Hotărârea Guvernului nr. 263/2005

M. Of. nr. 303 din 12 aprilie 2005

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Articol unic. − Se aprobă normele de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul justiţiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucureşti, 31 martie 2005. 

Nr. 263. 

ANEXA Nr. 1

N O R M E

de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare

 

Art. 1. − Pensia de serviciu se acordă, la cerere, cu respectarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege, după îndeplinirea condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 2. − (1) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute de lege sunt magistraţii şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor. 

(2) Magistraţii, potrivit art. 2 din lege şi art. 73 din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt: judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau ai Curţii Constituţionale. 

(3) Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, potrivit art. 86 alin. (1) din lege şi art. 73 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, este, pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional al Magistraturii şi din Curtea Constituţională. 

Art. 3. − (1) Constituie vechime în magistratură perioada în care magistratul sau personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor:

a) a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor;

b) a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a deţinut funcţie de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ. 

(2) În conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (1) din lege, pentru magistraţii şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor care la data intrării în vigoare a legii erau în funcţie, se iau în considerare vechimea în magistratură stabilită potrivit art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, realizată până la data abrogării acesteia, precum şi vechimea în magistratură stabilită conform art. 85 şi art. 105 alin. (2) din lege, realizată după intrarea în vigoare a acestei legi. 

(3) Constituie, de asemenea, vechime în magistratură, potrivit art. 105 alin. (2) şi (3) din lege:

a) perioada în care judecătorii financiari, judecătorii financiari inspectori, procurorii financiari şi consilierii secţiei jurisdicţionale ai Curţii de Conturi au exercitat aceste funcţii în cadrul Curţii de Conturi;

b) perioada în care personalul de specialitate juridică a funcţionat în fostele arbitraje de stat. 

Art. 4. − Beneficiază de pensie de serviciu următoarele persoane:

a) care la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură, potrivit art. 81 alin. (1) din lege;

b) care la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi o vechime între 20 şi 25 de ani în magistratură, potrivit art. 81 alin. (3) din lege;

c) care la data solicitării pensiei de serviciu nu au calitatea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, dar care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţia de judecător sau procuror; eliberarea din funcţia de magistrat să fi fost din motive neimputabile acestora, potrivit art. 81 alin. (5) din lege;

d) care la data solicitării pensiei de serviciu nu au calitatea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, dar care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au o vechime între 20 şi 25 de ani realizată numai în funcţia de judecător sau procuror; eliberarea din funcţia de magistrat să fi fost din motive neimputabile acestora, potrivit art. 81 alin. (5) din lege. 

Art. 5. − La calculul pensiei de serviciu, vechimea în magistratură mai mică de un an, realizată peste limita prevăzută de lege, nu se ia în considerare. 

Art. 6. − Cuantumul pensiei de serviciu, stabilită în condiţiile art. 81 alin. (3) din lege, se diminuează cu 1% pentru fiecare an în minus faţă de vechimea în magistratură de 25 de ani. 

Art. 7. − La calculul pensiei de serviciu, acordată în baza art. 81 alin. (4) din lege, majorarea de 1% prevăzută la art. 81 alin. (2) din lege se aplică doar dacă persoana în cauză a realizat din totalul vechimii în magistratură cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător sau procuror, potrivit exemplelor 1 şi 2 din anexa nr. 6 la prezentele norme. 

Art. 8. − Pensia de urmaş se calculează potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul, potrivit art. 81 din lege, susţinătorul decedat, stabilită pe baza indemnizaţiei de încadrare brute lunare a unui magistrat în activitate, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului. 

Art. 9. − (1) Cuantumul pensiei de urmaş din pensia de serviciu se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu. 

(2) Partea din pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă din bugetul de stat. 

Art. 10. − Pensiile de urmaş calculate din pensia de serviciu a magistraţilor definiţi la art. 2 se actualizează în raport de indemnizaţia de încadrare brută lunară a magistraţilor în activitate. 

Art. 11. − Drepturile de pensie de urmaş stabilite ca urmare a opţiunii de la pensia proprie din sistemul public la pensia de urmaş stabilită din pensia de serviciu se cuvin şi se acordă cu luna următoare depunerii cererii. 

Art. 12. − În baza prevederilor art. 84 din lege, magistraţii pot beneficia de pensie anticipată sau anticipată parţială, cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 13. − (1) Magistratul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea pensiei anticipate, poate beneficia, la cerere, de pensie de serviciu. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se calculează conform prevederilor art. 81 alin. (1)−(3) din lege şi nu poate fi cumulat cu veniturile realizate în perioada de anticipare, dintr-o activitate profesională prevăzută la art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit exemplului 3 din anexa nr. 6 la prezentele norme. 

(2) În cazul în care beneficiarul unei pensii anticipate desfăşoară o activitate potrivit art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, plata pensiei se suspendă în condiţiile art. 92 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege. 

(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, pensia anticipată din sistemul public se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. 

(4) La împlinirea vârstei standard de pensionare, pensia de serviciu poate fi recalculată doar dacă în perioada de anticipare stagiile de cotizare au fost realizate în una dintre funcţiile prevăzute la art. 85 şi art. 105 alin. (2) şi (3) din lege. 

(5) Venitul brut care se are în vedere la recalcularea pensiei de serviciu se stabileşte din indemnizaţia de încadrare brută lunară actualizată, la care se adaugă cuantumul sporurilor avute la data pensionării anticipate, dacă în perioada pensionării anticipate nu a desfăşurat activitate sau a desfăşurat o activitate retribuită, alta decât cea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor. 

(6) Dacă persoana pensionată anticipat a desfăşurat activitatea de magistrat sau asimilat magistraţilor, pensia de serviciu poate fi recalculată din venitul brut realizat în ultima lună de activitate sau actualizată în raport de funcţia pe care a avut-o la data pensionării anticipate. 

(7) Dacă în perioada de anticipare beneficiarul pensiei de serviciu a exercitat una dintre funcţiile prevăzute la art. 85 sau art. 105 alin. (2) şi (3) din lege, vechimea în magistratură avută în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se majorează corespunzător numărului de ani. 

Art. 14. − (1) Magistratului care îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei anticipate parţiale, prevăzute la art. 50 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, i se poate acorda, la cerere, pensie de serviciu. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se calculează conform prevederilor art. 81 alin. (1)−(3) din lege şi se diminuează conform art. 50 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit exemplului 4 din anexa nr. 6 la prezentele norme. 

(2) Pensia de serviciu nu poate fi cumulată în perioada de anticipare cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională prevăzută la art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

(3) În cazul în care beneficiarul unei pensii anticipate parţiale desfăşoară o activitate retribuită, plata pensiei se suspendă în condiţiile art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

(4) La împlinirea vârstei standard de pensionare, pensia anticipată parţială din sistemul public se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. 

(5) La împlinirea vârstei standard de pensionare, pensia de serviciu se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin valorificarea eventualelor stagii realizate, în perioada de anticipare, în una dintre funcţiile prevăzute la art. 85 şi art. 105 alin. (2) şi (3) din lege. 

(6) Venitul brut care se are în vedere la recalcularea pensiei de serviciu se stabileşte din indemnizaţia brută lunară actualizată, la care se adaugă cuantumul sporurilor avute la data pensionării anticipate parţiale, dacă în perioada pensionării anticipate parţiale nu a desfăşurat activitate sau a desfăşurat o activitate retribuită, alta decât cea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor. 

(7) Dacă persoana pensionată anticipat parţial a desfăşurat activitate de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, pensia de serviciu poate fi recalculată din venitul brut realizat în ultima lună de activitate sau actualizată în raport de funcţia pe care a avut-o la data pensionării anticipate parţiale. 

(8) Dacă în perioada de anticipare beneficiarul pensiei de serviciu a exercitat una dintre funcţiile prevăzute la art. 85 sau art. 105 alin. (2) şi (3) din lege, vechimea în magistratură avută în vedere la stabilirea cuantumului pensiei se majorează corespunzător numărului de ani. 

Art. 15. − De prevederile art. 84 din lege pot beneficia doar persoanele care la data pensionării au calitatea de magistrat sau îndeplinesc una dintre funcţiile prevăzute la art. 86 din lege. 

Art. 16. − (1) În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă:

a) actele necesare stabilirii pensiei conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în normele de aplicare a acestei legi, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

b) adeverinţa-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 la prezentele norme, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură şi venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării. 

(2) Persoanele prevăzute la art. 81 alin. (4) din lege vor prezenta o adeverinţă din care să reiasă că au fost eliberate din funcţia de magistrat din motive neimputabile lor, iar adeverinţa-tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform anexei nr. 2 la prezentele norme. Această adeverinţă va fi întocmită de unitatea de unde persoana în cauză a fost eliberată din funcţia de magistrat şi va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea în funcţia de judecător sau de procuror şi indemnizaţia brută din ultima lună anterioară datei pensionării a unui magistrat în activitate, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului. 

Art. 17. − Stabilirea, actualizarea şi plata pensiilor de serviciu se efectuează de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele teritoriale de pensii. 

Art. 18. − Cererea de înscriere la pensie, însoţită de documentaţia de pensionare şi de adeverinţa-tip, va fi depusă la casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana îndreptăţită, care va calcula atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă. 

Art. 19. − Drepturile de pensie de serviciu se acordă şi se plătesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

a) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile, respectiv 90 de zile în perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare, de la această dată;

b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, respectiv 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare. 

Art. 20. − Drepturile de pensie de serviciu stabilite în baza prevederilor art. 84 din lege se acordă şi se plătesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

a) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile, respectiv 90 de zile în perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare, de la această dată, dar nu înainte de data încetării mandatului;

b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, respectiv 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor, dar nu înainte de data încetării mandatului. 

Art. 21. − Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care vor fi înscrise distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat. Această diferenţă urmează a fi evidenţiată distinct şi în fişa pentru evidenţa drepturilor băneşti ale pensionarului. 

Art. 22. − (1) În aplicarea prevederilor art. 83 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

a) Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei vor informa în scris Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori va avea loc o majorare a indemnizaţiilor de încadrare brute lunare ale personalului aflat în activitate. 

b) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale va transmite instituţiilor prevăzute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată. 

c) Instituţiile menţionate la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 3 şi 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare. 

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face în raport cu nivelul indemnizaţiei de încadrare brute lunare a magistraţilor în activitate şi al cuantumului sporurilor avute la stabilirea iniţială a pensiei de serviciu. 

Art. 23. − La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului. 

Art. 24. − Răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut şi a vechimii în magistratură revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip. 

Art. 25. − (1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplică şi magistraţilor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

(2) Magistraţii ale căror drepturi la pensia de serviciu s-au deschis anterior datei de 1 aprilie 2001 primesc în continuare pensia suplimentară. 

Art. 26. − Acordarea pensiei de invaliditate se face doar în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 27. − Perioadele asimilate prevăzute de art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate nu constituie vechime în magistratură şi nu pot fi valorificate la stabilirea pensiei de serviciu. 

Art. 28. − Pensia de serviciu se acordă, la cerere, beneficiarului unei pensii de invaliditate la împlinirea vârstei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul public. 

Art. 29. − Un pensionar de invaliditate magistrat nu poate beneficia de prevederile art. 84 din lege referitoare la pensionarea anticipată. 

Art. 30. − La recalcularea pensiilor de serviciu în condiţiile art. 95 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere următoarele:

a) indemnizaţia brută lunară actualizată, la care se adaugă cuantumul sporurilor avute la data pensionării, dacă beneficiarul a desfăşurat după pensionare o activitate retribuită, alta decât cea de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor;

b) venitul brut realizat în ultima lună de activitate sau pensia de serviciu actualizată în raport cu funcţia pe care a avut-o la data pensionării, dacă beneficiarul a desfăşurat după pensionare activitate de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, comunicat prin adeverinţa-tip conform anexei nr. 5 la prezentele norme. 

Art. 31. − La recalcularea pensiilor de serviciu în condiţiile art. 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se are în vedere indemnizaţia brută lunară actualizată, la care se adaugă cuantumul sporurilor avute la data pensionării. 

Art. 32. − Dacă vechimea în magistratură se obţine din însumarea unor perioade realizate în sisteme de asigurări sociale diferite (sistemul public, sistemul de pensii al avocaţilor, sistemul militar) care, potrivit legii, constituie vechime în magistratură, pensia de serviciu se acordă persoanei îndreptăţite, la cererea acesteia, numai de un singur sistem. În acest caz, în vederea evitării unor eventuale fraude, instituţia care stabileşte şi plăteşte drepturile de pensie de serviciu (casa teritorială de pensii) va înştiinţa despre acest fapt celelalte sisteme în care beneficiarul a realizat stagii de cotizare sau vechime în serviciu. 

Art. 33. − Anexele nr. 1−6*) fac parte integrantă din prezentele norme. 

ANEXA Nr. 1

la norme

ANEXA Nr. 2

la norme

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

ANEXA Nr. 4

la norme

 

ANEXA Nr. 5

la norme

ANEXA Nr. 6

la norme

 

ANEXA Nr. 2

N O R M E

de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată

Art. 1. − Pensia de serviciu se acordă cu respectarea prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, la cerere, după împlinirea condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 2. − Singura condiţie pentru a beneficia de pensie de serviciu în condiţiile Legii nr. 47/1992, republicată, o reprezintă calitatea de judecător al Curţii Constituţionale la data pensionării sau recalculării pensiei, indiferent de vechimea în magistratură. 

Art. 3. − Cuantumul pensiei de serviciu, calculat în condiţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, este 80% din indemnizaţia brută lunară a judecătorului. Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat. 

Art. 4. − Cererea de înscriere la pensia de serviciu, însoţită de documentaţia de pensionare şi de adeverinţa-tip, se depune de solicitant la casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana îndreptăţită, care calculează atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă. 

Art. 5. − Drepturile de pensie de serviciu se acordă şi se plătesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 6. − Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care se înscriu distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat. Această diferenţă urmează a fi evidenţiată distinct şi în fişa pentru evidenţa drepturilor băneşti ale pensionarului. 

Art. 7. − În vederea actualizării pensiei de serviciu se stabileşte următoarea procedură:

a) Curtea Constituţională informează în scris Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori va avea loc o majorare a indemnizaţiilor de încadrare brute lunare ale personalului aflat în activitate;

b) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite listele cu titularii pensiilor de serviciu aflate în plată;

c) Curtea Constituţională transmite adeverinţele nominale, întocmite conform modelului adeverinţelor-tip din anexele nr. 3 şi 4 la normele prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare. 

Art. 8. − La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu, casele teritoriale de pensii emit o nouă decizie de pensie pe baza adeverinţelor transmise de instituţiile publice prevăzute la art. 7. Noua decizie de pensie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, se comunică pensionarului. 

Art. 9. − Răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut şi a vechimii în magistratură revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip. 

Art. 10. − Perioadele asimilate prevăzute de art. 38 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie vechime în magistratură şi nu pot fi valorificate la stabilirea pensiei de serviciu. 

Art. 11. − Adeverinţele-tip utilizate pentru aplicarea prevederilor art. 72 alin. (2) şi ale art. 73 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt cele prevăzute pentru magistraţi în anexele nr. 1−4 la normele prezentate în anexa nr. 1 la hotărâre. 

Art. 12. − Prevederile cuprinse în art. 8−11 de mai sus şi art. 17 din anexa nr. 1 la hotărâre se aplică în mod corespunzător.