprietatea privată a statului, care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, vor fi distruse pe cheltuiala deţinătorului sau, după caz, a persoanelor fizice ori juridice de la care au fost confiscate. Distrugerea acestor bunuri se va efectua în prezenţa şi cu confirmarea prin semnătură a unei comisii de preluare şi distrugere formate din câte un reprezentant desemnat de deţinător, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

(5) Comisia prevăzută la alin. (4) are ca atribuţii stabilirea bunurilor care îndeplinesc condiţiile de comercializare şi distrugerea celor care nu le îndeplinesc. Bunurile care îndeplinesc condiţiile de comercializare vor fi predate de deţinător organelor de valorificare, pe baza procesului-verbal de predare-primire.

(6) După distrugerea bunurilor comisia de preluare şi distrugere încheie un proces-verbal de distrugere, semnat pentru confirmare de membrii acesteia.

(7) Membrii comisiei de preluare şi distrugere prevăzute la alin. (4) pot fi şi membri ai comisiei de evaluare prevăzute la art. 11 alin. (1) din ordonanţă şi sunt numiţi prin decizia deţinătorului.

(8) Deţinătorii bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului au obligaţia să inventarieze bunurile respective, luând în acelaşi timp şi măsurile de păstrare şi de conservare corespunzătoare a acestora.

Art. 2. − (1) Declararea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se face pe bază de borderou la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori la administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(2) Predarea şi preluarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se consemnează într-un proces-verbal de predare-primire. Procesul-verbal de predare-primire şi borderoul prevăzut la alin. (1) cuprind datele de identificare a acestora, după caz:

a) numărul procesului-verbal, data, ora şi locul încheierii acestuia;

b) numărul curent;

c) denumirea, felul şi natura fiecărui bun, descrierea amănunţită;

d) unitatea de măsură;

e) cantitatea;

f) provenienţa − din import sau indigen;

g) marca, seria, anul de fabricaţie;

h) starea fizică − bun nou sau utilizat;

i) baza legală de trecere în proprietatea privată a statului;

j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului;

k) semnăturile de predare-primire.

(3) Procesul-verbal de predare-primire se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la deţinătorul bunurilor, iar celălalt exemplar se predă direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(4) Bunurile prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (4) din ordonanţă se declară, în termen de 48 de ore, direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. Aceste bunuri se predau de către deţinător, de îndată, persoanelor juridice specializate sau persoanelor fizice autorizate să comercializeze aceste bunuri către populaţie, în baza procesului-verbal de predare-primire, în care se înscrie cantitatea de bunuri predată. Procesul-verbal de predare-primire este înaintat, în termen de 48 de ore, organelor de valorificare şi este însoţit de o copie de pe nota de intrare-recepţie.

(5) Bunurile mobile şi imobile, titlurile de valoare care provin din succesiuni fără moştenitori legali sau testamentari, intră, potrivit legii, în proprietatea privată a statului după emiterea certificatului de vacanţă succesorală de către birourile notarilor publici.

(6) Bunurile mobile şi imobile, titlurile de valoare care provin din succesiuni fără moştenitori legali sau testamentari se valorifică, după obţinerea certificatului de vacanţă succesorală, inventarierea, preluarea şi evaluarea acestora, de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(7) Sumele consemnate, potrivit legii, în orice scop, pe numele persoanelor fizice sau juridice, la dispoziţia organelor judiciare, pentru care s-a dispus restituirea şi nu s-a cerut ridicarea lor de către cei care le-au depus ori de către cei care erau îndreptăţiţi să le ridice în termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare, se virează la bugetul de stat de către persoanele juridice care le au spre consemnare. Organele care au dispus consemnarea sumelor au obligaţia să le declare direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la împlinirea termenului legal de prescripţie.

(8) Bunurile mobile şi imobile, precum şi titlurile de valoare care provin din donaţii intră, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în baza unui act autentic întocmit de donator.

(9) Bunurile mobile şi imobile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, intră, de drept, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, titlul de proprietate constituindu-l încheierea judecătorului-delegat prin care s-a dispus radierea. Bunurile se predau de către lichidatori, pe bază de proces-verbal de predare-primire, organelor de valorificare.

(10) Mijloacele de plată în valută liber convertibilă, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se depun de către deţinătorii acestora, în termen de 48 de ore, în conturile în valută deschise pe seama organelor de valorificare la băncile comerciale selectate de acestea şi se declară organelor de valorificare în cadrul aceluiaşi termen, împreună cu o copie a actului de confiscare, în cazul confiscării. Selectarea băncilor se face în funcţie de facilităţile oferite care vor fi stabilite prin protocol.

(11) Valorificarea mijloacelor de plată în valută liber convertibilă, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se realizează prin virarea de către băncile comerciale, în contul 50.85 „Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, deschis pe seama organelor de valorificare la Trezoreria Statului, a contravalorii în lei a mijloacelor de plată în valută, în baza ordinului de vânzare de valută emis de organul de valorificare.

Art. 3. − (1) Persoana care găseşte un bun mobil care nu îi aparţine şi nu are posibilitatea să îl predea proprietarului este obligată să îl predea în termen de 10 zile unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială a fost găsit bunul respectiv. (2) Bunurile mobile părăsite în incinta punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat sau în apropierea acestora se predau de către persoana care le-a găsit organelor poliţiei de frontieră, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(3) Bunurile mobile părăsite, găsite în apropierea incintei punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, în zona frontierei de stat, se predau unităţilor poliţiei de frontieră pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(4) Procesul-verbal de predare-primire întocmit de organul de poliţie competent va cuprinde următoarele elemente:

a) data, locul întocmirii, numele, prenumele şi gradul lucrătorului de poliţie, precum şi unitatea din care acesta face parte;

b) identitatea persoanei care a găsit bunul;

c) descrierea amănunţită a bunului şi a împrejurărilor în care acesta a fost găsit;

d) datele de identificare a proprietarului bunului găsit, atunci când acesta este cunoscut.

(5) Procesul-verbal de predare-primire prevăzut la alin. (4) se întocmeşte şi în situaţia în care organele de poliţie sunt sesizate din oficiu cu privire la existenţa unui bun mobil părăsit în raza teritorială de competenţă.

Art. 4. − (1) Bunurile mobile prevăzute la art. 3 alin. (1),

(2) şi (3) se păstrează pe o perioadă de un an, în încăperi special amenajate, în incinta unităţilor de poliţie, luându-se măsuri de păstrare şi de conservare corespunzătoare a acestora, până la predarea lor efectivă spre valorificare.

(2) Termenul de un an în care bunurile părăsite trebuie păstrate de către organele de poliţie competente curge de la data întocmirii procesului-verbal de predare-primire a acestora.

(3) În situaţia în care proprietarul sau moştenitorii legali ai acestuia se prezintă la unitatea de poliţie competentă înainte de expirarea termenului de un an, acesta intră în posesia bunului reclamat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire în care se vor consemna şi împrejurările în care bunul a fost părăsit.

(4) Bunurile mobile abandonate, ai căror proprietari au fost identificaţi, dar au renunţat, printr-o declaraţie scrisă pe propria răspundere, la exercitarea dreptului de proprietate asupra acestora, se predau de îndată direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, în vederea valorificării.

(5) Bunurile mobile pentru care s-a dispus restituirea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau prin ordonanţa procurorului se consideră abandonate dacă proprietarul sau persoana îndreptăţită nu se prezintă pentru a le ridica în termen de un an de la data comunicării. Bunurile respective se predau de îndată unităţilor prevăzute la alin. (4).

CAPITOLUL II

Evaluarea şi valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

A. Atestarea calităţii bunurilor

Art. 5. − (1) Bunurile de consum alimentar şi materiile prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate, precum şi cele care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare se supun valorificării fără a fi necesar avizul de calitate, în condiţiile în care se încadrează în termenul de valabilitate menţionat pe ambalaj. În situaţia în care pentru aceste bunuri se depăşeşte termenul de valabilitate menţionat pe ambalaj este interzisă valorificarea lor pentru consumul uman. Valorificarea acestora se face en detail sau angro, cu plata integrală sau în maximum 5 zile lucrătoare de la data vânzării.

(2) În situaţia în care există incertitudini privind calitatea sau termenul de valabilitate a bunurilor se obţine avizul de calitate prin care se atestă că acestea sunt apte pentru a fi comercializate.

(3) Pentru bunurile pe al căror ambalaj nu este înscris termenul de valabilitate se solicită avizul de calitate prin care se atestă că acestea sunt apte pentru a fi comercializate.

(4) Avizul de calitate prevăzut la alin. (2) şi (3) se emite de îndată de instituţiile care deţin laboratoare de specialitate şi care sunt autorizate în acest sens.

(5) Prin bun cu grad ridicat de perisabilitate se înţelege bunul care înregistrează scăzăminte în timpul transportului, depozitării şi desfacerii, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, scurgeri, spargeri, fărâmiţare, refrigerare, congelare, decongelare, fermentare sau alte procese biofizice asemănătoare în procesul de comercializare.

Art. 6. − Instituţiile abilitate prin lege să ateste calitatea mărfurilor în vederea comercializării sunt obligate să emită avizul de calitate în termen de maximum 15 zile de la data solicitării acestuia de către organul de valorificare, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 5 alin. (4).

B. Evaluarea bunurilor

Art. 7. − (1) După preluarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului comisia de evaluare procedează la evaluarea acestora în maximum 21 de zile, cu excepţia bunurilor care necesită expertizarea în vederea evaluării.

(2) Rezultatele evaluării sunt consemnate într-un proces-verbal de evaluare întocmit de comisia de evaluare în 3 exemplare, semnat de membrii acesteia şi avizat de directorul executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi, după caz, de şeful administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(3) Activitatea de ansamblu a comisiei de evaluare este coordonată de directorul executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori de şefii administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, care soluţionează şi eventualele probleme divergente care pot apărea pe parcurs între membrii comisiei de evaluare.

(4) Comisia de evaluare se întruneşte ori de câte ori este necesar.

(5) Directorul executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori, după caz, şeful administraţiei publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti stabileşte prin decizie componenţa comisiei de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, în scopul înlocuirii operative a membrilor comisiei în cazul absenţei acestora. Prezenţa membrilor comisiei de evaluare este obligatorie.

(6) În cazul bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care sunt valorificate de administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, comisia de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, se constituie în baza deciziei şefului administraţiei finanţelor publice de sector.

Art. 8. − (1) La evaluarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, comisia de evaluare va avea în vedere preţul actual pentru produse identice sau similare, din care se deduc adaosul comercial, taxa pe valoarea adăugată aferentă adaosului comercial, accizele şi care se corectează, după caz, în funcţie de următoarele criterii:

a) gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor respective;

b) utilitatea bunurilor pentru potenţialii cumpărători;

c) cantitatea (volumul) bunurilor respective;

d) caracterul sezonier al bunurilor;

e) termenul de valabilitate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică tuturor bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, inclusiv celor pentru care prin legi speciale se stabilesc preţuri impuse.

Art. 9. − (1) Pentru buna desfăşurare a activităţii de evaluare, prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori a şefului administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, pot fi numite subcomisii ale comisiei de evaluare, care asigură informaţii scrise privind preţurile actuale pentru produse identice sau similare, în vederea evaluării bunurilor.

(2) În situaţii justificate, în funcţie de natura bunurilor, comisia de evaluare poate apela la serviciile unor evaluatori specializaţi, valoarea stabilită de către aceştia putând fi acceptată sau corectată de comisia de evaluare.

(3) Membrii comisiei de evaluare primesc, fiecare, o indemnizaţie lunară fixă, stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu condiţia întrunirii comisiei de evaluare cel puţin o dată pe lună.

(4) În situaţia în care comisia de evaluare se întruneşte de mai multe ori pe lună, iar la aceasta participă atât membrul plin, cât şi membrul supleant, membrul supleant va primi o indemnizaţie lunară la nivelul celei stabilite pentru membrul plin prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu condiţia motivării absenţei membrului plin.

(5) Membrii comisiei de evaluare nu pot face parte din comisia de licitaţie.

Art. 10. − (1) Bunurile de consum alimentar şi materiile prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animalele şi păsările vii, precum şi bunurile al căror termen de garanţie expiră înainte de data rămânerii definitive a hotărârii ce se pronunţă în litigiul al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare sunt valorificate de persoanele juridice specializate sau de persoanele fizice autorizate să comercializeze aceste bunuri către populaţie.

(2) Valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face la preţul cu ridicata practicat în zonă, care poate fi preţul stabilit pentru ultima intrare, după caz, fără efectuarea procedurilor de evaluare.

Art. 11. − (1) În cazul bunurilor care nu au putut fi valorificate prin magazinele proprii, direct de la locul de depozitare sau de la locul de deţinere, precum şi în regim de consignaţie, în termen de 30 de zile de la data punerii în vânzare, comisia de evaluare poate proceda la reducerea preţurilor stabilite iniţial cu până la 30% din valoarea stabilită.

(2) În intervalul de 150 de zile de la data primei evaluări se pot face mai multe reevaluări succesive, în sensul majorării sau al reducerii preţului bunurilor, în funcţie de decizia comisiei de evaluare. Reducerea preţurilor bunurilor poate fi făcută până la 75% din preţul stabilit iniţial.

(3) După expirarea termenului de 180 de zile de la data punerii în vânzare, cu aprobarea directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, respectiv a şefului administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, bunurile pot fi valorificate la un preţ care nu poate fi mai mic decât cel oferit de unităţile de colectare şi valorificare a deşeurilor.

Art. 12 − În cazul bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi care conţin copii ilegale ale operelor prevăzute la art. 7 şi 8 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, se procedează după cum urmează:

a) organele deţinătoare au obligaţia să depună bunurile respective la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în vederea distrugerii de către comisia de distrugere constituită în conformitate cu prevederile art. 5 din Normele metodologice privind modul de depunere şi de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau a copertelor confiscate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/2000;

b) stocurile de astfel de bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii şi comercializării neautorizate a fonogramelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 624/2001, cu modificările ulterioare, se distrug de către organul de valorificare, cu înştiinţarea în prealabil a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

C. Valorificarea bunurilor

Art. 13. − (1) Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică de către organele de valorificare prin magazine proprii, direct de la locul de depozitare sau de la locul la care acestea se află, prin licitaţie publică, în regim de consignaţie ori prin bursele de mărfuri, după caz.

(2) Alegerea metodei de valorificare se face de către directorul executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, respectiv şeful administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(3) Valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, care nu se află pe teritoriul României, se face conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului afacerilor externe, având în vedere locul unde acestea se află.

Art. 14. − (1) Magazine proprii se pot organiza de către organul de valorificare în condiţiile în care volumul bunurilor ce urmează să fie vândute asigură continuitate în funcţionarea acestora.

(2) Vânzarea bunurilor prin magazine proprii se poate face en detail şi/sau angro, la valoarea stabilită de comisia de evaluare.

(3) Vânzarea bunurilor în sistem angro se poate face cu plata integrală sau eşalonat pe o perioadă de maximum 12 luni. În cazul vânzării în rate persoana fizică sau juridică prezintă o garanţie bancară reprezentând contravaloarea a trei rate lunare şi plăteşte, în momentul ridicării bunurilor, minimum 50% din valoarea acestora. Ratele lunare se actualizează în funcţie de taxa oficială a scontului stabilită de Banca Naţională a României.

(4) Vânzarea bunurilor de la locul de depozitare sau de la locul unde acestea se află, în sistem angro, se face pe bază de factură fiscală.

(5) În cazul valorificării bunurilor prevăzute la art. 10 persoanele juridice specializate sau persoanele fizice autorizate să comercializeze aceste bunuri virează la bugetul de stat sumele încasate după deducerea adaosului comercial sau a comisionului, după caz, şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, în maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării contravalorii bunurilor.

Art. 15. − (1) Bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică numai prin licitaţie publică.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1):

a) terenurile agricole situate în extravilan;

b) bunurile imobile grevate de datorii înscrise în pasivul succesoral;

c) bunurile imobile constând în locuinţe, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, dacă aparţin statului, care nu se valorifică în termen de 180 de zile de la data evaluării;

d) bunurile imobile deţinute de stat în cotă indiviză.

(3) Terenurile agricole situate în extravilan se valorifică cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendaşilor, potrivit legislaţiei privind circulaţia juridică a terenurilor.

(4) Dacă în termen de 45 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemţiune nu şi-a manifestat dorinţa de a cumpăra terenul, acesta se vinde liber, conform prevederilor alin. (1).

(5) Bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, grevate de datorii înscrise în pasivul succesoral, pot fi valorificate direct către titularul dreptului de creanţă, cu condiţia ca acesta să-şi exprime opţiunea de cumpărare şi să ofere preţul stabilit de comisia de evaluare în baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, în termen de 30 de zile de la data primirii înştiinţării în acest sens din partea organului de valorificare. În acest caz, creanţa asupra statului, atestată de certificatul de vacanţă succesorală, se stinge prin compensare cu creanţa statului asupra cumpărătorului, reprezentând contravaloarea imobilului, în conformitate cu prevederile art. 111 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după achitarea de către cumpărător a diferenţei în contul 50.85 „Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Diferenţa dintre contravaloarea imobilului şi datoria care grevează imobilul se achită în termen de 30 de zile de la depunerea ofertei de cumpărare. În caz contrar, precum şi în cazul în care titularul dreptului de creanţă nu şi-a exprimat opţiunea de cumpărare în condiţiile şi termenul de mai sus, se procedează la valorificarea imobilului prin licitaţie publică. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (2) lit. c) curge de la data la care se trece la valorificarea prin licitaţie publică. Contractul de vânzare-cumpărare se încheie în formă autentică în termen de 30 de zile de la data achitării diferenţei prevăzute mai sus.

(6) Bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului ce provin din succesiuni vacante, constând în locuinţe, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, care nu se valorifică în termen de 180 de zile de la data evaluării, trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi municipiilor şi în administrarea consiliilor locale, cu destinaţia de locuinţe sociale, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea organelor de valorificare.

(7) Bunurile imobile deţinute de stat în cotă indiviză se valorifică direct către coproprietari, dacă aceştia oferă cel puţin preţul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, în termen de 30 de zile de la data notificării în acest sens de către organele de valorificare, şi achită integral suma în termen de 30 de zile de la data depunerii ofertei de cumpărare. În cazul în care unii dintre coproprietari nu depun oferta de cumpărare în termenul de mai sus, vânzarea directă a cotei deţinute de stat se face către cei care au depus oferta. În cazul acestor bunuri imobile, nu se aplică termenul prevăzut la alin. (6).

(8) Valoarea de pornire a licitaţiei este stabilită de comisia de evaluare.

(9) În vederea organizării licitaţiei se publică în presă anunţuri de vânzare, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii privind organizarea licitaţiei:

a) data, ora şi locul organizării licitaţiei;

b) valoarea de pornire a licitaţiei;

c) descrierea bunurilor supuse licitaţiei;

d) pasul licitaţiei, stabilit procentual sau valoric. Se pot utiliza în plus şi alte forme de publicitate.

(10) Publicarea anunţului de vânzare se face în cel mult 10 zile lucrătoare după evaluarea bunurilor.

(11) Licitaţia publică se desfăşoară în minimum 5 zile şi maximum 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului de vânzare.

(12) Lista cuprinzând bunurile ce fac obiectul licitaţiei publice se afişează la sediul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, respectiv al administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, începând cu data publicării anunţului de vânzare, iar alte informaţii necesare se pun la dispoziţie celor interesaţi de către serviciile sau birourile de valorificare.

(13) Lista cuprinzând bunurile care fac obiectul licitaţiei publice poate fi publicată şi în presa centrală sau locală, precum şi prin Internet, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

(14) Licitaţia publică are loc în prezenţa unei comisii formate din 3 membri, desemnaţi prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin decizie a şefului administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(15) Comisia de licitaţie verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la licitaţie şi întocmeşte lista cuprinzând persoanele acceptate la licitaţie. Garanţia de participare la licitaţie se depune de către participanţii la licitaţie în contul 50.05 „Disponibil din sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate”, deschis la unităţile Trezoreriei Statului pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, respectiv a administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(16) La licitaţia publică pot participa atât persoanele fizice, cât şi juridice, cu următoarele condiţii:

a) înscrierea la licitaţie pe baza unei cereri;

b) plata unei garanţii de participare la licitaţie, reprezentând cel puţin 10% din valoarea de pornire a licitaţiei;

c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de naţionalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului;

e) pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română şi legalizat;

f) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe paşaport;

h) dovada, emisă de creditorii fiscali, că nu are obligaţii fiscale restante.

(17) Licitaţia publică se desfăşoară în locul, la data şi la ora indicate în anunţul de vânzare, dacă sunt cel puţin 2 ofertanţi.

(18) Licitaţia publică se reia în situaţia în care nu se prezintă 2 ofertanţi sau nu se obţine valoarea de pornire a licitaţiei. În aceste situaţii se întocmeşte un proces-verbal de desfăşurare, semnat de toţi membrii comisiei de licitaţie, iar comisia de evaluare va proceda la reducerea preţului bunurilor licitate, în termen de cel mult 10 zile de la data licitaţiei, prin reducerea preţului de vânzare cu cel mult 50% din cel stabilit iniţial.

(19) Data reluării licitaţiei publice se stabileşte de către comisia de licitaţie, în termen de maximum 30 de zile de la data primei licitaţii.

(20) După reevaluarea bunurilor, noua valoare stabilită de comisia de evaluare constituie valoarea de pornire a licitaţiei.

(21) Dacă la a doua licitaţie publică nu se prezintă nici un ofertant, bunurile pot fi supuse valorificării prin celelalte metode prevăzute la art. 13 alin. (1).

(22) Dacă la a doua licitaţie publică se prezintă un singur ofertant şi acesta îndeplineşte condiţiile de participare, el este admis şi are loc negocierea preţului de vânzare a bunurilor.

(23) În situaţia în care nu se obţine valoarea de pornire a celei de-a doua licitaţii publice, inclusiv în cazul negocierii cu un singur ofertant, se întocmeşte un proces-verbal de desfăşurare, semnat de toţi membrii comisiei de licitaţie, şi licitaţia se reia. În această situaţie comisia de evaluare procedează la reducerea preţului bunurilor supuse licitaţiei, în termen de 10 zile de la data licitaţiei, astfel încât reducerea totală a preţului de vânzare, după cele 3 licitaţii, să nu depăşească 75% din valoarea iniţială. Comisia de licitaţie stabileşte data celei de-a treia licitaţii publice, în termen de cel mult 30 de zile de la data licitaţiei anterioare. În cazul în care la cea de-a treia licitaţie publică se prezintă un singur ofertant, se procedează la negocierea preţului de vânzare cu acesta, care nu poate fi mai mic de 25% din valoarea stabilită iniţial de comisia de evaluare. (24) În cazul în care bunurile nu se valorifică nici în urma celei de-a treia licitaţii publice, se pot utiliza alte metode de valorificare.

(25) Publicarea anunţului de vânzare este obligatorie înaintea fiecărei licitaţii publice, în aceleaşi condiţii ca şi în cazul primei licitaţii.

(26) Pasul de licitare se stabileşte înaintea fiecărei licitaţii publice, în sumă absolută sau în procente din valoarea de pornire a licitaţiei, de către serviciul sau biroul de valorificare din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori al administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(27) Plata contravalorii mărfurilor se face integral la preluarea acestora de către câştigătorul licitaţiei sau în rate, cu garanţie bancară reprezentând contravaloarea a trei rate lunare, câştigătorul licitaţiei plătind în momentul ridicării bunurilor minimum 50% din valoarea adjudecată. Ratele lunare se actualizează în funcţie de nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

(28) După fiecare licitaţie publică se întocmeşte un proces-verbal de licitaţie în care se consemnează rezultatele acesteia şi care se semnează de toţi membrii comisiei de licitaţie şi de ofertanţi. Adjudecatarul primeşte din partea comisiei de licitaţie procesul-verbal de licitaţie şi preia bunurile în baza documentului „factură fiscală”, care constituie titlul de proprietate asupra bunurilor.

(29) Garanţia depusă de participanţii la licitaţie se restituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii licitaţiei. În cazul adjudecatarului, aceasta se reţine în contul preţului, organul de valorificare virând suma în contul 50.85 «Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare», deschis la Trezoreria Statului.

(30) În cazul neprezentării la licitaţie, precum şi al ofertanţilor care refuză semnarea procesului-verbal de licitaţie, garanţia nu se restituie, devine venit la bugetul statului şi se virează în contul 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii”.

(31) Adjudecatarul este obligat să plătească preţul, diminuat cu contravaloarea garanţiei, în termen de cel mult 5 zile de la data licitaţiei. Procesul-verbal de licitaţie constituie titlu de creanţă asupra adjudecatarului, pentru suma de mai sus.

(32) În cazul în care se stabileşte ca plata să se facă integral la preluarea bunurilor, iar adjudecatarul nu achită suma datorată în vederea preluării acestora în maximum 5 zile lucrătoare de la adjudecarea bunurilor, acesta pierde dreptul la restituirea garanţiei, iar licitaţia se reia în cel mult 15 zile lucrătoare de la data adjudecării, cu aceeaşi valoare de pornire ca şi licitaţia anterioară.

(33) În situaţia prevăzută la alin. (32), din garanţia depusă se vor acoperi, în ordine: cheltuielile ocazionate de organizarea unei noi licitaţii şi diferenţa de preţ, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie va fi mai mic.

(34) În cazul în care garanţia depusă depăşeşte sumele prevăzute la alin. (33), suma rămasă din garanţie după acoperirea acestora se virează la bugetul statului, în contul 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii”. În caz contrar, fostul adjudecatar este obligat la plata cheltuielilor ocazionate de organizarea unei noi licitaţii publice şi, după caz, a diferenţei de preţ rămase neacoperite din garanţia depusă.

(35) În situaţia prevăzută la alin. (32), adjudecatarul datorează dobânzi şi, după caz, penalităţi de întârziere pentru neachitarea obligaţiei faţă de bugetul statului, stabilită prin procesul-verbal de licitaţie, conform alin. (31), până la stingerea creanţei. În acest caz, creanţa se stinge prin achitarea contravalorii bunurilor de către noul adjudecatar, precum şi a diferenţei de preţ de către vechiul adjudecatar, dacă este cazul.

(36) În situaţia prevăzută la alin. (32), adjudecatarul poate intra în posesia bunurilor achitând suma prevăzută la alin. (31), împreună cu dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente şi cheltuielile ocazionate de organizarea următoarei licitaţii, rămase neacoperite din garanţie, dacă este cazul, până cu o zi înainte de data organizării acesteia. În acest caz, noua licitaţie nu va mai avea loc.

(37) Dacă adjudecatarul care nu a achitat în termen suma datorată nu procedează conform alin. (36), nu are dreptul de a participa la următoarea licitaţie.

(38) În cazul reluării licitaţiei conform alin. (32), comisia de licitaţie stabileşte sumele datorate de primul adjudecatar, respectiv diferenţa de preţ şi cheltuielile ocazionate de organizarea licitaţiei, rămase neacoperite de garanţia depusă. Aceste sume sunt consemnate în procesul-verbal de licitaţie, care se comunică şi primului adjudecatar.

(39) Obligaţiile de plată accesorii, prevăzute la alin. (35), se stabilesc conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16. − (1) Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică şi în regim de consignaţie, precum şi prin societăţi comerciale tip consignaţie, pe baza principiului licitării comisionului în cadrul limitei de 0,5−20% din valoarea bunurilor, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată aferentă comisionului. Preţul rezultat se rotunjeşte în plus cu până la 1.000 lei.

(2) Licitarea comisionului se poate face la începutul anului sau ori de câte ori este necesar, cu condiţia ca la stabilirea acestuia comisia de licitaţie să aibă în vedere criteriile stabilite la alin. (3).

(3) La stabilirea comisionului comisia de licitaţie trebuie să aibă în vedere următoarele criterii, după caz:

− volumul de marfă care poate fi preluat pentru valorificare;

− vadul comercial al comisionarului;

− respectarea obligaţiilor privind plata contravalorii bunurilor sau plata în avans.

(4) Din valoarea încasată din valorificarea bunurilor comisionarul va reţine comisionul adjudecat şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, iar diferenţa se face venit la bugetul de stat.

(5) Societatea comercială care preia spre vânzare bunuri în regim de consignaţie desface bunurile respective la preţul stabilit de comisia de evaluare, în care este inclus comisionul şi la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestuia.

(6) Plata contravalorii bunurilor vândute se face integral sau pe măsura vânzării, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data vânzării.

(7) Pentru nevărsarea la termen a sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, organele de valorificare calculează dobânzi şi penalităţi potrivit legislaţiei fiscale în materie.

Art. 17. − (1) Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică şi prin intermediul burselor de mărfuri, în baza prevederilor legale în acest sens.

(2) Titlurile de valoare intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică pe piaţa valorilor mobiliare conform legislaţiei în vigoare.

Art. 18. − Dacă în termen de 150 de zile de la prima reevaluare a bunurilor acestea nu se valorifică prin modalităţile prevăzute la art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998, cu modificările şi completările ulterioare, se poate proceda la:

− atribuirea gratuită în condiţiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998, cu modificările şi completările ulterioare;

− valorificarea prin unităţile de colectare şi valorificare a deşeurilor;

− dezmembrarea bunurilor şi valorificarea componentelor rezultate, inclusiv a ambalajelor, după caz;

− distrugerea bunurilor sau a componentelor acestora.

Art. 19. − (1) Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului pot fi valorificate prin intermediul altor organe de valorificare din structura Ministerului Finanţelor Publice, la propunerea serviciului sau a biroului de valorificare, în baza deciziei directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori a şefului administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(2) Lista bunurilor greu vandabile, cuprinzând denumirea, felul şi natura fiecărui bun, unitatea de măsură, cantitatea, valoarea stabilită de comisia de evaluare, provenienţa, marca, seria, anul de fabricaţie, starea fizică şi baza legală de trecere în proprietatea privată a statului, se transmite trimestrial spre analiză organelor de valorificare din structura Ministerului Finanţelor Publice.

(3) În cazul în care alte organe de valorificare îşi manifestă interesul faţă de preluarea, în vederea valorificării, a bunurilor respective, va fi încheiat un protocol între conducătorii organelor de valorificare respective. Din sumele încasate din valorificarea acestor bunuri se acoperă toate cheltuielile aferente valorificării, iar diferenţa se varsă la bugetul de stat de către organul de valorificare.

CAPITOLUL III

Atribuirea, cu titlu gratuit, a unor categorii de bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

Art. 20. − (1) Ministerul Finanţelor Publice poate transmite sau, după caz, poate propune Guvernului transmiterea cu titlu gratuit a unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului unor persoane fizice sau juridice, astfel:

a) Secretariatului General al Guvernului − autovehicule, ambulanţe sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiuni şi motoare ataşabile acestora.

Repartizarea acestor bunuri se face de către o comisie interministerială care va funcţiona pe lângă Secretariatul General al Guvernului, constituită prin decizie a primului-ministru, formată din reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Transmiterea cu titlu gratuit a acestor bunuri se face prin comunicare periodică Secretariatului General al Guvernului, pe baza datelor centralizate de la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi de la administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a comunica lunar, Ministerului Finanţelor Publice, situaţia nominală privind autovehiculele, ambulanţele sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunile şi motoarele ataşabile acestora, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, până la data de 5 a lunii următoare, conform anexei nr. 1.

Înscrierea în situaţia lunară înaintată Ministerului Finanţelor Publice trebuie să cuprindă numai autovehiculele, ambulanţele sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunile şi motoarele ataşabile acestora, care au o situaţie clară din punct de vedere juridic, în sensul că au intrat definitiv în proprietatea privată a statului. Situaţiile lunare cuprind autovehiculele care sunt în stare de funcţionare şi corespund din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, conform legislaţiei în vigoare. Se înscriu în situaţiile lunare şi autovehiculele care nu se încadrează în prevederile privind emisiile poluante, dar îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege pentru a circula pe drumurile publice.

În raportul de expertiză tehnică se va preciza în mod expres dacă autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice şi dacă se încadrează în prevederile legale privind emisiile poluante, precum şi gradul de uzură.

Cererile de atribuire cu titlu gratuit a autovehiculelor, ambulanţelor sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunilor şi motoarelor ataşabile acestora se depun la Secretariatul General al Guvernului.

Comisia interministerială va elabora un regulament de organizare şi funcţionare a acesteia în care să se prevadă atribuţiile ce îi revin cu privire la repartizarea cu titlu gratuit a autovehiculelor, ambulanţelor sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunilor şi motoarelor ataşabile acestora.

Comisia interministerială analizează cererile de atribuire gratuită a autovehiculelor, ambulanţelor sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunilor şi a motoarelor ataşabile acestora şi repartizează aceste bunuri în administrarea ministerelor, autorităţilor publice centrale şi locale, în limita normativelor de dotare a acestora, precum şi unităţilor de cult.

Prin regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei interministeriale se va stabili modul de soluţionare a cererilor de atribuire gratuită a autovehiculelor, ambulanţelor sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunilor şi a motoarelor ataşabile, nerezolvate.

Secretariatul General al Guvernului comunică Ministerului Finanţelor Publice, după fiecare şedinţă a comisiei interministeriale, situaţia privind autovehiculele, ambulanţele sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunile şi motoarele ataşabile acestora, care au fost atribuite gratuit, precum şi situaţia celor neatribuite gratuit.

Predarea autovehiculelor către instituţiile cărora le-au fost atribuite şi valorificarea celor neatribuite de către organul de valorificare se efectuează pe baza comunicării exprese a Ministerului Finanţelor Publice.

Transmiterea comunicărilor de către Ministerul Finanţelor Publice atât către beneficiari, cât şi către organele de valorificare se va face în termen de 10 zile de la data primirii comunicării de la Secretariatul General al Guvernului.

Transmiterea de către beneficiari a acceptului sau refuzului se va face în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării.

Înmatricularea autovehiculelor atribuite cu titlu gratuit se face conform reglementărilor legale în vigoare. Autovehiculele repartizate cu titlu gratuit de către comisia interministerială, care nu se încadrează în prevederile legale privind emisiile poluante, se înmatriculează prin derogare de la aceste prevederi, pentru fiecare caz în parte.

Datele tehnice care trebuie comunicate Ministerului Finanţelor Publice pentru autovehicule, ambulanţe sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiuni şi motoare ataşabile acestora sunt prezentate în anexa nr. 1.

Autovehiculele, ambulanţele sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunile şi motoarele ataşabile acestora, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi atribuite cu titlu gratuit Secretariatului General al Guvernului, cele care nu sunt repartizate de comisia interministerială sau cele refuzate de beneficiari se valorifică de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, astfel:

1. prin licitaţie publică;

2. prin vânzare directă de la locul de depozitare sau de la locul unde acestea se află, dacă întrunesc condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din ordonanţă;

3. prin atribuire cu titlu gratuit;

4. ca piese componente;

5. prin unităţile de colectare şi valorificare a deşeurilor;

6. prin distrugere.

Expertiza tehnică şi evaluarea autovehiculelor, ambulanţelor sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunilor şi motoarelor ataşabile acestora, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se efectuează de către experţi tehnici sau evaluatori autorizaţi;

b) creşelor, grădiniţelor, centrelor de plasament şi centrelor de primire a copilului, căminelor de bătrâni, cantinelor pentru săraci, azilurilor, spitalelor, şcolilor, bibliotecilor, instituţiilor de cult, persoanelor cu handicap, Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, precum şi persoanelor fizice care au avut de suferit de pe urma dezastrelor, la propunerea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

În situaţia acceptării bunurilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, la propunerea comisiei de evaluare, pot atribui cu titlu gratuit bunuri în valoare de până la 50 milioane lei/beneficiar.

Atribuirea cu titlu gratuit se poate face în următoarele situaţii:

1. direct, fără parcurgerea etapelor de valorificare, la propunerea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene ori a serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale;

2. în situaţia în care comisia de evaluare constată că valorificarea acestora nu poate fi făcută în cadrul termenului de valabilitate. În această situaţie atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor se face cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate;

3. în condiţiile prevederilor art. 18, respectiv dacă bunurile nu se valorifică în termen de 150 de zile de la prima reevaluare.

Pentru bunurile ce sunt atribuite cu titlu gratuit, în valoare de peste 50 milioane lei/beneficiar, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti înaintează Ministerului Finanţelor Publice propuneri concrete şi motivate, care vor cuprinde beneficiarii bunurilor şi lista bunurilor atât cantitativ, cât şi valoric. În vederea atribuirii cu titlu gratuit, bunurile vor fi retrase de la valorificare.

Se pot atribui cu titlu gratuit bunuri în valoare de peste 50 milioane lei/beneficiar şi în baza unei cereri înaintate Ministerului Finanţelor Publice. În această situaţie Ministerul Finanţelor Publice va solicita listele cu bunuri, atât cantitativ, cât şi valoric, de la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de la administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

În situaţia producerii unor dezastre, atribuirea bunurilor cu titlu gratuit persoanelor fizice care au avut de suferit de pe urma acestora se face prin intermediul primarilor, al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie sau al instituţiilor de cult;

c) persoanelor fizice sau juridice care pot face dovada că au calitatea de destinatar al materialelor cu caracter documentar, informaţional, educativ, ştiinţific şi altele asemenea, la solicitarea acestora.

Aceste persoane înaintează Ministerului Finanţelor Publice o solicitare însoţită de un act doveditor din care să rezulte caracterul bunurilor şi calitatea de destinatar iniţial al acestora;

d) persoanelor fizice şi juridice care au calitatea de destinatar, pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului care nu pot fi valorificate în condiţiile ordonanţei. Atribuirea cu titlu gratuit a acestora se face pe bază de hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru iniţierea hotărârii Guvernului persoana fizică sau juridică prezintă Ministerului Finanţelor Publice o documentaţie din care să rezulte că aceasta este utilizator unic al bunurilor respective;

e) ministerelor, autorităţilor publice centrale şi locale − echipamente de comunicaţie, tehnică de calcul şi birotică, rechizite, bunuri de folosinţă îndelungată, inventar gospodăresc, materiale de întreţinere şi reparaţii, cu respectarea procedurilor de declarare şi de evaluare.

Atribuirea cu titlu gratuit, pentru unităţile administrativ-teritoriale, se face în baza unei cereri adresate direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, la propunerea comisiei de evaluare, pentru bunuri în valoare de până la 50 milioane lei/beneficiar, iar pentru bunuri în valoare de peste 50 milioane lei/beneficiar, cererea va fi adresată Ministerului Finanţelor Publice.

Atribuirea cu titlu gratuit, pentru ministere şi autorităţi publice centrale, se face în baza unei cereri adresate Ministerului Finanţelor Publice.

Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti vor transmite trimestrial Ministerului Finanţelor Publice lista detaliată cuprinzând echipamentele de comunicaţii, tehnică de calcul şi birotică, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, stadiul evaluării, valorificării, precum şi soldul final al acestora, concomitent cu anexa nr. 2;

f) persoanelor juridice care nu îndeplinesc condiţia de utilizator unic, dar au calitatea de destinatar iniţial, pentru bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi care nu pot fi valorificate în condiţiile art. 9 şi 12 din ordonanţă.

Atribuirea cu titlu gratuit a acestora se face pe bază de hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice.

În vederea atribuirii cu titlu gratuit a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului persoanele juridice înaintează Ministerului Finanţelor Publice o solicitare în acest sens, însoţită de acte doveditoare din care să rezulte calitatea de destinatar iniţial al acestor bunuri.

În cazul în care nu se aprobă atribuirea cu titlu gratuit, aceasta se comunică, în termen de 15 zile, persoanei juridice;

g) Ministerului Afacerilor Externe − bunuri mobile şi imobile aflate în străinătate, prin hotărâre a Guvernului;

h) persoanelor juridice − bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care au fost achiziţionate din import, în baza unui contract de credit garantat de stat, prin hotărâre a Guvernului;

i) persoanelor juridice care administrează case memoriale, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice;

j) altor beneficiari, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.

(2) Atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e) se face cu aprobarea ministrului finanţelor publice, pentru cele care intră în competenţa Ministerului Finanţelor Publice, sau prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori prin decizie a şefului administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, pentru cele care intră în competenţa acestora. Atribuirea bunurilor cu titlu gratuit, în condiţiile prevederilor art. 13 din ordonanţă, se face pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(3) Dacă bunurile nu sunt preluate în termen de 60 de zile de la data aprobării atribuirii cu titlu gratuit, vor urma procedura de valorificare.

CAPITOLUL IV

Competenţele şi obligaţiile organelor de valorificare

Art. 21. − Organele de valorificare au următoarele competenţe şi obligaţii:

a) propun Ministerului Finanţelor Publice transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, conform art. 13 alin. (1) lit. b) din ordonanţă, pentru valori mai mari de 50 milioane lei/beneficiar;

b) verifică dacă sumele rezultate din valorificarea bunurilor se varsă în termen la bugetul de stat; în caz contrar se iau măsuri de realizare a creanţelor bugetare, conform legislaţiei fiscale în vigoare;

c) transmit debitele constatate organelor de executare silită în vederea aplicării măsurilor de executare silită;

d) întocmesc documentaţia în vederea valorificării bunurilor confiscate sau intrate, potrvit legii, în proprietatea privată a statului, prin bursele de mărfuri şi pe piaţa valorilor mobiliare;

e) controlează dacă persoanele juridice şi fizice care au preluat spre valorificare bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului le păstrează în bune condiţii;

f) asigură, la preluarea autovehiculelor, ambulanţelor sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunilor şi motoarelor ataşabile acestora, sigilarea acestor bunuri;

g) raportează lunar Ministerului Finanţelor Publice situaţia privind autovehiculele, ambulanţele sanitare cu dotările aferente, ambarcaţiunile şi motoarele ataşabile acestora, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, conform anexei nr. 1;

h) raportează trimestrial Ministerului Finanţelor Publice situaţia generală privind bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, conform anexei nr. 2, până la data de 20 a lunii următoare încheierii trimestrului. Anexa nr. 2 va fi însoţită de o informare privind următoarele aspecte: modul de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a comisiilor de distrugere a bunurilor, vărsarea în termen la bugetul de stat a sumelor datorate, penalizări de întârziere calculate pentru nevărsarea în termen a sumelor la bugetul de stat, nivelul comisoanelor negociate cu societăţile tip consignaţie pentru valorificarea bunurilor, lista detaliată cuprinzând bunurile greu vandabile şi categoriile de cheltuieli, precum şi alte aspecte semnificative privind acţiunea de valorificare;

i) organizează evidenţa bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi a sumelor obţinute din valorificarea acestora, potrivit normelor legale în vigoare;

j) organizează evidenţa strictă a proceselor-verbale de predare-primire pe deţinătorii de la care s-au primit bunurile şi pe persoanele fizice sau juridice prin care se face valorificarea;

k) organizează evidenţa proceselor-verbale de evaluare întocmite de comisia de evaluare.

CAPITOLUL V

Obligaţiile persoanelor juridice sau fizice care primesc spre valorificare bunuri intrate în proprietatea privată a statului

Art. 22. − Persoanele juridice sau fizice care primesc spre valorificare bunuri intrate în proprietatea privată a statului au următoarele obligaţii:

− să trimită reprezentantul lor pentru a prelua bunurile ori de câte ori sunt înştiinţate de organele de valorificare;

− să semneze de primirea bunurilor procesul-verbal de predare-primire, aplicând şi ştampila unităţii, după caz;

− să înregistreze în evidenţele proprii bunurile respective în ziua primirii;

− să organizeze evidenţa bunurilor primite pe fiecare proces-verbal de predare-primire;

− să menţioneze în documentul de plată numărul procesului-verbal de predare-primire;

− să asigure conservarea bunurilor în cele mai bune condiţii, având grijă să nu fie înlocuite până la vânzare cu altele de calitate inferioară şi să nu se altereze sau să se deterioreze din cauza condiţiilor de întreţinere necorespunzătoare;

− să expună în permanenţă bunurile respective spre vânzare şi să ia cele mai eficiente măsuri pentru ca aceste bunuri să fie vândute în cel mai scurt timp;

− să vireze la bugetul de stat, pe măsura vânzării, sumele obţinute din vânzarea bunurilor respective.

CAPITOLUL VI

Procedura de distrugere a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

Art. 23. − (1) Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi preluate de organele de valorificare, care în intervalul celor 180 de zile au devenit necomercializabile, precum şi cele care nu au putut fi valorificate, inclusiv componentele rezultate din dezmembrare, care nu au fost transmise cu titlu gratuit sau nu au fost predate unităţilor de colectare şi de valorificare a deşeurilor, se distrug sub supravegherea comisiei de distrugere.

(2) De asemenea, vor fi distruse şi bunurile pentru care volumul acestora (cantitativ şi/sau valoric) nu justifică angajarea cheltuielilor în vederea valorificării (analiza de laborator, timbre, marcare).

Art. 24. − (1) Comisia de distrugere stabileşte, în funcţie de natura bunurilor respective, locul unde urmează să fie distruse acestea, putându-se apela şi la serviciile unor unităţi specializate în acest gen de activitate.

(2) După distrugerea bunurilor comisia de distrugere încheie un proces-verbal de distrugere, în 3 exemplare semnate de toţi membrii comisiei, precum şi de unitatea specializată, după caz.

(3) Data întrunirii comisiei de distrugere se stabileşte prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi a şefului administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(4) Prezenţa tuturor membrilor comisiei de distrugere la operaţiunea de distrugere este obligatorie, iar dacă un membru este absent, înlocuitorul acestuia este numit prin decizie a directorului executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(5) Procesul-verbal de distrugere este avizat de directorul executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi de şeful administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(6) În funcţie de importanţa operaţiunii de distrugere se pot efectua înregistrări video, fie cu aparatura proprie, fie prin apelarea la serviciile unor persoane fizice sau juridice specializate.

(7) Membrii comisiei de distrugere primesc, fiecare, o indemnizaţie lunară, fixă, stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu condiţia întrunirii comisiei cel puţin o dată pe lună.

(8) În situaţia în care comisia de distrugere se întruneşte de mai multe ori pe lună, iar la aceasta participă atât membrul plin, cât şi membrul supleant, membrul supleant va primi o indemnizaţie lunată la nivelul stabilit pentru membrul plin prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu condiţia motivării absenţei membrului plin.

CAPITOLUL VII

Veniturile încasate şi cheltuielile aferente bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

Art. 25. − (1) Veniturile încasate din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum şi veniturile încasate în urma valorificării bunurilor confiscate de către autorităţile administraţiei publice locale se colectează în contul 50.85 «Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare», deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi a administraţiilor finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, la Trezoreria Statului. În cazul încasării contravalorii bunurilor respective în numerar sumele se depun la casieria Trezoreriei Statului în prima zi lucrătoare de la încasare.

(2) Din sumele colectate direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti acoperă, pe bază de documente legale, cheltuielile efectuate în vederea valorificării bunurilor respective şi reţine cota de 1% aferentă bunurilor confiscate de organele de poliţie, care se virează Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru recompensarea poliţiştilor, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului administraţiei şi internelor, având obligaţia ca în termen de 3 zile lucrătoare de la încasare să vireze disponibilităţile rămase în contul bugetului de stat 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii”, respectiv în contul „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii” pentru sumele destinate bugetelor locale.

(3) Pentru cheltuielile efectuate în vederea valorificării bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului după virarea la bugetul statului a disponibilităţilor rezultate din valorificare, se prezintă documente justificative, procedându-se astfel:

a) direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti întocmesc un referat în care vor fi consemnate, pe bază de documente justificative, sumele care urmează să fie restituite din contul bugetului de stat în contul 50.85 „Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Referatul este semnat de directorul executiv al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de şeful administraţiei finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi va purta viza de control financiar preventiv propriu;

b) unităţile Trezoreriei Statului restituie suma totală aprobată în referat din contul bugetului de stat 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii” în contul 50.85 „Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”;

c) după alimentarea contului 50.85 „Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi administraţiile finanţelor publice de sector din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti dispun plăţile legale către beneficiari.

(4) Veniturile încasate din valorificarea bunurilor confiscate de către autorităţile administraţiei publice locale se fac venit la bugetul local, după deducerea cheltuielilor cu valorificarea efectuate conform legislaţiei în vigoare şi a unui comision de 10% din veniturile încasate.

(5) În situaţia în care nivelul veniturilor încasate din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului nu asigură acoperirea cheltuielilor necesare în vederea valorificării acestora, diferenţa va fi acoperită de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

(6) În situaţia în care nivelul veniturilor încasate din valorificarea bunurilor confiscate de către autorităţile administraţiei publice locale nu asigură acoperirea cheltuielilor necesare în vederea valorificării acestora, diferenţa este acoperită din veniturile datorate bugetului local.

Art. 26. − (1) Diferenţa de cheltuieli neacoperită din veniturile încasate din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se acoperă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, respectiv de la capitolul 72.01 „Alte acţiuni”, subcapitolul 72.01.50 „Alte cheltuieli”.

(2) Cheltuielile de delegare (transport, cazare şi indemnizaţia de delegare) pentru membrii comisiei de distrugere vor fi plătite de instituţia care i-a desemnat.

Art. 27. − (1) În categoria cheltuielilor prevăzute la art. 25 şi 26 se cuprind cheltuielile efectuate în vederea valorificării bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, de la preluarea acestora până la valorificarea, atribuirea gratuită sau distrugerea lor, respectiv cheltuielile privind sortarea, manipularea, transportarea, depozitarea, conservarea, analiza, fotografierea, filmarea, marcarea, etichetarea şi expertizarea, inclusiv cele efectuate pentru stabilirea bunurilor care îndeplinesc condiţiile de comercializare, asigurarea garanţiei pentru bunurile de folosinţă îndelungată, evaluarea, licitaţiile, publicitatea, dezmembrarea, distrugerea, precum şi cele cu dotarea cu mijloace auto pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de valorificare, restituirea sumelor încasate greşit sau fără bază legală, a contravalorii bunurilor intrate, greşit sau fără bază legală, în proprietatea privată a statului, precum şi indemnizaţiile membrilor comisiilor prevăzute la art. 1 alin. (7), art. 7 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din ordonanţă, precum şi cotele pentru constituirea fondului de stimulente, conform reglementărilor în vigoare.

(2) În categoria cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se cuprind şi cheltuielile efectuate cu valorificarea bunurilor prin magazine proprii, respectiv: cheltuieli cu pregătirea magazinului conform cerinţelor legale în vigoare, cheltuieli cu dotarea magazinului, respectiv cu mobilier, casa de marcat, obiecte de inventar, cheltuieli cu întreţinerea, paza sau cu sistemele de asigurare a pazei, cu mijloacele de transport ale magazinului, precum şi cheltuielile cu salarizarea şi şcolarizarea personalului care deserveşte activitatea magazinului.

(3) În categoria cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se cuprind şi următoarele categorii de cheltuieli privind valorificarea bunurilor imobile care provin din succesiuni fără moştenitori legali sau testamentari:

a) cheltuieli privind inventarierea şi preluarea acestor bunuri;

b) cheltuieli ce grevează asupra bunurilor în momentul preluării acestora în vederea valorificării (impozite, taxe, cheltuieli de întreţinere, energie, telefon, gaze naturale, datorii înscrise în pasivul succesoral şi altele asemenea);

c) taxe şi onorarii plătite persoanelor fizice şi/sau juridice autorizate;

d) cheltuieli judiciare;

e) cheltuieli cu cadastrul.

(4) În categoria cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se cuprind şi cheltuielile ocazionate de deschiderea conturilor în valută, de transformarea în lei a sumelor în valută şi de restituirea acestora.

(5) În categoria cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se cuprind şi următoarele categorii de cheltuieli ocazionate de valorificarea metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase:

a) cheltuieli cu expertizarea obiectelor din metale preţioase, aliajele acestora sau pietre preţioase;

b) cheltuieli cu procurarea de bunuri care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de valorificare, păstrarea în condiţii de siguranţă a metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, precum şi a celorlalte valori (cântare electronice, casă de bani, cameră de luat vederi, aparat foto digital pentru întocmirea albumului de prezentare a metalelor preţioase etc).

(6) În categoria cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se cuprind şi cheltuieli cu procurarea de bunuri pentru aplicarea şi buna funcţionare a pachetului de programe destinat informatizării activităţii de valorificare (dotarea serviciilor, birourilor, compartimentelor de valorificare bunuri cu echipamente de comunicaţie, tehnică de calcul şi birotică şi altele asemenea).

CAPITOLUL VIII

Restituiri

Art. 28. − (1) Organele de valorificare restituie bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau contravaloarea acestora, în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

(2) În cazul bunurilor trecute în proprietatea statului conform art. 2 alin. (1) din ordonanţă, restituirea se poate face şi în baza ordonanţei emise de procuror.

(3) În cazul bunurilor valorificate, restituirea contravalorii acestora se face la nivelul valorii recuperate în urma valorificării.

(4) În cazul bunurilor atribuite cu titlu gratuit, distruse, sau al bunurilor care nu se mai află în posesia organului de valorificare şi pentru care s-a întocmit documentaţia în vederea recuperării creanţelor, restituirea contravalorii acestora se face la nivelul valorii stabilite de comisia de evaluare, în vigoare la data atribuirii cu titlu gratuit sau distrugerii, sau al valorii bunurilor pentru care s-a întocmit documentaţia pentru recuperarea creanţelor.

(5) Sumele prevăzute la alin. (3) şi (4) pot fi actualizate numai pe bază de hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, care precizează suma de restituit, din care se scad cheltuielile cu valorificarea acestora.

(6) Restituirea sumelor în valută liber convertibilă confiscate se face de către organele de valorificare, în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile sau a unei ordonanţe emise de procuror, însoţite de o cerere de restituire depusă la organul de valorificare în contul căruia deţinătorii au depus sumele care urmează a fi restituite şi de certificatul de atestare fiscală din care să rezulte că persoana fizică sau juridică de la care s-a dispus confiscarea nu are obligaţii bugetare neachitate. Sumele în valută liber convertibilă confiscate se restituie în lei, la cursul de schimb al pieţei valutare calculat şi comunicat de Banca Naţională a României la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea sau a ordonanţei emise de procuror.

(7) Sumele în valută neconvertibilă cotată de Banca Naţională a României şi depozitată la sucursalele acesteia se restituie în lei de către unităţile Trezoreriei Statului, la care a fost virată suma respectivă, pe baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile sau a ordonanţei emise de procuror, însoţite de cererea de restituire, precum şi de certificatul de atestare fiscală din care să rezulte că persoana fizică sau juridică de la care s-a dispus confiscarea nu are obligaţii bugetare neachitate. Restituirea sumei în lei încasate de la Banca Naţională a României se efectuează din contul 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii”. Sumele în valută neconvertibilă cotată se restituie în lei, la cursul de referinţă al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea sau a ordonanţei emise de procuror. Valuta neconvertibilă necotată de Banca Naţională a României, depozitată la sucursalele Băncii Naţionale a României, care nu a putut fi valorificată de Banca Naţională a României, poate fi restituită ca atare.

(8) Organele de valorificare restituie bunurile sau contravaloarea acestora numai în cazul bunurilor care le-au fost predate de către deţinători. În celelalte cazuri, restituirea este de competenţa deţinătorilor. Restituirea contravalorii în lei a sumelor confiscate în valută liber convertibilă este de competenţa organelor de valorificare numai în cazul depunerii lor în conturile deschise pe seama acestora şi declarării de către deţinători conform art. 2 alin. (10). În caz contrar, restituirea sumelor este de competenţa deţinătorilor.

(9) Restituirea mijloacelor de plată în lei, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se face de către unităţile Trezoreriei Statului în contul cărora acestea au fost depuse în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau a ordonanţei emise de procuror, însoţite de cererea de restituire şi de certificatul de atestare fiscală.

(10) Contravaloarea în lei a bunurilor şi a sumelor în valută liber convertibilă, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se restituie din contul 50.85 „Disponibil din valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului conform Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, deschis la Trezoreria Statului, şi intră în categoria cheltuielilor de valorificare.

(11) În cazul în care beneficiarul restituirii înregistrează obligaţii restante faţă de bugetele ale căror creanţe sunt administrate de Ministerul Finanţelor Publice, acestea se vor compensa cu suma de restituit, până la concurenţa celei mai mici sume, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Diferenţele de curs nefavorabile aferente sumelor în valută confiscate restituite, precum şi sumele rezultate din actualizarea prin hotărâri judecătoreşti sau ordonanţe emise de procurori a valorii bunurilor şi sumelor confiscate se achită de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, respectiv de la capitolul 72.01 „Alte acţiuni”, subcapitolul 72.01.50 „Alte cheltuieli” în situaţia neacoperirii acestora din veniturile încasate.

(13) Sumele incluse în fondul de stimulare, aferente mijloacelor de plată în lei confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau contravalorii bunurilor sau mijloacelor de plată în valută confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, restituite în temeiul hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile sau al ordonanţelor emise de procurori, se deduc din fondul de stimulare constituit în perioada următoare pentru acelaşi beneficiar.

CAPITOLUL IX

Preluarea, evaluarea, utilizarea, valorificarea, casarea sau distrugerea, după caz, a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, cuprinse în art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998

Art. 29. − (1) Deţinătorii bunurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 vor proceda la inventarierea acestora şi vor lua măsuri de păstrare şi de conservare corespunzătoare până la predarea lor efectivă organelor specializate ale statului.

(2) Predarea-primirea bunurilor prevăzute la alin. (1) se va face de îndată, în baza unui proces-verbal, încheiat în două exemplare, dintre care unul se păstrează de către deţinător, iar celălalt se predă organului specializat al statului.

Art. 30. − Medicamentele, materialele consumabile de utilitate medicală, materialele de natura obiectelor de inventar medicale şi aparatura medicală se vor pune de către deţinător la dispoziţia Ministerului Sănătăţii, care stabileşte, prin ordin al ministrului, modul de preluare, evaluare, transmitere cu titlu gratuit, comercializare sau, după caz, casarea ori distrugerea acestor bunuri.

Art. 31. − (1) Produsele şi substanţele toxice se predau gratuit unităţilor specializate ale ministerelor cu atribuţii şi răspunderi legale privind regimul acestor bunuri sau, după caz, agenţilor economici autorizaţi prin lege să desfăşoare activitate cu astfel de substanţe şi produse.

(2) Produsele şi substanţele toxice care nu îndeplinesc condiţiile de calitate pentru a fi utilizate sau valorificate sunt distruse în mod obligatoriu de comisiile numite de şefii unităţilor specializate ale ministerelor sau, după caz, de directorii agenţilor economici care le-au preluat.

(3) Din comisiile de distrugere va face parte, în mod obligatoriu, şi câte un reprezentant al inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al agenţiei locale de protecţie a mediului.

Art. 32. − Materialele nucleare şi radioactive se predau imediat, cu titlu gratuit, unităţilor specializate, stabilite de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Art. 33. − (1) Bunurile, documentele sau valorile susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional sau care prezintă valoare documentară, ştiinţifică, artistică sau muzeistică vor fi predate de îndată, cu titlu gratuit, Ministerului Culturii şi Cultelor pentru a fi repartizate instituţiilor specializate, potrivit avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

(2) Cărţile, publicaţiile şi alte bunuri culturale de această natură, cu excepţia celor menţionate la alin. (1), vor fi predate de îndată, cu titlu gratuit, Ministerului Culturii şi Cultelor pentru a fi repartizate bibliotecilor publice.

Art. 34. − (1) Documentele susceptibile să facă parte din Fondul Arhivistic Naţional al României vor fi predate de îndată, cu titlu gratuit, Direcţiei Generale a Arhivelor Naţionale sau direcţiilor judeţene ori a municipiului Bucureşti, după caz.

(2) Aprecierea apartenenţei documentelor menţionate la alin. (1) la Fondul Arhivistic Naţional al României se va realiza, în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de către reprezentanţii Arhivelor Naţionale, la solicitarea deţinătorilor acestor documente.

(3) Documentele menţionate la alin. (1), care nu fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, se vor transmite de Arhivele Naţionale unităţilor de profil.

(4) Predarea documentelor prevăzute la alin. (1) se va realiza în baza unui proces-verbal de predare-primire care va cuprinde:

− numărul curent din registrul de evidenţă al deţinătorului, în care au fost înscrise documentele;

− provenienţa documentelor − cu trimitere la actele întocmite cu acea ocazie;

− descrierea amănunţită a documentelor, realizată de către reprezentantul Arhivelor Naţionale, care se poate constitui ca inventar anexat la procesul-verbal;

− baza legală de trecere a documentelor în proprietatea privată a statului.

(5) Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul rămâne la deţinătorul documentelor, iar celălalt se predă unităţii din structura Arhivelor Naţionale, care îl primeşte, fiind semnat şi parafat pe toate filele.

Art. 35. − (1) Mijloacele de plată în valută neconvertibilă confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se depun de către deţinătorii acestora, în termen de 48 de ore, la Banca Naţională a României.

(2) Mijloacele de plată în lei confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se depun la unităţile Trezoreriei Statului, în contul bugetului de stat 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii”.

Art. 36. − Valorificarea mijloacelor de plată în valută neconvertibilă cotată de Banca Naţională a României, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, preluate de către Banca Naţională a României, se realizează prin virarea în contul bugetului de stat 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii” a contravalorii în lei a acestora, calculată la cursul de referinţă al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data decontării, după deducerea cheltuielilor efectuate în vederea valorificării, în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea acestora.

Art. 37. − (1) Armele de foc, muniţiile, materiile explozive şi bunurile cu specific militar, confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se predau imediat, cu titlu gratuit, inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, fie pentru completarea dotării unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor − prin organele centrale de planificare a înzestrării sau a instituţiilor publice asigurate gratuit cu arme de foc şi muniţii de către Ministerul Administraţiei şi Internelor − prin Inspectoratul General al Poliţiei, fie, după caz, pentru valorificare, potrivit legii, prin unităţile autorizate să le comercializeze ori pentru casare.

(2) Se predau Ministerului Apărării Naţionale numai armele militare şi muniţiile aferente acestora, materiile explozive şi bunurile cu specific militar care fac obiectul înzestrării exclusive a unităţilor din structura acestui minister.

(3) Materiile explozive care nu fac obiectul atribuirii, cu titlu gratuit, Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Ministerului Apărării Naţionale vor fi predate agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi cu astfel de bunuri, în vederea utilizării, valorificării sau distrugerii conform legii.

(4) Armele de vânătoare, de tir, cu gaze nocive, iritante sau de neutralizare, armele de recuzită, muniţiile acestora şi armele de panoplie, care nu fac obiectul dotării sau casării, se valorifică prin unităţile autorizate să le comercializeze, după evaluare, conform legii.

(5) Evaluarea bunurilor menţionate la alin. (4) se efectuează de comisii numite prin ordin al şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, din care face parte şi un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(6) Armele care prezintă valoare istorică, documentară, ştiinţifică, artistică sau muzeistică se predau gratuit de către unităţile de poliţie care le-au preluat instituţiilor muzeale specializate, potrivit avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

(7) Normele metodologice privind evidenţa, evaluarea în vederea valorificării, asigurarea dotării de armament şi muniţii a persoanelor fizice şi instituţiilor publice, precum şi destinaţia armamentului, muniţiilor şi materialelor explozive, provenite din confiscări sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, vor fi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

(8) În cazurile în care organele Ministerului Administraţiei şi Internelor identifică ori sunt sesizate despre existenţa unor materii explozive, dispozitive cu încărcătură explozivă − bombe, mine, grenade, proiectile şi altele − sau mijloace de iniţiere a acestora, pot solicita sprijinul organelor de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale pentru executarea, după caz, a operaţiunilor de ridicare, de transport sau de distrugere a acestor materiale, conform dispoziţiilor legale.

(9) Obiectele, veşmintele şi cărţile de cult se valorifică de instituţiile de cult, conform prevederilor legale în vigoare.

(10) Materialele lemnoase, aşa cum sunt definite la art. 76 alin. 2 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, confiscate, se valorifică de către unităţile silvice şi/sau de structurile silvice private, legal autorizate să funcţioneze, în conformitate cu prevederile legale în domeniu.

Art. 38. − Sumele obţinute ca urmare a valorificării bunurilor prevăzute la alin. (2) al art. 4 din ordonanţă sunt virate la bugetul de stat în contul 20.22.01.12 „Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate o dată cu confiscarea potrivit legii” după deducerea cheltuielilor efectuate conform prevederilor legale în vigoare şi a cotei de 1% aplicate asupra disponibilităţilor rămase care se virează Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru recompensarea poliţiştilor, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, aferentă bunurilor confiscate de poliţişti.

CAPITOLUL X

Valorificarea metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, considerate bunuri fără stăpân, precum şi a celor ridicate în vederea confiscării ori confiscate în condiţiile prevăzute de lege

Art. 39. − Sunt supuse valorificării metalele preţioase, aliajele acestora şi pietrele preţioase, considerate bunuri fără stăpân, precum şi cele ridicate în vederea confiscării ori confiscate, denumite în continuare obiecte din metale sau pietre preţioase, pentru care există un document care atestă intrarea în proprietatea privată a statului.

Art. 40. − (1) Obiectele din metale sau pietre preţioase vor fi evaluate de către comisia de evaluare constituită în baza prevederilor art. 11 din ordonanţă.

(2) Reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în comisia de evaluare va fi un specialist în metale preţioase desemnat de către aceasta, care va întocmi un raport de expertiză a obiectelor din metale sau pietre preţioase evaluate, în care se vor prezenta şi fotografii ale acestora.

(3) Evaluarea obiectelor din metale sau pietre preţioase prevăzute la alin. (1) se va face la unităţile Trezoreriei Statului unde au fost depuse, în funcţie de preţurile comunicate de Banca Naţională a României pentru tranzacţiile cu metale şi pietre preţioase, ţinându-se seama de vechimea şi prelucrarea acestora, în maximum 21 de zile de la data expertizării lor.

(4) În scopul evaluării, obiectele din metale sau pietre preţioase vor fi preluate temporar din tezaurul unităţilor Trezoreriei Statului, pe bază de proces-verbal de predare-primire a gropurilor, care va fi semnat astfel:

a) de comisia constituită la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului;

b) de comisia de evaluare.

(5) Unităţile Trezoreriei Statului vor asigura spaţiile corespunzătoare desfăşurării activităţii de evaluare.

(6) Obiectele din metale sau pietre preţioase evaluate se depun la tezaurul Trezoreriei Statului în gropuri sigilate, pe bază de proces-verbal de predare-primire a gropurilor, care se semnează de către comisia de evaluare, pentru predare, şi de către comisia constituită la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului, pentru primire.

Art. 41. − În termen de 30 de zile de la evaluare, obiectele din metale sau pietre preţioase se predau de către comisia constituită la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului comisiei de evaluare, pe bază de proces-verbal de predare-primire. Comisia de evaluare predă pe bază de proces-verbal de predare-primire obiectele din metale sau pietre preţioase, în vederea valorificării, reprezentantului persoanelor juridice autorizate care asigură şi transportul la sediul acestuia.

Art. 42. − (1) Pentru valorificarea obiectelor din metale sau pietre preţioase prevăzute la art. 39 se utilizează metoda vânzării directe.

(2) Obiectele din metale sau pietre preţioase prevăzute la art. 39 vor fi valorificate numai prin intermediul persoanelor juridice autorizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

(3) Valorificarea prin metoda directă se poate face cu plata integrală sau eşalonat, pe o perioadă de maximum 12 luni. În cazul vânzării în rate persoana juridică va prezenta o garanţie bancară reprezentând contravaloarea a 3 rate lunare şi va plăti, în momentul ridicării bunurilor, minimum 50% din valoarea acestora. Ratele lunare se actualizează în funcţie de dobânda de referinţă stabilită de Banca Naţională a României.

Art. 43. − Organele de valorificare restituie obiectele din metale sau pietre preţioase intrate în proprietatea privată a statului sau contravaloarea acestora, la nivelul valorii stabilite de comisia de evaluare în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau a unei ordonanţe emise de procuror.

Art. 44. − (1) Metalele preţioase, aliajele acestora şi pietrele preţioase considerate bunuri fără stăpân, precum şi cele ridicate în vederea confiscării ori confiscate se valorifică de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în cadrul cărora funcţionează unităţile Trezoreriei Statului depozitare, prevăzute în anexa nr. 1 la Normele metodologice privind procedurile de depunere, manipulare şi depozitare a metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, considerate bunuri fără stăpân, precum şi a celor ridicate în vederea confiscării ori confiscate în condiţiile prevăzute de lege, la unităţile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 526/2004, şi se evaluează de către comisiile de evaluare care funcţionează în cadrul acestora.

(2) Competenţele privind evaluarea şi valorificarea metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase considerate bunuri fără stăpân, precum şi a celor ridicate în vederea confiscării ori confiscate, depozitate la Direcţia Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

CAPITOLUL XI

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 45. − Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 46. − Pentru valorificarea stocurilor deţinute de unităţile autorităţii vamale la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2001*), rămân în vigoare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.067/1999 pentru aprobarea Metodologiei privind introducerea în circuitul economic de către unităţile autorităţii vamale a bunurilor şi mărfurilor intrate în proprietatea privată a statului, care îndeplinesc condiţiile de valorificare, până la data de 31 decembrie 2002. *) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 329/2002, a intrat în vigoare în data de 29 decembrie 2001.

N O T Ă :

1. Reproducem mai jos art. II şi III din Hotărârea Guvernului nr. 808/2002 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 514/1999:

„Art. II. − Bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, pentru care actualii locatari îşi exprimă intenţia de cumpărare în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri*), pot fi valorificate direct, prin negociere cu aceştia.

Art. III. − Transferul personalului cu atribuţii de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului din cadrul direcţiilor regionale vamale interjudeţene la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti se face prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

2. Reproducem mai jos art. III din Hotărârea Guvernului nr. 1.536/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 514/1999:

„Art. III. − Direcţia generală de administrare şi control al activelor statului**) este abilitată să soluţioneze problemele ce vor apărea ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/1999, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. Reproducem mai jos art. II din Hotărârea Guvernului nr. 2.175/2004 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 514/1999:

„Art. II. − (1) Bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, pentru care titularii contractelor de închiriere, aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, îşi exprimă intenţia de cumpărare în termen de un an de la această dată, pot fi valorificate direct, prin negociere cu aceştia, la un preţ care nu poate fi mai mic decât cel stabilit de către comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare.

(2) În cazul în care titularii contractelor de închiriere nu oferă cel puţin preţul stabilit de comisia de evaluare, în cadrul termenului prevăzut la alin. (1), sau nu achită contravaloarea imobilelor în interiorul aceluiaşi termen, se va proceda la valorificarea imobilelor prin licitaţie publică.

(3) În cazul imobilelor prevăzute la alin. (1), termenul prevăzut la art. 15 alin. (6) curge din data la care se trece la valorificarea prin licitaţie publică, dacă este cazul.”

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Autovehicule, ambulanţe sanitare cu dotările aferente

 

 

Ambarcaţiuni

 

 

Motoare ataşabile ambarcaţiunilor

 

 

*) Hotărârea Guvernului nr. 808/2002 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 514/1999, a intrat în vigoare în data de 15 august 2002.

**) Denumită Direcţia generală de reglementare în domeniul activelor statului, începând cu data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 292/2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv 18 martie 2004.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

Judeţul

Trimestrul

 

*) Se nominalizează bunurile cu pondere semnificativă.

**) Se completează cu diferenţa în +/− faţă de valoarea stabilită de comisia de evaluare.

***) Se completează cu veniturile încasate (ct. 50.85) şi cheltuielile efectuate în cursul trimestrului de raportat, precum şi valoarea stocului de bunuri greu vandabile.