Hotărârea Guvernului nr. 234/2006

M. Of. nr. 196 din 32 martie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 27 din Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Articol unic. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul educaţiei şi cercetării,

Mihail Hărdău

 

Bucureşti, 16 februarie 2006. 

Nr. 234. 

ANEXĂ

N O R M E  M E T O D O L O G I C E

de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă

 

Art. 1. – Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. 

Art. 2. – (1) Contractul de ucenicie la locul de muncă trebuie să conţină elementele obligatorii ale contractului individual de muncă prevăzute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clauzele prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 279/2005, denumită în continuare lege. 

(2) Contractul de ucenicie la locul de muncă poate conţine şi alte clauze specifice, cu respectarea legislaţiei în vigoare. 

(3) Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, conform art. 4 alin. (3) din lege, şi se evidenţiază în registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu menţiunea „CULM“. 

(4) Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie pe durată determinată potrivit art. 7 alin. (1) din lege. Durata contractului de ucenicie la locul de muncă reprezintă durata necesară dobândirii competenţelor/calificării de către ucenic, inclusiv perioada necesară evaluării finale a ucenicului. 

(5) Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă constituie parte integrantă a contractului de ucenicie la locul de muncă. 

(6) Contractul de ucenicie la locul de muncă nu poate fi cumulat cu un alt contract de ucenicie la locul de muncă. 

(7) Părţile sunt libere şi egale la negocierea clauzelor şi la încheierea contractului de ucenicie la locul de muncă. 

(8) Modelul-cadru al contractului de ucenicie la locul de muncă este prevăzut în anexa nr. 1. 

Art. 3. – Contractul de ucenicie la locul de muncă poate înceta în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 4. – Verificarea îndeplinirii condiţiilor pe care trebuie să le întrunească o persoană pentru a fi încadrată ca ucenic se face de către angajator, pe baza următoarelor documente:

a) actul de identitate, certificatul de naştere şi actul de studii care atestă îndeplinirea condiţiilor de acces la formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, pentru persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege;

b) actul de identitate, certificatul de naştere, acordul scris al părinţilor sau, după caz, al reprezentanţilor legali şi actele de studii care atestă îndeplinirea condiţiilor de acces la formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, pentru persoanele prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege;

c) paşaportul şi permisul de muncă, precum şi actele de studii care atestă îndeplinirea condiţiilor de acces la formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, pentru persoanele prevăzute la art. 5 alin. (3) din lege. 

Art. 5. – Persoanele care urmează a fi încadrate în muncă în calitate de ucenici vor da o declaraţie pe propria răspundere că nu deţin o calificare pentru ocupaţia în care se organizează ucenicia la locul de muncă. 

Art. 6. – Femeile aflate în situaţia prevăzută la art. 5 alin. (4) din lege au toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările ulterioare. 

Art. 7. – Durata contractului de ucenicie la locul de muncă se stabileşte în funcţie de ocupaţia/calificarea pentru care urmează să se pregătească ucenicul şi de competenţele dobândite anterior de către ucenic, fără a putea fi mai mică de:

a) 6 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea unei calificări de nivel 1;

b) 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea unei calificări de nivel 2 sau pentru dobândirea competenţelor specifice ocupaţiilor cuprinse în grupele majore 5, 6, 7 şi 8 din Clasificarea ocupaţiilor din România;

c) 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea unei calificări de nivel 3 sau pentru dobândirea competenţelor specifice ocupaţiilor cuprinse în grupele majore 3 şi 4 din Clasificarea ocupaţiilor din România. 

Art. 8. – Perioada de probă la care poate fi supus ucenicul face parte integrantă din durata pentru care se încheie contractul de ucenicie la locul de muncă. 

Art. 9. – (1) Contractul de ucenicie la locul de muncă poate înceta din iniţiativa angajatorului la data expirării perioadei de probă, atunci când se constată că ucenicul nu corespunde procesului de pregătire prin muncă. 

(2) În cazul în care contractul de ucenicie la locul de muncă încetează după expirarea perioadei de probă, dar înaintea expirării termenului pentru care a fost încheiat, angajatorul este obligat să acorde ucenicului toate drepturile stabilite prin contract, pentru perioada lucrată. 

(3) Pe acelaşi loc de muncă nu pot fi angajaţi succesiv mai mult de 3 ucenici pe perioada de probă. 

Art. 10. – (1) La cererea ucenicului care are domiciliul în altă localitate, fără posibilităţi de navetă zilnică, angajatorul are obligaţia de a asigura condiţii de cazare şi masă în condiţiile legii. 

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) ucenicul are obligaţia, potrivit art. 7 alin. (8) din lege, de a achita contravaloarea serviciilor de cazare, fără ca această sumă să depăşească 50% din venitul net salarial realizat de ucenic la locul de muncă, conform contractului de ucenicie la locul de muncă. 

(3) Unităţile de profil autorizate, prevăzute la art. 7 alin. (7) din lege, sunt unităţi autorizate conform dispoziţiilor legale să ofere servicii de cazare şi masă, respectiv: cămine, cantine, pensiuni şi hoteluri. 

Art. 11. – (1) Pentru coordonarea activităţii de formare profesională a ucenicului, angajatorul desemnează un maistru de ucenicie atestat pentru această activitate. 

(2) Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile maistrului de ucenicie în raport cu activitatea de coordonare a activităţii de formare profesională a ucenicului se stabilesc prin act adiţional la contractul individual de muncă al maistrului de ucenicie. 

(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, maistrul de ucenicie are în principal următoarele obligaţii:

a) să asigure condiţiile necesare pregătirii practice a ucenicului şi să îl îndrume profesional, în concordanţă cu standardul ocupaţional sau cu standardul de pregătire profesională conform căruia se realizează pregătirea;

b) să evalueze periodic progresul înregistrat de ucenic în pregătirea practică;

c) să menţină permanent legătura şi să colaboreze cu furnizorul de formare profesională care asigură pregătirea teoretică a ucenicului;

d) să menţină legătura cu părinţii sau cu tutorele ucenicului minor pentru a se informa reciproc cu privire la evoluţia profesională a acestuia;

e) să monitorizeze permanent evoluţia ucenicului şi să raporteze periodic angajatorului stadiul de pregătire al acestuia;

f) să nu dispună ucenicului sarcini care nu au legătură cu programa de pregătire profesională;

g) să nu pună în pericol viaţa, integritatea şi persoana ucenicului;

h) să asigure respectarea tuturor drepturilor ucenicului la locul de muncă;

i) să elaboreze programul de pregătire în concordanţă cu standardul ocupaţional sau cu standardul de pregătire profesională. 

(4) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, maistrul de ucenicie are în principal următoarele drepturi:

a) să coordoneze activitatea de pregătire profesională a ucenicului;

b) să stabilească sarcinile de lucru ale ucenicului în conformitate cu programa de pregătire;

c) să propună acordarea de stimulente sau sancţionarea ucenicului;

d) să solicite furnizorului de formare profesională care asigură pregătirea teoretică a ucenicului informări cu privire la progresele înregistrate de acesta;

e) să solicite angajatorului asigurarea condiţiilor necesare dobândirii de către ucenic a competenţelor specifice ocupaţiei/calificării pentru care a fost încheiat contractul de ucenicie la locul de muncă;

f) să aibă acces prioritar la formarea profesională în domeniul său de activitate. 

Art. 12. – (1) Ucenicul poate fi delegat în următoarele situaţii:

a) în cazul în care maistrul de ucenicie este delegat şi la angajatorul cesionar se poate organiza activitatea în aşa fel încât se poate asigura pregătirea teoretică şi practică a ucenicului;

b) în cazul în care raporturile de muncă ale maistrului de ucenicie se suspendă sau încetează şi angajatorul are posibilitatea să asigure în continuare pregătirea ucenicului în altă locaţie;

c) în cazul în care pregătirea teoretică sau practică impune delegarea ucenicului. 

(2) Ucenicul nu poate fi detaşat. 

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), angajatorul de ucenici este obligat să anunţe direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti modificarea condiţiilor de desfăşurare a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, cu minimum 30 de zile calendaristice înaintea producerii acestora. 

Art. 13. – Autorizarea angajatorului prevăzută la art. 11 din lege reprezintă procesul în urma căruia angajatorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentele norme pot organiza formare profesională prin ucenicie la locul de muncă şi încheia contracte de ucenicie la locul de muncă. 

Art. 14. – (1) Autorizarea angajatorilor se realizează, potrivit art. 11 din lege, de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei prin direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene sau a municipiului Bucureşti, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire. 

(2) Autorizarea se face în baza îndeplinirii criteriilor de evaluare stabilite de legislaţia în vigoare pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională pentru fiecare dintre ocupaţiile/calificările pentru care angajatorul doreşte să organizeze ucenicie la locul de muncă. 

(3) În cazul în care angajatorul nu poate asigura condiţiile necesare dobândirii tuturor competenţelor prevăzute de standardul ocupaţional/standardul de pregătire profesională se poate prezenta pentru autorizare în parteneriat cu alţi angajatori sau furnizori de formare profesională autorizaţi în condiţiile prevăzute de legislaţia privind formarea profesională a adulţilor. 

(4) În cazul prevăzut la alin. (3) angajatorul care solicită autorizarea poartă responsabilitatea pentru formarea profesională a ucenicului, atribuţiile fiecăruia dintre parteneri fiind stabilite prin contracte de colaborare. 

(5) Criteriile de evaluare a angajatorilor care solicită autorizarea pentru formare profesională prin ucenicie la locul de muncă vizează:

a) programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă;

b) resursele necesare desfăşurării programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă. 

Art. 15. – Angajatorul care solicită autorizarea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dispună de resurse materiale, umane şi financiare necesare organizării şi desfăşurării uceniciei la locul de muncă;

b) să dispună de un program de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă pentru ocupaţia/calificarea pentru care doreşte să angajeze ucenici. 

Art. 16. – Resursele materiale, umane şi financiare ale angajatorului reprezintă:

a) resursele materiale – spaţiile şi dotările necesare pentru dobândirea de către ucenic a tuturor competenţelor prevăzute de programa de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă;

b) resursele umane – persoanele cu atribuţii în pregătirea teoretică şi practică, denumite în continuare formatori şi maiştri de ucenicie;

c) resursele financiare – resursele care să îi permită angajatorului plata salariului şi a celorlalte drepturi către ucenic. 

Art. 17. – Angajatorul care solicită autorizarea va depune direct sau prin poştă, cu confirmare de primire, la direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti pe a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, un dosar care conţine următoarele documente:

a) cerere;

b) documentele privind organizarea şi funcţionarea angajatorului potrivit legislaţiei în vigoare;

c) dovada că angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile eligibile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, potrivit legislaţiei în vigoare;

d) avize pentru funcţionare şi autorizaţii, în copie, după cum urmează: 

– autorizaţia PSI; 

– autorizaţia de mediu; – autorizaţia de protecţia muncii; – autorizaţia sanitar-veterinară;

– autorizaţia de la autoritatea de reglementare a domeniului de activitate, obligatorie în cazul în care ocupaţia/calificarea pentru care se organizează programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă face parte din categoria ocupaţiilor/calificărilor reglementate sub aspectul formării;

e) dovada resurselor:

  (i) materiale: 

– prezentarea spaţiilor în care se va desfăşura pregătirea teoretică şi practică a ucenicului şi a echipamentelor aferente acestora, precum şi a documentelor care atestă deţinerea acestora cel puţin pentru perioada de 4 ani pentru care se solicită autorizarea; 

– contractele de colaborare încheiate cu alţi angajatori sau furnizori de formare profesională autorizaţi, în cazul în care angajatorul nu are condiţii pentru a asigura dobândirea tuturor competenţelor prevăzute de standardul ocupaţional/standardul de pregătire profesională;

 (ii) umane: 

– un CV al fiecărui formator şi maistru de ucenicie, însoţit de documentul (în copie) prin care a fost atestat pentru calificarea/ocupaţia pentru care se solicită autorizarea şi de acordul scris al acestuia pentru a coordona formarea profesională a ucenicului;

(iii) financiare: 

– bilanţul contabil pentru anul anterior solicitării autorizării şi balanţa contabilă pentru luna precedentă solicitării;

f) programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă. 

Art. 18. – În cazul în care se constată că documentaţia este incompletă sau prezintă unele nereguli, direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti atenţionează angajatorul, în scris, în termen de 5 zile, acesta având dreptul de a completa documentaţia sau de a remedia neregulile în termen de 30 de zile. 

Art. 19. – Direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti transmite dosarul, de îndată ce documentaţia este completă şi corectă, comisiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională, solicitându-i acesteia avizul. 

Art. 20. – (1) Pentru eliberarea avizului comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesională desemnează 2 specialişti a căror pregătire şi experienţă au legătură directă cu ocupaţia/calificarea respectivă, pentru a analiza îndeplinirea criteriilor de evaluare. 

(2) Desemnarea specialiştilor pentru evaluarea angajatorilor se face din listele nominale de specialişti aprobate de comisiile de autorizare. 

(3) Specialiştii desemnaţi pentru evaluarea unui angajator sunt obligaţi să dea declaraţii pe propria răspundere că nu se află în nici una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:

a) nu se află în raport de rudenie până la gradul al III-lea inclusiv cu angajatorul sau, după caz, cu reprezentantul legal al acestuia;

b) nu se află într-un raport patrimonial cu angajatorul sau, după caz, cu reprezentantul legal al acestuia;

c) nu au participat la elaborarea programului de formare profesională supus avizării;

d) nu au calitatea de formator sau de maistru de ucenicie în cadrul acestui program. 

Art. 21. – (1) Fiecare specialist verifică în mod independent dacă sunt îndeplinite criteriile de acordare a avizului, atât prin analiza documentaţiei din dosarul de autorizare, cât şi prin deplasare la locul de desfăşurare a pregătirii teoretice şi practice a ucenicului. 

(2) Specialiştii consemnează independent rezultatele evaluării într-un raport de evaluare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2. 

(3) În cazul în care specialiştii constată neîndeplinirea unor criterii de evaluare, consemnează acest fapt în raportul de evaluare şi le comunică de îndată angajatorului, acesta având dreptul ca în termen de maximum 30 de zile să aducă dovezi de remediere a neregulilor constatate. 

Art. 22. – (1) Comisia de autorizare analizează documentaţia depusă de angajator şi rapoartele de evaluare întocmite de specialişti şi decide acordarea sau neacordarea avizului pentru autorizarea angajatorului. 

(2) Comisia de autorizare soluţionează solicitarea de eliberare a avizului în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării acesteia sau de la data remedierii neregulilor constatate de specialişti. 

Art. 23. – Comisia de autorizare transmite direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti dosarul de autorizare însoţit de decizia de acordare ori neacordare a avizului şi motivarea acesteia, în termen de 5 zile de la luarea ei. 

Art. 24. – (1) Direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti emite şi comunică angajatorului decizia de acordare ori neacordare a autorizaţiei pentru organizarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă şi încheierea contractelor de ucenicie la locul de muncă, în termen de 5 zile de la primirea avizului comisiei de autorizare. 

(2) Autorizaţia se identifică prin serie, număr şi data deciziei de acordare a autorizaţiei, iar modelul acesteia este prevăzut în anexa nr. 3. 

(3) Autorizaţia se eliberează de către direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti reprezentantului legal al angajatorului, în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii deciziei. 

(4) În cazul pierderii, sustragerii sau deteriorării autorizaţiei, angajatorul poate solicita eliberarea unui duplicat al autorizaţiei în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. 

Art. 25. – (1) Angajatorul căruia i s-a respins cererea de autorizare ca urmare a avizului nefavorabil acordat de către comisia de autorizare poate contesta această decizie la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării. 

(2) Angajatorul nemulţumit de răspunsul primit de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în soluţionarea contestaţiei se poate adresa instanţelor judecătoreşti competente în condiţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. 

Art. 26. – Angajatorii autorizaţi sunt monitorizaţi prin evaluarea periodică a modului de îndeplinire a criteriilor care au stat la baza procesului de autorizare. 

Art. 27. – (1) Monitorizarea angajatorilor autorizaţi se realizează de echipe de monitorizare formate din minimum două persoane desemnate prin decizie a directorului direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie. 

(2) Echipa de monitorizare verifică modul în care sunt respectate de către angajator toate condiţiile de autorizare şi întocmeşte un raport de monitorizare. 

(3) Nerespectarea condiţiilor de autorizare a angajatorilor pentru formarea profesională a ucenicilor la locul de muncă poate determina retragerea autorizaţiei. 

(4) Direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie analizează raportul de monitorizare şi poate decide menţinerea sau retragerea autorizaţiei. 

Art. 28. – (1) Retragerea autorizaţiei se face de către direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti care a eliberat-o. 

(2) Retragerea autorizaţiei poate avea loc în următoarele cazuri:

a) în urma constatării nerespectării condiţiilor de autorizare de către echipa de monitorizare, dacă angajatorul nu a luat măsuri de remediere a deficienţelor în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal întocmit de către echipa de monitorizare;

b) în cazul în care la două serii consecutive de ucenici se constată o rată de abandon mai mare de 50% sau o rată de promovare mai mică de 70%;

c) la sesizarea inspectorilor de muncă pentru încălcarea prevederilor privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului de ucenicie la locul de muncă;

d) în cazul în care se constată încălcarea de 3 ori într-un an de către angajator a dispoziţiilor prevăzute la art. 4 alin. (3), art. 5 alin. (1), (2) şi (4), art. 6 alin. (1) şi (3), art. 7 alin. (1, (2), (4)–(8), art. 9, art. 10 alin. (1) şi (2), art. 15, art. 17 alin. (3) din lege, sancţionate contravenţional conform art. 26 alin. (1) din lege. 

(3) În cazul retragerii autorizaţiei în situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. d) se suspendă dreptul de a obţine o nouă autorizaţie pentru o perioadă de 4 ani de la data retragerii acesteia. 

(4) Retragerea autorizaţiei poate fi contestată de către angajator la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. 

(5) Solicitantul nemulţumit de răspunsul primit de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în soluţionarea contestaţiei se poate adresa instanţelor judecătoreşti competente în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. 

(6) În cazul în care angajatorii autorizaţi au fost sancţionaţi contravenţional de 3 ori într-un an pentru faptele prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie care a eliberat autorizaţia declanşează, la solicitarea inspectorilor de muncă, procedura de retragere a acesteia. 

Art. 29. – Persoana care solicită atestarea ca maistru de ucenicie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulative:

a) să deţină o calificare pentru ocupaţia/calificarea pentru care doreşte să obţină atestarea;

b) să aibă o experienţă profesională de cel puţin 3 ani din ultimii 5 ani în ocupaţia/calificarea pentru care solicită atestarea; în cazul persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, să aibă o experienţă profesională de 1 an din ultimii 2 ani;

c) să fi participat la cursuri de formare a formatorilor, finalizate cu certificate;

d) să nu aibă cazier judiciar;

e) să fie apt din punct de vedere medical. 

Art. 30. – (1) Solicitantul atestatului de maistru de ucenicie va depune la direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti un dosar cu următoarele documente:

a) cerere;

b) copie a actului de identitate;

c) copie legalizată de pe documentul care atestă calificarea profesională;

d) copie certificată pentru conformitate a carnetului de muncă sau adeverinţă din care să reiasă experienţa profesională;

e) copie de pe documentul care atestă participarea la un program de formare a formatorilor, cu excepţia persoanelor fizice autorizate şi a membrilor asociaţiei familiale;

f) cazier judiciar;

g) adeverinţă medicală din care să reiasă că persoana este aptă din punct de vedere medical;

h) recomandare de la locul de muncă, cu excepţia persoanelor fizice autorizate. 

(2) În cazul în care persoana care solicită atestarea ca maistru de ucenicie este persoană fizică autorizată sau membru al asociaţiei familiale, calificarea profesională se atestă cu documentele prin care aceasta şi-a dobândit calificarea în vederea obţinerii autorizaţiei pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unei asociaţii familiale. 

Art. 31. – (1) Direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti solicită avizul comisiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională, căreia îi transmite dosarul solicitantului, în termen de 3 zile de la data depunerii dosarului complet. 

(2) În urma analizării cererii şi dosarului solicitantului, comisia de autorizare decide acordarea sau neacordarea avizului, în termen de 30 de zile de la data solicitării avizului de către direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie. 

(3) Decizia de acordare sau neacordare a avizului se transmite, împreună cu dosarul solicitantului, la direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care eliberează atestatul ori respinge cererea, expunând motivele, în termen de 5 zile de la data comunicării deciziei comisiei de autorizare. 

(4) Modelul atestatului de maistru de ucenicie este prevăzut în anexa nr. 4. 

(5) Decizia de respingere a cererii poate fi contestată de către solicitant la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. 

(6) Solicitantul nemulţumit de răspunsul primit de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în soluţionarea contestaţiei se poate adresa instanţelor judecătoreşti competente în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. 

Art. 32. – (1) Calificările pentru care se poate organiza ucenicia la locul de muncă sunt cele prevăzute de Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 35/3.112/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 4 februarie 2004. 

(2) Ocupaţiile pentru care se poate organiza ucenicia la locul de muncă sunt cele cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România la grupele majore 3, 4, 5, 6, 7 şi 8. 

Art. 33. – (1) Organizarea uceniciei la locul de muncă se face în conformitate cu programul de ucenicie la locul de muncă pentru care a fost autorizat angajatorul. 

(2) Responsabilitatea elaborării şi desfăşurării programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă revine angajatorului care solicită autorizarea. 

(3) Pentru elaborarea programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, angajatorul poate colabora cu alţi angajatori, asociaţii profesionale sau furnizori de formare profesională autorizaţi. 

Art. 34. – (1) Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă cuprinde planul şi programa de pregătire pentru ocupaţia/calificarea respectivă şi se elaborează pe baza standardului ocupaţional sau pe baza standardului de pregătire profesională, aprobate în condiţiile prevederilor legale. 

(2) Planul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă conţine cel puţin următoarele elemente:

a) ocupaţia/calificarea pentru care se organizează programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă;

b) condiţiile de acces la programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă;

c) obiectivele urmărite, exprimate în competenţele pe care ucenicul trebuie să le dobândească, identificate conform standardului ocupaţional/standardului de pregătire profesională;

d) durata totală a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, exprimată în ore, şi repartizarea acesteia pe luni, săptămâni şi zile, precum şi raportul teorie/practică;

e) modalitatea de dobândire a competenţelor (teorie/practică) şi numărul de ore alocat dobândirii fiecăreia dintre competenţele identificate;

f) locul de desfăşurare a pregătirii teoretice şi practice pentru fiecare dintre competenţele urmărite;

g) periodicitatea evaluării şi modalitatea de realizare a acesteia;

h) certificarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă. 

(3) Programa de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă conţine cel puţin următoarele elemente:

a) competenţele ce urmează a fi dobândite de ucenic;

b) conţinutul pregătirii teoretice/practice;

c) metodele şi tehnicile de formare utilizate pentru dobândirea competenţelor;

d) mijloacele şi materialele utilizate;

e) criteriile de evaluare. 

(4) Maistrul de ucenicie consemnează observaţiile sale cu privire la realizarea programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, precum şi progresele înregistrate de fiecare dintre ucenici în Jurnalul de ucenicie. 

(5) Jurnalul de ucenicie are regimul documentelor cu regim special şi se păstrează în arhiva unităţii 5 ani. 

(6) Modelul Jurnalului de ucenicie este prevăzut în anexa nr. 5. 

Art. 35. – (1) În cazul programelor de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă organizate pentru calificările cuprinse în Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare, condiţiile de acces sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

(2) În cazul programelor de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă organizate pentru ocupaţiile cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România la grupele majore 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, condiţiile de acces sunt date de nivelul educaţional, astfel:

a) pentru grupele majore 3 şi 4 – minimum liceul cu diplomă de bacalaureat;

b) pentru grupele majore 5, 6, 7 şi 8 – minimum învăţământul obligatoriu. 

Art. 36. – (1) Evaluarea finală a activităţii de formare profesională a ucenicului este organizată de angajatorul cu care acesta a încheiat contractul de ucenicie la locul de muncă. 

(2) Angajatorul va comunica comisiei de autorizare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data evaluării finale, data propusă pentru susţinerea probelor de evaluare şi va solicita nominalizarea comisiei de examinare. 

Art. 37. – (1) Solicitarea angajatorului de nominalizare a comisiei de examinare va conţine următoarele elemente:

a) datele de identificare ale angajatorului;

b) domeniul ocupaţional, calificarea/ocupaţia în care se pregăteşte ucenicul;

c) data, ora şi locul unde va avea loc evaluarea;

d) numărul ucenicilor care vor fi evaluaţi;

e) numele maistrului de ucenicie care a asigurat pregătirea ucenicului. 

(2) După primirea solicitării din partea angajatorului, comisia de autorizare judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, va selecta din listele de specialişti două persoane, care, împreună cu maistrul de ucenicie, vor alcătui comisia de examinare. 

(3) Decizia privind componenţa comisiei de examinare va fi comunicată angajatorului cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru evaluarea finală. 

(4) Angajatorul poate participa personal sau printr-un reprezentant, în calitate de invitat, la evaluarea finală. 

Art. 38. – (1) Comisia de examinare este alcătuită din maistrul de ucenicie şi cei 2 specialişti nominalizaţi de către comisia de autorizare, unul dintre aceştia având şi calitatea de preşedinte. 

(2) În cadrul comisiei de examinare au drept de notare numai cei 2 membri ai comisiei. 

(3) Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

a) verifică condiţiile tehnice de desfăşurare a evaluării ucenicului, iar în cazul în care constată că acestea nu sunt corespunzătoare, decide amânarea evaluării;

b) aprobă graficul de desfăşurare a evaluării şi îl comunică angajatorului şi ucenicului;

c) selectează subiectele pentru proba practică, care nu poate depăşi 3 ore, pe baza variantelor de subiecte propuse de angajator;

d) selectează subiectele propuse de angajator pentru proba teoretică, astfel încât să se acopere integral programa de pregătire;

e) asigură confidenţialitatea subiectelor până la comunicarea lor participanţilor la evaluarea finală;

f) stabileşte rezultatul evaluării finale şi îl comunică angajatorului şi ucenicului;

g) întocmeşte procesul-verbal cu privire la modul de desfăşurare şi rezultatele obţinute de ucenic, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6, pe baza căruia comisia de autorizare va elibera documentele de absolvire. 

(4) Activitatea comisiei de examinare se desfăşoară în prezenţa tuturor membrilor acesteia. 

Art. 39. – (1) Costurile prilejuite de evaluarea finală a ucenicului sunt suportate de angajator. 

(2) Pentru a asigura o bună desfăşurare a evaluării finale, angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să pună la dispoziţia comisiei de examinare lista cu numele, prenumele şi datele personale ale ucenicului ce urmează să fie evaluat şi documentele care atestă parcurgerea programului de pregătire;

b) să prezinte comisiei de examinare 3 variante de subiecte atât pentru proba teoretică, cât şi pentru proba practică, conform programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă;

c) să asigure condiţiile necesare desfăşurării probelor de evaluare;

d) să întocmească documentaţia privind evaluarea ucenicului şi să asigure păstrarea acesteia pentru o perioadă de 5 ani. 

Art. 40. – (1) Evaluarea finală a pregătirii ucenicului se realizează printr-o probă teoretică şi o probă practică sau numai printr-o probă practică, atunci când programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă prevede numai pregătirea practică. 

(2) Modalitatea de susţinere a probelor de evaluare se stabileşte prin programa de pregătire profesională a ucenicului, astfel:

a) pentru proba practică, realizarea unei lucrări practice în faţa comisiei de examinare, în condiţii reale de muncă;

b) pentru proba teoretică, lucrare scrisă/examinare orală. 

Art. 41. – (1) Aprecierea rezultatelor la probele de examinare se face cu note de a 1 la 10. 

(2) Notarea pentru fiecare probă se face în mod independent de către membrii comisiei de examinare, nota finală reprezentând media aritmetică a mediei notelor acordate pentru fiecare probă. 

(3) Media finală la examenul de absolvire reprezintă media aritmetică a notelor acordate la cele două probe şi se consemnează în procesul-verbal de examinare. 

(4) Ucenicul care a obţinut minimum nota finală 6 la probele de examinare este declarat „promovat“ şi primeşte certificatul prevăzut de legislaţia în vigoare. 

Art. 42. – (1) După încheierea evaluării finale a ucenicului, comisia de examinare încheie în termen de 24 de ore un proces-verbal. 

(2) Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare; un exemplar rămâne la angajator, iar celălalt se înaintează la direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru a fi păstrată la dosarul de autorizare. 

(3) În baza procesului-verbal prevăzut la alin. (1), angajatorul care a organizat evaluarea finală a ucenicilor preia de la comisia de autorizare, contra cost, certificatele şi anexele la acestea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, le păstrează în condiţii de siguranţă şi ţine evidenţa lor. 

Art. 43. – (1) Absolvenţilor programelor de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, organizate pentru calificările cuprinse în Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare, li se eliberează certificate de calificare profesională. 

(2) Absolvenţilor programelor de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, organizate pentru ocupaţiile cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România la grupele majore 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, li se eliberează certificate de absolvire, având valoarea unor certificate de calificare parţială. 

(3) Modelul certificatelor de calificare profesională şi de absolvire este prevăzut în anexele nr. 4 şi 5 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările şi completările ulterioare. 

(4) Certificatele de calificare profesională şi de absolvire sunt însoţite de suplimentul descriptiv al certificatului, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 44. – (1) Completarea certificatelor ce vor fi înmânate ucenicilor declaraţi promovaţi se face de către o persoană desemnată de angajator, pe baza datelor din contractul de ucenicie la locul de muncă. 

(2) Preşedintele comisiei de examinare semnează certificatele şi răspunde de corectitudinea datelor înscrise. 

(3) Certificatele completate greşit sau deteriorate se anulează şi se depun la comisia de autorizare. 

(4) În cazul pierderii sau distrugerii certificatului, angajatorul poate elibera la cerere un duplicat întocmit pe baza documentelor arhivate. 

(5) Termenul maxim de completare a certificatelor absolvenţilor este de maximum 30 de zile de la data organizării evaluării finale. 

(6) Înainte de a fi eliberate absolvenţilor, certificatele de calificare vor fi prezentate la secretariatul tehnic al comisiei de autorizare însoţite de un borderou în două exemplare, în vederea aplicării timbrului sec. 

(7) Pe borderou se face menţiunea „s-a aplicat timbrul sec pe un număr de .... certificate“, data, numele, prenumele şi semnătura persoanei care a aplicat timbrul sec. 

Art. 45. – (1) Pentru acordarea sumelor prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege, angajatorii vor încheia cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data expirării perioadei de probă cuprinse în contractul de ucenicie la locul de muncă, o convenţie conform modelului prevăzut în anexa nr. 7. 

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere din dreptul de a beneficia de sumele prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege. 

(3) În vederea încheierii convenţiei prevăzute la alin. (1) angajatorii vor depune următoarele documente:

a) actul de identitate al ucenicului, în copie;

b) contractul de ucenicie la locul de muncă, în copie;

c) acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali cu privire la încadrarea în muncă în calitate de ucenic al persoanelor care au vârsta sub 16 ani împliniţi, după caz, în copie;

d) declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că anterior încheierii contractului de ucenicie la locul de muncă nu au avut încheiat cu persoana în cauză un alt contract de ucenicie la locul de muncă;

e) documente prin care se face dovada derulării pregătirii teoretice a ucenicului la un furnizor de formare profesională autorizat conform prevederilor legale în vigoare pentru calificarea sau ocupaţia respectivă şi prin care se atestă contravaloarea acestor servicii, după caz, în copie. 

Art. 46. – (1) Convenţia prevăzută la art. 45 se încheie pentru fiecare contract de ucenicie la locul de muncă pentru care angajatorul solicită sumele prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege. 

(2) Sumele prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege se acordă de la data expirării perioadei de probă cuprinse în contractul de ucenicie la locul de muncă. 

(3) Sumele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b) din lege se acordă angajatorilor care fac dovada derulării pregătirii teoretice a ucenicului la un furnizor de formare profesională autorizat conform prevederilor legale în vigoare pentru calificarea sau ocupaţia respectivă. 

(4) Prin salariu de bază minim brut pe ţară, în vigoare, prevăzut la art. 17 alin. (1) din lege, se înţelege salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în luna în care se face plata. 

Art. 47. – (1) Pentru verificarea şi acordarea sumelor cuvenite lunar conform art. 17 alin. (1) din lege angajatorii sunt obligaţi să depună la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti, odată cu declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă lunii respective, un tabel nominal cu persoanele pentru care beneficiază de aceste sume, conform modelului din anexa la convenţia prevăzută la art. 45 alin. (1), copie de pe fişa de evidenţă zilnică a salariaţilor şi statul de plată aferente lunii respective şi, după caz, documente justificative, în copie, care să ateste contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicilor. 

(2) Pentru luna pentru care angajatorii nu depun documentele prevăzute la alin. (1) până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea declaraţiei lunare privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă lunii respective, sau le completează altfel decât potrivit prevederilor legale ori cu date eronate, sumele cuvenite potrivit art. 17 alin. (1) din lege nu se acordă. 

(3) Perioada pentru care nu se acordă sumele cuvenite potrivit art. 17 alin. (1) din lege din motivele prevăzute la alin. (2) face parte din perioada de acordare a acestor sume. 

(4) Stabilirea şi încetarea drepturilor angajatorilor de a beneficia de sumele cuvenite potrivit art. 17 alin. (1) din lege se fac în baza dispoziţiilor emise de directorul executiv al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti. 

(5) Debitele provenite din acordarea sumelor prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege se recuperează potrivit prevederilor legale. 

Art. 48. – (1) Sumele cuvenite conform art. 17 alin. (1) din lege se deduc de către angajator din contribuţia pe care acesta este obligat, conform legii, să o vireze lunar în contul bugetului asigurărilor pentru şomaj. 

(2) În cazul în care suma cuvenită este mai mare, diferenţa se recuperează prin intermediul agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor prevăzute la art. 47. 

Art. 49. – (1) În vederea aplicării prevederilor art. 20 din lege, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti vor stabili, cu consultarea partenerilor sociali, lista calificărilor/competenţelor profesionale solicitate pe piaţa muncii de la nivel local din judeţul respectiv pentru anul calendaristic următor şi o vor transmite Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

(2) Calificările/competenţele profesionale pentru care se acordă sumele prevăzute la art. 17 din lege în anul calendaristic următor se aprobă anual prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. 50. – (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin în procesul de autorizare a angajatorilor de ucenici şi de atestare a maiştrilor de ucenicie, direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene şi a municipiului Bucureşti înfiinţează Registrul angajatorilor de ucenici autorizaţi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti şi Registrul maiştrilor de ucenicie atestaţi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti. 

(2) Modelul Registrului angajatorilor de ucenici autorizaţi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti este prevăzut în anexa nr. 8. 

(3) Modelul Registrului maiştrilor de ucenicie atestaţi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti este prevăzut în anexa nr. 9. 

Art. 51. – Modul de aplicare a reglementărilor cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului de ucenicie la locul de muncă este supus controlului Inspecţiei Muncii prin inspectorii de muncă, potrivit art. 23 din lege. 

Art. 52. – (1) Direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene şi a municipiului Bucureşti ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale aplicate angajatorilor autorizaţi. 

(2) În acest sens, organele de control au obligaţia de a comunica direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene sau a municipiului Bucureşti, care au eliberat autorizaţia, o copie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale necontestate în termenul prevăzut de lege sau o copie a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă, prin care s-a soluţionat contestaţia angajatorului autorizat cu privire la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale. 

Art. 53. – În îndeplinirea atribuţiilor de control inspectorii de muncă au obligaţiile şi drepturile prevăzute de art. 18 şi 19 din Legea nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată. 

Art. 54. – Inspectorii de muncă sunt competenţi să constate săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege şi să aplice sancţiunile contravenţionale prevăzute de legislaţia în vigoare referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă. 

Art. 55. – Controlul asupra modului în care este organizată şi se desfăşoară ucenicia la locul de muncă se realizează, în conformitate cu prevederile art. 24 din lege, de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei prin direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene şi a municipiului Bucureşti. 

Art. 56. – Anexele nr. 1–9*) fac parte integrantă din prezentele norme.