Hotărârea Guvernului nr. 332/2001 − Republicare*)
M. Of. nr.
403 din 15 iunie 2007
HOTĂRÂRE
privind denumirea, marcarea compoziției
fibroase și etichetarea produselor textile
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. − (1) Prezenta hotărâre reglementează normele privind
denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile.
(2) Dispozițiile prezentei hotărâri sunt
obligatorii pentru toți operatorii economici care produc, importă, ambalează sau
comercializează produse textile.
Art. 2. − (1) În
sensul prezentei hotărâri, definițiile termenilor folosiți sunt următoarele:
a) produse textile −
materii prime, produse semifabricate, semiprelucrate, prelucrate, semifinite
sau finite, care sunt constituite exclusiv din fibre textile, fără a se ține
seama de procesul de fabricație folosit;
b) fibră textilă − unitate
a produsului textil caracterizată prin flexibilitate, finețe și raport mare al
lungimii la dimensiunea transversală maximă, ceea ce o face adecvată pentru
prelucrări în domeniul textil; benzi sau tuburi flexibile a căror lățime este
de maximum 5 mm, inclusiv benzi obținute prin tăiere din benzi mai late sau
pelicule, realizate din substanțe folosite la producerea fibrelor prevăzute la nr.
crt. 19−45 din anexa nr. 1 și adecvate pentru prelucrări în domeniul
textil; lățimea vizibilă este lățimea unei benzi sau a unui tub când este îndoit,
aplatizat, comprimat ori răsucit sau lățimea medie atunci când lățimea nu este
uniformă;
c) etichetă − orice text
scris, imprimat, litografiat sau ilustrat, care conține elemente privind
denumirea, compoziția fibroasă a produsului, elemente de identificare, marcă de
fabrică sau de comercializare, instrucțiuni de utilizare și care însoțește
produsul prezentat pentru vânzare;
d) marcarea compoziției fibroase −
aplicarea pe etichetă, pe produs sau pe ambalaj a unui text scris ori imprimat sau
orice reprezentare grafică a conținutului de fibre încorporate în produsul
textil, exprimat în procente.
(2) Următoarele produse vor fi tratate
ca produse textile și vor fi supuse prevederilor prezentei hotărâri:
− produse conținând minimum 80%
fibre textile din greutatea lor;
− stofă de mobilă, huse pentru
umbrele și umbrele de plajă, conținând fibre textile de minimum 80% din
greutatea lor; componente textile ale acoperitoarelor de sol textile multistrat,
ale saltelelor și articolelor de camping, căptușeli de încălțăminte, mănuși și
mănuși de sport, dacă aceste părți sau căptușeli constituie minimum 80% din
greutatea produsului întreg;
− materiale textile încorporate în
alte produse și care fac parte integrantă din acestea, atunci când se specifică
compoziția lor.
CAPITOLUL II
Denumirea și marcarea compoziției
fibroase a produselor textile
Art. 3. − (1) Denumirile și descrierea fibrelor care se încadrează
în prevederile art. 2 sunt prezentate în anexa nr. 1.
(2) Denumirile prevăzute la art. 2 nu
pot fi folosite ca atare sau ca adjectiv pentru indicarea oricărei alte fibre.
(3) Cuvântul mătase nu se poate
folosi pentru indicarea formei sau a caracteristicilor deosebite ale fibrelor
textile cum ar fi firele filamentare.
Art. 4. − (1) Niciun produs textil nu poate fi descris ca 100%, pur sau total decât dacă este
compus în exclusivitate din același fel de fibre și nu poate fi folosit niciun alt termen similar.
(2) Un produs textil poate conține alte
fibre, maximum 2% din greutate, dacă această cantitate este justificată cu argumente
tehnice și nu este adăugată din rutină.
(3) Abaterea de 2% prevăzută la alin.
(2) poate să crească până la 5% în cazul produselor textile care au suferit un
proces de cardare.
Art. 5. − (1) Un
produs de lână se descrie ca fiind din lână virgină numai dacă este alcătuit
exclusiv dintr-o fibră care nu a fost încorporată anterior într-un produs
finit, care nu a mai fost supusă altor procese de filare și/sau
piuare decât cele necesare pentru fabricarea produsului și care nu s-a degradat
în timpul tratamentului și prelucrării.
(2) Prin derogare de la prevederile
alin. (1), denumirea lână virgină se poate folosi pentru a descrie lâna
dintr-un amestec de fibre dacă:
a) întreaga lână din amestec corespunde
cerințelor definite la alin. (1);
b) lâna reprezintă minimum 25% din
greutatea totală a amestecului;
c) în cazul unui amestec de destrămătură
lâna se amestecă cu o singură altă fibră. În aceste cazuri se prezintă compoziția
procentuală completă a amestecului.
(3) Pentru produsele menționate la alin.
(1) și (2) se admite o toleranță de 0,3% impurități de alte fibre din greutatea
totală a lânii, care se justifică cu argumente tehnice, inclusiv pentru
produsele din lână care au fost supuse unui proces de cardare.
Art. 6. − (1) Un
produs textil constituit din două sau mai multe fibre, dintre care una
reprezintă minimum 85% din greutatea totală, se marchează astfel:
− prin denumirea acestei fibre
urmată de procentul său în greutate; sau − prin denumirea acestei fibre
urmată de cuvintele minimum 85%; sau − prin compoziția procentuală
completă a produsului.
(2) Un produs textil constituit din două
sau mai multe fibre, dintre care niciuna nu reprezintă
85% din greutatea totală, se marchează prin denumirea și procentul în greutate
a cel puțin două fibre principale, urmate de denumirile celorlalte fibre
componente în ordinea descrescătoare a greutății, cu sau fără indicarea
procentului în greutate.
(3) Fibrele care reprezintă separat mai
puțin de 10% din greutatea totală a produsului se pot denumi alte fibre,
denumirea fiind urmată de procentul total în greutate.
(4) Dacă se specifică denumirea fibrei
care reprezintă mai puțin de 10% din greutatea totală a produsului, trebuie să
se prezinte compoziția procentuală completă a produsului.
(5) Produsele care au urzeala din bumbac
și bătătură din in, la care procentul de in reprezintă minimum 40% din greutatea
totală a țesăturii crude, se pot denumi amestec bumbac-in, denumirea
fiind însoțită de specificarea compoziției: urzeală bumbac pur-bătătutură
in pur.
(6) Se neglijează o cantitate de fibre
străine de maximum 2% din greutatea totală a produsului textil, dacă această
cantitate se justifică prin considerente tehnice și nu se adaugă din rutină.
Această abatere poate ajunge la 5% în cazul produselor care sunt supuse unui
proces de cardare, fără să fie afectată abaterea menționată la art. 5 alin.
(3).
(7) Se admite o abatere de 3% la procentele
declarate de fibre față de procentele obținute din analiză față de greutatea
totală a fibrelor prezentate pe etichetă. Această abatere se aplică și fibrelor
care se înscriu în ordinea descrescătoare a greutății, fără indicarea
procentului lor, precum și produselor menționate la art. 5 alin. (2) lit. b).
(8) La analiză abaterile se calculează
separat pentru fiecare fel de fibră. Greutatea totală folosită la calculul abaterii
menționate la alin. (7) va fi cea a fibrelor din produsul finit din care se
scade greutatea fibrelor străine identificate conform alin. (6).
(9) Însumarea abaterilor menționate la
alin. (6) și (7) se admite numai dacă oricare dintre fibrele străine găsite la analiză
este de aceeași natură chimică cu una sau mai multe fibre prezentate pe etichetă.
(10) În cazul produselor speciale pentru
care procesul de fabricare necesită toleranțe mai mari decât cele stabilite la
alin. (6) și (7), acestea se permit numai în cazuri excepționale, atunci când
producătorul prezintă o justificare adecvată, dovedită tehnic.
(11) Termenul fibre în amestec sau
compoziție nespecificată de textile poate fi
folosit numai pentru un produs a cărui compoziție nu se poate stabili cu ușurință
în momentul fabricării.
Art. 7. − Fibrele
cu rol decorativ care se pot izola și care nu depășesc 7% din greutatea
produsului finit nu se menționează în compozițiile fibroase prevăzute la art. 4
și 6. Prezenta prevedere se aplică și în cazul fibrelor care sunt folosite
pentru a se obține un efect antistatic și care nu depășesc 2% din greutatea
produsului finit. În cazul produselor menționate la art. 6 alin. (5) procentele
se calculează separat față de greutatea urzelii și, respectiv, a bătăturii.
Art. 8. − (1)
Produsele textile se etichetează sau se însoțesc de marcaje atunci când se oferă
pe piață în scopuri de producție sau comerciale. Această etichetare sau marcare
poate fi înlocuită ori însoțită de documente comerciale de însoțire atunci când
produsele nu sunt destinate vânzării către consumatorul final.
(2) Denumirile fibrelor textile și
marcarea compoziției fibroase menționate la art. 3−6 și în anexa nr. 1 se
indică clar în documentele comerciale. Această cerință implică în special
excluderea abrevierilor în contractele de vânzare, notele de plată și în
facturi. Se poate folosi un cod de procesare mecanizată, dacă acesta este
explicat în același document.
(3) Denumirile, prezentările și specificările
referitoare la conținutul de fibre textile menționate la art. 3−6 și în anexa
nr. 1 se scriu clar, lizibil și uniform atunci când produsele textile se oferă
spre vânzare sau se vând consumatorului, inclusiv în cataloage și în literatura
comericală, pe ambalaje, pe etichete și pe marcaje.
(4) Informațiile prevăzute la alin. (3)
se comunică în cadrul manifestărilor expoziționale,
atunci când produsele textile sunt prezentate în vederea atragerii de comenzi
prin cataloage sau prospecte cu imagini ori descrieri.
(5) Alte specificări și informații decât
cele stabilite în prezentul articol sunt prezentate distinct. Prezenta dispoziție
nu se aplică mărcilor comerciale sau denumirii întreprinderii, care se poate
indica imediat înainte sau după specificările stabilite prin această hotărâre.
(6) La introducerea pe piață produsele
textile se etichetează și se caracterizează în limba română, fără a se exclude
prezentarea și în alte limbi străine.
(7) În cazul bobinelor, sculurilor, jurubițelor, ghemelor sau al oricărei alte
cantități mici de fire pentru cusut, remaiat sau brodat specificările pot fi înscrise
pe ambalaje colective sau la locul de expunere, fără a se afecta produsele menționate
la pct. 18 din anexa nr. 4.
Art. 9. − (1) Orice
produs textil constituit din două sau mai multe părți componente de compoziție
diferită va avea marcat conținutul fibros al fiecărei componente. O astfel de etichetare
nu este obligatorie pentru componentele ce reprezintă mai puțin de 30% din
greutatea totală a produsului. Pentru căptușelile principale marcarea compoziției
fibroase este obligatorie.
(2) Când două sau mai multe produse
textile au același conținut fibros și formează în mod normal o singură unitate,
ele pot avea numai o etichetă.
(3) Marcarea compoziției fribroase a următoarelor produse textile se face astfel:
a) compoziția fibroasă a articolelor de corsetărie trebuie indicată prin prezentarea compoziției întregului
produs sau a componentelor sale menționate mai jos, în totalitate sau separat:
− pentru bustieră:
țesătura exterioară și interioară a cupelor și părții din spate;
− pentru corsete: părțile întărite
din față, din spate și lateral;
− pentru ghene:
țesătura din exteriorul și din interiorul cupelor, părțile întărite din față și
din spate și părțile laterale.
Compoziția fibroasă a altor articole de corsetărie decât cele prezentate mai sus se indică fie prin
declararea compoziției produsului complet, fie a diferitelor componente ale
articolelor prezentate global sau separat. Această etichetare nu este
obligatorie pentru componentele reprezentând mai puțin de 10% din greutatea
totală a produsului.
Etichetarea separată a diferitelor părți
ale articolelor de corsetărie menționate trebuie să
se facă astfel încât consumatorul final să înțeleagă ușor la care parte a produsului
se referă specificările de pe etichetă;
b) compoziția fibroasă a materialelor
textile imprimate prin corodare se prezintă pentru produsul complet și se indică
prin declararea separată a compoziției țesăturii de bază și cea a părților
corodate. Aceste componente se menționează prin denumirea lor;
c) compoziția fibroasă a materialelor
textile brodate se prezintă pentru produsul complet și poate fi indicată prin declararea
separată a compoziției țesăturii de bază și cea a firului de brodat. Dacă părțile
brodate reprezintă o suprafață mai mică de 10% din suprafața produsului, se poate
declara numai compoziția țesăturii de bază;
d) compoziția fibroasă a firelor constând
dintr-un miez și o acoperire de alte fibre care se oferă ca atare consumatorului
trebuie prezentată pentru întregul produs și poate fi indicată prin declararea
separată a compoziției miezului și a acoperirii, menționate prin denumire;
e) compoziția fibroasă a catifelei, plușului
sau a materialelor textile asemănătoare se prezintă pentru întregul produs, iar
atunci când produsul conține un suport distinct și o suprafață de întrebuințare
din fibre diferite se poate prezenta prin declararea separată a celor două părți,
menționate prin denumire;
f) compoziția acoperitoarelor de sol și
a covoarelor ale căror suport și suprafață de întrebuințare sunt din fire diferite
se poate declara numai pentru suprafață, prin menționarea denumirii.
Art. 10. − (1)
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică produselor cuprinse în anexa nr. 3,
pentru care nu sunt obligatorii etichetarea și marcarea compoziției fibroase individuale
pe produs.
(2) Produsele textile menționate în
anexa nr. 4 se oferă la vânzare însoțite de o etichetă globală, cu specificarea
compoziției fibroase.
(3) Compoziția produselor textile vândute
la metru se marchează pe lizieră sau pe rola oferită la vânzare.
Art. 11. − (1)
Pentru aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) și a celorlalte dispoziții
referitoare la marcarea compoziției fibroase a produselor textile procentajele fibroase
menționate la art. 4−6 se determină fără a se lua în considerare următoarele:
− pentru toate produsele textile:
componentele netextile, marginile, etichetele și
emblemele, franjurii și garniturile, ce nu constituie
parte integrantă a produsului, nasturii și cataramele îmbrăcate în materiale
textile, accesoriile, ornamentele, panglicile neelastice,
benzile și firele elastice adăugate în locuri specifice și limitate ale
produsului și, conform condițiilor specificate la art. 7, fibrele vizibile, izolabile, care sunt pur decorative, precum și fibrele antistatice;
− pentru acoperitoare de sol și
covoare: toate componentele în afară de suprafața de întrebuințare;
− pentru stofe de mobilă: urzelile
și bătăturile de legare și de umplere care nu fac parte din suprafața de întrebuințare;
− pentru draperii și perdele:
urzelile și bătăturile de legare și de umplere care nu formează fața țesăturii.
(2) Pentru alte produse textile nu se
iau în considerare: țesăturile suport sau de căptușeală, întăriturile și ranforsările,
interlinings și suporturile de canava, firele de brodat
sau de asamblat, dacă nu înlocuiesc bătătura și/sau urzeala
țesăturii, umpluturile care nu au rol de izolare și căptușelile conform art. 9
alin. (1), și anume:
− materialul suport sau de
dedesubt al produselor textile, care servește ca dos pentru suprafața de întrebuințare
în special la pături și țesături duble, și dosurile pentru catifele, plușuri și
produse asemănătoare nu trebuie considerate dosuri ce se pot îndepărta;
− întăriturile și ranforsările
semnifică fire sau materiale adăugate în locuri specifice și limitate ale
produselor textile pentru a le întări sau a le face mai groase.
(3) Nu se iau în considerare substanțele
grase, lianții, îngroșăturile, substanțele de încleiere
și de finisare, produsele de imprimare, produsele suplimentare de vopsire și
alte produse de prelucrare textilă.
Art. 12. − (1)
Verificările privind compoziția fibroasă a produselor textile se fac prin
metodele de analiză stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2001 privind
stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru determinarea și verificarea
compoziției fibroase a produselor textile, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Compozițiile fibroase prevăzute la
art. 4−6 se determină procentual prin aplicarea la masa uscată a fiecărei
fibre a reprizelor convenționale corespunzătoare, prevăzute în anexa nr. 2, după
îndepărtarea substanțelor menționate la art. 11.
Art. 13. − Dispozițiile
privind marcarea compoziției fibroase nu se aplică produselor textile care:
− tranzitează România sub control
vamal;
− sunt importate pentru prelucrare
internă în vederea unui reexport;
− sunt contractate de persoane
care lucrează la domiciliu sau de firme independente care prelucrează materiale
de la furnizori fără să fie transferate drepturile de proprietate asupra lor.
CAPITOLUL III
Indicarea modului de întreținere a
produselor textile
Art. 14. − (1) La indicarea modului de întreținere pentru
produsele textile se utilizează simbolurile prevăzute de SR EN 23758.
(2) Operatorii economici producători pot
face precizări suplimentare pentru consumatori cu privire la întreținerea produselor,
dacă consideră necesar acest lucru.
(3) Pentru confecții textile indicarea
modului de întreținere se face individual pe eticheta realizată din materiale
rezistente la tratamente ulterioare umidotermice, într-un
mod lizibil, aceasta trebuind să reziste atât timp cât rezistă și materialul de
bază al produsului.
CAPITOLUL IV
Sancțiuni
Art. 15. − (1) Constituie contravenție nerespectarea
dispozițiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 8 și art. 14 și se sancționează
potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind
protecția consumatorilor, republicată, cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei.
(2) Constatarea contravențiilor și
aplicarea sancțiunilor se fac de inspectorii Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorilor.
Art. 16. − Contravențiilor
prevăzute la art. 15 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale
Art. 17. − Anexele nr. 1−5 fac parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 18. − (1)
Prezenta hotărâre va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a
prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 785/1996 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind denumirea, marcarea și etichetarea produselor
textile destinate populației, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 226 din 23 septembrie 1996, cu modificările ulterioare.
(3) Prezenta hotărâre transpune
prevederile Directivei 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului
privind denumirea textilelor și ale Directivei 2004/34/CE a Comisiei pentru
amendarea, în vederea adaptării la progresul tehnic, a anexelor nr. 1 și nr. 2
la Directiva 96/74/CE.
ANEXA Nr. 1
TABEL
cuprinzând denumirea și descrierea
fibrelor textile
Nr. crt. |
Denumirea fibrei |
Descrierea fibrei |
1. |
Lână[1]
|
Fibre din lâna oilor sau mieilor (Ovis aries) |
2. |
Alpaca, lamă, cămilă, cașmir, mohair,
angora, cașgora cămilă, vicună,
iac, castor, vidră, guanaco, precedat sau nu de
denumirea păr |
Păr de la următoarele animale: alpaca,
lamă, cămilă, capră de Cașmir, capră de Angora, capră de Cașgora
(încrucișare între capra de Cașmir și capra de Angora), iepure de Angora, vicună, iac, guanaco, castor,
vidră |
3. |
Păr de animal sau de cal, cu sau fără
indicarea tipului de animal (de exemplu: păr de la vite, păr de capră comună, păr de cal) |
Păr de la diferite animale care nu
sunt menționate la nr. crt. 1 și 2 |
4. |
Mătase naturală |
Fibre provenite exclusiv de la
gogoșile viermilor de mătase |
5. |
Bumbac |
Fibre provenite din capsulele de
bumbac (Gossypium) |
6. |
Capoc |
Fibre provenite din interiorul
fructului de capoc (Ceiba pentandra)
|
7. |
In |
Fibre provenite din tulpinile de in (Linum usitatissimum) |
8. |
Cânepă |
Fibre provenite din tulpinile de
cânepă (Cannabis sativa)
|
9. |
Iută |
Fibre provenite din tulpinile de Corchorus olitorius și
de Corchorus capsularis.
Pentru cerințele prezentei hotărâri se tratează în același fel ca iuta
fibrele din tulpina următoarelor specii: Hibiscus
cannabinus, Hibiscus sabdariffa, Abultilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuata |
10. |
Abacă (manila hemp)
|
Fibre provenite din tecile de Musa textilis |
11. |
Alfa |
Fibre provenite din frunzele de Stipa tenacissima |
12. |
Cocos |
Fibre provenite din fructele de Cocos
nucifera |
13. |
Sorg |
Fibre provenite din tulpina de Cytisus scoparius și/sau de Spartium Junceum |
14. |
Ramie |
Fibre provenite din tulpinile de la Boehmeria nivea și
de la Boehmeria tenacissima |
15. |
Sisal |
Fibre provenite din frunzele de Agave
sisalana |
16. |
Cânepă indiană |
Fibre provenite din tulpina de Crotalaria Juncea |
17. |
Henequen |
Fibre provenite din tulpina de Agave
Fourcroydes |
18. |
Maguey |
Fibre provenite din tulpina de Agave
Cantala |
19. |
Acetat |
Fibre de acetat de celuloză, având
maximum 92% și minimum 74% grupe hidroxilice acetilate |
20. |
Alginat |
Fibre provenite din sărurile metalice
ale acidului alginic |
21. |
Cupro |
Fibre de celuloză regenerată, obținute
prin procedeul cuproamoniacal |
22. |
Modale |
Fibre obținute printr-un procedeu de
viscoză modificat, având o forță la rupere mare și un modul la umed mare.
Forța la rupere (BC) după condiționare și forța (BM)
necesară în vederea producerii unei alungiri de 5% în stare umedă sunt: |
|
|
|
|
|
în care T este densitatea de lungime
medie în decitex |
23. |
Proteinice |
Fibre obținute din substanțe
proteinice naturale regenerate și stabilizate față de acțiunea agenților
chimici |
24. |
Triacetat |
Fibre din acetat de celuloză, având
minimum 92% grupe hidroxilice acetilate |
25. |
Viscoză |
Fibre de celuloză regenerată, obținute
prin procedeul viscoză pentru fibre filamentare și
fibre discontinue |
26. |
Acrilice |
Fibre formate din macromolecule
liniare având cel puțin 85% acrilonitril |
27. |
Clorofibre |
Fibre formate din macromolecule
liniare având minimum 5% din masa unității monomerice
de clorură de vinil sau clorură de viniliden |
28. |
Fluorofibre |
Fibre formate din macromolecule
liniare provenite din monomeri alifatici fluorocarbonați |
29. |
Modacrilice |
Fibre formate din macromolecule
conținând în lanțul lor minimum 50% și maximum 85% (din masă) unități acrilonitrilice |
30. |
Poliamidă sau nylon
|
Fibre formate din macromolecule
liniare, de sinteză, conținând în lanț grupări amidice
ce se repetă, din care minimum 85% se leagă la unitățile alifatice sau cicloalifatice |
31. |
Aramidă |
Fibre constituite din macromolecule
liniare de sinteză, formate din grupe aromatice legate prin grupări amidă sau
imidă, din care minimum 85% se leagă direct de două
inele aromatice, și având un număr de grupări imidice,
dacă acestea există, nu mai mare decât numărul de grupări amidice |
32. |
Poliimidă |
Fibre constituite din macromolecule
liniare de sinteză conținând unități imidice ce se
repetă |
33. |
Lyocell |
Fibre de celuloză regenerată, obținute
prin dizolvare și printr-un proces de filare cu solvent organic, fără să se
formeze derivați |
34. |
Poliester |
Fibre formate din macromolecule
liniare, cuprinzând cel puțin 85% (din masă) un ester al unui diol cu acidul tereftalic |
35. |
Polietilenă |
Fibre formate din macromolecule
liniare de hidrocarburi alifatice saturate, nesubstituite |
36. |
Polipropilenă |
Fibre formate din macromolecule
liniare de hidrocarburi alifatice saturate în care un atom de carbon din doi
se leagă de o grupare metil în poziție isotactică
și fără altă substituție |
37. |
Polilactidă |
Fibră formată din macromolecule
liniare care prezintă în lanțul lor cel puțin 85% (din masă) unități de
esteri ai acidului lactic obținuți din zaharuri naturale și a cărei
temperatură de topire este de cel puțin135°C |
38. |
Policarbamidă |
Fibre din macromolecule liniare
prezentând în lanț grupul funcțional de ureilenă
(NH-CO-NH) ce se repetă |
39. |
Poliuretan |
Fibre formate din macromolecule
liniare constituite din lanțuri în care se repetă grupa uretan |
40. |
Vinilice |
Fibre formate din macromolecule
liniare, având un lanț constituit din alcool polivinilic cu diferite grade de
acetilare |
41. |
Trivinilice |
Fibre formate din polimeri acrilonitrilici și monomeri vinilici clorurați și care nu
pot depăși 50% din masa totală |
42. |
Elastodiene |
Elastofibre constituite din poliizopren natural sau sintetic (ori din una sau mai
multe diene) polimerizate cu unul sau mai mulți
vinilici care, dacă sub acțiunea unei forțe de tracțiune se întind de 3 ori
față de lungimea inițială, revin rapid și substanțial la lungimea inițială
atunci când forța de tracțiune încetează |
43. |
Elastan |
Elastofibre constituite din minimum 85% (din masă) din poliuretan
segmentat care, dacă sub acțiunea unei forțe de tracțiune se întind de 3 ori
față de lungimea inițială, revin la lungimea inițială atunci când forța de
tracțiune încetează |
44. |
Fibre de sticlă |
Fibre făcute din sticlă |
45. |
Denumirea corespunzătoare materialului
din care sunt constituite fibrele(de exemplu: metal, metalice, metalizate,
azbest, hârtie), precedată sau nu de cuvântul fir
sau fibră |
Fibre obținute din amestecuri de
materiale sau materiale noi ce nu au fost prezentate mai sus |
ANEXA Nr. 2
REPRIZE CONVENȚIONALE
folosite la calculul masei fibroase
conținute de un produs textil
Nr. crt. |
Fibra |
Procentaj (%) |
1−2. |
Lână și păr de animal: |
|
|
− fibre pieptănate |
18,25 |
|
− fibre cardate |
17,00[2]
|
3. |
Păr de animal: |
|
|
− fibre pieptănate |
18,25 |
|
− fibre cardate |
17,00 *) |
|
Păr de cal: |
|
|
− fibre pieptănate |
16,00 |
|
− fibre cardate |
15,00 |
4. |
Mătase |
11,00 |
5. |
Bumbac: |
|
|
− fibre normale |
8,50 |
|
− fibre mercerizate |
10,50 |
6. |
Capoc |
10,90 |
7. |
In |
12,00 |
8. |
Cânepă |
12,00 |
9. |
Iută |
17,00 |
10. |
Abacă |
14,00 |
11. |
Alfa |
14,00 |
12. |
Cocos |
13,00 |
13. |
Sorg |
14,00 |
14. |
Ramie (fibră albită) |
8,50 |
15. |
Sisal |
14,00 |
16. |
Cânepă indiană |
12,00 |
17. |
Agavă Fourcroydes
|
14,00 |
18. |
Agavă Cantala
|
14,00 |
19. |
Acetat |
19,00 |
20. |
Alginat |
20,00 |
21. |
Cupro |
13,00 |
22. |
Modale |
13,00 |
23. |
Proteinice |
17,00 |
24. |
Triacetat |
7,00 |
25. |
Viscoză |
13,00 |
26. |
Acrilice |
2,00 |
27. |
Clorofibre |
2,00 |
28. |
Fluorofibre 0,00 |
|
29. |
Modacrilice |
2,00 |
30. |
Poliamidă sau nylon:
|
|
|
− fibre discontinue |
6,25 |
|
− filamente |
5,75 |
31. |
Aramidă |
8,00 |
32. |
Poliimidă |
3,50 |
33. |
Lyocell |
13,00 |
34. |
Poliester: |
|
|
− fibre discontinue |
1,50 |
|
− filamente |
1,50 |
35. |
Polietilenă |
1,50 |
36. |
Polipropilenă |
2,00 |
37. |
Polilactidă |
1,50 |
38. |
Policarbamidă |
2,00 |
39. |
Poliuretan: |
|
|
− fibre discontinue |
3,50 |
|
− filamente |
3,00 |
40. |
Vinilice |
3,00 |
41. |
Trivinilice |
3,00 |
42. |
Elastodiene |
1,00 |
43. |
Elastan |
1,50 |
44. |
Fibre de sticlă: |
|
|
− cu un diametru mediu de peste
5 μm |
2,00 |
|
− cu un diametru mediu de 5 μm sau mai puțin |
3,00 |
45. |
Fibre metalice |
2,00 |
46. |
Fibre metalizate |
2,00 |
47. |
Azbest |
2,00 |
48. |
Fir de hârtie |
13,75 |
ANEXA Nr. 3
PRODUSELE
la care nu este obligatorie marcarea
compoziției fibroase
1. Suporturi de manșete
2. Curele de ceas din materiale textile
3. Etichete și embleme − ecusoane
4. Suporturi de etanșare
5. Învelitoare pentru cafetieră
6. Învelitoare pentru ceainic
7. Mânecuțe protectoare
8. Pături, altele decât țesăturile cu
flori
9. Flori artificiale
10. Pernițe de ace
11. Pânză pictată
12. Produse textile pentru țesături
suport sau de căptușeală și întărituri
13. Pâsle
14. Produse textile confecționate, vechi
când se prezintă explicit că sunt astfel
15. Jambiere
16. Ambalaje care nu sunt noi și sunt vândute
ca atare
17. Pălării din fetru
18. Container din materiale textile,
care sunt moi și fără fundament
19. Articole de călătorie din materiale
textile
20. Tapiserii realizate manual, finisate
sau nefinisate, și materiale pentru producerea lor,
incluzând fire pentru brodat, vândute separat de pânză și prezentate special pentru
folosirea în astfel de tapiserii
21. Fermoare
22. Nasturi și catarame îmbrăcate în
materiale textile
23. Coperte de cărți din materiale
textile
24. Jucării
25. Părți din materiale textile ale încălțămintei,
cu excepția căptușelilor ce mențin căldura
26. Fețe de masă din mai multe
componente, cu o suprafață de maximum 500 cm2
27. Haine și mănuși antitermice
28. Suporturi de ouă
29. Cutii de farduri
30. Săculeți
pentru tutun, din material textil
31. Etuiuri din materiale textile,
pentru binoclu, țigări și țigarete, brichete și pieptene
32. Articole de protecție pentru activități
sportive, cu excepția mănușilor
33. Truse de voiaj, toaletă
34. Articole pentru funeralii
35. Cutii de curățat pantofi
36. Articole de unică folosință, cu
excepția vatei Pentru scopurile prezentei hotărâri articolele textile proiectate
pentru o singură folosire sau pentru un interval de timp limitat și a căror întrebuințare
normală împiedică folosirea în același scop sau în scop similar sunt considerate
articole de unică folosință.
37. Articole textile care se supun
regulilor cuprinse în Farmacopeea Română, bandaje pentru uz medical și ortopedie
și articole textile ortopedice în general
38. Articole textile incluzând corzi, frânghii
și sfori cuprinse la pct. 12 din anexa nr. 4, destinate în mod normal:
a) pentru folosirea drept componente ale
echipamentului de fabricare și prelucrare a bunurilor
b) pentru încorporarea în aparate,
instalații (de exemplu: pentru încălzire, condiționarea aerului sau iluminare),
pentru aplicații casnice sau altele, pentru mașini și alte mijloace de
transport sau pentru funcționarea, întreținerea ori pentru echipamentul lor,
altul decât prelatele și accesoriile textile ale motorului mașinii, vândute
separat de mașină
39. Articole textile pentru protecție și
securitate, cum ar fi: centuri de siguranță, parașute, veste de salvare, parașute
de salvare, dispozitive antifoc, haine antiglonț și îmbrăcăminte de protecție specială (de
exemplu: protecție la foc, la substanțe chimice sau la alte riscuri)
40. Structuri aerospațiale
(de exemplu: săli de sport, expoziții sau depozite), dacă se furnizează date
asupra performanțelor și specificații tehnice ale acestor articole
41. Pânze
42. Îmbrăcăminte pentru animale
43. Steaguri și drapele
ANEXA Nr. 4
PRODUSELE
la care se folosește etichetarea sau
marcarea globală
1. Mop
2. Cârpe de curățat
3. Franjuri și garnituri
4. Pasmanterie
5. Centuri
6. Bretele
7. Jartele
8. Șireturi pentru pantofi și ghete
9. Panglici
10. Elastic
11. Ambalaje noi vândute ca atare
12. Sfoară de ambalaj și împletituri pentru
agricultură; sfoară, corzi și frânghii, altele decât cele ce se încadrează la
pct. 38 din anexa nr. 3
13. Șervețele de masă
14. Batiste
15. Plase pentru coc și pentru păr
16. Cravate și papion pentru copii
17. Lavete; mănuși
de menaj și flanele pentru față
18. Ață pentru cusut, remaiat și brodat,
prezentată pentru vânzare în greutate netă de maximum 1 g
19. Benzi pentru perdele, storuri și
jaluzele
ANEXA Nr. 5
PRINCIPALELE
elemente suplimentare de
identificare-caracterizare, caracteristicile tehnice și calitative ale
produselor textile, care se vor înscrie pe etichete pentru informarea
consumatorilor
Nr. crt. |
Grupa de produse |
Elemente de
identificare[3] |
1. |
Fibre textile |
− cantitatea pe unitatea de
produse (g) |
2.
|
Fire, inclusiv ață pentru cusut |
− finețea firului (densitatea de
lungime în Nm, tex, Den) |
|
|
− cantitatea pe unitatea de
produs (ml, g, după caz) |
3.
|
Țesături și tricouri metraj |
− lățimea (cm) |
|
|
− cantitatea pe unitatea de
produs (ml) |
|
|
− masa (g/m2) |
|
|
− tratamente speciale de
finisare aplicate |
4.
|
Tricoturi metraj |
− lățimea (cm) |
|
|
− cantitatea pe unitatea de
produs (ml) |
|
|
− masa (g/m2) |
5.
|
Ciorapi și dresuri |
− finețea firului (densitatea de
lungime în Nm, tex, Den) |
|
|
− mărimea |
|
|
− modelul, culoarea |
6.
|
Lenjerie de corp, tricotaje,
confecționate |
− mărimea |
|
|
− modelul |
7.
|
Lenjerie de pat confecționată |
− masa țesăturii (g/m2)
|
|
|
− dimensiuni ale pieselor (cm x
cm) |
8.
|
Covoare și mochete |
− tipul (plușat, manual, mecanic
etc.) |
|
|
− dimensiuni (cm x cm) |
9.
|
Confecții textile |
− mărimea |
|
|
− modelul |
10.
|
Articole de galanterie, mercerie,
pasmanterie, |
− cantitatea pe unitatea de
produs pentru ața pentru cusut broderie, fermoare pasmanterie (ml, g, după
caz) |
|
|
− dimensiuni |
11.
|
Perdele, huse, draperii, confecționate
|
− lățimea (cm) |
|
|
− dimensiuni (cm x cm) |
12.
|
Articole textile de uz gospodăresc |
− pături, |
|
|
− dimensiuni (cm x cm) prosoape,
plăpumi, fețe de masă etc. |
13.
|
Alte produse textile (umbrele,
șezlonguri, corturi) |
− tratamente speciale aplicate − dimensiuni |
*) Republicată în temeiul art. III din
Hotărârea Guvernului nr. 1.658/2004 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr.
332/2001 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea
produselor textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
954 din 18 octombrie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.
Hotărârea
Guvernului nr. 332/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 166 din 2 aprilie 2001 și a mai fost modificată prin Hotărârea
Guvernului nr. 25/2002 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2001
privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor
textile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 30
ianuarie 2002.
[1] Denumirea lână de la nr. crt. 1 din această anexă se poate folosi și
pentru a indica un amestec de fibre de lână de oaie sau de miel și fibrele de
păr prezentate în coloana a 2-a de la nr. crt. 2.
Această
dispoziție se aplică produselor textile prezentate la art. 4 și 5 și celor
menționate la art. 6, dacă sunt constituite parțial din fibrele prezentate la
nr. crt. 1 și 2.
[2] Repriza convențională de 17% se aplică și în cazurile
în care nu se poate evalua dacă produsul textil conținând lână și/sau păr de animal este pieptănat sau cardat.
[3] Se va indica, acolo unde este cazul, la toate grupele
de produse denumirea tratamentului special de finisare aplicat: neșifonabilizate, antimurdărie,
antialergice hidrofobizat, impermeabilizat stabilizat
dimensional, mercerizare etc.