Hotărârea Guvernului nr. 382/2005

M. Of. nr. 412 din 16 mai 2005

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

privind introducerea specificaţiilor detaliate pentru dispozitivele medicale produse prin utilizarea ţesuturilor de origine animală

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Art. 1. – (1) Prezenta hotărâre stabileşte specificaţiile detaliate privind riscul transmiterii encefalopatiilor spongiforme transmisibile, denumite în continuare EST, la pacienţi sau la alte persoane, prin intermediul dispozitivelor medicale produse prin utilizarea ţesuturilor de origine animală neviabile sau a produselor neviabile derivate din ţesuturile de origine animală, în condiţii normale de utilizare a acestor dispozitive. 

(2) Ţesuturile de origine animală cărora li se aplică prezenta hotărâre sunt cele provenite de la bovine, ovine, caprine, precum şi de la căprioare, elani, nurci şi pisici. 

(3) Colagenul, gelatina şi seul utilizate la producerea dispozitivelor medicale trebuie să îndeplinească, cel puţin, condiţiile necesare pentru a fi considerate corespunzătoare consumului uman. 

(4) Prezenta hotărâre nu se aplică dispozitivelor medicale prevăzute la alin. (1), care nu sunt proiectate să vină în contact cu corpul uman sau care sunt proiectate să vină în contact numai cu tegumentele intacte. 

Art. 2. – (1) În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc după cum urmează:

a) celulă – cea mai mică unitate organizată a oricărei forme de viaţă, care este aptă, într-un mediu adecvat, să aibă o existenţă independentă şi să-şi înlocuiască propria substanţă;

b) ţesut – orice organizare de celule şi/sau de constituenţi extracelulari;

c) derivat – orice material obţinut dintr-un ţesut de origine animală printr-un procedeu de prelucrare, de exemplu colagenul, gelatina sau anticorpii monoclonali;

d) neviabil – lipsit de metabolism sau de posibilitatea multiplicării;

e) agenţi transmisibili – entităţi patogene neclasificate, prionii, precum şi agenţii encefalopatiei spongiforme bovine, denumite în continuare ESB, agenţii encefalopatiei spongiforme transmisibile la ovine şi caprine;

f) reducere, eliminare sau îndepărtare – un proces prin care numărul agenţilor transmisibili este redus, eliminat sau îndepărtat în scopul prevenirii unei infecţii sau reacţii patogene;

g) inactivare – un proces prin care se reduce capacitatea agenţilor transmisibili de a cauza o infecţie sau o reacţie patogenă;

h) ţara de origine – ţara în care animalul s-a născut, a fost crescut şi/sau sacrificat;

i) materii iniţiale – materii prime sau orice alt produs de origine animală pornind de la care sau cu ajutorul căruia sunt produse dispozitivele prevăzute la art. 1 alin. (1). 

(2) Termenii prevăzuţi la alin. (1) se completează cu termenii definiţi în Hotărârea Guvernului nr. 190/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de utilizare a dispozitivelor medicale, cu modificările ulterioare. 

Art. 3. – Înainte de a formula o cerere pentru evaluarea conformităţii potrivit art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 190/2003, cu modificările ulterioare, producătorul dispozitivelor medicale prevăzute la art. 1 alin. (1) trebuie să implementeze sistemul de analiză şi de gestiune a riscului stabilit în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 4. – (1) Ministerul Sănătăţii verifică dacă organismele notificate potrivit art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 190/2003, cu modificările ulterioare, şi-au actualizat cunoştinţele referitoare la dispozitivele medicale prevăzute la art. 1 alin. (1), în scopul evaluării conformităţii acestor dispozitive cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 190/2003, cu modificările ulterioare, şi cu specificaţiile din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

(2) Dacă, pe baza verificărilor de la alin. (1), este necesar ca Ministerul Sănătăţii să modifice atribuţiile unui organism notificat, atunci această instituţie va informa Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. 

Art. 5. – (1) Procedura de evaluare a conformităţii dispozitivelor prevăzute la art. 1 alin. (1) cuprinde evaluarea conformităţii cu cerinţele esenţiale prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 190/2003, cu modificările ulterioare, şi cu specificaţiile din anexa la prezenta hotărâre. 

(2) Organismele notificate evaluează strategia de analiză şi de gestiune a riscului aplicată de către producător şi, în special:

a) informaţiile furnizate de către producător;

b) motivaţia utilizării ţesuturilor sau derivatelor de origine animală;

c) rezultatele studiilor de eliminare şi/sau de inactivare ori ale cercetărilor documentare;

d) controlul realizat de către producător asupra surselor de materii prime, produselor finite şi subcontractorilor;

e) necesitatea verificării originii materiilor, inclusiv a celor furnizate de terţi. 

(3) Pentru evaluarea analizei şi gestiunii riscului în cadrul procedurii de evaluare a conformităţii, organismele notificate trebuie să ţină seama de certificatul de conformitate, denumit în continuare certificat EST, instituit de Directoratul European al Calităţii Medicamentelor, pentru materiile iniţiale. 

(4) Organismele notificate trebuie să solicite, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, opinia autorităţilor competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene asupra evaluării lor, precum şi concluziile analizei şi gestiunii riscurilor ţesuturilor sau derivatelor destinate să fie încorporate în dispozitivele medicale potrivit indicaţiilor producătorilor. 

(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (4) dispozitivele medicale care utilizează materii prime pentru care au fost eliberate certificatele EST prevăzute la alin. (3). 

(6) Înaintea eliberării certificatului EC de examinare a proiectului sau a certificatului de examinare EC de tip, organismele notificate trebuie să ia în considerare orice comentariu primit într-un termen de 12 săptămâni de la data la care a fost solicitată opinia autorităţilor naţionale competente. 

Art. 6. – Ministerul Sănătăţii va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că dispozitivele medicale prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt introduse pe piaţă şi puse în funcţiune numai dacă acestea corespund prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 190/2003, cu modificările ulterioare, şi specificaţiilor din anexa la prezenta hotărâre. 

Art. 7. – (1) Deţinătorii certificatului EC de examinare a proiectului sau ai certificatului de examinare EC de tip, eliberat înainte de 1 aprilie 2004 pentru dispozitivele medicale prevăzute la art. 1 alin. (1), trebuie să solicite suplimentar un certificat EC de examinare a proiectului sau un certificat de examinare EC de tip, astfel încât să se asigure respectarea specificaţiilor din anexa la prezenta hotărâre. 

(2) Până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, pe teritoriul României se acceptă introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale prevăzute la art. 1 alin. (1) pentru care s-a eliberat un certificat EC de examinare a proiectului sau un certificat de examinare EC de tip înainte de 1 aprilie 2004. 

Art. 8. – Ministerul Economiei şi Comerţului comunică Comisiei Europene prevederile prezentei hotărâri şi dispoziţiile naţionale care se adoptă în domeniul de aplicare a acesteia. 

Art. 9. – Prezenta hotărâre transpune Directiva Comisiei Europene nr. 2003/32/CE din 23 aprilie 2003 privind specificaţiile detaliate pentru cerinţele reglementate în Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 93/42/CEE referitoare la dispozitivele medicale produse utilizând ţesuturi de origine animală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE), L105 din 26 aprilie 2003. 

Art. 10. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Mircea Cinteză

Ministrul economiei şi comerţului,

Codruţ Ioan Şereş

Ministrul integrării europene,

Ene Dinga

 

Bucureşti, 28 aprilie 2005. 

Nr. 382. 

ANEXĂ

1. Analiza şi gestiunea riscului

1.1. Motivaţia utilizării ţesuturilor sau derivatelor de origine animală

Producătorul trebuie să motiveze, pe baza strategiei sale globale de analiză şi de gestiune a riscului unui dispozitiv medical specific, decizia de a utiliza ţesuturile sau derivatele de origine animală la care se referă art. 1 din hotărâre (indicarea speciei animale şi a ţesuturilor de origine animală), luând în considerare beneficiile clinice aşteptate, riscurile reziduale potenţiale şi înlocuitorii adecvaţi. 

1.2. Procedura evaluării

În scopul garantării unui nivel înalt de protecţie a pacienţilor sau utilizatorilor, producătorul dispozitivelor care utilizează ţesuturile ori derivatele de origine animală prevăzute la pct. 1.1 are obligaţia de a pune în aplicare o strategie adecvată şi bine documentată de analiză şi de gestiune a riscului, astfel încât să se ţină seama de toate aspectele relevante legate de EST. Producătorul trebuie să identifice pericolele asociate acestor ţesuturi sau derivate, să adune toate documentele privind măsurile luate în vederea minimizării riscului de transmitere şi să probeze caracterul acceptabil al riscurilor reziduale asociate dispozitivelor care utilizează asemenea tipuri de ţesuturi sau derivate, ţinând seama de scopul propus şi de beneficiile dispozitivului. 

Siguranţa unui dispozitiv, din punct de vedere al potenţialului său de a răspândi un agent transmisibil, depinde de factorii enumeraţi la pct. 1.2.1–1.2.7, care trebuie să fie analizaţi, evaluaţi şi gestionaţi. Siguranţa unui dispozitiv este determinată de respectarea tuturor acestor măsuri combinate. 

Două elemente importante trebuie luate în considerare: 

– selectarea materiilor iniţiale – ţesuturi sau derivate –, considerate corespunzătoare, avându-se în vedere potenţiala lor contaminare cu agenţi transmisibili, ţinându-se seama de prelucrările ulterioare, potrivit prevederilor pct. 1.2.1, 1.2.2 şi 1.2.3; 

– aplicarea unui proces de producţie, în conformitate cu prevederile pct. 1.2.4, care să permită eliminarea sau inactivarea agenţilor transmisibili care se găsesc în ţesuturile ori în derivatele-sursă controlate. 

De asemenea, trebuie să se ţină seama de caracteristicile şi de scopul propus al dispozitivului, potrivit prevederilor pct. 1.2.5, 1.2.6 şi 1.2.7. 

La punerea în aplicare a strategiei de analiză şi gestiune a riscului trebuie să se ţină seama de avizele comitetelor ştiinţifice competente şi, unde este cazul, de avizele Comitetului Proprietarilor de Produse Medicinale (C.P.P.M.), ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

1.2.1. Animalele ca sursă de materie iniţială

Riscul EST este legat de speciile-sursă, de rasele şi de natura ţesutului folosit ca materie iniţială. Ţinându-se seama de faptul că acumularea condiţiilor de infecţie se realizează de-a lungul unei perioade de incubaţie de mai mulţi ani, selectarea animalelor tinere şi sănătoase este considerată un factor de reducere a riscului. Animalele considerate ca prezentând riscuri, precum animalele moarte natural, sacrificate de urgenţă sau suspectate de EST, trebuie excluse. 

1.2.2. Zona geografică de origine

În aşteptarea clasificării ţărilor potrivit statutului lor privind riscul de transmitere a encefalopatiei spongiforme bovine (ESB) din Regulamentul CE nr. 999/2001 din 22 mai 2001, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 147 din 31 mai 2001, care stabileşte regulile de prevenire şi combatere privind anumite encefalopatii spongiforme transmisibile, se utilizează riscul geografic al ESB (RGE) pentru a evalua riscul legat de ţara de origine a animalului. RGE este un indicator calitativ al probabilităţii existenţei uneia sau mai multor bovine infectate cu ESB, într-un stadiu preclinic sau clinic, la un moment dat, într-o ţară dată. Dacă o asemenea existenţă se confirmă, RGE dă un indiciu asupra nivelului infecţiei, aşa cum este el descris în tabelul de mai jos. 

Anumiţi factori influenţează riscul geografic de infecţie cu ESB, asociat utilizării ţesuturilor sau derivatelor provenite din anumite ţări. Aceşti factori sunt definiţi în cadrul art. 2.3.13.2 pct. 1 din Codul internaţional al sănătăţii animalelor al Oficiului Internaţional pentru Epizootii (OIE), care este disponibil pe site-ul www.oie.int/eng/normes/Mcode/A_00067.htm. 

Comitetul ştiinţific director a evaluat riscul geografic al ESB (RGE) în mai multe state terţe şi state membre ale Uniunii Europene şi va realiza o asemenea evaluare pentru toate ţările care au cerut determinarea statutului lor în ceea ce priveşte ESB, luând în considerare principalii factori utilizaţi de OIE. 

1.2.3. Natura ţesuturilor materie iniţială

Producătorul trebuie să ia în considerare clasificarea riscurilor legate de diferitele tipuri de ţesuturi folosite ca materie iniţială. Selectarea ţesuturilor de origine animală trebuie să facă obiectul unui control şi al unei inspecţii individuale efectuate de un veterinar, iar animalele sacrificate trebuie să fie certificate ca fiind corespunzătoare pentru consumul uman. 

Producătorul trebuie să se asigure că orice risc de contaminare încrucişată, în momentul sacrificării animalului, este exclus. 

Producătorul nu trebuie să selecţioneze ţesuturi sau derivate de origine animală considerate ca prezentând un potenţial ridicat de infecţie cu EST, cu excepţia cazurilor în care utilizarea acestor materii este necesară în condiţii excepţionale, ţinând seama de beneficiul important pentru pacient şi de inexistenţa unui ţesut materie iniţială care să îl poată înlocui. 

De asemenea, trebuie aplicate prevederile Regulamentului (EC) al Consiliului şi Parlamentului European nr. 1.774/2002 din 3 octombrie 2002, care instituie regulile sanitare aplicabile produselor animale secundare care nu sunt destinate consumului uman. 

1.2.3.1. Ovine şi caprine

O clasificare a gradului de infectare a ţesuturilor de ovine şi caprine a fost realizată pe baza cunoştinţelor actuale, potrivit concentraţiei agenţilor transmisibili în ţesuturile şi în fluidele corpului provenite de la ovine şi caprine infectate natural cu această maladie. Un tabel este prezentat ca anexă la avizul emis pe data de 22–23 iulie 1999 de către Comitetul ştiinţific director (CSD) asupra politicii de creştere şi de genotipizare a ovinelor şi actualizat prin avizul emis pe data de 10–11 ianuarie 2002 de către CSD asupra răspândirii infecţiei cu EST în ţesuturile rumegătoarelor. 

Ambele studii sunt disponibile pe site-ul http://europa.eu.int/comm/food/fs/sc/ssc/outcome_en.html. 

Această clasificare va putea fi revizuită, în lumina noilor dovezi ştiinţifice, pe baza avizelor pertinente ale comitetelor ştiinţifice, ale C.P.P.M. şi a măsurilor Comisiei pentru utilizarea materiilor care prezintă risc EST. Referirile la documentele/avizele relevante vor fi grupate şi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar o listă va fi întocmită atunci când va fi adoptată o decizie a Comisiei. 

1.2.3.2. Bovine

Materialele cu risc specific (MRS) definite în Regulamentul Comunităţii Europene nr. 999/2001 sunt considerate ca prezentând un potenţial ridicat de infecţie cu EST. 

1.2.4. Inactivarea sau eliminarea agenţilor transmisibili

1.2.4.1. Pentru dispozitivele care nu pot rezista procesului de inactivare/eliminare fără a suporta degradări inacceptabile, producătorul trebuie să se bazeze, în principal, pe controlul materiei iniţiale. 

1.2.4.2. Pentru celelalte dispozitive producătorul trebuie să probeze, printr-o documentaţie corespunzătoare, faptul că procedeele de fabricaţie au capacitatea de a elimina sau de a inactiva agenţii transmisibili. 

Informaţii relevante ale studiilor şi analizelor din literatura ştiinţifică pot fi utilizate pentru a justifica factorii de inactivare/eliminare, în situaţia în care procedeele specifice descrise de literatura de specialitate sunt comparabile cu cele utilizate pentru dispozitiv. De asemenea, aceste studii sau analize trebuie să acopere eventualele avize ştiinţifice emise de un comitet ştiinţific al Uniunii Europene. Acestea din urmă servesc drept referinţă în cazul unor opinii contradictorii. 

Dacă studiile nu furnizează o justificare satisfăcătoare, producătorul trebuie să realizeze un studiu specific asupra inactivării şi/sau eliminării, pe o bază ştiinţifică, ţinând seama de următoarele elemente: 

– riscul identificat asociat ţesuturilor; 

– identificarea agenţilor-model relevanţi; 

– motivul alegerii unor anumite combinaţii ale agenţilor-model; 

– determinarea stadiului ales pentru eliminarea şi/sau inactivarea agenţilor transmisibili; 

– calculul factorilor de reducere. 

Un raport final trebuie să identifice parametrii şi limitele critice de fabricaţie pentru eficacitatea procesului de inactivare sau eliminare. 

Pentru asigurarea respectării parametrilor de prelucrare validaţi în timpul procesului de producţie trebuie să fie aplicate proceduri documentate, bine stabilite. 

1.2.5. Cantităţile de materii iniţiale din ţesuturi sau derivate necesare pentru producerea unei unităţi a dispozitivului medical

Producătorul trebuie să evalueze cantitatea ţesuturilor iniţiale sau derivatelor de origine animală necesară pentru fabricarea unei singure unităţi a dispozitivului medical. În situaţia în care este aplicat un procedeu de purificare, producătorul trebuie să evalueze dacă acesta este în măsură să concentreze nivelul agenţilor transmisibili prezenţi în ţesuturile de materie iniţială sau în derivatele de origine animală. 

1.2.6. Ţesuturile sau derivatele de origine animală în contact cu pacienţii şi cu utilizatorii

Producătorul trebuie să ţină seama de:

a) cantitatea ţesuturilor sau derivatelor de origine animală;

b) zona de contact: suprafaţa, tipul (de exemplu: pielea, mucoasa, creierul etc.) şi starea (de exemplu: sănătoasă sau afectată);

c) tipul ţesuturilor sau derivatelor care vin în contact cu pacienţii şi/sau cu utilizatorii;

d) intervalul de timp în care dispozitivul este destinat să rămână în contact cu organismul (incluzând efectul bioresorbţiei). 

Totodată trebuie să se ţină seama de numărul dispozitivelor medicale susceptibile a fi utilizate în cadrul unei proceduri date. 

1.2.7. Calea de administrare

Producătorul trebuie să ţină seama de calea de administrare recomandată în cadrul informaţiilor privind produsul, de la cel mai înalt grad de risc până la cel mai scăzut. 

1.3. Revizuirea evaluării

Producătorul trebuie să instituie şi să menţină o procedură sistematică de revizuire a informaţiilor privind dispozitivele medicale sau dispozitivele similare obţinute în faza ulterioară producerii dispozitivelor. Informaţiile trebuie evaluate pentru a determina posibila lor relevanţă în materie de siguranţă. Trebuie, în special, să se determine:

a) dacă riscuri neobservate anterior au fost detectate;

b) dacă riscul estimat, derivând dintr-un pericol, nu mai este acceptabil;

c) dacă evaluarea iniţială este invalidată în orice alt mod. 

Dacă există una dintre situaţiile mai sus menţionate, rezultatele evaluării trebuie să fie luate în considerare în procesul de gestiune a riscului. 

În lumina acestor noi informaţii, trebuie avută în vedere revizuirea măsurilor de gestiune a riscului aplicate dispozitivelor medicale, în special reexaminarea motivului care a stat la baza alegerii ţesuturilor sau derivatelor de origine animală. Dacă este posibil ca riscul rezidual sau gradul de acceptare al acestuia să fie modificat, trebuie să se reevalueze şi să se justifice impactul asupra măsurilor de control al riscului puse în aplicare anterior. 

Rezultatele acestei evaluări trebuie să fie justificate pe baza documentelor. 

2. Evaluarea dispozitivelor medicale de clasa III de către organismele notificate

Pentru dispozitivele încadrate în clasa III potrivit prevederilor regulii 17 din anexa nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 190/2003, producătorii trebuie să furnizeze organismelor notificate la care se referă art. 4 din hotărâre toate informaţiile care permit o evaluare a strategiei lor de analiză şi de gestiune a riscului. Orice nouă informaţie asupra riscurilor EST obţinută de producător şi prezentând relevanţă pentru dispozitivele sale trebuie să fie transmisă spre informare organismelor notificate. 

Orice schimbare privind procedurile de prelevare, colectare, prelucrare şi inactivare/eliminare, care ar putea modifica rezultatul dosarului de gestiune a riscului elaborat de producător, trebuie comunicată organismului notificat în vederea unei aprobări suplimentare înainte de implementarea ei.