Hotărârea Guvernului nr. 1897/2004

M. Of. nr. 1156 din 7 decembrie 2004

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 37 alin. (3) şi al art. 85 alin. (1) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. − Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. − Anexa nr. 3 „Unităţile care funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale” la Hotărârea Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 1 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu un nou număr curent, numărul 5, care va avea următorul cuprins:

„5. Administraţia Naţională a Îmbunătăţilor Funciare”

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul finanţelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2004.

Nr. 1.897.

ANEXĂ

 

N O R M E   M E T O D O L O G I C E

de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Prezentele norme metodologice reglementează modul de aplicare a dispoziţiilor Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, denumită în continuare lege.

Art. 2. − (1) Obiectivele îmbunătăţirilor funciare se realizează prin desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare de către proprietarii de teren, individual sau prin organizaţiile de îmbunătăţiri funciare, denumite în continuare organizaţii, şi prin federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, denumite în continuare federaţii, prin care se asigură exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de îmbunătăţiri funciare situate pe terenurile pe care le deţin.

(2) Statul intervine prin Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, denumită în continuare Administraţia, şi prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat în completarea surselor proprii ale Administraţiei sau ale beneficiarilor amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, în cazurile în care proprietarii de teren nu pot desfăşura ei înşişi activităţi de îmbunătăţiri funciare.

(3) Infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public şi privat al statului din amenajările cu grad scăzut de utilitate, care face ca exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile acestora să fie ineficiente economic, urmează regimul prevăzut de lege.

CAPITOLUL II

Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare

Art. 3. − (1) Organizaţiile se constituie potrivit legii şi procedurii reglementate de prezentele norme metodologice, pentru desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare prevăzute de lege.

(2) Persoanele fizice sau juridice care deţin terenuri deservite de sisteme de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului pot constitui o organizaţie de îmbunătăţiri funciare, în condiţiile legii.

Art. 4. − (1) Scopul, tipurile de organizaţii potrivit activităţilor de îmbunătăţiri funciare desfăşurate şi atribuţiile acestora sunt cele prevăzute de lege.

(2) Suprafaţa de teren clar delimitată, deservită de un sistem de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, exploatate, întreţinute şi reparate de o organizaţie, constituie teritoriul acelei organizaţii. Teritoriile a două sau mai multe organizaţii învecinate vor fi fără suprapuneri de suprafeţe.

Art. 5. − (1) Organizaţiile prestează servicii de îmbunătăţiri funciare deţinătorilor de terenuri situate în cadrul teritoriului organizaţiei, indiferent dacă aceştia sunt sau nu sunt membri ai acelei organizaţii.

(2) Pentru serviciile prestate de organizaţie, persoanele care nu au calitatea de membru al acesteia vor achita tarife care să acopere integral costul exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în patrimoniul organizaţiei, inclusiv cheltuielile generale de administrare, cele cu asigurarea pazei infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi amortismentele. În conformitate cu hotărârea adunării generale, membrii organizaţiei pot beneficia de tarife reduse, în care cheltuielile cu executarea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea organizaţiei, cheltuielile cu plata personalului de execuţie, inclusiv a directorului organizaţiei, şi cota din tariful anual pentru acoperirea cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de irigaţii administrate de Administraţie pot fi cuprinse total sau parţial.

Art. 6. − (1) Veniturile organizaţiilor se constituie din sursele prevăzute de lege.

(2) Pentru tarifele şi cotizaţiile restante datorate acestora, organizaţiile pot percepe penalităţi şi majorări ori pot institui garanţii în conformitate cu hotărârea adunării generale. Garanţiile se pot institui prin încheierea unor convenţii-angajament între organizaţie şi membrii săi, potrivit cărora membrii organizaţiei depun lunar în unul sau în mai multe conturi de depozit ale organizaţiei, pe termen de cel puţin 6 luni, o sumă de bani până la concurenţa unei sume plafon stabilite prin hotărâre a adunării generale în funcţie de media anuală a contravalorii serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie. Accesul organizaţiei la sumele din aceste conturi se poate face numai în baza hotărârii adunării generale.

(3) Statutul unei organizaţii poate prevedea că tarifele şi cotizaţiile restante, datorate organizaţiei de membri şi de persoanele care nu sunt membre ale acesteia, se pot recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de aceştia, care constituie titluri executorii.

(4) Excedentul, ca diferenţă dintre veniturile anuale şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acelor venituri, rămâne la dispoziţia organizaţiei şi se distribuie, în condiţiile legii, către rezerve sau este folosit pentru finanţarea activităţii anilor următori.

(5) Organizaţiile pot constitui rezerve conform aprobării adunării generale a organizaţiei. Pentru reconstrucţia în caz de accidente neprevăzute, organizaţiile pot constitui o rezervă prin alocarea a 5% din excedentul anual, până la cel puţin 20% din valoarea activului patrimonial aflat în proprietatea organizaţiei. Fondurile utilizate din această rezervă se vor completa până la reîntregirea acesteia.

(6) Pentru recuperarea pagubelor datorate distrugerilor accidentale din cauze naturale sau antropice ori dezmembrării unor părţi ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, organizaţiile pot încheia contracte de asigurare în condiţiile legii.

Art. 7. − (1) Oricare persoană fizică sau persoană juridică ce deţine în proprietate teren situat pe teritoriul organizaţiei sau care are, în condiţiile legii, în administrare ori în folosinţă astfel de terenuri sau infrastructură de îmbunătăţiri funciare aflată în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale poate fi membră a unei organizaţii.

(2) Calitatea de membru al unei organizaţii se dobândeşte prin voinţa liber exprimată a persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi se evidenţiază prin înscrierea numelui persoanei în registrul membrilor, în baza adeziunii completate şi semnate.

(3) Statutul organizaţiei prevede procedura de admitere de noi membri într-o organizaţie existentă.

(4) În cazul unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii, statutul poate prevedea ca dreptul la intrarea în organizaţie să se poată exercita doar la sfârşitul sezonului de irigaţii, cu excepţia cazului preluării calităţii de membru prin succesiune.

Art. 8. − Membrii unei organizaţii au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de serviciile prestate de organizaţie;

b) în cazul unei organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii, să beneficieze de o cotă echitabilă din apa aflată la dispoziţia organizaţiei;

c) să propună candidaţi, să candideze la alegeri şi să aleagă, dintre membrii organizaţiei, membrii organelor de conducere, de control şi de soluţionare a litigiilor, să ia parte la dezbateri şi să voteze în şedinţele adunărilor generale ale organizaţiei;

d) să facă propuneri privind ordinea de zi a adunărilor generale ale organizaţiei;

e) să consulte registrele şi înregistrările organizaţiei şi să se informeze asupra gestiunii organizaţiei;

f) să primească despăgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenul lor suferă o pagubă ca urmare a activităţilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii desfăşurate de organizaţie pe terenul lor;

g) să adreseze cereri preşedintelui comisiei de conciliere în condiţiile art. 20 din lege;

h) să se retragă din organizaţie, în condiţiile legii;

i) să exercite orice alte drepturi prevăzute de statutul organizaţiei sau de legislaţia în vigoare.

Art. 9. − (1) Membrii unei organizaţii au următoarele îndatoriri:

a) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de adunarea generală;

b) să plătească la termen cotizaţiile şi tarifele datorate organizaţiei;

c) să ia măsurile necesare pentru a nu deteriora echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei;

d) să plătească costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi a echipamentelor deteriorate de aceştia sau din vina lor;

e) să furnizeze organizaţiei informaţii privind utilizarea terenului şi gospodărirea apei;

f) să permită personalului organizaţiei accesul la infrastructura de îmbunătăţiri funciare situată pe parcelele de teren deţinute de aceştia în proprietate, în administrare sau în folosinţă, potrivit legii, în vederea prestării serviciilor de îmbunătăţiri funciare şi executării lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii, conform prevederilor statutului.

(2) Organizaţia va încheia convenţii cu persoanele care nu sunt membre ale acesteia şi care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei, prin care se va reglementa dreptul de acces al personalului organizaţiei pe terenurile acestora, în condiţiile legii şi conform celor stabilite de adunarea generală.

Art. 10. − (1) Orice membru al unei organizaţii poate solicita retragerea sa din acea organizaţie. În cazul unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii, statutul poate prevedea că acest drept poate fi exercitat numai la sfârşitul sezonului de irigaţii.

(2) O persoană are obligaţia de a despăgubi organizaţia pentru pierderea suferită prin retragerea sa din organizaţie, dacă organizaţia a efectuat anumite cheltuieli de proiectare, construcţie, modernizare sau de exploatare a unui sistem de irigaţii, a unui sistem de desecare şi drenaj, a unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor ori a unor lucrări de combatere a eroziunii solului, ca urmare a dobândirii de către acea persoană a calităţii de membru al organizaţiei.

Art. 11. − Încetarea calităţii de membru al unei organizaţii a unei persoane se evidenţiază prin radierea numelui acelei persoane din registrul membrilor. Calitatea de membru al unei organizaţii încetează în următoarele cazuri:

a) voinţa părţilor;

b) lichidarea sau falimentul persoanei juridice;

c) excluderea din organizaţie;

d) retragerea din organizaţie potrivit prevederilor art. 10 din prezentele norme metodologice şi ale statutului propriu.

Art. 12. − În cazul în care o parcelă de teren este deţinută în coproprietate de mai multe persoane, proprietarii vor desemna un reprezentant care votează în numele lor în şedinţele adunării generale, informând consiliul de administraţie al organizaţiei despre aceasta. Coproprietarii pot acorda puteri depline unuia dintre ei sau îi pot limita competenţele de reprezentare în adunarea generală, în baza unei procuri autentice.

Art. 13. − (1) O organizaţie poate, în conformitate cu statutul său, să aplice sancţiuni materiale sau administrative unui membru pentru încălcarea statutului sau a regulamentelor sale interne. Hotărârile de aplicare a sancţiunilor se iau, potrivit prevederilor statutului, de adunarea generală sau de consiliul de administraţie.

(2) Statutul organizaţiei poate prevedea ca, în cazul nerespectării de către un membru a obligaţiilor de plată a tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie, aceasta să perceapă penalităţi sau tarife majorate şi să suspende livrarea apei pentru irigaţii, în cazul organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, sau prestarea altor servicii acelui membru.

(3) Excluderea din organizaţie a unui membru se poate hotărî pentru următoarele motive:

a) întârzieri nejustificate la plata cotizaţiilor datorate organizaţiei sau refuzul de a plăti cotizaţiile datorate organizaţiei pentru o perioadă mai lungă de 3 luni de la scadenţă;

b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plăti pentru daunele provocate bunurilor aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei;

c) refuzul de a permite accesul pe terenul lui al personalului organizaţiei pentru realizarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în condiţiile stabilite de statutul organizaţiei;

d) alte încălcări ale statutului şi regulamentelor interne ale organizaţiei, stabilite prin hotărâre a adunării generale.

Art. 14. − (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, membrii fondatori încheie actul constitutiv şi statutul organizaţiei, în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.

(2) Actul constitutiv cuprinde cel puţin următoarele:

a) datele de identificare a membrilor: numele sau denumirea şi domiciliul sau sediul acestora;

b) exprimarea voinţei de participare ca membri în cadrul organizaţiei şi de realizare a scopului propus;

c) denumirea organizaţiei;

d) sediul organizaţiei;

e) durata de funcţionare a organizaţiei − pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul iniţial al organizaţiei; activul patrimonial este alcătuit din aportul în bani în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 1 euro pentru fiecare hectar de teren deservit de infrastructura de îmbunătăţiri funciare şi deţinut de persoanele care şi-au manifestat voinţa de a deveni membre ale organizaţiei, la data constituirii organizaţiei, sau din aportul în natură constând în echipamente, instalaţii, utilaje ori alte asemenea bunuri, precum şi, după caz, în infrastructură de îmbunătăţiri funciare;

g) componenţa nominală a organelor de conducere, de administrare şi de control ale organizaţiei, precum şi a organelor de soluţionare a neînţelegerilor din interiorul organizaţiei;

h) persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice;

i) semnăturile membrilor.

(3) Statutul organizaţiei cuprinde cel puţin următoarele:

a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor menţionate la lit. g) şi h);

b) identificarea teritoriului organizaţiei conform unui plan de situaţie, cu indicarea suprafeţei totale conform perimetrului definit şi a suprafeţei care poate fi efectiv deservită de infrastructura de îmbunătăţiri funciare, specificându-se suprafeţele deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii sau de fiecare punct de evacuare a apei din sistemele de desecare şi drenaj;

c) patrimoniul organizaţiei, cu descrierea fizică şi valorică a activului patrimonial, inclusiv a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul organizaţiei;

d) scopul şi obiectivele organizaţiei;

e) modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru;

f) drepturile şi obligaţiile membrilor;

g) categoriile de venituri ale organizaţiei;

h) structura şi atribuţiile organelor de conducere, administraţie şi control ale organizaţiei, precum şi ale organelor de soluţionare a neînţelegerilor din interiorul organizaţiei;

i) procedura de convocare a adunărilor generale;

j) regulile de numire, funcţionare şi încetare a mandatului organelor de administrare, de control şi de soluţionare a neînţelegerilor interne ale organizaţiei;

k) stabilirea categoriilor de tarife şi a cotizaţiilor percepute de organizaţie;

l) reorganizarea, dizolvarea şi lichidarea organizaţiei;

m) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării organizaţiei.

(4) Modelele actului constitutiv şi statutului organizaţiilor sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 15. − La actul constitutiv şi la statut se vor anexa următoarele documente:

a) dovada sediului organizaţiei;

b) dovada constituirii patrimoniului organizaţiei;

c) lista tuturor membrilor care deţin, administrează sau folosesc teren situat pe teritoriul organizaţiei, precum şi a reprezentanţilor sau împuterniciţilor acestor membri.

Art. 16. − (1) Pentru iniţierea procedurii de constituire a unei organizaţii, cei care şi-au exprimat voinţa să devină membri ai viitoarei organizaţii vor constitui un comitet constitutiv format din cel puţin 5 persoane.

(2) În sensul prezentelor norme metodologice, membri potenţiali sunt acele persoane care deţin în proprietate, în administrare sau în folosinţă teren situat pe teritoriul organizaţiei şi pot, în condiţiile legii şi ale prevederilor art. 3 alin. (2) din prezentele norme metodologice, să adere la prevederile statutului acelei organizaţii.

(3) Comitetul constitutiv efectuează delimitarea preliminară a teritoriului viitoarei organizaţii şi a activităţilor pe care organizaţia îşi propune să le desfăşoare şi notifică Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, înfiinţat potrivit legii, denumit în continuare Oficiul de reglementare, iniţierea procedurii de constituire.

(4) Comitetul constitutiv, pe baza recomandărilor Oficiului de reglementare şi cu respectarea prevederilor normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, identifică teritoriul viitoarei organizaţii.

Art. 17. − (1) La identificarea teritoriului unei organizaţii se au în vedere următoarele:

a) configuraţia infrastructurii de îmbunătăţiri funciare pe care viitoarea organizaţie o va deţine în proprietate sau în folosinţă;

b) contiguitatea suprafeţelor de teren deservite de punctele de livrare a apei din sistemele de irigaţii sau de punctele de evacuare a apei din sistemele de desecare şi drenaj;

c) topografia şi structura hidrografică a teritoriului viitoarei organizaţii;

d) eficienţa exploatării şi supravegherii sistemului de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, în funcţie de dimensiunile teritoriului;

e) viabilitatea economică a viitoarei organizaţii, cu referire la dimensiunile teritoriului, numărul membrilor şi la costurile funcţionării organizaţiei, care cuprind şi cheltuielile cu plata tarifelor şi a personalului necesar funcţionării acesteia;

f) structura culturilor şi gradul de folosinţă a terenului.

(2) Pentru constituirea unei organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii este necesar ca teritoriul să fie o suprafaţă distinctă hidraulic, care poate primi apă prin unul sau mai multe puncte de livrare a apei pentru irigaţii.

(3) Pentru constituirea unei organizaţii de desecare şi drenaj este necesar ca teritoriul să includă întreaga suprafaţă de teren pe care este situat sistemul de desecare şi drenaj sau o parte a unui sistem de desecare şi drenaj care poate funcţiona autonom, ce va fi exploatat de viitoarea organizaţie.

(4) Pentru constituirea unei organizaţii de apărare împotriva inundaţiilor este necesar ca teritoriul să includă întreaga suprafaţă de teren care poate fi protejată de lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, ce vor fi întreţinute şi reparate de viitoarea organizaţie.

(5) Pentru constituirea unei organizaţii de combatere a eroziunii solului este necesar ca teritoriul să includă întreaga suprafaţă de teren continuă, al cărui sol este posibil să fie sau a fost afectat de factori de degradare, ori suprafaţa de teren aferentă bazinului hidrografic torenţial sau perimetrului de ameliorare.

Art. 18. − În vederea convocării adunării constitutive, comitetul constitutiv îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) redactează proiectul actului constitutiv şi al statutului;

b) pregăteşte o listă a membrilor potenţiali, care să includă informaţii referitoare la terenul asupra căruia aceştia au un drept de proprietate, de administrare sau de folosinţă;

c) propune sistemul de reprezentare, în cazul participării în adunarea constitutivă prin reprezentare;

d) organizează şi convoacă şedinţa adunării constitutive;

e) solicită asistenţă din partea Oficiului de reglementare.

Art. 19. − (1) Comitetul constitutiv convoacă adunarea constitutivă a viitoarei organizaţii, după finalizarea actului constitutiv şi a statutului.

(2) Membrii potenţiali care şi-au exprimat intenţia de a deveni membri ai organizaţiei participă nemijlocit la şedinţa adunării constitutive.

(3) În cazul în care teritoriul sau numărul membrilor potenţiali ai viitoarei organizaţii este atât de mare încât prezenţa tuturor la şedinţa adunării constitutive nu este posibilă, membrii individuali desemnează dintre ei unul sau mai mulţi reprezentanţi.

(4) În cazul participării la adunarea constitutivă prin reprezentare, fiecare membru potenţial din zona de reprezentare are un număr de voturi stabilit în funcţie de suprafaţa de teren pe care o deţine pe teritoriul organizaţiei.

(5) Reprezentanţii din fiecare zonă de reprezentare sunt aleşi cu majoritatea voturilor membrilor potenţiali care participă la alegerea reprezentanţilor.

(6) Fiecare reprezentant votează în adunarea constitutivă şi încheie acte juridice în numele membrilor potenţiali reprezentaţi care deţin terenuri situate într-o zonă delimitată pe criterii funcţionale, denumită în continuare zonă de reprezentare, din care a fost desemnat reprezentantul. Reprezentanţii cumulează voturile membrilor potenţiali reprezentaţi.

(7) Zonele de reprezentare, criteriile de desemnare a numărului reprezentanţilor pe fiecare zonă de reprezentare, procedura de lucru în adunarea zonei de reprezentare, de desemnare şi de înlocuire a reprezentanţilor se stabilesc prin hotărâre a adunării constitutive.

Art. 20. − (1) Data, ora şi locul adunării constitutive se anunţă prin afişare în locuri autorizate şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj. Dezbaterile şi hotărârile adoptate cu respectarea condiţiilor de validitate a acestor hotărâri se înscriu în procesul-verbal al adunării constitutive, care se semnează de toţi membrii potenţiali sau de reprezentanţii acestora, participanţi.

(2) Adunarea constitutivă aprobă actul constitutiv şi statutul organizaţiei.

(3) Statutul se aprobă cu votul majorităţii simple şi a membrilor potenţiali care votează personal sau prin reprezentanţi, cu condiţia ca aceşti participanţi nemijlocit sau reprezentanţi să deţină ori să reprezinte persoanele care deţin în proprietate, în administrare sau în folosinţă cel puţin jumătate din suprafaţa de teren a teritoriului viitoarei organizaţii.

(4) Dacă statutul nu este aprobat, adunarea constitutivă va fi reconvocată la o dată ulterioară. Dacă nici la a doua convocare nu se îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3), mandatul comitetului constitutiv încetează.

(5) Adunarea constitutivă alege membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere.

Art. 21. − (1) Consiliul de administraţie depune la Oficiul de reglementare o cerere de avizare şi autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare în Registrul naţional al organizaţiei de îmbunătăţiri funciare.

(2) Cererea de avizare, autorizare şi înregistrare va fi însoţită de:

a) actul constitutiv şi statutul organizaţiei;

b) dovada sediului organizaţiei;

c) dovada constituirii patrimoniului organizaţiei;

d) lista tuturor membrilor care deţin în proprietate, administrează sau folosesc teren situat pe teritoriul organizaţiei.

Art. 22. − (1) În situaţia în care Oficiul de reglementare constată că s-a respectat procedura de constituire şi prevederile art. 14−21 din prezentele norme metodologice, referitoare la procedura de convocare, de ţinere a şedinţei şi de votare în adunarea constitutivă, conţinutul actului constitutiv şi al statutului şi teritoriul viitoarei organizaţii, precum şi că sunt îndeplinite condiţiile de preluare de către organizaţie a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, avizează constituirea organizaţiei şi elaborează documentaţia necesară autorizării constituirii organizaţiei, care va conţine avizul Oficiului de reglementare, referatul de aprobare, precum şi proiectul ordinului de autorizare a constituirii.

(2) Oficiul de reglementare poate solicita completarea documentaţiei depuse de consiliul de administraţie, situaţie în care termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu 15 zile.

(3) În situaţia în care condiţiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, Oficiul de reglementare întocmeşte un referat privind respingerea cererii de avizare şi autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare.

Art. 23. − (1) În termen de 15 zile de la data emiterii avizului sau a înaintării referatului de respingere a cererii de către Oficiul de reglementare, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvotării rurale emite un ordin de autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare a acesteia sau respinge motivat cererea de autorizare şi înregistrare. Oficiul de reglementare înregistrează organizaţiile nouconstituite în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului de autorizare şi înregistrare a organizaţiei. După înregistrarea noii organizaţii sau respingerea cererii de autorizare şi înregistrare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale comunică organizaţiei ordinul de autorizare şi înregistrare sau de respingere a cererii. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale va fi făcut public de organizaţie prin:

a) afişarea la sediul primăriei localităţii sau la sediile primăriilor localităţilor pe raza teritorială a cărora este situat în întregime sau în parte teritoriul organizaţiei;

b) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;

c) depunerea unei copii la unitatea locală a direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află sediul organizaţiei.

(2) Organizaţia are obligaţia de a comunica Oficiului de reglementare documente din care să rezulte îndeplinirea procedurii de publicitate prevăzute la alin. (1).

Art. 24. − Organizaţia dobândeşte personalitate juridică pe data înregistrării sale în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare.

Art. 25. − (1) Organizaţiile se organizează şi funcţionează în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice, precum şi în conformitate cu statutul propriu şi regulamentele interne.

(2) Organizaţiile au organele de conducere şi comisiile prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege.

Art. 26. − (1) Adunarea generală este organul de conducere al organizaţiei, prin care membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora îşi exercită dreptul de participare la adoptarea hotărârilor privind activitatea organizaţiei şi de control asupra celorlalte organe alese ale organizaţiei.

(2) Adunarea generală se întruneşte cel puţin de două ori pe an, în prima şedinţă până la data de 31 martie şi în a doua şedinţă până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, sau ori de câte ori este necesar potrivit dispoziţiilor statutului, la solicitarea scrisă cel puţin a unei pătrimi din numărul membrilor organizaţiei sau al reprezentaţilor acestora, ori la solicitarea Oficiului de reglementare.

(3) Membrii organizaţiilor care nu au sistem de reprezentare pot să participe personal la şedinţele adunărilor generale, să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor şi să voteze. Organizaţiilor cu sistem de reprezentare li se aplică corespunzător prevederile art. 19 alin. (5)−(7) din prezentele norme metodologice, referirea la adunarea constitutivă înlocuindu-se cu cea la adunarea generală.

(4) Şedinţele adunării generale se convoacă de consiliul de administraţie.

Art. 27. − (1) Adunarea generală adoptă hotărâri privind:

a) stabilirea strategiei şi obiectivelor generale ale organizaţiei;

b) alegerea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori, şi ai comisiei de conciliere şi, după caz, stabilirea indemnizaţiei acestora;

c) aprobarea regulamentelor interne ale organizaţiei;

d) aprobarea situaţiilor financiare anuale şi a raportului de gestiune anual al consiliului de administraţie;

e) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar următor, a necesarului de personal şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare;

f) aprobarea tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie, precum şi a nivelului cotizaţiei şi a oricăror alte tarife;

g) aprobarea planului de executare a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare;

h) vânzarea sau ipotecarea oricărui teren asupra căruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea ori gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie;

i) efectuarea de investiţii şi reabilitarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

j) modificarea şi completarea statutului organizaţiei;

k) fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei federaţii;

l) dizolvarea şi lichidarea organizaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

m) modificarea statutului sau soluţionarea oricărei probleme pentru care este cerută aprobarea adunării generale.

(2) Pentru validitatea deliberărilor adunării generale este necesară prezenţa membrilor sau a reprezentanţilor lor care să deţină cel puţin jumătate din numărul total de voturi, iar hotărârile trebuie să fie luate cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi, dacă statutul sau legea nu prevede o majoritate mai mare.

(3) În situaţia în care adunarea generală nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2), aceasta se va întruni, după o a doua convocare, şi poate dă delibereze asupra problemelor puse pe ordinea de zi a celei dintâi adunări, cu majoritatea voturilor membrilor sau reprezentanţilor acestora prezenţi.

(4) Hotărârile adunărilor generale privind vânzarea sau ipotecarea oricărui teren asupra căruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea ori gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei federaţii, dizolvarea, lichidarea sau reorganizarea organizaţiei, modificarea statului acesteia sau orice altă problemă prevăzută de statut în acest sens se iau cu respectarea condiţiilor de prezenţă menţionate la alin. (2) şi cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor membrilor care votează personal sau prin reprezentanţi.

Art. 28. − (1) Statutul unei organizaţii care nu are un sistem de reprezentare va menţiona modalitatea de alocare a voturilor fiecărui membru la şedinţele adunărilor generale, proporţional cu mărimea suprafeţei de teren deţinute în proprietate, în administrare sau în folosinţă ori pe o altă bază echitabilă care să protejeze interesele fiecărui membru.

(2) Un membru al organizaţiei poate deţine cel mult două cincimi din numărul total de voturi. În cazul în care, potrivit modalităţii de alocare a voturilor prevăzute de statutul organizaţiei, un membru al acesteia deţine mai mult de două cincimi din numărul total de voturi, numărul de voturi care depăşeşte limita de două cincimi se repartizează celorlalţi membri proporţional cu numărul de voturi deţinut de aceştia.

(3) În statut se pot prevedea suspendarea dreptului de vot al membrilor restanţi la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalităţilor datorate organizaţiei, precum şi condiţiile de aplicare a acestei măsuri ca o procedură prealabilă a excluderii din organizaţie.

(4) Membrii unei organizaţii care nu are un sistem de reprezentare, precum şi proprietarii care au dat în folosinţă terenurile pe care le deţin unei persoane care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi membru al unei organizaţii pot fi reprezentaţi în adunările generale pe baza unei procuri speciale autentificate.

Art. 29. − (1) Cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării generale, data, ora şi locul adunării generale se aduc la cunoştinţă membrilor organizaţiei fie personal, prin comunicare scrisă, fie prin afişare în locuri autorizate şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj. Anunţul şedinţelor adunării generale va fi însoţit de un proiect al ordinii de zi.

(2) Membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării.

(3) Şedinţele adunărilor generale sunt prezidate de preşedintele consiliului de administraţie sau de vicepreşedinte, după caz. La fiecare şedinţă a adunării generale se redactează procesul-verbal în care se consemnează îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, membrii sau reprezentanţii prezenţi, numărul voturilor pe care le deţin sau le reprezintă, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate şi, la cererea membrilor sau a reprezentanţilor, propunerile făcute de aceştia în şedinţă. Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de persoanele care l-au redactat şi se trec în registrul adunărilor generale ale organizaţiei.

(4) Persoanele care nu sunt membre ale organizaţiei pot fi invitate să ia parte la şedinţele adunărilor generale şi pot participa la dezbateri numai pe baza hotărârii adunării generale, fără drept de vot.

Art. 30. − (1) Un membru al organizaţiei care, într-o anumită problemă supusă aprobării adunării generale, este în conflict de interese cu organizaţia personal sau prin soţul, rudele ori afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot.

(2) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi/sau ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.

Art. 31. − (1) Consiliul de administraţie asigură punerea în executare a hotărârilor adunărilor generale şi este alcătuit dintr-un număr cuprins între 3 şi 7 membri ai organizaţiei, aleşi de adunarea generală pentru un mandat de până la 3 ani şi care pot fi realeşi potrivit prevederilor statutului organizaţiei.

(2) Într-o organizaţie cu sistem de reprezentare, fiecare membru al consiliului de administraţie reprezintă o anumită zonă de reprezentare sau un grup de zone de reprezentare.

Art. 32. − În exercitarea mandatului său consiliul de administraţie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) angajează şi eliberează din funcţie directorul organizaţiei;

b) angajează ceilalţi salariaţi ai organizaţiei în conformitate cu necesarul de personal aprobat de adunarea generală sau deleagă aceste prerogative directorului;

c) convoacă şedinţele adunărilor generale şi pregăteşte proiectul ordinii de zi şi documentaţia aferentă;

d) supune aprobării adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare anuale, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programului de activitate ale organizaţiei, precum şi alte proiecte de regulamente, planuri şi programe;

e) elaborează propuneri de tarife pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie şi propune nivelul cotizaţiilor sau al altor tarife;

f) împuterniceşte preşedintele consiliului de administraţie să semneze în numele organizaţiei acele contracte, convenţii sau alte angajamente stabilite prin hotărâre a adunării generale, potrivit prevederilor statutului organizaţiei;

g) stabileşte limitele de competenţă în cadrul cărora directorul poate încheia contracte pe baza bugetului aprobat, a planului de lucru şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii;

h) soluţionează orice alte probleme conform hotărârilor adunării generale sau statutului.

Art. 33. − (1) Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte.

(2) Consiliul de administraţie se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi.

(3) Consiliul de administraţie se convoacă de preşedinte.

(4) Consiliul de administraţie este valabil întrunit în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi.

(5) Deciziile consiliului de administraţie se iau cu votul majorităţii absolute a membrilor prezenţi, fiecare membru deţinând un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv.

(6) Consiliul de administraţie întocmeşte propriul regulament de funcţionare. La fiecare şedinţă a consiliului de administraţie se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate, care se vor consemna în registrul de deliberări ale consiliului de administraţie. Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de persoanele care le-au întocmit.

Art. 34. − (1) Atribuţiile preşedintelui sunt:

a) să convoace, să organizeze şi să conducă şedinţele consiliului de administraţie şi ale adunării generale;

b) să semneze contracte, convenţii şi alte angajamente potrivit competenţelor conferite de adunarea generală;

c) să elibereze certificate privind calitatea de membru al organizaţiei şi situaţia membrilor cotizanţi;

d) să reprezinte organizaţia în faţa reprezentanţilor persoanelor juridice de drept public şi privat.

(2) Vicepreşedintele va îndeplini atribuţiile preşedintelui în cazul delegării acestora sau al imposibilităţii preşedintelui de a le îndeplini.

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele sunt eliberaţi din funcţie prin votul majorităţii membrilor consiliului de administraţie. Persoanele eliberate din funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte îşi păstrează calitatea de membru al consiliului de administraţie.

Art. 35. − (1) Controlul financiar intern al organizaţiei este asigurat de comisia de cenzori.

(2) Comisia de cenzori este compusă din 3 sau mai mulţi cenzori şi tot atâţia supleanţi. Numărul cenzorilor este totdeauna impar.

(3) Cenzorii sunt aleşi şi revocaţi de adunarea generală. Aceştia trebuie să fie membri ai organizaţiei, cu excepţia cenzorilor contabili. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi.

(4) Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil, în acest scop putând fi desemnată şi o persoană care nu este membră a organizaţiei.

Art. 36. − (1) Comisia de cenzori supraveghează modul de gestionare a patrimoniului organizaţiei, verifică modul de utilizare a sumelor primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, verifică dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele şi dacă acestea sunt regulat ţinute, dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut regulamentar potrivit situaţiilor financiare şi s-a întocmit inventarul potrivit legii. Cenzorii au obligaţia să efectueze controale inopinate ale casei organizaţiei, să convoace adunarea generală dacă nu a fost convocată de consiliul de administraţie şi să ia parte la adunările generale, putând propune probleme pe ordinea de zi. Controalele cenzorilor se efectuează cel puţin de două ori pe an sau ori de câte ori este necesar.

(2) Comisia de cenzori efectuează controale suplimentare pe baza hotărârii adunării generale sau la cererea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie.

(3) Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintă adunării generale.

(4) Comisia de cenzori alege dintre membrii săi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare.

Art. 37. − (1) Comisia de conciliere are atribuţiile, se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor art. 19 şi 20 din lege.

(2) Comisia de conciliere este compusă din cel puţin 5 membri ai organizaţiei, aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de până la 4 ani. Această comisie îl alege pe unul dintre membrii săi ca preşedinte.

(3) Procedura de lucru a comisiei de conciliere se reglementează prin norme ce se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 38. − (1) În conformitate cu statutul organizaţiei şi cu bugetul aprobat, membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere pot beneficia de:

a) decontarea cheltuielilor de deplasare, de cazare şi a oricăror alte asemenea cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea mandatului lor, potrivit hotărârii adunării generale;

b) plata de indemnizaţii lunare de până la 20% din cuantumul salariului directorului organizaţiei, stabilite prin statut sau prin hotărâre a adunării generale.

(2) Acoperirea cheltuielilor şi plata indemnizaţiilor persoanelor care ocupă funcţii eligibile se fac numai din fondurile atrase prin plata cotizaţiei.

Art. 39. − O persoană poate fi membră doar în unul dintre următoarele organe: consiliul de administraţie, comisia de cenzori sau comisia de conciliere.

Art. 40. − Membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere le sunt aplicabile corespunzător prevederile art. 30 alin. (1) din prezentele norme metodologice.

Art. 41. − Adunarea generală îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori sau ai comisiei de conciliere pentru grava încălcare a îndatoririlor ce îi revin potrivit statutului.

Art. 42. − Directorul exercită conducerea executivă a activităţii curente a organizaţiei şi pune în executare deciziile consiliului de administraţie.

Art. 43. − Directorul are ca atribuţii:

a) să pregătească proiectul documentaţiei ce urmează a fi analizată de consiliul de administraţie în conformitate cu instrucţiunile acestuia;

b) să ia măsurile pentru asigurarea exploatării, întreţinerii şi a reparaţiilor efective şi eficiente ale sistemului de irigaţii sau desecare şi drenaj ori a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, care se află în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei, precum şi pentru executarea corespunzătoare a contractelor şi convenţiilor la care aceasta este parte;

c) să întocmească fişele de post, să selecteze, să angajeze şi să concedieze personalul organizaţiei pe baza delegaţiei acordate de consiliul de administraţie;

d) să ia măsurile necesare pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, ţinerea la zi a registrelor, evidenţelor şi situaţiilor financiare, potrivit legii;

e) să emită şi să facă publice instrucţiuni obligatorii pentru salariaţii organizaţiei;

f) să facă operaţiuni prin conturile bancare ale organizaţiei în conformitate cu instrucţiunile consiliului de administraţie şi cu regulamentele interne ale organizaţiei;

g) să propună adunării generale alocarea excedentelor către diversele fonduri sau rezerve ori recuperarea pierderilor;

h) să exercite alte prerogative încredinţate de consiliul de administraţie ori prevăzute de statutul organizaţiei.

Art. 44. − Directorul angajează organizaţia în raporturile cu terţe persoane fizice şi persoane juridice, precum şi în actele emise în executarea atribuţiilor sale, potrivit delegării date de consiliul de administraţie.

Art. 45. − Directorul participă la şedinţele consiliului de administraţie, fără drept de vot.

Art. 46. − Directorul este angajat de consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie stabileşte salariul directorului şi orice alte asemenea drepturi pe baza criteriilor de performanţă şi a modului de îndeplinire de către director a atribuţiilor ce îi revin.

Art. 47. − (1) Numărul şi categoriile de personal, precum şi salarizarea acestora se stabilesc de directorul organizaţiei anual, cu încadrarea în bugetul organizaţiei şi în necesarul de personal aprobate de adunarea generală.

(2) Organizaţia poate angaja un secretar, un contabil şi unul sau mai mulţi ingineri specialişti în îmbunătăţiri funciare.

(3) Contabilul organizaţiei este angajat de consiliul de administraţie la recomandarea directorului.

Art. 48. − Directorul şi ceilalţi salariaţi ai organizaţiei sunt angajaţi pe bază de contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia muncii în vigoare.

CAPITOLUL III

Federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare

Art. 49. − Federaţiile se constituie potrivit procedurii reglementate de prezentele norme metodologice, pentru desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare prevăzute de lege.

Art. 50. − Pentru desfăşurarea activităţilor sale, federaţia îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) încheierea de contracte cu Administraţia sau cu alţi furnizori pentru livrarea apei pentru irigaţii şi alte servicii de îmbunătăţiri funciare;

b) încheierea de contracte cu furnizorul de energie electrică şi termică pentru livrarea energiei necesare exploatării unei părţi autonome funcţional sau a întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea sa;

c) prestarea de servicii de îmbunătăţiri funciare către organizaţiile membre, pe bază contractuală sau potrivit regulamentului intern ori deciziei consiliului de administraţie;

d) solicitarea şi încasarea tarifelor de la organizaţiile membre pentru serviciile prestate;

e) angajarea personalului calificat necesar;

f) achiziţionarea, închirierea, înlocuirea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentului de îmbunătăţiri funciare;

g) deschiderea de conturi bancare;

h) organizarea de instruiri pentru reprezentanţii organizaţiilor membre în domeniul administrării şi gestiunii organizaţiilor, tehnicilor de negociere, exploatării şi întreţinerii amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, protecţiei muncii, tehnicilor de îmbunătăţiri funciare şi promovării utilizării noilor tehnici şi tehnologii;

i) emiterea de regulamente interne obligatorii pentru organizaţiile membre, reprezentanţii organizaţiilor membre participanţi la activitatea federaţiei, precum şi pentru angajaţii federaţiei;

j) reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din cadrul teritoriului său;

k) realizarea sau contractarea proiectelor în vederea reabilitării şi modernizării infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din cadrul teritoriului său;

l) angajarea de experţi şi de consultanţi pentru asigurarea funcţionării eficiente a federaţiei;

m) contractarea de studii de cercetare şi de teren pentru realizarea de noi amenajări de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltarea activităţii federaţiei.

Art. 51. − Veniturile federaţiei se constituie din următoarele surse:

a) tarifele percepute organizaţiilor membre pentru serviciile prestate;

b) cotizaţia anuală, calculată în funcţie de suprafaţa teritoriului fiecărei organizaţii membre;

c) penalităţile ce se vor plăti de organizaţiile membre în conformitate cu statutul federaţiei;

d) donaţiile, legatele şi sponsorizările, în condiţiile legii;

e) subvenţiile acordate de la bugetul de stat, în condiţiile legii.

Art. 52. − Fiecare federaţie va constitui şi va utiliza rezervele aprobate de consiliul de administraţie al federaţiei.

Art. 53. − Organizaţiile ale căror teritorii sunt situate în cadrul aceleiaşi amenajări de îmbunătăţiri funciare şi cărora li se pot presta servicii de îmbunătăţiri funciare de federaţia care exploatează, întreţine şi repară o parte autonomă funcţional din acea amenajare de îmbunătăţiri funciare sau întreaga amenajare pot dobândi calitatea de membru al unei federaţii.

Art. 54. − În cazul încălcării de către organizaţiile membre a obligaţiei de plată a tarifelor şi cotizaţiilor datorate unei federaţii, dispoziţiile art. 13 alin. (2) din prezentele norme metodologice se aplică corespunzător.

Art. 55. − Tarifele şi cotizaţiile restante, datorate federaţiei de organizaţiile membre, se pot recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de organizaţiile debitoare, care constituie titlu executoriu.

Art. 56. − Federaţia nu este răspunzătoare pentru obligaţiile asumate de organizaţiile membre.

Art. 57. − (1) Federaţia se constituie prin adoptarea hotărârii de constituire consemnate în actul constitutiv şi prin aprobarea statutului, în condiţiile legii.

(2) Modelele actului constitutiv şi statutului federaţiilor sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 58. − (1) Constituirea federaţiilor se face cu respectarea procedurii de înfiinţare a organizaţiilor, prevăzută la art. 14−24 din prezentele norme metodologice, membrii potenţiali fiind organizaţiile care pot beneficia de serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie, iar teritoriul federaţiei fiind suprafaţa de teren cuprinsă în cadrul părţii de amenajare sau al întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare exploatată, întreţinută şi reparată de acea federaţie.

(2) Participarea la adoptarea deciziilor în cadrul federaţiei se face numai prin reprezentare, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5)−(7) din prezentele norme metodologice.

Art. 59. − Statutul este considerat aprobat dacă majoritatea simplă a membrilor potenţiali ai federaţiei îşi exprimă acordul cu privire la conţinutul acestuia şi dacă:

a) teritoriile lor reprezintă cel puţin jumătate din suprafaţa de teren a teritoriului viitoarei federaţii;

b) în cazul preluării în folosinţă a unei părţi dintr-o amenajare, teritoriile federaţiilor constituite în cadrul aceleiaşi amenajări nu se suprapun;

c) infrastructura situată pe teritoriul federaţiei funcţionează autonom.

Art. 60. − Federaţiile au următoarele organe de conducere şi comisii:

a) adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre;

b) consiliul de administraţie;

c) comisia de cenzori;

d) comisia de conciliere.

Art. 61. − (1) Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre, denumită în continuare adunarea reprezentanţilor, este compusă dintr-un număr de reprezentanţi ai organizaţiilor membre, proporţional cu suprafaţa teritoriului organizaţiei reprezentate.

(2) Adunarea reprezentanţilor îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) alegerea, înlocuirea, revocarea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere;

b) aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a federaţiei şi a regulamentului de funcţionare a consiliului de administraţie;

c) aprobarea rapoartelor consiliului de administraţie şi ale comisiilor federaţiei.

(3) Repartizarea voturilor, participarea la şedinţe, convocarea, desfăşurarea dezbaterilor şi modalitatea de adoptare a hotărârilor în cadrul adunării reprezentanţilor se stabilesc prin statutul federaţiei.

Art. 62. − (1) Consiliul de administraţie este compus din câte unul sau mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor membre şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar sau la solicitarea scrisă cel puţin a unei pătrimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Oficiului de reglementare.

(2) Consiliul de administraţie se convoacă de preşedintele acestuia.

Art. 63. − Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:

a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale federaţiei;

b) aprobarea regulamentelor interne ale federaţiei, cu excepţia celor date în competenţa adunării reprezentanţilor;

c) aprobarea situaţiilor financiare şi a raportului de activitate întocmit de director;

d) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar următor, a necesarului de personal şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii;

e) aprobarea tarifului pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie potrivit legii, precum şi a nivelului cotizaţiei şi altor contribuţii;

f) modificarea şi completarea statutului federaţiei;

g) reorganizarea, fuziunea sau divizarea, dizolvarea şi lichidarea federaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare.

Art. 64. − Comisia de cenzori şi comisia de conciliere ale federaţiei se constituie, se organizează şi funcţionează în aceleaşi condiţii ca şi comisiile organizaţiilor, membrii acestor comisii fiind reprezentanţi ai organizaţiilor membre.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii comune aplicabile organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare

Art. 65. − În afară de evidenţele cerute de lege, organizaţiile vor ţine următoarele evidenţe:

a) un registru al membrilor, care conţine o descriere a dimensiunilor şi a vecinătăţilor terenului deţinut de fiecare membru, datele înscrise fiind actualizate la fiecare 6 luni;

b) un plan de situaţie a teritoriului organizaţiei, cu infrastructura de îmbunătăţiri funciare;

c) evidenţa infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în exploatarea şi în întreţinerea organizaţiei;

d) un registru al persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei, cărora organizaţia le prestează servicii de îmbunătăţiri funciare;

e) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiei de Administraţie sau de alţi prestatori de servicii;

f) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate atât membrilor, cât şi persoanelor care nu sunt membre;

g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plătite;

h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunării generale, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere;

i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate;

j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor la infrastructura de îmbunătăţiri funciare exploatată, întreţinută sau reparată de organizaţie.

Art. 66. − În afară de evidenţele prevăzute de lege şi de cele menţionate la art. 65 lit. b), c), g), i) şi j) din prezentele norme metodologice, federaţiile vor ţine următoarele registre:

a) un registru al membrilor federaţiei, conţinând informaţii referitoare la dimensiunile şi amplasarea teritoriului fiecărei organizaţii membre, a cărui actualizare se face în condiţiile art. 65 lit. a) din prezentele norme metodologice;

b) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiilor membre;

c) un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie.

Art. 67. − Modelul registrelor ce se vor ţine de organizaţii şi federaţii se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 68. − Toate organizaţiile şi federaţiile organizează şi conduc contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 69. − (1) Situaţiile financiare anuale ale fiecărei organizaţii şi federaţii se supun auditului de către auditori externi independenţi, potrivit legii, la solicitarea adunării generale, în cazul organizaţiilor, sau a consiliului de administraţie, în cazul federaţiilor, ori a Oficiului de reglementare.

(2) În termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, organizaţiile şi federaţiile:

a) depun o situaţie a veniturilor anuale la Oficiul de reglementare, în forma stabilită prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, care va preciza şi dimensiunea suprafeţei de teren din cadrul teritoriului organizaţiei care este deţinută în proprietate, în administrare sau în folosinţă, potrivit legii, de membrii organizaţiei ori, după caz, dimensiunea suprafeţei de teren cumulate a teritoriilor organizaţiilor membre ale federaţiei, împreună cu o copie a situaţiilor financiare auditate;

b) depun un exemplar al situaţiilor financiare auditate la organul financiar local.

(3) Membrii consiliului de administraţie răspund de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 70. − (1) Oficiul de reglementare poate să solicite copii ale situaţiilor financiare ale organizaţiei sau federaţiei împreună cu copii ale registrelor şi evidenţelor ţinute în conformitate cu legea şi cu prevederile art. 65−67 din prezentele norme metodologice.

(2) Oficiul de reglementare, printr-un specialist abilitat, poate efectua verificări ale registrelor şi evidenţelor unei organizaţii sau federaţii:

a) la cererea scrisă a 2 sau mai mulţi membri ai organizaţiei sau federaţiei;

b) dacă organizaţia sau federaţia nu a depus la termen situaţia veniturilor;

c) dacă, la examinarea situaţiei veniturilor şi a situaţiilor financiare auditate, constată nereguli sau încălcări ale prevederilor legislaţiei în domeniu.

(3) În situaţia în care în urma controlului efectuat potrivit alin. (2) Oficiul de reglementare constată încălcări ale prevederilor legale, acesta poate solicita, în condiţiile art. 26 alin. (1) sau ale art. 62 alin. (1) din prezentele norme metodologice, convocarea adunării generale a organizaţiei sau a consiliului de administraţie al federaţiei, după caz, în care se vor prezenta constatările controlului efectuat şi se vor propune măsuri de remediere.

Art. 71. − (1) Procedura de dizolvare a organizaţiilor şi federaţiilor se declanşează ca urmare a:

a) imposibilităţii desfăşurării activităţilor pentru care au fost constituite;

b) apariţiei unei situaţii care face ca existenţa organizaţiei sau a federaţiei să nu mai fie necesară;

c) imposibilităţii constituirii adunării generale sau a consiliului de administraţie, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau să fie constituite;

d) altor cauze prevăzute de lege sau de statut.

(2) Înainte de convocarea adunării generale a organizaţiei sau a consiliului de administraţie al federaţiei pentru aprobarea dizolvării organizaţiei sau a federaţiei, consiliul de administraţie va înainta Oficiului de reglementare documentaţia de justificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi o propunere de lichidare. Declanşarea dizolvării şi lichidării se va face pe baza avizului Oficiului de reglementare.

(3) Prin hotărârea de dizolvare a organizaţiei sau a federaţiei se numesc 2 sau mai mulţi lichidatori. Această hotărâre se depune la Oficiul de reglementare pentru a fi înscrisă în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(4) Până la încheierea procesului de lichidare, prevederile statutului organizaţiei sau al federaţiei continuă să producă efecte în raporturile juridice dintre membri şi organizaţie sau federaţie.

(5) Încheierea procesului de lichidare se face cu avizul Oficiului de reglementare. Lichidatorii depun documentaţia necesară în vederea lichidării care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi publică acest ordin cu respectarea prevederilor art. 23 din prezentele norme metodologice.

(6) Oficiul de reglementare va radia organizaţia sau federaţia lichidată din Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului de aprobare a lichidării.

(7) După încheierea procesului de lichidare, activele rămase, inclusiv infrastructura de îmbunătăţiri funciare, aflate în proprietatea organizaţiilor sau a federaţiilor, se vor vinde prin licitaţie publică sau, după caz, pot fi transmise către alte organizaţii ori federaţii care preiau activităţile de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale sistemului de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului ori ale întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare sau ale unei părţi a acesteia, potrivit procedurii stabilite prin statutul organizaţiei.

Art. 72. − (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, două sau mai multe organizaţii pot fuziona şi forma o nouă organizaţie în conformitate cu prevederile statutelor lor. Adunarea generală a fiecăreia dintre organizaţiile care fuzionează aprobă statutul noii organizaţii care se constituie prin fuziune.

(2) Noua organizaţie rezultată prin fuziune se constituie şi se înregistrează în condiţiile prevăzute de lege şi de art. 14−24 din prezentele norme metodologice.

Art. 73. − (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, o organizaţie poate transmite o parte din activităţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi unei alte organizaţii şi se poate diviza în mai multe organizaţii. Transmiterea activităţilor, precum şi divizarea se vor aproba de adunarea generală a organizaţiei care efectuează transferul, cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi.

(2) Noile organizaţii rezultate din divizare se constituie şi se înregistrează în condiţiile prevăzute de lege şi de art. 14−24 din prezentele norme metodologice.

Art. 74. − (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, o organizaţie sau o federaţie poate să-şi completeze şi să-şi modifice statutul prin acte adiţionale care vor respecta aceleaşi condiţii de formă ca şi actul constitutiv şi statutul.

(2) Orice modificare a statutului organizaţiei sau al federaţiei, aprobată de adunarea generală a organizaţiei sau de consiliul de administraţie al federaţiei, după caz, se autorizează, se înregistrează şi se publică cu respectarea prevederilor art. 22 şi 23 din prezentele norme metodologice.

CAPITOLUL V

Dreptul de proprietate şi de folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi terenului

Art. 75. − (1) Organizaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere fără plată a dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului, aflată în folosinţa Administraţiei, societăţilor comerciale, staţiunilor şi institutelor de cercetare şi producţie agricolă, unităţilor de învăţământ agricol, precum şi a altor instituţii publice, situată pe teritoriul organizaţiei.

(2) Transmiterea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între reprezentantul proprietarului infrastructurii, pe de o parte, şi organizaţie, pe de altă parte. Conţinutul minim al protocolului de transmitere a dreptului de proprietate se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 76. − (1) Organizaţiile sau federaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere a dreptului de proprietate sau, respectiv, de folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Transmiterea dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, pe bază de protocol încheiat între reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale, pe de o parte, şi organizaţie sau federaţie, pe de altă parte.

Art. 77. − (1) Federaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere în folosinţă gratuită a unei părţi autonome funcţional dintr-o amenajare sau a unei întregi amenajări de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea publică a statului.

(2) Transmiterea dreptului de folosinţă gratuită asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între reprezentantul proprietarului infrastructurii, pe de o parte, şi federaţie, pe de altă parte. Conţinutul minim al protocolului de transmitere a dreptului de folosinţă gratuită se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 78. − În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, situată pe terenurile cu destinaţie agricolă deţinute în exploatare de societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, se transmite în folosinţa Administraţiei şi se înregistrează în patrimoniul acesteia, cu reducerea corespunzătoare a capitalului social prin diminuarea participaţiei statului.

Art. 79. − Organizaţiile au obligaţia de a notifica Oficiului de reglementare înstrăinarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare dobândite în proprietate cu titlu gratuit din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 80. − (1) Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public şi privat al statului sau persoanelor fizice, pentru realizarea obiectivelor de investiţii, se face în condiţiile art. 34 din lege.

(2) În vederea obţinerii avizului tehnic prealabil aprobării scoaterii din circuitul agricol a suprafeţelor de teren prevăzute la alin. (1), beneficiarul investiţiei înaintează documentaţia sucursalei Administraţiei sau, după caz, direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a municipiului Bucureşti în raza teritorială a căreia se află terenul. Avizul tehnic în vederea aprobării scoaterii din circuitul agricol se emite, după caz:

a) de Administraţie, pentru terenurile situate în cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea acesteia;

b) de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru terenurile situate în cadrul teritoriilor organizaţiilor sau federaţiilor ori deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare deţinută de alte persoane fizice.

CAPITOLUL VI

Amenajările de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică

Art. 81. − (1) Potrivit art. 37 alin. (1) din lege, Administraţia administrează, exploatează, întreţine şi repară amenajările de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică.

(2) O amenajare de îmbunătăţiri funciare este declarată de utilitate publică potrivit următoarelor criterii care se îndeplinesc cumulativ:

a) deserveşte o colectivitate de proprietari de teren sau asigură unei suprafeţe de teren calităţile necesare utilizării potrivit destinaţiei sale ori protejează o suprafaţă de teren împotriva factorilor distructivi, condiţii care, fără intervenţia Administraţiei, nu ar putea fi realizate. În cazul amenajărilor de irigaţii, suprafaţa amenajării este de cel puţin 1.000 ha, iar nivelul cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii poate fi acoperit total sau în cea mai mare parte din venituri proprii ori, în completare, de la bugetul de stat;

b) sursele de finanţare pentru exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajării sunt asigurate;

c) este, din punct de vedere tehnic, în stare de funcţionare;

d) profitabilitatea trebuie să fie de cel puţin 12%, în cazul amenajărilor de irigaţii, sau valoarea pagubelor evitate, în cazul celorlalte amenajări de îmbunătăţiri funciare, trebuie să acopere costurile de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale amenajării;

e) randamentul de funcţionare a unei amenajări de irigaţii, calculat ca raport între volumul total de apă livrată şi preluată de beneficiari şi volumul total de apă prelevat din sursa primară, este de cel puţin 40%;

f) cererea de livrare de apă pentru irigaţii, conform contractelor multianuale încheiate potrivit legii, implică irigarea a cel puţin 20% din suprafaţa deservită de punctele de livrare a apei pentru irigaţii, de canalele de distribuţie şi de suprafaţa întregii amenajări;

g) aportul financiar al proprietarilor de teren, al organizaţiilor şi federaţiilor este de cel puţin 10% din costurile exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor amenajării de irigaţii;

h) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajării contribuie la protecţia mediului înconjurător şi a obiectivelor sociale şi economice.

(3) O dată cu întocmirea planurilor anuale de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, Administraţia evaluează îndeplinirea criteriilor prevăzute la alin. (2) şi înaintează Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale propuneri în vederea aplicării art. 38 alin. (1) din lege.

CAPITOLUL VII

Serviciile de îmbunătăţiri funciare

Art. 82. − (1) Administraţia livrează apă pentru irigaţii la solicitarea beneficiarilor, pe bază de contracte multianuale sau de contracte sezoniere, în condiţiile legii.

(2) Contractele de prestări de servicii de irigaţii vor conţine prevederi referitoare la:

a) descrierea punctelor de livrare a apei pentru irigaţii la care Administraţia se angajează prin contract să asigure la termenele convenite debitul de apă corespunzător, a scopului şi modului în care se va utiliza apa;

b) perioada de întreţinere şi de reparaţii pe durata căreia sistemul este închis;

c) sezonul de irigaţii, care este perioada în care Administraţia va pune la dispoziţie apa în canalele de distribuţie a apei către utilizatori;

d) procedura de solicitare a livrării de apă în timpul sezonului de irigaţii;

e) debitul maxim de apă sau cantitatea de apă pe care organizaţia sau federaţia are dreptul să le extragă în timpul sezonului de irigaţii pe baza unei astfel de solicitări;

f) măsurile care trebuie luate pentru a reduce efectele poluării din surse difuze, ale sărăturării şi băltirii apei;

g) condiţiile necesare pentru gospodărirea durabilă a apelor şi repartiţia echitabilă a acestei resurse.

Art. 83. − Conform contractului multianual se plătesc următoarele tarife:

a) un tarif anual;

b) un tarif de livrare a apei pentru irigaţii.

Art. 84. − (1) Tariful anual se calculează pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii la care Administraţia livrează apă beneficiarului printr-un contract multianual.

(2) Tariful anual va acoperi costurile estimate de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei. Costurile Administraţiei cu salarizarea personalului şi cele administrative de funcţionare a sediului sucursalelor ce răspund de gestionarea amenajării de irigaţii nu se includ în tariful anual.

(3) Cuantumul tarifului anual aferent fiecărui punct de livrare a apei pentru irigaţii se calculează potrivit următoarelor reguli:

a) costurile lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii executate pentru un anumit punct de livrare a apei pentru irigaţii se vor include în tariful ce se va plăti exclusiv pentru acel punct de livrare a apei pentru irigaţii;

b) costurile lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii ale unui canal de aducţiune sau de distribuţie, ale unei staţii de repompare sau altei structuri care livrează direct ori poate alimenta cu apă un număr de puncte de livrare a apei pentru irigaţii de pe acel canal, care nu sunt separate de o staţie de repompare, se vor include în tariful ce se va plăti pentru fiecare dintre punctele de livrare a apei de pe acel canal. Aceste costuri se vor repartiza uniform în aceeaşi cotă la hectar pentru întreaga suprafaţă contractată deservită de acel canal, indiferent de distanţa dintre acel punct de livrare a apei pentru irigaţii şi priza canalului şi proporţional cu mărimea suprafeţei deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii;

c) costurile lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii folosite în comun − canal de aducţiune, staţie de pompare de bază, staţie de repompare sau altă structură − pentru transportul apei de la sursa de apă la punctul de livrare a apei pentru irigaţii sau canalul pe care sunt situate unul sau mai multe puncte de livrare a apei pentru irigaţii se vor include în tariful ce se va plăti pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii de pe acel canal de distribuţie. Aceste costuri se vor repartiza uniform în aceeaşi cotă la hectar pentru întreaga suprafaţă contractată deservită de infrastructura comună, situată între sursa de apă şi următoarea staţie de repompare, între două staţii de repompare succesive sau între ultima staţie de repompare şi capătul canalului de aducţiune, la care se adaugă o cotă din costurile infrastructurii folosite în comun, situată în amonte de punctul de livrare a apei pentru irigaţii sau canalul de distribuţie şi care este separată de o staţie de repompare, proporţional cu mărimea suprafeţei deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii;

d) costurile de întreţinere şi de reparaţii necesare pentru punctele de livrare a apei de pe acelaşi canal de aducţiune sau de distribuţie care nu este separat de o staţie de repompare se vor include într-un tarif uniform la hectar, indiferent de poziţia lor pe canal.

(4) Cuantumul tarifului anual se va stabili pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii anterior încheierii contractului multianual.

Art. 85. − (1) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii se calculează pe unitatea de volum de apă, cuantumul sumei ce se plăteşte de beneficiari fiind proporţional cu volumul de apă livrat de Administraţie la punctul de livrare a apei pentru irigaţii.

(2) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau priză la punctul de livrare a apei pentru irigaţii, prin intermediul infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei. Costurile de transport includ cheltuielile administrative şi cu energia electrică şi termică pentru pomparea apei şi cel mult 50% din cheltuielile cu salarizarea personalului şi din cele administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum şi alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de întreţinere şi de reparaţii, care se acoperă din tariful anual.

(3) Cuantumul tarifului de livrare a apei pentru irigaţii este acelaşi pentru punctele de livrare a apei pentru irigaţii situate pe acelaşi canal de distribuţie şi care nu sunt separate de o staţie de repompare.

Art. 86. − Stabilirea de către Administraţie a tarifelor pentru serviciile de irigaţii, calculate în baza contractelor multianuale, precum şi a celor sezoniere, se face cu consultarea consiliilor de sucursală.

Art. 87. − Tarifele de prestaţii pentru alte activităţi de îmbunătăţiri funciare decât irigaţiile se calculează anual de Administraţie în baza normelor metodologice ce se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, iar cuantumul acestora se aprobă de consiliul de administraţie al Administraţiei.

Art. 88. − Procedura potrivit căreia se pot solicita subvenţii de la bugetul de stat pentru desfăşurarea activităţilor de irigaţii şi a altor activităţi de îmbunătăţiri funciare este prevăzută în normele metodologice privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de îmbunătăţiri funciare, ce se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 89. − (1) Cuantumul propus al subvenţiilor de la bugetul de stat ce se estimează că se pot acorda pentru anul următor se comunică de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale beneficiarilor până la data de 1 septembrie a fiecărui an.

(2) Valoarea finală a plafonului maxim unitar la nivel naţional al subvenţiei de la bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren ce poate primi apă pentru irigaţii se stabileşte după aprobarea bugetului de stat.

Art. 90. − Cuantumul maxim al subvenţiei ce se acordă fiecărei organizaţii sau federaţii se calculează pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii prevăzut în contractul multianual în vigoare şi pe fiecare suprafaţă de teren din cadrul teritoriului organizaţiei sau federaţiei, exprimată în hectare, deţinută în proprietate de membrii organizaţiei sau de membrii organizaţiilor membre ale federaţiei şi care poate primi apă pentru irigaţii de la acel punct de livrare a apei pentru irigaţii.

Art. 91. − (1) Pentru anul în care se încheie sau, în cazul ajungerii la termen, se prelungeşte contractul multianual cu Administraţia, contribuţia proprie la tarifele anuale se achită de organizaţii şi de federaţii în termen de 15 zile de la data încheierii sau a reînnoirii contractului.

(2) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 67 alin. (2) din lege, subvenţiile de la bugetul de stat se acordă pentru sezonul de irigaţii numai dacă organizaţiile şi federaţiile au achitat contribuţia proprie la tarifele anuale până la data de 25 septembrie a anului anterior.

Art. 92. − Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Modelele actului constitutiv şi statutului organizaţiilor

A C T   C O N S T I T U T I V

al organizaţiei .............................[1] „......................................”

 

Având în vedere cele hotărâte în adunarea constitutivă preliminară din data de ......................................................,

în baza convocării adunării constitutive, realizată prin ................................................................................................,

subsemnatele părţi, cu datele de identificare înscrise în lista anexată la prezentul act constitutiv, întrunite în adunarea constitutivă din data de ....................., au hotărât următoarele:

1. Se constituie organizaţia .......................... ................................” în cadrul căreia semnatarii prezentului act constitutiv participă în calitate de membri, pentru desfăşurarea următoarelor activităţi:

a) .................................;

b) .................................;

c) ................................[2].

2. Sediul organizaţiei se află în localitatea/comuna/oraşul .............................................., judeţul ............................. .

3. Durata de funcţionare a organizaţiei este .................................................[3].

4. Patrimoniul iniţial al organizaţiei este în valoare de .................................. lei. Activul patrimonial, la data constituirii organizaţiei, este alcătuit din următoarele aporturi aduse de membrii organizaţiei:

5. în natură ........................................;

6. în mijloace financiare ................................................ .

7. Consiliul de administraţie este compus din ..... membri, având calitatea de membri ai organizaţiei, după cum urmează:

a) ....................................... − preşedinte;

b) ....................................... − membru;

c) ....................................... − membru.

Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit pe baza hotărârii adunării generale.

8. Comisia de cenzori este compusă din .......... membri şi tot atâţia supleanţi, având calitatea de membri ai organizaţiei sau contabili autorizaţi ori experţi contabili, după cum urmează:

a) ....................................... − preşedinte;

b) ....................................... − membru;

c) ....................................... − membru;

d) ....................................... − membru supleant;

e) ....................................... − membru supleant;

f) ....................................... − membru supleant.

Membrii comisiei de cenzori sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani.

9. Comisia de conciliere este compusă din ....... membri, având calitatea de membri ai organizaţiei, după cum urmează:

a) ....................................... − preşedinte;

b) ....................................... − membru;

c) ....................................... − membru;

d) ....................................... − membru;

e) ....................................... − membru.

Membrii comisiei de conciliere sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. 10. Pentru îndeplinirea procedurii de dobândire de către organizaţie a personalităţii juridice se desemnează următorii:

.......................................;

.......................................;

..................................... .

 

S T A T U T U L

organizaţiei ..........................[4] „..............................”

I. Dispoziţii generale

 

1. Organizaţia ......................... „........................”, denumită în continuare organizaţie, se constituie prin adoptarea acestui statut ca organizaţie de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004.

2. Adresa sediului organizaţiei este în localitatea ........................................., judeţul ....................................., în incinta ...........................[5].

3. Teritoriul organizaţiei este în suprafaţă de ................. hectare, în ..............[6], judeţul ....................., conform descrierii din planul anexat. Suprafaţa de teren cuprinsă în cadrul teritoriului organizaţiei are următoarele vecinătăţi:

− la vest: .........................;

− la est: ...........................;

− la sud: ..........................;

− la nord: ....................... .

4. Organizaţia are următorul obiect de activitate[7]:

a) administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de irigaţii ......................., care deserveşte terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ..................;

b) administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de desecare şi drenaj, care deserveşte terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ...................;

c) administrarea, întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, care protejează terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor .....................;

d) administrarea, întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de combatere a eroziunii solului, care protejează terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor .........................;

e) desfăşurarea altor activităţi de îmbunătăţiri funciare care protejează solul de pe terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor .................... .

5. Organizaţia prestează servicii de îmbunătăţiri funciare persoanelor care au calitatea de membru, precum şi celor care nu sunt membre ale acesteia, dar care au încheiat un contract de prestări de servicii cu organizaţia.

II. Calitatea de membru al organizaţiei

6.1. Pot fi membre ale organizaţiei orice persoane fizice sau juridice care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei sau care au, în condiţiile legii, în administrare sau în folosinţă astfel de terenuri ori infrastructură de îmbunătăţiri funciare aflată în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

6.2. Persoanele juridice care intenţionează să devină membre ale organizaţiei vor comunica în scris numele persoanei fizice care le reprezintă în raporturile cu organizaţia, o dată cu depunerea adeziunii la prezentul statut.

7.1. Calitatea unei persoane de membru al organizaţiei se probează prin înscrierea datelor de identificare ale acelei persoane în registrul membrilor. Datele de identificare se referă la numele sau, după caz, denumirea persoanei, adresa domiciliului sau sediului, descrierea amplasamentului şi mărimii în hectare a suprafeţei de teren deţinute în proprietate, în administrare sau în folosinţă de acel membru, precum şi numele proprietarului de teren în cazul terenurilor deţinute în administrare sau în folosinţă.

7.2. Admiterea ca membru al organizaţiei se face prin depunerea la sediul organizaţiei a unei adeziuni la statut şi la hotărârile adunărilor generale adoptate până la acea dată, precum şi prin plata contribuţiei de înscriere şi a cotizaţiei pe anul în curs. În cazul în care noul membru deţine majoritatea de voturi în adunarea generală, după înscrierea acestuia în organizaţie, se convoacă adunarea generală care poate hotărî, printre altele, modificarea tarifului pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie[8].

7.3. În cazul transmiterii proprietăţii, folosinţei sau a dreptului de administrare asupra unei suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei, noul dobânditor poate deveni membru cu condiţia achitării tuturor cotizaţiilor, tarifelor sau a altor obligaţii de plată datorate organizaţiei de fostul deţinător de teren.

7.4. Dacă o suprafaţă de teren este deţinută în coproprietate de mai multe persoane, acestea vor desemna dintre ele o persoană care să fie înscrisă ca membru al organizaţiei şi vor comunica în scris organizaţiei datele de identificare ale acelei persoane.

8. Membrii organizaţiei au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie pe terenurile pe care le deţin;

b) să beneficieze de o cotă echitabilă din apa pentru irigaţii livrată de organizaţie;

c) să voteze în cadrul alegerilor membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a litigiilor şi la şedinţele adunărilor generale ale organizaţiei;

d) să facă propuneri privind ordinea de zi a adunărilor generale ale organizaţiei;

e) să propună candidaţi pentru alegerea membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a litigiilor şi să candideze la alegeri;

f) să examineze registrele şi înregistrările organizaţiei;

g) să solicite şi să primească informaţii privind gestiunea organizaţiei, putând consulta documentele prevăzute în prezentul statut;

h) să solicite şi să li se plătească despăgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenul lor suferă o pagubă ca urmare a activităţilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii desfăşurate de organizaţie pe terenul lor;

i) să înainteze comisiei de conciliere spre soluţionare toate neînţelegerile dintre ei şi ceilalţi membri, precum şi dintre ei şi organizaţie;

j) să se retragă din organizaţie în condiţiile legii;

k) să exercite orice alte drepturi prevăzute de prezentul statut sau de legislaţia în vigoare.

9. Membrii unei organizaţii au următoarele îndatoriri;

a) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de adunarea generală;

b) să plătească la termen cotizaţiile şi tarifele datorate organizaţiei;

c) să achite organizaţiei contravaloarea costurilor lucrărilor de întreţinere a terenului sau a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea lor, executate la cererea acestora sau cu acordul lor;

d) să ia măsurile necesare pentru a nu deteriora echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei;

e) să plătească costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de aceştia;

f) să furnizeze organizaţiei informaţii privind utilizarea terenului şi gospodărirea apei;

g) să permită organizaţiei să folosească infrastructura de îmbunătăţiri funciare situată pe parcelele de teren pe care le deţin şi care este necesară prestării serviciilor de îmbunătăţiri funciare;

h) să permită accesul personalului organizaţiei pe terenul lor pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.

10.1. Accesul personalului organizaţiei cu utilajele necesare pe terenul membrilor pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare se face cu respectarea următoarei proceduri:

a) se notifică proprietarul de teren cu 24 de ore înainte de începerea executării lucrării;

b) se stabilesc cu proprietarul de teren suprafaţa de teren ce va fi ocupată de utilaje şi lucrări, precum şi modul de despăgubire în cazul în care este afectat teren ocupat cu culturi agricole;

c) în cazul nerealizării acordului cu proprietarul de teren, se convoacă de urgenţă comisia de conciliere, care va hotărî definitiv.

10.2. În caz de calamitate sau în alte cazuri urgente similare, personalul organizaţiei cu utilajele necesare va intra pe terenurile proprietarilor de teren şi va executa lucrările de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare fără notificarea prealabilă şi stabilirea suprafeţei de teren necesare cu proprietarul de teren. Eventualele despăgubiri sau acorduri privind executarea lucrărilor se vor reglementa ulterior.

III. Organele organizaţiei

11.1. Organizaţia are următoarele organe de conducere: adunarea generală şi consiliul de administraţie. Controlul activităţii organizaţiei se realizează de către comisia de cenzori. Neînţelegerile din interiorul organizaţiei se soluţionează de comisia de conciliere.

11.2. Hotărârile adunărilor generale sunt puse în aplicare de consiliul de administraţie. Deciziile consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi de personalul tehnic şi economic de execuţie al organizaţiei.

12.1. Membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere nu sunt salariaţi ai organizaţiei.

12.2. Pentru exercitarea mandatului lor, membrii organelor de conducere şi ai comisiilor prevăzute la pct. 12.1 au următoarele drepturi:

a) să li se deconteze cheltuielile de deplasare, de cazare, precum şi oricare alte asemenea cheltuieli, în cuantumul şi la termenele stabilite de adunarea generală;

b) să li se plătească indemnizaţii lunare de ....%[9] din cuantumul salariului directorului organizaţiei;

c) să aibă acces la orice registre şi documente interne ale organizaţiei. 13. Un membru al organizaţiei poate fi ales numai fie în consiliul de administraţie, fie în comisia de cenzori, fie în comisia de conciliere.

Adunarea generală

14. Adunarea generală este organul de conducere al organizaţiei, compus din membrii organizaţiei sau din reprezentanţii acestora.

15. Membrii organizaţiei participă personal la şedinţele adunărilor generale. Membrii organizaţiei, precum şi proprietarii care au dat în folosinţă terenurile pe care le deţin unei persoane care nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membră a organizaţiei pot fi reprezentaţi în adunările generale pe baza unei procuri speciale, autentificate[10].

16.1. Fiecare membru al organizaţiei va avea un număr de voturi egal cu numărul hectarelor de teren deţinute. Pentru fracţiunile de hectar se alocă încă un vot pentru suprafeţele de teren cuprinse între o jumătate de hectar şi un hectar.

16.2. Un membru al organizaţiei poate deţine cel mult două cincimi din numărul total de voturi.

16.3. Membrilor restanţi la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalităţilor datorate organizaţiei li se va suspenda dreptul de vot până la achitarea acestor obligaţii. Suspendarea se va aplica după notificarea prealabilă de către organizaţie a persoanei în cauză cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei adunării generale. Dacă până la data şedinţei adunării generale datornicul achită sumele datorate, măsura suspendării încetează. Dacă până la data şedinţei adunării generale nu se achită datoria, adunarea poate hotărî excluderea din organizaţie.

17.1. Adunarea generală funcţionează pe baza unui sistem de reprezentare[11].

17.2. Fiecare reprezentant votează în adunarea generală şi încheie acte juridice în numele membrilor organizaţiei reprezentaţi care deţin terenuri situate într-o zonă din cadrul teritoriului organizaţiei din care se desemnează reprezentantul, denumită în continuare zonă de reprezentare.

17.3. Zonele de reprezentare şi criteriile de desemnare a numărului reprezentanţilor pe fiecare zonă de reprezentare se stabilesc potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

17.4. Membrii organizaţiei care deţin terenuri situate într-o zonă de reprezentare instituie şi ţin la zi un registru de evidenţă a acestor membri. Registrul se actualizează anual.

18.1. Membrii organizaţiei deţinători de terenuri în zona de reprezentare se întrunesc în şedinţe care se convoacă de reprezentantul zonei de reprezentare, de consiliul de administraţie sau de o pătrime din numărul membrilor deţinători de terenuri în acea zonă de reprezentare, ori de câte ori este nevoie şi obligatoriu înaintea şedinţelor adunărilor generale ale organizaţiei.

18.2. Membrii organizaţiei dintr-o zonă de reprezentare aleg dintre ei un reprezentant care îi va reprezenta în şedinţele adunărilor generale şi va vota în numele lor. Înainte de ţinerea şedinţelor adunărilor generale, membrii organizaţiei din zona de reprezentare iau în discuţie problemele înscrise pe ordinea de zi a adunării generale şi adoptă propriile hotărâri, în care sens vor mandata reprezentantul. Membrii organizaţiei au dreptul să participe personal la şedinţele adunărilor generale şi să li se pună la dispoziţie procesele-verbale ale adunărilor generale şi toate materialele însoţitoare.

18.3. Reprezentanţii deţin un număr de voturi egal cu numărul voturilor membrilor din zona de reprezentare pe care îi reprezintă. Înainte de participarea pentru prima dată în adunarea generală, reprezentanţii prezintă consiliului de administraţie o schiţă a zonei de reprezentare, cu indicarea parcelelor de teren deţinute de fiecare dintre membrii reprezentaţi şi a identităţii acestora, precum şi a procesului-verbal al adunării membrilor organizaţiei deţinători de terenuri situate în zona de reprezentare.

18.4. Membrii organizaţiei deţinători de terenuri într-o zonă de reprezentare, care nu au achitat tarife, cotizaţii sau penalităţi datorate organizaţiei, nu pot participa la alegerea reprezentantului în adunarea generală până ce nu achită aceste datorii.

19. Reprezentantul sau reprezentanţii dintr-o zonă de reprezentare sunt aleşi pentru o perioadă de 3 ani, prin vot secret, şi pot fi realeşi. Pentru alegerea unui reprezentant este necesar votul majorităţii simple a membrilor organizaţiei deţinători de terenuri situate în zona de reprezentare. În cazul în care la prima votare nu se întruneşte majoritatea de voturi de către nici unul dintre candidaţi, se procedează la o nouă votare, în care reprezentantul este desemnat cu cel mai mare număr de voturi primite.

20.1. Adunarea generală se întruneşte cel puţin de două ori pe an, până la datele de 31 martie şi, respectiv, 30 septembrie ale fiecărui an. Aceasta este convocată de consiliul de administraţie, la solicitarea scrisă cel puţin a unei pătrimi din numărul membrilor organizaţiei sau al reprezentanţilor acestora ori la solicitarea Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, sau a comisiei de cenzori în condiţiile precizate mai jos.

20.2. Adunarea generală este statutar constituită dacă sunt prezenţi membrii sau reprezentanţii care deţin cel puţin jumătate din numărul total de voturi, hotărârile adoptându-se cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi, prin vot deschis ori secret, după caz.

20.3. Dacă adunarea generală nu se poate întruni datorită neîndeplinirii condiţiilor de prezenţă prevăzute la pct. 20.2, se convoacă o a doua adunare, care poate să delibereze cu majoritate, oricare ar fi numărul de voturi deţinute de membrii sau de reprezentanţii acestora prezenţi.

20.4. Pentru validarea hotărârilor privind vânzarea sau ipotecarea oricărui teren asupra căruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea sau gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei federaţii, dizolvarea, lichidarea sau reorganizarea organizaţiei, precum şi modificarea statutului acesteia, este necesară o majoritate de două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi.

21.1. Şedinţele adunărilor generale sunt convocate şi conduse de către preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte ori de un alt membru al consiliului de administraţie, după caz.

21.2. Adunarea generală se convoacă cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii şedinţei. În cazuri urgente, termenul de întrunire a adunării generale va fi de cel puţin 15 zile de la publicarea convocării. Convocarea va menţiona data, ora şi locul adunării generale, precum şi proiectul ordinii de zi.

21.3. Convocarea se face fie personal prin comunicare scrisă, fie prin afişare la sediul organizaţiei şi al primăriei în a cărei rază teritorială se află acest sediu, precum şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj.

21.4. Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului organizaţiei, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

21.5. Membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării generale.

22. Adunarea generală are atribuţiile prevăzute de lege.

23.1. Adunarea generală se desfăşoară după cum urmează:

a) se verifică prezenţa membrilor sau a reprezentanţilor acestora;

b) se desemnează persoanele care vor întocmi procesul-verbal al şedinţei şi vor asigura secretariatul şedinţei;

c) se dă citire procesului-verbal al şedinţei precedente şi acesta, după caz, se ratifică sau se modifică;

d) se rezolvă problemele rămase nesoluţionate de la vreo şedinţă anterioară a adunării generale;

e) se aprobă ordinea de zi a şedinţei curente şi se supun problemele înscrise pe ordinea de zi dezbaterii adunării generale;

f) se adoptă hotărârile privind soluţionarea problemelor înscrise pe ordinea de zi.

23.2. Lucrările adunării generale se consemnează în procese-verbale în care se fac menţiuni despre următoarele:

a) îndeplinirea formalităţilor de convocare;

b) data şi locul adunării generale;

c) situaţia prezenţei membrilor sau a reprezentanţilor acestora;

d) numărul voturilor pe care le deţin sau reprezintă cei care participă la şedinţă;

e) dezbaterile în rezumat;

f) hotărârile adoptate;

g) declaraţiile făcute în şedinţă de membri sau de reprezentanţii lor, la cererea acestora.

23.3. Procesele-verbale se semnează de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de persoana care a condus şedinţa şi de persoanele care le-au redactat şi se trec în registrul adunărilor generale.

23.4. Adunarea generală poate hotărî să invite persoane care nu sunt membri ai organizaţiei să ia parte la şedinţele adunărilor generale. Acestora li se poate da dreptul să participe la dezbateri, fără drept de vot.

24.1. La propunerea consiliului de administraţie, adunarea generală poate să adopte un regulament de organizare şi funcţionare a organizaţiei, precum şi alte regulamente interne.

24.2. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi celelalte regulamente interne ale organizaţiei se supun prevederilor prezentului statut şi produc aceleaşi efecte juridice ca acesta.

Consiliul de administraţie

25.1. Consiliul de administraţie este compus din ...[12] membri, din rândul cărora se vor desemna preşedintele, trezorierul şi secretarul organizaţiei. Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi de adunarea generală prin vot secret dintre membrii organizaţiei, pentru un mandat de 3 ani, şi pot fi realeşi potrivit hotărârii adunării generale. Propunerile de persoane care să facă parte din consiliul de administraţie se trimit secretarului organizaţiei cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării generale în care se aleg membrii consiliului.

25.2. Adunarea generală hotărăşte numărul reprezentanţilor din fiecare zonă de reprezentare sau grup de zone de reprezentare, care vor face parte din consiliul de administraţie[13].

25.3. Membrii organizaţiei sau reprezentanţii care au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalităţilor datorate organizaţiei nu pot face parte din consiliul de administraţie până la achitarea integrală a acestor datorii.

26. Consiliul de administraţie îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004.

27.1. Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. Preşedintele şi vicepreşedintele îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege şi mandatul lor încetează potrivit legii.

27.2. Consiliul de administraţie se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.

27.3. Consiliul de administraţie se convoacă de preşedinte sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi.

27.4. Consiliul de administraţie poate decide valabil în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi, cu votul majorităţii absolute a membrilor prezenţi. Fiecare membru al consiliului de administraţie deţine un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv.

27.5. Consiliul de administraţie adoptă propriul regulament de funcţionare. Dezbaterile din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie se consemnează în procese-verbale.

28.1. Adunarea generală îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie înainte de expirarea mandatului pentru care au fost aleşi, pentru motive de delapidare, incompetenţă, neglijenţă sau conflict de interese.

28.2. În cazul revocării unui membru al consiliului de administraţie, a unora dintre membrii consiliului sau a întregului consiliu de administraţie, adunarea generală va desemna înlocuitori ai acestora în cadrul aceleiaşi şedinţe în care s-a adoptat hotărârea de revocare.

Comisia de cenzori

29.1. Adunarea generală alege ......................[14] cenzori şi tot atâţia supleanţi.

29.2. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi.

29.3. Cenzorii sunt membri ai organizaţiei, cu excepţia cel puţin a unuia dintre aceştia care este contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil şi poate să nu fie membru al organizaţiei.

30.1. Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege.

30.2. Cenzorii exercită personal mandatul lor.

30.3. Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintă adunării generale.

30.4. Comisia de cenzori alege dintre membrii săi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare.

31.1. În caz de deces, împiedicare fizică sau juridică, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit după cum urmează:

a) cenzorul contabil autorizat sau expertul contabil, de supleantul care are aceeaşi pregătire şi atestare profesională;

b) cenzorul membru al organizaţiei, de supleantul desemnat de preşedintele comisiei de cenzori.

31.2. Dacă aplicând prevederile pct. 31.1 nu se completează numărul cenzorilor prevăzut de prezentul statut, cenzorii rămaşi convoacă adunarea generală pentru alegerea comisiei de cenzori.

31.3. În cazul împiedicării tuturor cenzorilor să îşi exercite mandatul încredinţat, consiliul de administraţie va convoca de urgenţă adunarea generală pentru alegerea comisiei de cenzori.

32. În cazul neconvocării adunării generale de către consiliul de administraţie cel puţin de două ori pe an la termenele prevăzute de lege, adunarea generală se va convoca de cenzori în procedură de urgenţă.

Comisia de conciliere

33.1. Comisia de conciliere are ............[15] membri aleşi de adunarea generală dintre membrii organizaţiei, pentru un mandat de 4 ani. Membrii comisiei de conciliere pot fi realeşi.

33.2. Nu pot fi aleşi membri ai comisiei de conciliere, iar dacă au fost aleşi decad din această funcţie, membrii organizaţiei care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) au fost condamnaţi pentru săvârşirea unei fapte penale sau execută o pedeapsă ca urmare a pronunţării unei condamnări penale cu suspendare, dovedită cu cazier judiciar;

b) au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalităţilor datorate organizaţiei;

c) înstrăinează terenul situat pe teritoriul organizaţiei. 33.3. Membrii comisiei de conciliere aleg pe unul dintre ei în funcţia de preşedinte.

34.1. Comisia de conciliere are atribuţiile, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

34.2. În cazurile în care legea nu distinge, activitatea comisiei de conciliere este reglementată de un regulament intern ce se aprobă de adunarea generală.

35.1. Comisia de conciliere, în urma depunerii unei sesizări de către unul sau mai mulţi membri ai organizaţiei, stabileşte dacă s-a săvârşit o încălcare a regulamentelor interne ale organizaţiei şi hotărâşte conform regulilor procedurale din propriul regulament asupra aplicării de sancţiuni. Aplicarea sancţiunii poate fi contestată în adunarea generală sau în faţa instanţei judecătoreşti competente.

35.2. Sancţiunile pot consta în obligarea la plata unor sume de bani cu titlu de majorări, penalităţi şi amenzi, interdicţia de a se livra apă pentru irigaţii sau a se presta alte servicii de îmbunătăţiri funciare, mergând până la excluderea din organizaţie.

36.1. Membrii pot fi excluşi din organizaţie pentru următoarele motive:

a) întârzieri nejustificate sau refuzul de a plăti cotizaţiile mai mult de 3 luni de la scadenţă;

b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plăti pentru daunele provocate bunurilor organizaţiei.

c) refuzul de a permite accesul pe terenul lor al personalului organizaţiei pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în condiţiile stabilite de prezentul statut;

d) alte încălcări ale statutului şi regulamentelor interne ale organizaţiei, stabilite prin hotărârea adunării generale.

36.2. Propunerea de excludere se înaintează comisiei de conciliere care, după audierea persoanei în cauză, emite o decizie motivată ce se va supune aprobării adunării generale.

37. Orice litigii de natura celor stabilite de lege ca fiind de competenţa comisiei de conciliere, apărute între membrii organizaţiei sau între membrii şi organizaţie, se înaintează spre soluţionare instanţelor judecătoreşti numai după parcurgerea procedurii de conciliere prevăzute de prezentul statut.

IV. Evidenţele şi controlul activităţii organizaţiei

Evidenţele şi registrele

38. Organizaţia ţine următoarele evidenţe şi registre:

a) un registru al membrilor, cu descrierea dimensiunilor şi a vecinătăţilor terenului deţinut de fiecare membru. Datele din registru se actualizează la fiecare 6 luni;

b) un plan de situaţie a teritoriului organizaţiei, cu poziţionarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

c) inventarul bunurilor ce constituie infrastructura de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei;

d) un registru al persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei şi care deţin terenuri pe teritoriul organizaţiei, cărora organizaţia le prestează servicii de îmbunătăţiri funciare;

e) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiei de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare sau de alţi terţi prestatori de servicii;

f) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate atât membrilor, cât şi persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei;

g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plătite;

h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunării generale, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere;

i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate de organizaţie cu terţii;

j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor executate la infrastructura de îmbunătăţiri funciare gestionate de organizaţie. 39. Organizaţia organizează şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare.

Auditul financiar

40.1. Situaţiile financiare anuale ale organizaţiei se supun auditului financiar efectuat de către auditori financiari externi independenţi, potrivit legii.

40.2. Organizaţia depune la Oficiul de reglementare o situaţie a veniturilor anuale, care va conţine informaţii privind suprafaţa de teren deţinută în proprietate, în administrare sau în folosinţă, potrivit legii, de membrii organizaţiei, precum şi o copie a situaţiilor financiare auditate la Oficiul de reglementare şi la organul financiar local.

40.3. Membrii consiliului de administraţie răspund potrivit legii de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct. 40.2, în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, de prezentarea oricăror documente sau înregistrări solicitate de Oficiul de reglementare, precum şi de aplicarea măsurilor de remediere propuse de Oficiul de reglementare în cazul constatării unor încălcări ale legii.

41. Organizaţia va constitui fondurile de rezervă prevăzute de lege.

V. Dizolvarea, lichidarea, reorganizarea şi modificarea statutului organizaţiei

42.1. Cu o majoritate de două treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi sau reprezentaţi, adunarea generală poate hotărî dizolvarea organizaţiei în următoarele cazuri:

a) imposibilitatea desfăşurării activităţilor pentru care a fost constituită;

b) apariţia unei situaţii care face ca existenţa organizaţiei să nu mai fie necesară;

c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului de administraţie, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau constituite;

d) instituirea incapacităţii de plată, constatată prin hotărâre a adunării generale sau a instanţei judecătoreşti competente.

42.2. Hotărârea adunării generale de dizolvare a organizaţiei cuprinde şi numirea a 2 sau mai mulţi lichidatori. Hotărârea de dizolvare se comunică şi se publică potrivit legii.

42.3. După încheierea procesului de lichidare, adunarea generală va hotărî asupra utilizării, distribuirii sau valorificării activelor rămase, cu avizul prealabil al Oficiului de reglementare.

42.4. Activele rămase, inclusiv infrastructura de îmbunătăţiri funciare, aflate în proprietatea organizaţiei, se vor vinde prin licitaţie publică sau, după caz, pot fi transmise către alte organizaţii sau federaţii, potrivit următoarei proceduri:

a) după adoptarea hotărârii de dizolvare, lichidatorii vor prelua activele aflate în patrimoniul organizaţiei, printr-un protocol semnat cu consiliul de administraţie;

b) în cazul în care datoriile organizaţiei depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor pe care organizaţia le are asupra altor debitori, se va face publicitate pentru scoaterea la vânzare prin licitaţie a activelor aflate în proprietatea organizaţiei şi se va organiza licitaţia propriu-zisă;

c) în cazul în care datoriile organizaţiei nu depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor, se vor adresa organizaţiilor care au teritorii învecinate sau federaţiilor cereri de participare la preluarea în proprietate a activelor şi a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

d) în cazul lipsei de interes din partea vreunei organizaţii care are teritoriul învecinat sau a federaţiei, activele se vor vinde prin licitaţie publică.

43.1. Organizaţia poate fuziona cu alte organizaţii prin hotărâre a adunării generale, adoptată cu o majoritate de două treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi sau reprezentaţi.

43.2. Cu aceeaşi majoritate de voturi prevăzută la pct. 43.1, organizaţia poate transmite o parte din activităţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi şi o parte din membrii săi unei alte organizaţii, se poate diviza în mai multe organizaţii şi poate să-şi completeze şi să-şi modifice statutul prin acte adiţionale.

VI. Dispoziţii finale

44. Prezentul statut se completează cu dispoziţiile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi ale normelor metodologice de aplicare a acestei legi.

45. Statutul a fost redactat în .......... exemplare, din care .......... exemplare revin federaţiei.

Membrii organizaţiei:[16]

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Modelele actului constitutiv şi statutului federaţiilor

A C T   C O N S T I T U T I V

al federaţiei organizaţiilor ....................[17] „ ...................”

 

Având în vedere cele hotărâte în adunarea constitutivă preliminară din data de ..................................................., în baza convocării adunării constitutive, realizată prin ..............................................................................................., subscrisele organizaţii de îmbunătăţiri funciare, cu datele de identificare înscrise în lista anexată la prezentul act constitutiv, întrunite în adunarea constitutivă din data de ...................., au hotărât următoarele:

1. Se constituie federaţia organizaţiilor ........ „ ....................” în cadrul căreia organizaţiile semnatare ale prezentului act constitutiv participă în calitate de membri, pentru desfăşurarea următoarelor activităţi:

a) .......................................;

b) .......................................;

c) ...................................... .

2. Sediul federaţiei se află în localitatea/comuna/oraşul ...................., judeţul .................... .

3. Durata de funcţionare a federaţiei este ....................[18].

4. Patrimoniul iniţial al federaţiei este în valoare de .................... lei. Activul patrimonial, la data constituirii organizaţiei, este alcătuit din următoarele aporturi aduse de membrii federaţiei:

5. în natură ....................;

6. în mijloace financiare .................... .

7. Consiliul de administraţie este compus din .......... membri, având calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor membre, după cum urmează:

a) .................... − preşedinte;

b) .................... − membru;

c) .................... − membru.

Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit potrivit hotărârii adunării reprezentanţilor.

8. Comisia de cenzori este compusă din .......... membri şi tot atâţia supleanţi, având calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor membre sau contabili autorizaţi ori experţi contabili, după cum urmează:

a) .................... − preşedinte;

b) .................... − membru;

c) .................... − membru;

d) .................... − membru supleant;

e) .................... − membru supleant;

f) .................... − membru supleant.

Membrii comisiei de cenzori sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani.

9. Comisia de conciliere este compusă din .......... membri, având calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor membre, după cum urmează:

a) .................... − preşedinte;

b) .................... − membru;

c) .................... − membru;

d) .................... − membru;

e) .................... − membru.

Membri comisiei de conciliere sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. 10. Pentru îndeplinirea procedurii de dobândire de către organizaţie a personalităţii juridice se desemnează următorii:

........................................;

........................................;

...................................... .

 

S T A T U T U L

federaţiei organizaţiilor ....................[19] „.....................”

I. Dispoziţii generale

1. Federaţia organizaţiilor ................ „ .....................”, denumită în continuare federaţie, se constituie prin adoptarea acestui statut ca federaţie de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004.

2. Adresa sediului federaţiei este în localitatea ...................., judeţul ...................., în incinta ....................[20].

3. Teritoriul federaţiei este în suprafaţă de .......... hectare, în ....................[21], judeţul ...................., conform descrierii din planul anexat. Suprafaţa de teren cuprinsă în cadrul teritoriului federaţiei are următoarele vecinătăţi:

− la vest: ........................;

− la est: ..........................;

− la sud: .........................;

− la nord: ...................... .

4. Federaţia are următorul obiect de activitate[22]:

a) administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile unei părţi autonome funcţional sau a întregii infrastructuri din amenajarea de îmbunătăţiri funciare ...................., situată în afara teritoriului organizaţiilor membre şi care deserveşte terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ...........................................;

b) desfăşurarea altor activităţi de îmbunătăţiri funciare care protejează solul de pe terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor .................... .

5. Federaţia prestează servicii de îmbunătăţiri funciare persoanelor care au calitatea de membri, precum şi celor care nu sunt membri ai acesteia, dar care au încheiat un contract de prestări de servicii cu federaţia.

II. Calitatea de membru al federaţiei

6.1. Pot fi membri ai federaţiei organizaţiile care beneficiază de partea din amenajarea de îmbunătăţiri funciare sau de întreaga amenajare pe care federaţia o exploatează, o întreţine şi o repară, ale căror teritorii sunt situate în cadrul amenajării de îmbunătăţiri funciare şi cărora li se pot presta servicii de îmbunătăţiri funciare de către federaţie.

6.2. Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare care intenţionează să devină membre ale federaţiei vor comunica în scris numele persoanei fizice care le reprezintă în raporturile cu federaţia, o dată cu depunerea adeziunii la prezentul statut.

7.1. Calitatea unei organizaţii de îmbunătăţiri funciare de membră a federaţiei se probează prin înscrierea datelor de identificare ale acelei organizaţii în registrul organizaţiilor membre. Datele de identificare se referă la denumirea organizaţiei, adresa sediului, descrierea amplasamentului şi mărimii în hectare a suprafeţei de teren care constituie teritoriul organizaţiei membre, precum şi numele reprezentantului legal al acesteia.

7.2. Admiterea în calitate de membru al federaţiei existente se face prin depunerea la sediul federaţiei a unei adeziuni la statut şi la hotărârile adunărilor reprezentanţilor şi ale consiliului de administraţie, adoptate până la acea dată, precum şi prin plata contribuţiei de înscriere şi a cotizaţiei pe anul în curs. În cazul în care noua organizaţie membră deţine majoritatea de voturi în consiliul de administraţie, după înscrierea acesteia în federaţie, se convoacă consiliul de administraţie, care poate decide, printre altele, modificarea tarifului pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie.

7.3. În cazul transmiterii proprietăţii, folosinţei sau a dreptului de administrare asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul unei organizaţii membre, ca urmare a fuziunii, divizării, lichidării sau transmiterii în alt mod a acestor drepturi, noua organizaţie dobânditoare poate deveni membră a federaţiei cu condiţia achitării tuturor cotizaţiilor, tarifelor sau a altor obligaţii de plată datorate federaţiei de fostul deţinător de infrastructură.

8. Organizaţiile membre ale federaţiei au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie către acestea;

b) să beneficieze de o cotă echitabilă din apa pentru irigaţii livrată de federaţie;

c) să voteze prin reprezentanţii desemnaţi în cadrul alegerilor membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a neînţelegerilor;

d) să facă propuneri privind ordinea de zi a consiliilor de administraţie ale federaţiei;

e) să propună candidaţi pentru alegerea membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a neînţelegerilor şi să candideze la alegeri;

f) să examineze registrele şi înregistrările federaţiei;

g) să solicite şi să primească informaţii privind gestiunea federaţiei, putând consulta documentele prevăzute în prezentul statut;

h) să solicite şi să li se plătească despăgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenurile situate pe teritoriul oricăreia dintre acestea suferă o pagubă ca urmare a activităţilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii desfăşurate de federaţie;

i) să înainteze comisiei de conciliere spre soluţionare toate neînţelegerile dintre ele şi celelalte organizaţii membre, precum şi dintre ele şi federaţie;

j) să se retragă din federaţie, în condiţiile legii;

k) să exercite orice alte drepturi prevăzute de prezentul statut sau de legislaţia în vigoare.

9. Organizaţiile membre ale unei federaţii au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de consiliul de administraţie;

b) să plătească la termen cotizaţiile şi tarifele datorate federaţiei;

c) să achite federaţiei contravaloarea costurilor lucrărilor de întreţinere a terenului sau a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea lor, executate la cererea acestora sau cu acordul lor;

d) să ia măsurile necesare pentru a nu deteriora instalaţiile şi echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa federaţiei;

e) să plătească costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de membrii sau salariaţii organizaţiilor membre;

f) să furnizeze federaţiei informaţii privind utilizarea terenurilor şi gospodărirea apei pe teritoriul organizaţiei membre;

g) să permită accesul personalului federaţiei pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiei membre pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.

10.1. Accesul personalului federaţiei cu utilajele necesare pe terenurile situate în cadrul teritoriilor organizaţiilor membre pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare se face cu respectarea următoarei proceduri:

a) se notifică organizaţia cu 24 de ore înainte de începerea executării lucrării;

b) se stabilesc cu organizaţia membră suprafaţa de teren ce va fi ocupată de utilaje şi lucrări, precum şi modul de despăgubire în cazul în care este afectat terenul ocupat cu culturi agricole;

c) în cazul nerealizării acordului cu organizaţia membră, se convoacă de urgenţă comisia de conciliere, care va hotărî definitiv. 10.2. În caz de calamitate sau în alte cazuri urgente similare, personalul federaţiei cu utilajele necesare va intra pe terenurile proprietarilor de teren şi va executa lucrările de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare fără notificarea prealabilă şi stabilirea suprafeţei de teren necesare cu proprietarul de teren. Eventualele despăgubiri sau acorduri privind executarea lucrărilor se vor reglementa ulterior.

III. Organele federaţiei

11.1. Federaţia are ca organ de conducere consiliul de administraţie. Controlul activităţii federaţiei se realizează de către comisia de cenzori. Neînţelegerile din interiorul federaţiei se soluţionează de comisia de conciliere.

11.2. Deciziile consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi de personalul tehnic şi economic de execuţie al federaţiei.

12.1. Membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere nu sunt salariaţi ai federaţiei.

12.2. Pentru exercitarea mandatului lor, membrii consiliului de administraţie şi ai comisiilor prevăzute la pct. 12.1 au următoarele drepturi:

a) să li se deconteze cheltuielile de deplasare, de cazare, precum şi oricare alte asemenea cheltuieli, în cuantumul şi la termenele stabilite de adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre;

b) să li se plătească indemnizaţii lunare de ..........%[23] din cuantumul salariului directorului federaţiei;

c) să aibă acces la orice registre şi documente interne ale federaţiei.

13. Un reprezentant al unei organizaţii membre poate fi ales numai fie în consiliul de administraţie, fie în comisia de cenzori, fie în comisia de conciliere.

Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre

14. Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre, denumită în continuare adunarea reprezentanţilor, este organul deliberativ al federaţiei compus din reprezentanţi ai organizaţiilor membre, cu competenţe limitate de desemnare, înlocuire, revocare sau de eliberare din funcţie a membrilor organelor federaţiei.

15. Organizaţiile membre îşi desemnează la şedinţele adunărilor reprezentanţilor un număr de membri proporţional cu suprafaţa teritoriului organizaţiei.

16.1. Fiecare organizaţie membră va avea un număr de voturi proporţional cu numărul hectarelor de teren din cadrul teritoriului acelei organizaţii.

16.2. O organizaţie membră poate deţine cel mult două cincimi din numărul total de voturi.

16.3. Organizaţiilor membre restante la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalităţilor datorate federaţiei li se va suspenda dreptul de vot până la achitarea acestor obligaţii. Suspendarea se va aplica după notificarea prealabilă de către federaţie a organizaţiei membre în cauză cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei adunării reprezentanţilor. Dacă până la data şedinţei adunării reprezentanţilor datornicul achită sumele datorate, măsura suspendării încetează. Dacă până la data şedinţei adunării reprezentanţilor nu se achită datoria, adunarea reprezentanţilor poate hotărî excluderea din federaţie.

17.1. Adunarea reprezentanţilor se întruneşte o dată pe an, până la data de 31 martie a fiecărui an. Aceasta este convocată de consiliul de administraţie, la solicitarea scrisă cel puţin a unei pătrimi din numărul organizaţiilor membre sau la solicitarea Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, ori a comisiei de cenzori în condiţiile precizate mai jos.

17.2. Adunarea reprezentanţilor poate lucra numai în prezenţa a cel puţin câte unui reprezentant al fiecărei organizaţii membre care deţine cel puţin jumătate din numărul total de voturi, hotărârile adoptându-se cu majoritatea simplă a voturilor organizaţiilor membre reprezentate, prin vot deschis sau secret, după caz.

17.3. Dacă adunarea reprezentanţilor nu se poate întruni datorită neîndeplinirii condiţiilor de prezenţă prevăzute la pct. 17.2, se convoacă o a doua adunare, care poate să delibereze cu majoritate, oricare ar fi numărul de voturi deţinute de reprezentanţii organizaţiilor membre.

18.1. Şedinţele adunărilor reprezentanţilor sunt convocate şi conduse de către preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte ori de un alt membru al consiliului de administraţie, după caz.

18.2. Adunarea reprezentanţilor se convoacă cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii şedinţei. În cazuri urgente, termenul de întrunire a adunării va fi de cel puţin 15 zile de la publicarea convocării. Convocarea va menţiona data, ora şi locul adunării reprezentanţilor, precum şi proiectul ordinii de zi.

18.3. Convocarea se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, adresată fiecăreia dintre organizaţiile membre, şi prin afişare la sediul federaţiei, precum şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj.

19. Adunarea reprezentanţilor îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) alege, înlocuieşte, revocă şi eliberează din funcţie membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere;

b) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a federaţiei şi a consiliului de administraţie;

c) aprobă rapoartele organelor federaţiei.

20.1. Lucrările adunării reprezentanţilor se consemnează în procese-verbale.

20.2. Procesele-verbale se semnează de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de persoana care a condus şedinţa şi de persoanele care l-au redactat şi se trec în registrul adunărilor reprezentanţilor.

Consiliul de administraţie

21.1. Consiliul de administraţie este compus din .....[24] membri, din rândul cărora se vor desemna preşedintele, trezorierul şi secretarul federaţiei. Adunarea reprezentanţilor stabileşte numărul de persoane pe care fiecare dintre organizaţiile membre le poate desemna pentru a face parte din consiliul de administraţie şi alege membrii consiliului de administraţie, prin vot secret, dintre persoanele desemnate de organizaţiile membre, pentru un mandat de 3 ani, aceştia putând fi realeşi potrivit hotărârii adunării reprezentanţilor. Propunerile de persoane care să facă parte din consiliul de administraţie se trimit secretarului federaţiei cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării reprezentanţilor de alegere a membrilor consiliului de administraţie.

21.2. Dreptul organizaţiilor membre sau al reprezentanţilor organizaţiilor membre, care au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalităţilor datorate federaţiei, de a desemna persoane în calitate de membre ale consiliului de administraţie sau de a face parte din acest consiliu este suspendat până la achitarea integrală a acestor datorii.

22. Consiliul de administraţie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) aprobă regulamentele interne ale federaţiei;

b) aprobă situaţiile financiare anuale şi raportul de activitate întocmit de director;

c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul de activitate, statul de funcţiuni şi planul de exploatare, întreţinere şi reparaţii;

d) aprobă tariful pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie, precum şi cuantumul cotizaţiilor şi oricăror altor tarife;

e) reprezintă organizaţiile membre pe baza unui mandat special la negocierile cu Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu alte federaţii sau persoane juridice;

f) elaborează planurile anuale şi de perspectivă de dezvoltare a părţii de amenajare sau a întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare aflate în folosinţa sa gratuită;

g) avizează şi înaintează pentru aprobare de către organismele abilitate planul de investiţii ce cuprinde reabilitarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare existente şi executarea de lucrări de investiţii noi pentru partea sau întreaga amenajare de îmbunătăţiri funciare aflată în folosinţa sa gratuită;

h) aprobă vânzarea, achiziţia sau ipotecarea oricărui teren sau oricărei infrastructuri de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea federaţiei;

i) modifică şi completează statutul federaţiei;

j) aprobă fuziunea şi divizarea federaţiei, precum şi participarea în calitate de membru în cadrul unor confederaţii sau uniuni;

k) aprobă dizolvarea şi lichidarea federaţiei.

23.1. Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. Preşedintele − şi, în lipsa acestuia, vicepreşedintele − îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) convoacă, organizează şi conduce şedinţele consiliului de administraţie;

b) semnează documentele de înaintare către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Oficiul de reglementare şi alţi terţi, precum şi contractele şi convenţiile prin care federaţia îşi asumă obligaţii peste valoarea de .............[25] lei;

c) reprezintă federaţia în relaţia cu autorităţile publice şi cu sectorul privat.

23.2. Consiliul de administraţie se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.

23.3. Consiliul de administraţie se convoacă de preşedinte sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi. Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului federaţiei, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. Organizaţiile membre pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii şedinţei.

23.4. Consiliul de administraţie poate decide valabil în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi, cu votul majorităţii absolute a membrilor prezenţi. Fiecare membru al consiliului de administraţie deţine un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv.

23.5. Pentru validitatea deciziilor privind vânzarea sau ipotecarea oricărui teren asupra căruia federaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea sau gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de federaţie, fuziunea federaţiei cu alte federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei confederaţii sau uniuni, dizolvarea, lichidarea ori reorganizarea federaţiei, precum şi modificarea statutului acesteia, este necesară o majoritate de două treimi din voturile membrilor prezenţi sau reprezentaţi.

23.6. Consiliul de administraţie adoptă propriul regulament de funcţionare. Dezbaterile din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie se consemnează în procese-verbale.

24.1. Adunarea reprezentanţilor îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie înainte de expirarea mandatului, pentru delapidare, incompetenţă, neglijenţă sau conflict de interese.

24.2. În cazul revocării unui membru al consiliului de administraţie, a unora dintre membrii consiliului sau a întregului consiliu de administraţie, adunarea reprezentanţilor va desemna înlocuitori ai acestora în cadrul aceleiaşi şedinţe în care s-a adoptat hotărârea de revocare.

Comisia de cenzori

25.1. Adunarea reprezentanţilor alege ........[26] cenzori şi tot atâţia supleanţi.

25.2. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi.

25.3. Cenzorii sunt reprezentanţi ai organizaţiilor membre, cu excepţia cel puţin a unuia dintre aceştia care este contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil şi poate să nu fie membru al vreuneia dintre organizaţiile membre.

26.1. Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege.

26.2. Cenzorii exercită personal mandatul lor. 26.3. Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintă consiliului de administraţie sau adunării reprezentanţilor, după caz.

26.4. Comisia de cenzori alege dintre membrii săi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare.

27.1. În caz de deces, împiedicare fizică sau juridică, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit după cum urmează:

a) cenzorul contabil autorizat sau expertul contabil, de supleantul care are aceeaşi pregătire şi atestare profesională;

b) cenzorul reprezentant al unei organizaţii membre, de supleantul desemnat de preşedintele comisiei de cenzori.

27.2. Dacă aplicând prevederile pct. 27.1 nu se completează numărul cenzorilor prevăzut de prezentul statut, cenzorii rămaşi convoacă adunarea reprezentanţilor pentru alegerea comisiei de cenzori.

27.3. În cazul împiedicării tuturor cenzorilor să îşi exercite mandatul încredinţat, consiliul de administraţie va convoca de urgenţă adunarea reprezentanţilor pentru alegerea comisiei de cenzori. 28. În cazul neconvocării adunării reprezentanţilor de către consiliul de administraţie la termenele prevăzute de lege, adunarea reprezentanţilor se va convoca de cenzori în procedură de urgenţă.

Comisia de conciliere

29.1. Comisia de conciliere are .....[27] membri aleşi de adunarea reprezentanţilor dintre cei desemnaţi de organizaţiile membre, pentru un mandat de 4 ani. Membrii comisiei de conciliere pot fi realeşi.

29.2. Nu pot fi aleşi membri ai comisiei de conciliere, iar dacă au fost aleşi decad din această funcţie, persoanele desemnate de organizaţiile membre dintre membrii acestor organizaţii, care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) au fost condamnate pentru săvârşirea unei fapte penale sau execută o pedeapsă ca urmare a pronunţării unei condamnări penale cu suspendare, dovedită cu cazier judiciar;

b) au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalităţilor datorate organizaţiei membre;

c) înstrăinează terenul situat pe teritoriul organizaţiei membre.

29.3. Membrii comisiei de conciliere aleg pe unul dintre ei în funcţia de preşedinte.

30.1. Comisia de conciliere are atribuţiile şi se organizează şi funcţionează potrivit legii.

30.2. În cazurile în care legea nu distinge, activitatea comisiei de conciliere este reglementată de un regulament intern ce se aprobă de consiliul de administraţie.

31.1. Comisia de conciliere, în urma depunerii unei sesizări de către una sau de mai multe dintre organizaţiile membre ori de către unul dintre membrii acestor organizaţii împotriva organizaţiei din care face parte, în cazul atacării deciziei emise de comisia de conciliere a organizaţiei, stabileşte dacă s-a săvârşit o încălcare a regulamentelor interne ale federaţiei şi hotărăşte conform regulilor procedurale din propriul regulament asupra aplicării de sancţiuni. Aplicarea sancţiunii poate fi contestată în adunarea reprezentanţilor sau în faţa instanţei judecătoreşti competente.

31.2. Sancţiunile pot consta în obligarea la plata unor sume de bani cu titlu de majorări, penalităţi şi amenzi, interdicţia de a se livra apă pentru irigaţii sau a se presta alte servicii de îmbunătăţiri funciare, mergând până la excluderea din federaţie.

32.1. Organizaţiile membre pot fi excluse din federaţie pentru următoarele motive:

a) întârzieri nejustificate sau refuzul de a plăti cotizaţiile mai mult de 3 luni de la scadenţă;

b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plăti pentru daunele provocate bunurilor federaţiei;

c) refuzul de a permite accesul pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiilor membre al personalului federaţiei pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în condiţiile stabilite de prezentul statut;

d) alte încălcări ale statutului şi regulamentelor interne ale federaţiei, stabilite prin decizia consiliului de administraţie.

32.2. Propunerea de excludere se înaintează comisiei de conciliere care, după audierea persoanei în cauză, emite o decizie motivată ce se va supune aprobării consiliului de administraţie. 33. Orice litigii de natura celor stabilite de lege ca fiind de competenţa comisiei de conciliere, apărute între organizaţiile membre sau organizaţiile membre şi federaţie, se înaintează spre soluţionare instanţelor judecătoreşti numai după parcurgerea procedurii de conciliere prevăzute de prezentul statut.

IV. Evidenţele şi controlul activităţii federaţiei

Evidenţele şi registrele

34. Federaţia ţine următoarele evidenţe şi registre:

a) un registru al organizaţiilor membre ale federaţiei, conţinând informaţii referitoare la dimensiunile şi amplasarea teritoriului fiecărei organizaţii. Datele din registru se actualizează la fiecare 6 luni;

b) un plan de situaţie a teritoriului federaţiei, cu poziţionarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

c) inventarul bunurilor ce constituie infrastructura de îmbunătăţiri funciare aflată în folosinţa gratuită a federaţiei;

d) un registru al persoanelor şi organizaţiilor care nu sunt membre ale federaţiei şi care deţin terenuri sau au teritoriile situate pe teritoriul federaţiei, cărora federaţia le prestează servicii de îmbunătăţiri funciare;

e) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate federaţiei de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare sau de alţi terţi prestatori de servicii;

f) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiilor membre;

g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plătite;

h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunării reprezentanţilor, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere;

i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate de federaţie cu terţii;

j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor executate la infrastructura de îmbunătăţiri funciare, gestionat de organizaţie. 35. Federaţia organizează şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare.

Auditul financiar

36.1. Situaţiile financiare anuale ale federaţiei se supun auditului financiar efectuat de către auditori financiari externi independenţi, potrivit legii.

36.2. Federaţia depune la Oficiul de reglementare o situaţie a veniturilor anuale, care va conţine informaţii privind suprafaţa de teren deţinută în proprietate, în administrare sau în folosinţă, potrivit legii, de membrii organizaţiilor membre şi de alte persoane sau organizaţii care nu au calitatea de membru al federaţiei, precum şi o copie a situaţiilor financiare auditate la Oficiul de reglementare şi la organul financiar local.

36.3. Membrii consiliului de administraţie răspund potrivit legii de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct. 36.2, în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, de prezentarea oricăror documente sau înregistrări solicitate de Oficiul de reglementare, precum şi de aplicarea măsurilor de remediere propuse de Oficiul de reglementare în cazul constatării unor încălcări ale legii.

37. Federaţia va constitui fondurile de rezervă prevăzute de lege.

V. Dizolvarea, lichidarea, reorganizarea şi modificarea statutului federaţiei

38.1. Cu o majoritate de două treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi, consiliul de administraţie poate hotărî dizolvarea federaţiei în următoarele cazuri:

a) imposibilitatea desfăşurării activităţilor pentru care a fost constituită;

b) apariţia unei situaţii care face ca existenţa federaţiei să nu mai fie necesară;

c) imposibilitatea constituirii adunării reprezentanţilor sau a consiliului de administraţie, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau constituite;

d) instituirea incapacităţii de plată, constatată prin decizie a consiliului de administraţie sau a instanţei judecătoreşti competente.

38.2. Decizia consiliului de administraţie de dizolvare a federaţiei cuprinde şi numirea a 2 sau mai mulţi lichidatori. Decizia de dizolvare se comunică şi se publică potrivit legii.

38.3. După încheierea procesului de lichidare, consiliul de administraţie va hotărî asupra utilizării, distribuirii sau valorificării activelor rămase, cu avizul prealabil al Oficiului de reglementare.

38.4. Activele rămase, inclusiv infrastructura de îmbunătăţiri funciare, aflate în proprietatea federaţiei, se vor vinde prin licitaţie publică sau, după caz, pot fi transmise către alte federaţii, potrivit următoarei proceduri:

a) după adoptarea hotărârii de dizolvare, lichidatorii vor prelua activele aflate în patrimoniul federaţiei, printr-un protocol semnat cu consiliul de administraţie;

b) în cazul în care datoriile federaţiei depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor pe care federaţia le are asupra altor debitori, se va face publicitate pentru scoaterea la vânzare prin licitaţie a activelor aflate în proprietatea federaţiei şi se va organiza licitaţia propriu-zisă;

c) în cazul în care datoriile federaţiei nu depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor, se vor adresa federaţiilor care au teritorii învecinate cereri de participare la preluarea în proprietate a activelor şi a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

d) în cazul lipsei de interes din partea vreunei federaţii care are teritoriul învecinat, activele se vor vinde prin licitaţie publică.

39.1. Federaţia poate fuziona cu alte federaţii prin decizie a consiliului de administraţie adoptată cu o majoritate de două treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi. 39.2. Cu aceeaşi majoritate de voturi prevăzută la alin. (1) federaţia poate transmite o parte din activităţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi şi o parte din membrii săi unei alte federaţii, se poate diviza în mai multe federaţii şi poate să-şi completeze şi să-şi modifice statutul prin acte adiţionale.

VI. Dispoziţii finale

40. Prezentul statut se completează cu dispoziţiile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi ale normelor metodologice de aplicare a acestei legi.

41. Statutul a fost redactat în ......... exemplare, din care .......... exemplare revin federaţiei.

Membrii federaţiei:[28]