Hotărârea Guvernului nr. 332/2001 − Republicare*)

M. Of. nr. 403 din 15 iunie 2007

 

HOTĂRÂRE

privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile

 

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − (1) Prezenta hotărâre reglementează normele privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile.

(2) Dispozițiile prezentei hotărâri sunt obligatorii pentru toți operatorii economici care produc, importă, ambalează sau comercializează produse textile.

Art. 2. − (1) În sensul prezentei hotărâri, definițiile termenilor folosiți sunt următoarele:

a) produse textile − materii prime, produse semifabricate, semiprelucrate, prelucrate, semifinite sau finite, care sunt constituite exclusiv din fibre textile, fără a se ține seama de procesul de fabricație folosit;

b) fibră textilă − unitate a produsului textil caracterizată prin flexibilitate, finețe și raport mare al lungimii la dimensiunea transversală maximă, ceea ce o face adecvată pentru prelucrări în domeniul textil; benzi sau tuburi flexibile a căror lățime este de maximum 5 mm, inclusiv benzi obținute prin tăiere din benzi mai late sau pelicule, realizate din substanțe folosite la producerea fibrelor prevăzute la nr. crt. 19−45 din anexa nr. 1 și adecvate pentru prelucrări în domeniul textil; lățimea vizibilă este lățimea unei benzi sau a unui tub când este îndoit, aplatizat, comprimat ori răsucit sau lățimea medie atunci când lățimea nu este uniformă;

c) etichetă − orice text scris, imprimat, litografiat sau ilustrat, care conține elemente privind denumirea, compoziția fibroasă a produsului, elemente de identificare, marcă de fabrică sau de comercializare, instrucțiuni de utilizare și care însoțește produsul prezentat pentru vânzare;

d) marcarea compoziției fibroase − aplicarea pe etichetă, pe produs sau pe ambalaj a unui text scris ori imprimat sau orice reprezentare grafică a conținutului de fibre încorporate în produsul textil, exprimat în procente.

(2) Următoarele produse vor fi tratate ca produse textile și vor fi supuse prevederilor prezentei hotărâri:

− produse conținând minimum 80% fibre textile din greutatea lor;

− stofă de mobilă, huse pentru umbrele și umbrele de plajă, conținând fibre textile de minimum 80% din greutatea lor; componente textile ale acoperitoarelor de sol textile multistrat, ale saltelelor și articolelor de camping, căptușeli de încălțăminte, mănuși și mănuși de sport, dacă aceste părți sau căptușeli constituie minimum 80% din greutatea produsului întreg;

− materiale textile încorporate în alte produse și care fac parte integrantă din acestea, atunci când se specifică compoziția lor.

CAPITOLUL II

Denumirea și marcarea compoziției fibroase a produselor textile

Art. 3. − (1) Denumirile și descrierea fibrelor care se încadrează în prevederile art. 2 sunt prezentate în anexa nr. 1.

(2) Denumirile prevăzute la art. 2 nu pot fi folosite ca atare sau ca adjectiv pentru indicarea oricărei alte fibre.

(3) Cuvântul mătase nu se poate folosi pentru indicarea formei sau a caracteristicilor deosebite ale fibrelor textile cum ar fi firele filamentare.

Art. 4. − (1) Niciun produs textil nu poate fi descris ca „100%“, „pur“ sau „total“ decât dacă este compus în exclusivitate din același fel de fibre și nu poate fi folosit niciun alt termen similar.

(2) Un produs textil poate conține alte fibre, maximum 2% din greutate, dacă această cantitate este justificată cu argumente tehnice și nu este adăugată din rutină.

(3) Abaterea de 2% prevăzută la alin. (2) poate să crească până la 5% în cazul produselor textile care au suferit un proces de cardare.

Art. 5. − (1) Un produs de lână se descrie ca fiind din lână virgină numai dacă este alcătuit exclusiv dintr-o fibră care nu a fost încorporată anterior într-un produs finit, care nu a mai fost supusă altor procese de filare și/sau piuare decât cele necesare pentru fabricarea produsului și care nu s-a degradat în timpul tratamentului și prelucrării.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), denumirea lână virgină se poate folosi pentru a descrie lâna dintr-un amestec de fibre dacă:

a) întreaga lână din amestec corespunde cerințelor definite la alin. (1);

b) lâna reprezintă minimum 25% din greutatea totală a amestecului;

c) în cazul unui amestec de destrămătură lâna se amestecă cu o singură altă fibră. În aceste cazuri se prezintă compoziția procentuală completă a amestecului.

(3) Pentru produsele menționate la alin. (1) și (2) se admite o toleranță de 0,3% impurități de alte fibre din greutatea totală a lânii, care se justifică cu argumente tehnice, inclusiv pentru produsele din lână care au fost supuse unui proces de cardare.

Art. 6. − (1) Un produs textil constituit din două sau mai multe fibre, dintre care una reprezintă minimum 85% din greutatea totală, se marchează astfel:

− prin denumirea acestei fibre urmată de procentul său în greutate; sau − prin denumirea acestei fibre urmată de cuvintele „minimum 85%”; sau − prin compoziția procentuală completă a produsului.

(2) Un produs textil constituit din două sau mai multe fibre, dintre care niciuna nu reprezintă 85% din greutatea totală, se marchează prin denumirea și procentul în greutate a cel puțin două fibre principale, urmate de denumirile celorlalte fibre componente în ordinea descrescătoare a greutății, cu sau fără indicarea procentului în greutate.

(3) Fibrele care reprezintă separat mai puțin de 10% din greutatea totală a produsului se pot denumi alte fibre, denumirea fiind urmată de procentul total în greutate.

(4) Dacă se specifică denumirea fibrei care reprezintă mai puțin de 10% din greutatea totală a produsului, trebuie să se prezinte compoziția procentuală completă a produsului.

(5) Produsele care au urzeala din bumbac și bătătură din in, la care procentul de in reprezintă minimum 40% din greutatea totală a țesăturii crude, se pot denumi amestec bumbac-in, denumirea fiind însoțită de specificarea compoziției: „urzeală bumbac pur-bătătutură in pur”.

(6) Se neglijează o cantitate de fibre străine de maximum 2% din greutatea totală a produsului textil, dacă această cantitate se justifică prin considerente tehnice și nu se adaugă din rutină. Această abatere poate ajunge la 5% în cazul produselor care sunt supuse unui proces de cardare, fără să fie afectată abaterea menționată la art. 5 alin. (3).

(7) Se admite o abatere de 3% la procentele declarate de fibre față de procentele obținute din analiză față de greutatea totală a fibrelor prezentate pe etichetă. Această abatere se aplică și fibrelor care se înscriu în ordinea descrescătoare a greutății, fără indicarea procentului lor, precum și produselor menționate la art. 5 alin. (2) lit. b).

(8) La analiză abaterile se calculează separat pentru fiecare fel de fibră. Greutatea totală folosită la calculul abaterii menționate la alin. (7) va fi cea a fibrelor din produsul finit din care se scade greutatea fibrelor străine identificate conform alin. (6).

(9) Însumarea abaterilor menționate la alin. (6) și (7) se admite numai dacă oricare dintre fibrele străine găsite la analiză este de aceeași natură chimică cu una sau mai multe fibre prezentate pe etichetă.

(10) În cazul produselor speciale pentru care procesul de fabricare necesită toleranțe mai mari decât cele stabilite la alin. (6) și (7), acestea se permit numai în cazuri excepționale, atunci când producătorul prezintă o justificare adecvată, dovedită tehnic.

(11) Termenul fibre în amestec sau compoziție nespecificată de textile poate fi folosit numai pentru un produs a cărui compoziție nu se poate stabili cu ușurință în momentul fabricării.

Art. 7. − Fibrele cu rol decorativ care se pot izola și care nu depășesc 7% din greutatea produsului finit nu se menționează în compozițiile fibroase prevăzute la art. 4 și 6. Prezenta prevedere se aplică și în cazul fibrelor care sunt folosite pentru a se obține un efect antistatic și care nu depășesc 2% din greutatea produsului finit. În cazul produselor menționate la art. 6 alin. (5) procentele se calculează separat față de greutatea urzelii și, respectiv, a bătăturii.

Art. 8. − (1) Produsele textile se etichetează sau se însoțesc de marcaje atunci când se oferă pe piață în scopuri de producție sau comerciale. Această etichetare sau marcare poate fi înlocuită ori însoțită de documente comerciale de însoțire atunci când produsele nu sunt destinate vânzării către consumatorul final.

(2) Denumirile fibrelor textile și marcarea compoziției fibroase menționate la art. 3−6 și în anexa nr. 1 se indică clar în documentele comerciale. Această cerință implică în special excluderea abrevierilor în contractele de vânzare, notele de plată și în facturi. Se poate folosi un cod de procesare mecanizată, dacă acesta este explicat în același document.

(3) Denumirile, prezentările și specificările referitoare la conținutul de fibre textile menționate la art. 3−6 și în anexa nr. 1 se scriu clar, lizibil și uniform atunci când produsele textile se oferă spre vânzare sau se vând consumatorului, inclusiv în cataloage și în literatura comericală, pe ambalaje, pe etichete și pe marcaje.

(4) Informațiile prevăzute la alin. (3) se comunică în cadrul manifestărilor expoziționale, atunci când produsele textile sunt prezentate în vederea atragerii de comenzi prin cataloage sau prospecte cu imagini ori descrieri.

(5) Alte specificări și informații decât cele stabilite în prezentul articol sunt prezentate distinct. Prezenta dispoziție nu se aplică mărcilor comerciale sau denumirii întreprinderii, care se poate indica imediat înainte sau după specificările stabilite prin această hotărâre.

(6) La introducerea pe piață produsele textile se etichetează și se caracterizează în limba română, fără a se exclude prezentarea și în alte limbi străine.

(7) În cazul bobinelor, sculurilor, jurubițelor, ghemelor sau al oricărei alte cantități mici de fire pentru cusut, remaiat sau brodat specificările pot fi înscrise pe ambalaje colective sau la locul de expunere, fără a se afecta produsele menționate la pct. 18 din anexa nr. 4.

Art. 9. − (1) Orice produs textil constituit din două sau mai multe părți componente de compoziție diferită va avea marcat conținutul fibros al fiecărei componente. O astfel de etichetare nu este obligatorie pentru componentele ce reprezintă mai puțin de 30% din greutatea totală a produsului. Pentru căptușelile principale marcarea compoziției fibroase este obligatorie.

(2) Când două sau mai multe produse textile au același conținut fibros și formează în mod normal o singură unitate, ele pot avea numai o etichetă.

(3) Marcarea compoziției fribroase a următoarelor produse textile se face astfel:

a) compoziția fibroasă a articolelor de corsetărie trebuie indicată prin prezentarea compoziției întregului produs sau a componentelor sale menționate mai jos, în totalitate sau separat:

− pentru bustieră: țesătura exterioară și interioară a cupelor și părții din spate;

− pentru corsete: părțile întărite din față, din spate și lateral;

− pentru ghene: țesătura din exteriorul și din interiorul cupelor, părțile întărite din față și din spate și părțile laterale.

Compoziția fibroasă a altor articole de corsetărie decât cele prezentate mai sus se indică fie prin declararea compoziției produsului complet, fie a diferitelor componente ale articolelor prezentate global sau separat. Această etichetare nu este obligatorie pentru componentele reprezentând mai puțin de 10% din greutatea totală a produsului.

Etichetarea separată a diferitelor părți ale articolelor de corsetărie menționate trebuie să se facă astfel încât consumatorul final să înțeleagă ușor la care parte a produsului se referă specificările de pe etichetă;

b) compoziția fibroasă a materialelor textile imprimate prin corodare se prezintă pentru produsul complet și se indică prin declararea separată a compoziției țesăturii de bază și cea a părților corodate. Aceste componente se menționează prin denumirea lor;

c) compoziția fibroasă a materialelor textile brodate se prezintă pentru produsul complet și poate fi indicată prin declararea separată a compoziției țesăturii de bază și cea a firului de brodat. Dacă părțile brodate reprezintă o suprafață mai mică de 10% din suprafața produsului, se poate declara numai compoziția țesăturii de bază;

d) compoziția fibroasă a firelor constând dintr-un miez și o acoperire de alte fibre care se oferă ca atare consumatorului trebuie prezentată pentru întregul produs și poate fi indicată prin declararea separată a compoziției miezului și a acoperirii, menționate prin denumire;

e) compoziția fibroasă a catifelei, plușului sau a materialelor textile asemănătoare se prezintă pentru întregul produs, iar atunci când produsul conține un suport distinct și o suprafață de întrebuințare din fibre diferite se poate prezenta prin declararea separată a celor două părți, menționate prin denumire;

f) compoziția acoperitoarelor de sol și a covoarelor ale căror suport și suprafață de întrebuințare sunt din fire diferite se poate declara numai pentru suprafață, prin menționarea denumirii.

Art. 10. − (1) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică produselor cuprinse în anexa nr. 3, pentru care nu sunt obligatorii etichetarea și marcarea compoziției fibroase individuale pe produs.

(2) Produsele textile menționate în anexa nr. 4 se oferă la vânzare însoțite de o etichetă globală, cu specificarea compoziției fibroase.

(3) Compoziția produselor textile vândute la metru se marchează pe lizieră sau pe rola oferită la vânzare.

Art. 11. − (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) și a celorlalte dispoziții referitoare la marcarea compoziției fibroase a produselor textile procentajele fibroase menționate la art. 4−6 se determină fără a se lua în considerare următoarele:

− pentru toate produsele textile: componentele netextile, marginile, etichetele și emblemele, franjurii și garniturile, ce nu constituie parte integrantă a produsului, nasturii și cataramele îmbrăcate în materiale textile, accesoriile, ornamentele, panglicile neelastice, benzile și firele elastice adăugate în locuri specifice și limitate ale produsului și, conform condițiilor specificate la art. 7, fibrele vizibile, izolabile, care sunt pur decorative, precum și fibrele antistatice;

− pentru acoperitoare de sol și covoare: toate componentele în afară de suprafața de întrebuințare;

− pentru stofe de mobilă: urzelile și bătăturile de legare și de umplere care nu fac parte din suprafața de întrebuințare;

− pentru draperii și perdele: urzelile și bătăturile de legare și de umplere care nu formează fața țesăturii.

(2) Pentru alte produse textile nu se iau în considerare: țesăturile suport sau de căptușeală, întăriturile și ranforsările, interlinings și suporturile de canava, firele de brodat sau de asamblat, dacă nu înlocuiesc bătătura și/sau urzeala țesăturii, umpluturile care nu au rol de izolare și căptușelile conform art. 9 alin. (1), și anume:

− materialul suport sau de dedesubt al produselor textile, care servește ca dos pentru suprafața de întrebuințare în special la pături și țesături duble, și dosurile pentru catifele, plușuri și produse asemănătoare nu trebuie considerate dosuri ce se pot îndepărta;

− întăriturile și ranforsările semnifică fire sau materiale adăugate în locuri specifice și limitate ale produselor textile pentru a le întări sau a le face mai groase.

(3) Nu se iau în considerare substanțele grase, lianții, îngroșăturile, substanțele de încleiere și de finisare, produsele de imprimare, produsele suplimentare de vopsire și alte produse de prelucrare textilă.

Art. 12. − (1) Verificările privind compoziția fibroasă a produselor textile se fac prin metodele de analiză stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru determinarea și verificarea compoziției fibroase a produselor textile, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Compozițiile fibroase prevăzute la art. 4−6 se determină procentual prin aplicarea la masa uscată a fiecărei fibre a reprizelor convenționale corespunzătoare, prevăzute în anexa nr. 2, după îndepărtarea substanțelor menționate la art. 11.

Art. 13. − Dispozițiile privind marcarea compoziției fibroase nu se aplică produselor textile care:

− tranzitează România sub control vamal;

− sunt importate pentru prelucrare internă în vederea unui reexport;

− sunt contractate de persoane care lucrează la domiciliu sau de firme independente care prelucrează materiale de la furnizori fără să fie transferate drepturile de proprietate asupra lor.

CAPITOLUL III

Indicarea modului de întreținere a produselor textile

Art. 14. − (1) La indicarea modului de întreținere pentru produsele textile se utilizează simbolurile prevăzute de SR EN 23758.

(2) Operatorii economici producători pot face precizări suplimentare pentru consumatori cu privire la întreținerea produselor, dacă consideră necesar acest lucru.

(3) Pentru confecții textile indicarea modului de întreținere se face individual pe eticheta realizată din materiale rezistente la tratamente ulterioare umidotermice, într-un mod lizibil, aceasta trebuind să reziste atât timp cât rezistă și materialul de bază al produsului.

CAPITOLUL IV

Sancțiuni

Art. 15. − (1) Constituie contravenție nerespectarea dispozițiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 8 și art. 14 și se sancționează potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei.

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Art. 16. − Contravențiilor prevăzute la art. 15 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Art. 17. − Anexele nr. 1−5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 18. − (1) Prezenta hotărâre va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 785/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind denumirea, marcarea și etichetarea produselor textile destinate populației, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 23 septembrie 1996, cu modificările ulterioare.

(3) Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind denumirea textilelor și ale Directivei 2004/34/CE a Comisiei pentru amendarea, în vederea adaptării la progresul tehnic, a anexelor nr. 1 și nr. 2 la Directiva 96/74/CE.

 

ANEXA Nr. 1

 

TABEL

cuprinzând denumirea și descrierea fibrelor textile

 

Nr.

crt.

Denumirea fibrei

Descrierea fibrei

1.

Lână[1]

Fibre din lâna oilor sau mieilor (Ovis aries)

2.

Alpaca, lamă, cămilă, cașmir, mohair, angora, cașgora cămilă, vicună, iac, castor, vidră, guanaco, precedat sau nu de denumirea „păr“

Păr de la următoarele animale: alpaca, lamă, cămilă, capră de Cașmir, capră de Angora, capră de Cașgora (încrucișare între capra de Cașmir și capra de Angora), iepure de Angora, vicună, iac, guanaco, castor, vidră

3.

Păr de animal sau de cal, cu sau fără indicarea tipului de animal (de exemplu:

păr de la vite, păr de capră comună,

păr de cal)

Păr de la diferite animale care nu sunt menționate la nr. crt. 1 și 2

4.

Mătase naturală

Fibre provenite exclusiv de la gogoșile viermilor de mătase

5.

Bumbac

Fibre provenite din capsulele de bumbac (Gossypium)

6.

Capoc

Fibre provenite din interiorul fructului de capoc (Ceiba pentandra)

7.

In

Fibre provenite din tulpinile de in (Linum usitatissimum)

8.

Cânepă

Fibre provenite din tulpinile de cânepă (Cannabis sativa)

9.

Iută

Fibre provenite din tulpinile de Corchorus olitorius și de Corchorus capsularis. Pentru cerințele prezentei hotărâri se tratează în același fel ca iuta fibrele din tulpina următoarelor specii: Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdariffa, Abultilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuata

10.

Abacă (manila hemp)

Fibre provenite din tecile de Musa textilis

11.

Alfa

Fibre provenite din frunzele de Stipa tenacissima

12.

Cocos

Fibre provenite din fructele de Cocos nucifera

13.

Sorg

Fibre provenite din tulpina de Cytisus scoparius și/sau de Spartium Junceum

14.

Ramie

Fibre provenite din tulpinile de la Boehmeria nivea și de la Boehmeria tenacissima

15.

Sisal

Fibre provenite din frunzele de Agave sisalana

16.

Cânepă indiană

Fibre provenite din tulpina de Crotalaria Juncea

17.

Henequen

Fibre provenite din tulpina de Agave Fourcroydes

18.

Maguey

Fibre provenite din tulpina de Agave Cantala

19.

Acetat

Fibre de acetat de celuloză, având maximum 92% și minimum 74% grupe hidroxilice acetilate

20.

Alginat

Fibre provenite din sărurile metalice ale acidului alginic

21.

Cupro

Fibre de celuloză regenerată, obținute prin procedeul cuproamoniacal

22.

Modale

Fibre obținute printr-un procedeu de viscoză modificat, având o forță la rupere mare și un modul la umed mare. Forța la rupere (BC) după condiționare și forța (BM) necesară în vederea producerii unei alungiri de 5% în stare umedă sunt:

 

 

 

 

 

 

în care T este densitatea de lungime medie în decitex

23.

Proteinice

Fibre obținute din substanțe proteinice naturale regenerate și stabilizate față de acțiunea agenților chimici

24.

Triacetat

Fibre din acetat de celuloză, având minimum 92% grupe hidroxilice acetilate

25.

Viscoză

Fibre de celuloză regenerată, obținute prin procedeul viscoză pentru fibre filamentare și fibre discontinue

26.

Acrilice

Fibre formate din macromolecule liniare având cel puțin 85% acrilonitril

27.

Clorofibre

Fibre formate din macromolecule liniare având minimum 5% din masa unității monomerice de clorură de vinil sau clorură de viniliden

28.

Fluorofibre

Fibre formate din macromolecule liniare provenite din monomeri alifatici fluorocarbonați

29.

Modacrilice

Fibre formate din macromolecule conținând în lanțul lor minimum 50% și maximum 85% (din masă) unități acrilonitrilice

30.

Poliamidă sau nylon

Fibre formate din macromolecule liniare, de sinteză, conținând în lanț grupări amidice ce se repetă, din care minimum 85% se leagă la unitățile alifatice sau cicloalifatice

31.

Aramidă

Fibre constituite din macromolecule liniare de sinteză, formate din grupe aromatice legate prin grupări amidă sau imidă, din care minimum 85% se leagă direct de două inele aromatice, și având un număr de grupări imidice, dacă acestea există, nu mai mare decât numărul de grupări amidice

32.

Poliimidă

Fibre constituite din macromolecule liniare de sinteză conținând unități imidice ce se repetă

33.

Lyocell

Fibre de celuloză regenerată, obținute prin dizolvare și printr-un proces de filare cu solvent organic, fără să se formeze derivați

34.

Poliester

Fibre formate din macromolecule liniare, cuprinzând cel puțin 85% (din masă) un ester al unui diol cu acidul tereftalic

35.

Polietilenă

Fibre formate din macromolecule liniare de hidrocarburi alifatice saturate, nesubstituite

36.

Polipropilenă

Fibre formate din macromolecule liniare de hidrocarburi alifatice saturate în care un atom de carbon din doi se leagă de o grupare metil în poziție isotactică și fără altă substituție

37.

Polilactidă

Fibră formată din macromolecule liniare care prezintă în lanțul lor cel puțin 85% (din masă) unități de esteri ai acidului lactic obținuți din zaharuri naturale și a cărei temperatură de topire este de cel puțin135°C

38.

Policarbamidă

Fibre din macromolecule liniare prezentând în lanț grupul funcțional de ureilenă (NH-CO-NH) ce se repetă

39.

Poliuretan

Fibre formate din macromolecule liniare constituite din lanțuri în care se repetă grupa uretan

40.

Vinilice

Fibre formate din macromolecule liniare, având un lanț constituit din alcool polivinilic cu diferite grade de acetilare

41.

Trivinilice

Fibre formate din polimeri acrilonitrilici și monomeri vinilici clorurați și care nu pot depăși 50% din masa totală

42.

Elastodiene

Elastofibre constituite din poliizopren natural sau sintetic (ori din una sau mai multe diene) polimerizate cu unul sau mai mulți vinilici care, dacă sub acțiunea unei forțe de tracțiune se întind de 3 ori față de lungimea inițială, revin rapid și substanțial la lungimea inițială atunci când forța de tracțiune încetează

43.

Elastan

Elastofibre constituite din minimum 85% (din masă) din poliuretan segmentat care, dacă sub acțiunea unei forțe de tracțiune se întind de 3 ori față de lungimea inițială, revin la lungimea inițială atunci când forța de tracțiune încetează

44.

Fibre de sticlă

Fibre făcute din sticlă

45.

Denumirea corespunzătoare materialului din care sunt constituite fibrele(de exemplu: metal, metalice, metalizate, azbest, hârtie), precedată sau nu de cuvântul „fir“ sau „fibră“

Fibre obținute din amestecuri de materiale sau materiale noi ce nu au fost prezentate mai sus

 

ANEXA Nr. 2

 

REPRIZE CONVENȚIONALE

folosite la calculul masei fibroase conținute de un produs textil

 

Nr.

crt.

Fibra

Procentaj

(%)

1−2.

Lână și păr de animal:

 

 

− fibre pieptănate

18,25

 

− fibre cardate

17,00[2]

3.

Păr de animal:

 

 

− fibre pieptănate

18,25

 

− fibre cardate

17,00           *)

 

Păr de cal:

 

 

− fibre pieptănate

16,00

 

− fibre cardate

15,00

4.

Mătase

11,00

5.

Bumbac:

 

 

− fibre normale

8,50

 

− fibre mercerizate

10,50

6.

Capoc

10,90

7.

In

12,00

8.

Cânepă

12,00

9.

Iută

17,00

10.

Abacă

14,00

11.

Alfa

14,00

12.

Cocos

13,00

13.

Sorg

14,00

14.

Ramie (fibră albită)

8,50

15.

Sisal

14,00

16.

Cânepă indiană

12,00

17.

Agavă Fourcroydes

14,00

18.

Agavă Cantala

14,00

19.

Acetat

19,00

20.

Alginat

20,00

21.

Cupro

13,00

22.

Modale

13,00

23.

Proteinice

17,00

24.

Triacetat

7,00

25.

Viscoză

13,00

26.

Acrilice

2,00

27.

Clorofibre

2,00

28.

Fluorofibre 0,00

 

29.

Modacrilice

2,00

30.

Poliamidă sau nylon:

 

 

− fibre discontinue

6,25

 

− filamente

5,75

31.

Aramidă

8,00

32.

Poliimidă

3,50

33.

Lyocell

13,00

34.

Poliester:

 

 

− fibre discontinue

1,50

 

− filamente

1,50

35.

Polietilenă

1,50

36.

Polipropilenă

2,00

37.

Polilactidă

1,50

38.

Policarbamidă

2,00

39.

Poliuretan:

 

 

− fibre discontinue

3,50

 

− filamente

3,00

40.

Vinilice

3,00

41.

Trivinilice

3,00

42.

Elastodiene

1,00

43.

Elastan

1,50

44.

Fibre de sticlă:

 

 

− cu un diametru mediu de peste 5 μm

2,00

 

− cu un diametru mediu de 5 μm sau mai puțin

3,00

45.

Fibre metalice

2,00

46.

Fibre metalizate

2,00

47.

Azbest

2,00

48.

Fir de hârtie

13,75

 

ANEXA Nr. 3

 

PRODUSELE

la care nu este obligatorie marcarea compoziției fibroase

 

1. Suporturi de manșete

2. Curele de ceas din materiale textile

3. Etichete și embleme − ecusoane

4. Suporturi de etanșare

5. Învelitoare pentru cafetieră

6. Învelitoare pentru ceainic

7. Mânecuțe protectoare

8. Pături, altele decât țesăturile cu flori

9. Flori artificiale

10. Pernițe de ace

11. Pânză pictată

12. Produse textile pentru țesături suport sau de căptușeală și întărituri

13. Pâsle

14. Produse textile confecționate, vechi când se prezintă explicit că sunt astfel

15. Jambiere

16. Ambalaje care nu sunt noi și sunt vândute ca atare

17. Pălării din fetru

18. Container din materiale textile, care sunt moi și fără fundament

19. Articole de călătorie din materiale textile

20. Tapiserii realizate manual, finisate sau nefinisate, și materiale pentru producerea lor, incluzând fire pentru brodat, vândute separat de pânză și prezentate special pentru folosirea în astfel de tapiserii

21. Fermoare

22. Nasturi și catarame îmbrăcate în materiale textile

23. Coperte de cărți din materiale textile

24. Jucării

25. Părți din materiale textile ale încălțămintei, cu excepția căptușelilor ce mențin căldura

26. Fețe de masă din mai multe componente, cu o suprafață de maximum 500 cm2

27. Haine și mănuși antitermice

28. Suporturi de ouă

29. Cutii de farduri

30. Săculeți pentru tutun, din material textil

31. Etuiuri din materiale textile, pentru binoclu, țigări și țigarete, brichete și pieptene

32. Articole de protecție pentru activități sportive, cu excepția mănușilor

33. Truse de voiaj, toaletă

34. Articole pentru funeralii

35. Cutii de curățat pantofi

36. Articole de unică folosință, cu excepția vatei Pentru scopurile prezentei hotărâri articolele textile proiectate pentru o singură folosire sau pentru un interval de timp limitat și a căror întrebuințare normală împiedică folosirea în același scop sau în scop similar sunt considerate articole de unică folosință.

37. Articole textile care se supun regulilor cuprinse în Farmacopeea Română, bandaje pentru uz medical și ortopedie și articole textile ortopedice în general

38. Articole textile incluzând corzi, frânghii și sfori cuprinse la pct. 12 din anexa nr. 4, destinate în mod normal:

a) pentru folosirea drept componente ale echipamentului de fabricare și prelucrare a bunurilor

b) pentru încorporarea în aparate, instalații (de exemplu: pentru încălzire, condiționarea aerului sau iluminare), pentru aplicații casnice sau altele, pentru mașini și alte mijloace de transport sau pentru funcționarea, întreținerea ori pentru echipamentul lor, altul decât prelatele și accesoriile textile ale motorului mașinii, vândute separat de mașină

39. Articole textile pentru protecție și securitate, cum ar fi: centuri de siguranță, parașute, veste de salvare, parașute de salvare, dispozitive antifoc, haine antiglonț și îmbrăcăminte de protecție specială (de exemplu: protecție la foc, la substanțe chimice sau la alte riscuri)

40. Structuri aerospațiale (de exemplu: săli de sport, expoziții sau depozite), dacă se furnizează date asupra performanțelor și specificații tehnice ale acestor articole

41. Pânze

42. Îmbrăcăminte pentru animale

43. Steaguri și drapele

 

ANEXA Nr. 4

 

PRODUSELE

la care se folosește etichetarea sau marcarea globală

 

1. Mop

2. Cârpe de curățat

3. Franjuri și garnituri

4. Pasmanterie

5. Centuri

6. Bretele

7. Jartele

8. Șireturi pentru pantofi și ghete

9. Panglici

10. Elastic

11. Ambalaje noi vândute ca atare

12. Sfoară de ambalaj și împletituri pentru agricultură; sfoară, corzi și frânghii, altele decât cele ce se încadrează la pct. 38 din anexa nr. 3

13. Șervețele de masă

14. Batiste

15. Plase pentru coc și pentru păr

16. Cravate și papion pentru copii

17. Lavete; mănuși de menaj și flanele pentru față

18. Ață pentru cusut, remaiat și brodat, prezentată pentru vânzare în greutate netă de maximum 1 g

19. Benzi pentru perdele, storuri și jaluzele

 

ANEXA Nr. 5

 

PRINCIPALELE

elemente suplimentare de identificare-caracterizare, caracteristicile tehnice și calitative ale produselor textile, care se vor înscrie pe etichete pentru informarea consumatorilor

 

Nr.

crt.

Grupa de produse

Elemente de identificare[3]

1.

Fibre textile 

− cantitatea pe unitatea de produse (g)

2. 

Fire, inclusiv ață pentru cusut

− finețea firului (densitatea de lungime în Nm, tex, Den)

 

 

− cantitatea pe unitatea de produs (ml, g, după caz)

3. 

Țesături și tricouri metraj

− lățimea (cm)

 

 

− cantitatea pe unitatea de produs (ml)

 

 

− masa (g/m2)

 

 

− tratamente speciale de finisare aplicate

4. 

Tricoturi metraj

− lățimea (cm)

 

 

− cantitatea pe unitatea de produs (ml)

 

 

− masa (g/m2)

5. 

Ciorapi și dresuri

− finețea firului (densitatea de lungime în Nm, tex, Den)

 

 

− mărimea

 

 

− modelul, culoarea

6. 

Lenjerie de corp, tricotaje, confecționate

− mărimea

 

 

− modelul

7. 

Lenjerie de pat confecționată

− masa țesăturii (g/m2)

 

 

− dimensiuni ale pieselor (cm x cm)

8. 

Covoare și mochete

− tipul (plușat, manual, mecanic etc.)

 

 

− dimensiuni (cm x cm)

9. 

Confecții textile

− mărimea

 

 

− modelul

10. 

Articole de galanterie, mercerie, pasmanterie,

− cantitatea pe unitatea de produs pentru ața pentru cusut broderie, fermoare pasmanterie (ml, g, după caz)

 

 

− dimensiuni

11. 

Perdele, huse, draperii, confecționate

− lățimea (cm)

 

 

− dimensiuni (cm x cm)

12. 

Articole textile de uz gospodăresc

− pături,

 

 

− dimensiuni (cm x cm) prosoape, plăpumi, fețe de masă etc.

13. 

Alte produse textile (umbrele, șezlonguri, corturi)

− tratamente speciale aplicate

− dimensiuni

 

 



*) Republicată în temeiul art. III din Hotărârea Guvernului nr. 1.658/2004 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 18 octombrie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

Hotărârea Guvernului nr. 332/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 2 aprilie 2001 și a mai fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 25/2002 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 30 ianuarie 2002.

[1] Denumirea „lân㓠de la nr. crt. 1 din această anexă se poate folosi și pentru a indica un amestec de fibre de lână de oaie sau de miel și fibrele de păr prezentate în coloana a 2-a de la nr. crt. 2.

Această dispoziție se aplică produselor textile prezentate la art. 4 și 5 și celor menționate la art. 6, dacă sunt constituite parțial din fibrele prezentate la nr. crt. 1 și 2.

[2] Repriza convențională de 17% se aplică și în cazurile în care nu se poate evalua dacă produsul textil conținând lână și/sau păr de animal este pieptănat sau cardat.

[3] Se va indica, acolo unde este cazul, la toate grupele de produse denumirea tratamentului special de finisare aplicat: neșifonabilizate, antimurdărie, antialergice hidrofobizat, impermeabilizat stabilizat dimensional, mercerizare etc.