Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005

M. Of. nr. 109 din 6 februarie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 37 alin. (3) şi al art. 85 alin. (1) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 2. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.156 din 7 decembrie 2004. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii pădurilor şi dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

p. Ministrul finanţelor publice,

Claudiu Doltu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 decembrie 2005. 

Nr. 1.872. 

ANEXĂ

N O R M E  M E T O D O L O G I C E

de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezentele norme metodologice reglementează modul de aplicare a dispoziţiilor Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege. 

Art. 2. – (1) Obiectivele îmbunătăţirilor funciare se realizează prin desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare de către proprietarii şi utilizatorii de terenuri, individual sau prin organizaţiile de îmbunătăţiri funciare, denumite în continuare organizaţii, şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, denumite în continuare federaţii, prin care se asigură exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de îmbunătăţiri funciare situate pe terenurile pe care le deţin. 

(2) Statul intervine prin Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, denumită în continuare Administraţia, şi prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat în completarea surselor proprii ale Administraţiei sau ale beneficiarilor amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, în cazurile în care proprietarii sau utilizatorii de terenuri nu pot desfăşura ei înşişi activităţi de îmbunătăţiri funciare. 

CAPITOLUL II

Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare

Art. 3. – Organizaţiile se constituie, se organizează şi funcţionează potrivit legii şi procedurii reglementate de prezentele norme metodologice, pentru desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare prevăzute de lege. 

Art. 4. – În cazul a două sau mai multe organizaţii învecinate, teritoriile acestora vor fi bine delimitate, fără suprapuneri de suprafeţe. 

Art. 5. – (1) Organizaţiile prestează servicii de îmbunătăţiri funciare oricărui deţinător de terenuri situate în cadrul teritoriului organizaţiei. 

(2) Pentru serviciile prestate de organizaţie, persoanele care nu au calitatea de membru al acesteia vor achita tarife care să acopere integral costul exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în patrimoniul organizaţiei, inclusiv cheltuielile generale de administrare, cele cu asigurarea pazei infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi amortismentele. Membrii organizaţiei pot beneficia de tarife diminuate, în care cheltuielile generale de administrare sau alte asemenea cheltuieli ce se acoperă prin plata cotizaţiei pot fi eliminate sau pot fi parţial cuprinse. 

Art. 6. – (1) Pentru tarifele şi cotizaţiile restante datorate organizaţiei, aceasta poate percepe penalităţi şi majorări sau poate institui garanţii în conformitate cu hotărârea adunării generale. Garanţiile se pot institui prin încheierea unor convenţii-angajament între organizaţie şi membrii săi, potrivit cărora membrii organizaţiei depun lunar în unul sau mai multe conturi de depozit ale organizaţiei, pe termen de cel puţin 6 luni, o sumă de bani până la concurenţa unei sume-plafon stabilite prin hotărâre a adunării generale în funcţie de media anuală a contravalorii serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie. Accesul organizaţiei la sumele din aceste conturi se poate face numai în baza hotărârii adunării generale. 

(2) Statutul unei organizaţii poate prevedea că tarifele şi cotizaţiile restante, datorate organizaţiei de membri şi persoanele care nu sunt membre ale acesteia, se pot recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de aceştia, care constituie titluri executorii. 

(3) Excedentul, calculat ca diferenţă între veniturile anuale şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acelor venituri, rămâne la dispoziţia organizaţiei şi se distribuie, în condiţiile legii, pentru constituirea fondurilor de rezervă sau este folosit pentru finanţarea activităţii din anii următori. 

(4) Organizaţiile pot constitui rezerve conform aprobării adunării generale a organizaţiei. Pentru reconstrucţia în caz de accidente neprevăzute, organizaţiile pot constitui o rezervă de până la 20% din valoarea activului patrimonial aflat în proprietatea organizaţiei, prin alocarea a 5% din excedent în fiecare an. Fondurile utilizate din această rezervă se vor completa până la reîntregirea acesteia. 

Art. 7. – (1) Calitatea de membru al unei organizaţii se dobândeşte prin voinţa liber exprimată a persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se evidenţiază prin înscrierea în registrul membrilor a datelor de identificare ale persoanei şi a suprafeţei de teren deţinute, în baza adeziunii completate şi semnate. 

(2) Calitatea de membru al unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii se dobândeşte la sfârşitul sezonului de irigaţii, cu excepţia cazului preluării calităţii de membru prin succesiune, în situaţia în care statutul nu prevede altfel. 

Art. 8. – Membrii unei organizaţii au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de serviciile prestate de organizaţie;

b) în cazul unei organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii, să beneficieze de o cotă echitabilă din apa aflată la dispoziţia organizaţiei, potrivit prevederilor statutului;

c) să propună candidaţi, să candideze la alegeri şi să îi aleagă dintre membrii organizaţiei pe membrii organelor de conducere şi ai comisiilor, să ia parte la dezbateri şi să voteze în şedinţele adunărilor generale ale organizaţiei;

d) să facă propuneri privind ordinea de zi a adunărilor generale ale organizaţiei;

e) să consulte registrele şi înregistrările organizaţiei şi să se informeze asupra gestiunii acesteia;

f) să fie despăgubiţi de organizaţie pentru daunele cauzate culturilor sau terenului lor ca urmare a unor accidente sau deficienţe apărute în desfăşurarea activităţilor organizaţiei pe terenul acestora;

g) să adreseze cereri preşedintelui comisiei de conciliere în condiţiile art. 20 din lege;

h) să se retragă din organizaţie în condiţiile legii;

i) să exercite orice alte drepturi conform legislaţiei în vigoare. 

Art. 9. – (1) Membrii unei organizaţii au următoarele îndatoriri:

a) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de adunarea generală;

b) să plătească la termen cotizaţiile şi tarifele datorate organizaţiei;

c) să ia măsurile de prevenire a deteriorării bunurilor din patrimoniul organizaţiei;

d) să plătească costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de către aceştia sau prin fapte care atrag răspunderea acestora;

e) să furnizeze organizaţiei informaţii privind utilizarea terenurilor deţinute de aceştia şi gospodărirea apei prin servicii de îmbunătăţiri funciare prestate pentru terenurile deţinute de aceştia;

f) să permită personalului organizaţiei accesul pe parcelele de teren deţinute, în vederea desfăşurării activităţilor organizaţiei. 

(2) Organizaţia va încheia convenţii cu persoanele care nu au calitatea de membru al acesteia şi care deţin în proprietate ori în folosinţă suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei, prin care se va reglementa dreptul de acces al personalului organizaţiei pe terenurile acestora. 

Art. 10. – (1) Orice membru poate solicita retragerea din organizaţie. În cazul organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii acest drept poate fi exercitat la sfârşitul sezonului de irigaţii. 

(2) Persoana care se retrage din organizaţie va fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile efectuate în considerarea calităţii de membru al acesteia. 

Art. 11. – Încetarea calităţii de membru al unei organizaţii se evidenţiază prin radierea datelor de identificare ale persoanei din registrul membrilor. Calitatea de membru încetează în următoarele cazuri:

a) prin voinţa părţilor;

b) lichidarea sau falimentul persoanei juridice;

c) excluderea din organizaţie;

d) retragerea din organizaţie potrivit prevederilor art. 10 şi ale statutului propriu. 

Art. 12. – Coproprietarii unei parcele de teren situate în cadrul teritoriului organizaţiei desemnează dintre ei un reprezentant care se va înscrie în registrul membrilor şi va vota în numele lor în şedinţele adunării generale, informând consiliul de administraţie al organizaţiei despre aceasta. 

Art. 13. – (1) Pentru încălcarea prevederilor statutului sau ale regulamentelor sale interne, o organizaţie poate aplica sancţiuni materiale sau administrative unui membru al acesteia, potrivit prevederilor statutului. 

(2) În cazul nerespectării obligaţiei de plată a tarifelor către organizaţie, aceasta va suspenda prestarea serviciilor de îmbunătăţiri funciare. 

(3) Excluderea din organizaţie se poate hotărî pentru următoarele motive:

a) întârzierile nejustificate la plata cotizaţiilor sau refuzul de a plăti cotizaţiile pentru o perioadă de peste 3 luni de la scadenţă;

b) refuzul nejustificat de a repara bunurile deteriorate sau de a plăti pentru daunele provocate bunurilor aflate în proprietatea sau folosinţa organizaţiei;

c) refuzul de a permite accesul personalului organizaţiei pe terenul deţinut, pentru desfăşurarea activităţilor acesteia, în condiţiile statutului;

d) alte încălcări ale statutului sau ale regulamentelor interne ale organizaţiei. 

Art. 14. – (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, persoanele care şi-au manifestat voinţa de a deveni membre ale organizaţiei încheie actul constitutiv şi statutul organizaţiei în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute. 

(2) Actul constitutiv cuprinde cel puţin următoarele:

a) datele de identificare a membrilor: numele sau denumirea şi domiciliul ori sediul acestora;

b) suprafeţele de teren deţinute de membri, situate în cadrul teritoriului organizaţiei pentru care se solicită prestarea de servicii de îmbunătăţiri funciare;

c) exprimarea voinţei de participare ca membru în cadrul organizaţiei şi de realizare a scopului propus;

d) denumirea organizaţiei;

e) sediul organizaţiei;

f) durata de funcţionare a organizaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;

g) patrimoniul iniţial al organizaţiei este alcătuit din: aport în bani în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 1 euro pentru fiecare hectar de teren deservit de infrastructura de îmbunătăţiri funciare şi deţinut de persoanele care şi-au maninfestat voinţa de a deveni membre ale organizaţiei la data constituirii acesteia sau aport în natură constând în echipamente, instalaţii, utilaje ori alte asemenea bunuri, precum şi, după caz, în infrastructură de îmbunătăţiri funciare;

h) componenţa nominală a organelor de conducere şi a comisiilor organizaţiei;

i) persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice;

j) semnăturile membrilor conform listei anexate la actul constitutiv. 

(3) Statutul organizaţiei cuprinde cel puţin următoarele:

a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor prevăzute la lit. h), i) şi j);

b) identificarea teritoriului organizaţiei conform unui plan de situaţie, cu indicarea suprafeţei totale conform perimetrului definit şi a suprafeţei ce poate fi deservită de infrastructura de îmbunătăţiri funciare, specificându-se suprafeţele deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii sau de fiecare punct de evacuare a apei din sistemele de desecare şi drenaj;

c) patrimoniul organizaţiei, cu descrierea fizică şi valorică a activului patrimonial, inclusiv a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul organizaţiei;

d) scopul şi obiectivele organizaţiei;

e) modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru;

f) drepturile şi obligaţiile membrilor;

g) categoriile de venituri ale organizaţiei;

h) structura şi atribuţiile organelor de conducere şi ale comisiilor organizaţiei;

i) procedura de convocare a adunărilor generale;

j) regulile de numire, de funcţionare şi de încetare a mandatului organelor de conducere şi comisiilor;

k) stabilirea categoriilor de tarife şi a cotizaţiilor percepute de organizaţie;

l) reorganizarea, dizolvarea şi lichidarea organizaţiei;

m) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării organizaţiei. 

(4) Modelul-cadru al actului constitutiv şi cel al statutului organizaţiilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. 

Art. 15. – (1) Pentru iniţierea procedurii de constituire, cel puţin 5 persoane dintre cele care intenţionează să devină membre ale organizaţiei formează un comitet constitutiv. 

(2) În sensul prezentelor norme metodologice, membri potenţiali sunt acele persoane care, în condiţiile art. 6 alin. (1) din lege, pot să adere la prevederile statutului acelei organizaţii. 

(3) Comitetul constitutiv delimitează preliminar teritoriul organizaţiei, identifică activităţile pe care organizaţia urmează să le desfăşoare şi notifică Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, iniţierea procedurii de constituire. 

(4) Pe baza recomandărilor Oficiului de reglementare, comitetul constitutiv stabileşte preliminar teritoriul organizaţiei. 

Art. 16. – (1) Identificarea teritoriului unei organizaţii se face cu respectarea prevederilor normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, denumit în continuare ordin al ministrului. 

(2) Teritoriul unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii este o suprafaţă distinctă hidraulic care poate primi apă prin unul sau mai multe puncte de livrare a apei pentru irigaţii. 

(3) Teritoriul unei organizaţii de desecare şi drenaj include întreaga suprafaţă de teren pe care este situat sistemul de desecare şi drenaj sau o parte a unui sistem de desecare şi drenaj care poate funcţiona autonom, ce va fi expoatat de viitoarea organizaţie. 

(4) Teritoriul unei organizaţii de apărare împotriva inundaţiilor include întreaga suprafaţă de teren ce poate fi protejată de lucrările de apărare împotriva inundaţiilor care vor fi întreţinute şi reparate de viitoarea organizaţie. 

(5) Teritoriul unei organizaţii de combatere a eroziunii solului include întreaga suprafaţă de teren continuă al cărei sol este posibil să fie sau a fost afectat de factori de degradare ori suprafaţa de teren aferentă bazinului hidrografic torenţial sau perimetrului de ameliorare. 

Art. 17. – Comitetul constitutiv convoacă adunarea constitutivă şi îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) redactează proiectul actului constitutiv şi al statutului;

b) întocmeşte lista membrilor potenţiali, cu referire la terenurile deţinute de aceştia;

c) propune sistemul de reprezentare în cazul participării în adunarea constitutivă prin reprezentare şi validează desemnarea reprezentanţilor;

d) organizează şi convoacă şedinţa adunării constitutive;

e) solicită asistenţă din partea Oficiului de reglementare. 

Art. 18. – (1) Membrii potenţiali participă personal la şedinţa adunării constitutive. 

(2) În cazul în care teritoriul sau numărul membrilor potenţiali este atât de mare încât prezenţa tuturor la şedinţa adunării constitutive nu este posibilă, membrii potenţiali care deţin terenuri situate într-o zonă delimitată pe criterii funcţionale, denumită în continuare zonă de reprezentare, desemnează dintre ei unul sau mai mulţi reprezentanţi, cu majoritate de voturi. În acest caz, numărul voturilor deţinute de fiecare membru potenţial este în funcţie de suprafaţa de teren pe care o deţine în cadrul acelei zone de reprezentare. 

(3) Fiecare reprezentant votează în adunarea constitutivă şi încheie acte juridice în numele membrilor potenţiali reprezentaţi. Reprezentanţii cumulează voturile membrilor potenţiali reprezentaţi. 

(4) Zonele de reprezentare, criteriile de desemnare a numărului reprezentanţilor pe fiecare zonă de reprezentare şi procedura de lucru în adunarea zonei de reprezentare, de desemnare şi de înlocuire a reprezentanţilor se stabilesc prin hotărâre a adunării constitutive, cu respectarea normelor metodologice ce se aprobă prin ordin al ministrului. 

Art. 19. – (1) Data, ora şi locul adunării constitutive se anunţă prin afişare în locuri autorizate şi prin publicarea într-un cotidian local sau printr-un mijloc electronic de comunicare în masă. Dezbaterile şi hotărârile adoptate cu respectarea condiţiilor de validitate a acestor hotărâri se înscriu în procesul-verbal al adunării constitutive, ce se semnează de preşedintele consiliului de administraţie şi de persoanele care au redactat procesul-verbal. 

(2) Adunarea constitutivă adoptă actul constitutiv şi statutul organizaţiei. 

(3) Statutul organizaţiei este adoptat cu majoritatea simplă a voturilor participanţilor la adunarea constitutivă, cu condiţia ca aceşti participanţi să deţină în proprietate, în administrare sau în folosinţă cel puţin jumătate din suprafaţa de teren a teritoriului organizaţiei şi să fie de acord să preia răspunderea asupra exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor întregii infrastructuri de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul organizaţiei. Răspunderea asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare preluate în folosinţă se transmite în baza unui protocol care prevede condiţiile folosinţei neîntrerupte pe toată durata de funcţionare a organizaţiei ori până la preluarea în proprietate a acestei infrastructuri pe bază de protocol, în condiţiile prezentelor norme metodologice. 

(4) Dacă statutul nu este adoptat, adunarea constitutivă va fi reconvocată la o dată ulterioară. Dacă nici la a doua convocare nu se îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3), mandatul comitetului constitutiv încetează. 

(5) Adunarea constitutivă alege membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere. 

Art. 20. – (1) Consiliul de administraţie depune la Oficiul de reglementare o cerere de avizare şi autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare. 

(2) Cererea de avizare, autorizare şi înregistrare va fi însoţită de:

a) actul constitutiv şi statutul organizaţiei;

b) dovada sediului organizaţiei;

c) dovada constituirii patrimoniului organizaţiei;

d) lista membrilor organizaţiei şi/sau a reprezentanţilor ori împuterniciţilor acestora, cu indicarea suprafeţelor de teren deţinute de aceştia pe teritoriul organizaţiei pentru care se solicită prestarea de servicii de îmbunătăţiri funciare. 

Art. 21. – (1) În situaţia în care Oficiul de reglementare constată că s-au respectat procedura de constituire şi prevederile art. 14–20, precum şi că sunt îndeplinite condiţiile de preluare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare de către organizaţie, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii emite avizul de constituire a organizaţiei şi întocmeşte referatul de aprobare şi proiectul ordinului de autorizare a constituirii. 

(2) În cazul în care Oficiul de reglementare solicită completarea documentaţiei, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu 15 zile. 

(3) În situaţiile în care condiţiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, Oficiul de reglementare întocmeşte un referat de respingere a cererii. 

Art. 22. – (1) În termen de 15 zile de la data emiterii avizului sau a înaintării referatului de respingere a cererii de către Oficiul de reglementare, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, denumit în continuare ministrul, emite un ordin de autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare a acesteia sau respinge motivat cererea. Oficiul de reglementare înregistrează organizaţiile nou-constituite, în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului de autorizare a constituirii şi de înregistrare a organizaţiei. După înregistrarea noii organizaţii sau după respingerea cererii, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare ministerul, comunică organizaţiei ordinul de autorizare şi înregistrare sau de respingere a cererii. Ordinul ministrului va fi făcut public de organizaţie prin:

a) afişare la sediul primăriei localităţii sau primăriilor localităţilor pe a căror rază teritorială este situat în întregime sau în parte teritoriul organizaţiei;

b) publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;

c) depunere a unei copii la unitatea locală a autorităţii fiscale judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află sediul organizaţiei. 

(2) Organizaţia va comunica Oficiului de reglementare dovada îndeplinirii procedurii de publicitate prevăzute la alin. (1). 

Art. 23. – Organizaţia dobândeşte personalitate juridică pe data înregistrării sale în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare. 

Art. 24. – (1) Organizaţiile se organizează şi funcţionează în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice, precum şi în conformitate cu statutul propriu şi cu regulamentele interne. 

(2) Organizaţiile au organele de conducere şi comisiile prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege. 

Art. 25. – (1) Adunarea generală este organul de conducere al organizaţiei, prin care membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora îşi exercită dreptul de participare la adoptarea hotărârilor privind activitatea organizaţiei şi dreptul de control asupra celorlalte organe alese ale acesteia. 

(2) Adunarea generală se întruneşte de două ori pe an, în prima şedinţă până la data de 31 martie şi în a doua până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, sau ori de câte ori este necesar. 

(3) Membrii organizaţiei participă la şedinţele adunărilor generale cu respectarea prevederilor art. 18, referirea la adunarea constitutivă înlocuindu-se cu cea la adunarea generală. 

(4) Şedinţele adunării generale se convoacă de consiliul de administraţie din proprie iniţiativă sau ca urmare a solicitării scrise a cel puţin un sfert din numărul membrilor organizaţiei ori a reprezentanţilor acestora sau de Oficiul de reglementare. 

Art. 26. – (1) Adunarea generală adoptă hotărâri privind:

a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale organizaţiei;

b) alegerea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere şi, după caz, stabilirea indemnizaţiei acestora;

c) aprobarea regulamentelor interne ale organizaţiei;

d) aprobarea situaţiilor financiare anuale şi a raportului de gestiune anual al consiliului de administraţie;

e) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar următor, a necesarului de personal şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

f) aprobarea tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie, precum şi a nivelului cotizaţiei şi a oricăror alte tarife;

g) vânzarea ori ipotecarea oricărui teren asupra căruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea sau gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

h) efectuarea de investiţii şi reabilitarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

i) modificarea şi completarea statutului organizaţiei;

j) fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei federaţii;

k) dizolvarea şi lichidarea organizaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

l) soluţionarea oricăror probleme pentru care este cerută aprobarea adunării generale. 

(2) Pentru validitatea deliberărilor adunării generale este necesară prezenţa membrilor sau a reprezentanţilor acestora care deţin cel puţin jumătate din numărul total de voturi, iar hotărârile să fie luate cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi, dacă statutul sau legea nu prevede o majoritate mai mare. 

(3) În situaţia în care adunarea generală nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2), aceasta se întruneşte după o a doua convocare şi poate să delibereze asupra problemelor puse pe ordinea de zi a celei dintâi adunări generale, cu majoritatea voturilor membrilor sau a reprezentanţilor acestora prezenţi. 

(4) Hotărârile adunărilor generale privind vânzarea sau ipotecarea oricărui teren asupra căruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea ori gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia sau transmiterea unei părţi a activităţilor sale către altă organizaţie şi dobândirea calităţii de membru al unei federaţii, dizolvarea, lichidarea ori reorganizarea organizaţiei, modificarea statutului acesteia sau orice altă problemă prevăzută de statut în acest sens se iau cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor membrilor sau ale reprezentanţilor acestora. 

Art. 27. – (1) Statutul unei organizaţii fără sistem de reprezentare va menţiona modalitatea de alocare a voturilor fiecărui membru, proporţional cu mărimea suprafeţei de teren deţinute sau pe o altă bază echitabilă care să protejeze interesele fiecărui membru. 

(2) Un membru al organizaţiei sau un reprezentant desemnat în una ori mai multe zone de reprezentare poate deţine cel mult două cincimi din numărul total de voturi. În cazul în care numărul de voturi deţinute de un membru al organizaţiei sau de un reprezentant depăşeşte cota maximă legală, excedentul de voturi se repartizează celorlalţi membri ori reprezentanţi proporţional cu numărul de voturi deţinut de aceştia. 

(3) Membrilor restanţi la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalităţilor datorate organizaţiei li se poate suspenda dreptul de vot, ca măsură prealabilă excluderii din organizaţie. 

Art. 28. – (1) Cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării generale, data, ora şi locul acesteia se aduc la cunoştinţă membrilor organizaţiei fie personal prin comunicare scrisă, fie prin afişare în locuri autorizate şi prin publicarea într-un cotidian local ori într-un mijloc electronic de comunicare în masă. Anunţul şedinţelor adunării generale va fi însoţit de un proiect al ordinii de zi. 

(2) Membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării generale. 

(3) Şedinţele adunărilor generale sunt prezidate de preşedintele consiliului de administraţie sau de vicepreşedinte, după caz. La fiecare şedinţă a adunării generale se redactează procesul-verbal în care se consemnează îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, membrii sau reprezentanţii prezenţi, numărul voturilor pe care le deţin sau le cumulează în calitate de reprezentant, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate şi, la cererea membrilor ori a reprezentanţilor, propunerile făcute de aceştia în şedinţă. Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de persoanele care le-au redactat şi se trec în registrul adunărilor generale ale organizaţiei. 

(4) Persoanele care nu sunt membre ale organizaţiei pot fi invitate să ia parte la şedinţele adunărilor generale şi pot participa la dezbateri numai pe baza hotărârii adunării generale, fără drept de vot. 

Art. 29. – (1) Orice membru al organizaţiei care, într-o anumită problemă supusă aprobării adunării generale, este în conflict de interese cu organizaţia, personal sau prin soţul, rudele ori afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv, nu poate lua parte la deliberare şi nici la vot. 

(2) Hotărârile adunării generale sunt obligatorii şi pentru membrii care nu au fost prezenţi sau care au votat împotrivă. 

Art. 30. – (1) Consiliul de administraţie asigură punerea în executare a hotărârilor adunărilor generale, fiind alcătuit dintr-un număr cuprins între 3 şi 7 membri sau reprezentanţi ai membrilor organizaţiei aleşi de adunarea generală pentru un mandat de până la 3 ani şi care pot fi realeşi. 

(2) Într-o organizaţie cu sistem de reprezentare, fiecare membru al consiliului de administraţie reprezintă o anumită zonă de reprezentare sau un grup de zone de reprezentare. 

Art. 31. – Consiliul de administraţie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) îl angajează în şi îl eliberează din funcţie pe directorul organizaţiei;

b) aprobă, la propunerea directorului, structura organizatorică şi statul de funcţii, în conformitate cu necesarul de personal aprobat de adunarea generală;

c) convoacă şedinţele adunărilor generale şi pregăteşte proiectul ordinii de zi şi documentaţia aferentă;

d) supune aprobării adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare anuale şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi cel al programului de activitate al organizaţiei, precum şi alte proiecte de regulamente, planuri şi programe;

e) elaborează propuneri de tarife pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie şi propune nivelul cotizaţiilor sau al altor tarife;

f) împuterniceşte preşedintele consiliului de administraţie să semneze în numele organizaţiei contractele, convenţiile sau angajamentele stabilite de adunarea generală;

g) stabileşte limitele de competenţă ale directorului;

h) soluţionează orice alte probleme date în sarcina sa. 

Art. 32. – (1) Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. 

(2) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui ori la cererea unei treimi din numărul membrilor săi. 

(3) Consiliul de administraţie deliberează valabil în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi. Deciziile consiliului de administraţie se iau cu votul majorităţii absolute a membrilor prezenţi, fiecare membru deţinând un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. 

(4) Consiliul de administraţie întocmeşte propriul regulament de funcţionare. 

(5) La fiecare şedinţă a consiliului de administraţie se întocmeşte procesul-verbal care cuprinde ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate. Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de persoanele care le-au întocmit şi se trec în registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie. 

Art. 33. – (1) Atribuţiile preşedintelui sunt:

a) să convoace, să organizeze şi să conducă şedinţele consiliului de administraţie şi ale adunării generale;

b) să semneze contractele, convenţiile şi alte angajamente stabilite de adunarea generală;

c) să elibereze certificate privind calitatea de membru al organizaţiei şi situaţia membrilor cotizanţi;

d) să reprezinte organizaţia în relaţiile cu terţii. 

(2) Vicepreşedintele va îndeplini atribuţiile preşedintelui în cazul delegării acestora sau al imposibilităţii preşedintelui de a le îndeplini. 

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele sunt eliberaţi din funcţie prin votul majorităţii membrilor consiliului de administraţie. Persoanele eliberate din funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte îşi păstrează calitatea de membru al consiliului de administraţie. 

Art. 34. – (1) Comisia de cenzori asigură controlul financiar intern al organizaţiei, fiind alcătuită din 3 sau mai mulţi cenzori şi tot atâţia supleanţi aleşi de adunarea generală dintre membrii sau reprezentanţii membrilor organizaţiei, cu excepţia cenzorilor contabili. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi. Numărul cenzorilor este impar. 

(2) Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil, în acest sens putând fi desemnată şi o persoană care nu este membră a organizaţiei. 

Art. 35. – (1) Comisia de cenzori supraveghează modul de gestionare a patrimoniului organizaţiei, verifică modul de utilizare a sumelor primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, verifică dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele şi dacă acestea sunt regulat ţinute, dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut regulamentar potrivit situaţiilor financiare şi dacă s-a întocmit inventarul potrivit legii. Cenzorii efectuează controale inopinate ale casei organizaţiei, convoacă adunarea generală, dacă nu a fost convocată de consiliul de administraţie, şi iau parte la adunările generale, putând propune probleme pe ordinea de zi. Cenzorii efectuează controale cel puţin de două ori pe an sau ori de câte ori este necesar, pe baza hotărârii adunării generale sau la cererea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie, în baza cărora întocmesc rapoarte pe care le prezintă adunării generale. 

(2) Comisia de cenzori alege dintre membrii săi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare. 

Art. 36. – (1) Comisia de conciliere are atribuţiile şi funcţionează potrivit prevederilor art. 19 şi 20 din lege. 

(2) Comisia de conciliere este compusă din cel puţin 5 membri sau reprezentanţi ai membrilor organizaţiei aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de până la 4 ani. Această comisie îl alege pe unul dintre membrii săi ca preşedinte. 

(3) Procedura de lucru a comisiilor de conciliere ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi ale federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare se reglementează prin norme ce se aprobă prin ordin al ministrului. 

Art. 37. – (1) Membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere pot beneficia de:

a) decontarea cheltuielilor de deplasare, de cazare şi a oricăror alte asemenea cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea mandatului lor, potrivit hotărârii adunării generale;

b) plata de indemnizaţii lunare de până la 20% din cuantumul salariului directorului organizaţiei, stabilite prin statut sau prin hotărâre a adunării generale. 

(2) Decontarea cheltuielilor şi plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) se fac din fondurile atrase prin plata cotizaţiei. 

Art. 38. – O persoană nu poate face parte în acelaşi timp din consiliul de administraţie, comisia de cenzori şi comisia de conciliere. 

Art. 39. – Membrilor consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere le sunt aplicabile corespunzător prevederilor art. 29 alin. (1). 

Art. 40. – Adunarea generală îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori sau ai comisiei de conciliere pentru grava încălcare a îndatoririlor ce îi revin potrivit statutului. 

Art. 41. – Directorul asigură conducerea activităţii curente a organizaţiei, potrivit deciziilor consiliului de administraţie, fiind angajat de acest consiliu, care îi stabileşte salariul şi orice ale asemenea drepturi. 

Art. 42. – Directorul are următoarele atribuţii:

a) să pregătească proiectul documentaţiei ce urmează să fie analizată de consiliul de administraţie în conformitate cu instrucţiunile acestuia;

b) să ia măsurile pentru asigurarea exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea sau folosinţa organizaţiei, precum şi pentru executarea contractelor şi convenţiilor la care aceasta este parte;

c) să întocmească fişele de post, să selecteze, să angajeze şi să concedieze personalul organizaţiei în limitele împuternicirii date de consiliul de administraţie;

d) să ia măsurile necesare pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, ţinerea la zi a registrelor, evidenţelor şi situaţiilor financiare, potrivit legii;

e) să emită şi să comunice salariaţilor instrucţiuni obligatorii pentru aceştia;

f) să asigure efectuarea operaţiunilor prin conturile bancare ale organizaţiei;

g) să propună adunării generale alocarea excedentului către fonduri sau rezerve ori către recuperarea pierderilor;

h) să soluţioneze orice alte probleme date în sarcina sa. 

Art. 43. – Directorul angajează organizaţia în raporturile cu terţii, precum şi în actele emise în executarea atribuţiilor sale. 

Art. 44. – Directorul participă la şedinţele consiliului de administraţie fără drept de vot. 

Art. 45. – (1) Organizaţia poate angaja un secretar, un contabil şi unul sau mai mulţi specialişti, în funcţie de specificul activităţilor desfăşurate de organizaţie. 

(2) Contabilul organizaţiei este angajat de consiliul de administraţie, la propunerea directorului. 

(3) Numărul şi categoriile de personal, precum şi salarizarea acestora se stabilesc anual de directorul organizaţiei, cu încadrarea în necesarul de personal şi în bugetul organizaţiei, aprobate de adunarea generală. 

CAPITOLUL III

Federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare

Art. 46. – Federaţiile se constituie potrivit procedurii de înfiinţare şi înregistrare a organizaţiilor prevăzute la art. 14–23, cu excepţiile stabilite prin prezentul capitol, pentru desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare prevăzute de lege. 

Art. 47. – Federaţia îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) încheierea de contracte cu Administraţia sau cu alţi furnizori, pentru livrarea apei pentru irigaţii şi prestarea altor servicii de îmbunătăţiri funciare;

b) încheierea de contracte cu furnizorul de energie electrică sau termică pentru livrarea energiei necesare exploatării unei părţi autonome funcţional ori a întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea sa;

c) prestarea de servicii de îmbunătăţiri funciare către organizaţiile membre şi alţi beneficiari, pe bază de tarife;

d) angajarea personalului calificat necesar;

e) achiziţionarea, închirierea, înlocuirea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentului de îmbunătăţiri funciare;

f) deschiderea de conturi bancare şi efectuarea de operaţiuni financiare prin aceste conturi;

g) organizarea de instruiri ale reprezentanţilor organizaţiilor membre, prin specialiştii proprii sau prin servicii prestate de terţi;

h) aprobarea regulamentelor interne obligatorii pentru organizaţiile membre, reprezentanţii organizaţiilor membre participanţi la activitatea federaţiei, precum şi pentru angajaţii federaţiei;

i) înaintarea de propuneri privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din cadrul teritoriului său;

j) angajarea de experţi şi consultanţi pentru asigurarea sporirii eficienţei funcţionării federaţiei sau a organizaţiilor membre;

k) contractarea de studii de cercetare şi de teren pentru extinderea amenajării de îmbunătăţiri funciare existente, realizarea de noi sisteme, lucrări sau amenajări şi dezvoltarea activităţii federaţiei. 

Art. 48. – Veniturile federaţiilor se constituie din următoarele surse:

a) tarifele percepute organizaţiilor membre pentru serviciile prestate;

b) cotizaţia anuală, calculată în funcţie de suprafaţa teritoriului fiecărei organizaţii membre;

c) penalităţile percepute organizaţiilor membre;

d) donaţiile, legatele şi sponsorizările, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

e) subvenţiile acordate de la bugetul de stat, în condiţiile legii. 

Art. 49. – Fiecare federaţie constituie şi utilizează rezervele aprobate de consiliul de administraţie al acesteia. 

Art. 50. – Organizaţiile ale căror teritorii sunt situate în cadrul aceleiaşi amenajări de îmbunătăţiri funciare şi cărora li se pot presta servicii de îmbunătăţiri funciare de federaţia care exploatează, întreţine şi repară o parte autonomă funcţional din acea amenajare de îmbunătăţiri funciare sau întreaga amenajare pot dobândi calitatea de membru al unei federaţii. 

Art. 51. – În situaţia în care organizaţiile membre nu îşi respectă obligaţiile de plată a tarifelor şi a cotizaţiilor datorate federaţiei din care fac parte, prevederile art. 13 alin. (2) se aplică corespunzător. 

Art. 52. – Tarifele şi cotizaţiile restante, datorate federaţiei de către organizaţiile membre şi de către ceilalţi beneficiari, se pot recupera pe baza angajamentelor de plată semnate de organizaţiile debitoare, care constituie titlu executoriu. 

Art. 53. – Federaţia nu este răspunzătoare pentru obligaţiile asumate de organizaţiile membre. 

Art. 54. – (1) Federaţia se constituie prin adoptarea hotărârii de constituire consemnate în actul constitutiv şi prin adoptarea statutului, în condiţiile legii. 

(2) Modelul actului constitutiv şi cel al statutului federaţiilor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. 

Art. 55. – (1) Membrii potenţiali ai federaţiilor sunt organizaţiile care pot beneficia de serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie, iar teritoriul federaţiei este suprafaţa de teren deservită de o parte de amenajare autonomă funcţional sau de întreaga amenajare de îmbunătăţiri funciare exploatată, întreţinută şi reparată de acea federaţie. În cazul preluării în folosinţă a unei părţi dintr-o amenajare, teritoriile federaţiilor constituite în cadrul aceleiaşi amenajări nu se suprapun. 

(2) Patrimoniul iniţial al federaţiei este alcătuit din aport în bani în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 1 euro pentru fiecare hectar de teren al teritoriului organizaţiilor membre. 

(3) Participarea la adoptarea deciziilor în cadrul federaţiei se face numai prin reprezentare, potrivit dispoziţiilor art. 18 care se aplică corespunzător. 

Art. 56. – Statutul se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor organizaţiilor participante la adunarea constitutivă, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) teritoriile organizaţiilor participante să reprezinte cel puţin jumătate din suprafaţa de teren a teritoriului federaţiei;

b) organizaţiile participante să fie de acord să preia răspunderea asupra exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor întregii infrastructuri de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul federaţiei şi în afara teritoriilor membrilor potenţiali. 

Art. 57. – Federaţiile au următoarele organe de conducere şi comisii:

a) adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre;

b) consiliul de administraţie;

c) comisia de cenzori;

d) comisia de conciliere. 

Art. 58. – (1) Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre, denumită în continuare adunarea reprezentanţilor, este compusă din reprezentanţi ai organizaţiilor membre, într-un număr proporţional cu suprafaţa teritoriului fiecărei organizaţii reprezentate. 

(2) Adunarea reprezentanţilor îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) alegerea, înlocuirea, revocarea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere;

b) aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a federaţiei şi a regulamentului de funcţionare a consiliului de administraţie;

c) aprobarea rapoartelor consiliului de administraţie şi ale comisiilor federaţiei. 

(3) Repartizarea voturilor, participarea la şedinţe, convocarea, desfăşurarea dezbaterilor şi modalitatea de adoptare a hotărârilor în cadrul adunării reprezentanţilor se stabilesc prin statutul federaţiei. 

Art. 59. – Consiliul de administraţie este compus din câte unul sau mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor membre şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui acestuia sau la solicitarea scrisă a cel puţin unei pătrimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Oficiului de reglementare. 

Art. 60. – Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:

a) stabilirea strategiei şi obiectivelor generale ale federaţiei;

b) aprobarea regulamentelor interne ale federaţiei, cu excepţia celor date în competenţa adunării reprezentanţilor;

c) aprobarea situaţiilor financiare şi a raportului de activitate întocmit de director;

d) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar următor, a necesarului de personal şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii;

e) aprobarea tarifului pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie potrivit legii, precum şi a nivelului cotizaţiei şi al altor contribuţii;

f) modificarea şi completarea statutului federaţiei;

g) reorganizarea, fuziunea sau divizarea, dizolvarea şi lichidarea federaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare. 

Art. 61. – Comisia de cenzori şi comisia de conciliere ale federaţiei se constituie, se organizează şi funcţionează în aceleaşi condiţii ca şi comisiile organizaţiilor, membrii acestor comisii fiind reprezentanţi ai organizaţiilor membre. 

Art. 62. – Conducerea activităţii curente a federaţiei este asigurată de director, care este numit, demis şi îşi îndeplineşte atribuţiile în aceleaşi condiţii ca şi directorul unei organizaţii. 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii comune aplicabile organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare

Art. 63. – În afară de evidenţele cerute de lege, organizaţiile vor ţine următoarele evidenţe:

a) un registru al membrilor, care conţine o descriere a dimensiunilor şi a vecinătăţilor terenului deţinut de fiecare membru, datele înscrise fiind actualizate la fiecare 6 luni;

b) un plan de situaţie al teritoriului organizaţiei, cu infrastructura de îmbunătăţiri funciare;

c) evidenţa infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în exploatarea şi întreţinerea organizaţiei;

d) un registru al persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei, cărora aceasta le prestează servicii de îmbunătăţiri funciare;

e) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiei de către Administraţie sau de către alţi prestatori de servicii;

f) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate atât membrilor, cât şi persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei;

g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plătite;

h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunării generale, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ale comisiei de conciliere;

i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate;

j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor la infrastructura de îmbunătăţiri funciare exploatată, întreţinută sau reparată de organizaţie. 

Art. 64. – În afară de evidenţele prevăzute de lege şi de cele menţionate la art. 63 lit. b), c), g), i) şi j), federaţiile vor ţine următoarele registre:

a) un registru al membrilor federaţiei, conţinând informaţii referitoare la dimensiunile şi amplasarea teritoriului fiecărei organizaţii membre, a cărui actualizare se face în condiţiile art. 63 lit. a);

b) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiilor membre;

c) un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie. 

Art. 65. – Modelul registrelor ce se vor ţine de organizaţii şi federaţii se stabileşte prin ordin al ministrului. 

Art. 66. – Fiecare organizaţie şi federaţie organizează şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare. 

Art. 67. – (1) Situaţiile financiare anuale ale fiecărei organizaţii şi federaţii se supun auditului de către auditori externi independenţi, potrivit legii, la solicitarea adunării generale, în cazul organizaţiilor, sau a consiliului de administraţie, în cazul federaţiilor, ori a Oficiului de reglementare. 

(2) În termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, organizaţiile şi federaţiile:

a) depun o situaţie sintetică tehnico-economică a performanţelor anuale la Oficiul de reglementare, în forma stabilită prin ordin al ministrului, care va preciza suprafaţa de teren deţinută de membri, suprafeţele de teren pe care s-au aplicat irigaţii, volumele de apă livrate, valoarea subvenţiilor de la bugetul de stat alocate şi acordate, principalele culturi irigate, cuantumul tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie sau de federaţie către membrii şi persoanele care nu au calitatea de membru şi al cotizaţiilor, precum şi gradul de colectare a cotizaţiilor, împreună cu o copie a situaţiilor financiare auditate;

b) depun un exemplar al situaţiilor financiare auditate la autoritatea fiscală locală. 

(3) Membrii consiliului de administraţie răspund de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2). 

Art. 68. – (1) Oficiul de reglementare poate să solicite copii ale situaţiilor financiare ale organizaţiei sau federaţiei împreună cu copii ale registrelor şi evidenţelor ţinute în conformitate cu legea şi cu prevederile art. 63–65. 

(2) Oficiul de reglementare, printr-un specialist abilitat, poate efectua verificări ale registrelor şi evidenţelor unei organizaţii sau federaţii:

a) dacă organizaţia sau federaţia nu a depus la termen situaţia veniturilor;

b) dacă, la examinarea situaţiei veniturilor şi a situaţiilor financiare auditate, constată nereguli sau încălcări ale prevederilor legislaţiei în domeniu. 

(3) În situaţia în care, în urma controlului efectuat potrivit alin. (2), Oficiul de reglementare constată încălcări ale prevederilor legale, acesta poate solicita, în condiţiile art. 25 alin. (4) sau ale art. 59, convocarea adunării generale a organizaţiei ori a consiliului de administraţie al federaţiei, după caz, în care se vor prezenta constatările controlului efectuat şi se vor propune măsuri de remediere. 

Art. 69. – (1) Procedura de dizolvare a organizaţiilor şi federaţiilor se declanşează ca urmare a:

a) imposibilităţii desfăşurării activităţilor pentru care au fost constituite;

b) apariţiei unei situaţii care face ca existenţa organizaţiei sau federaţiei să nu mai fie necesară;

c) imposibilităţii constituirii adunării generale a organizaţiei sau a consiliului de administraţie al federaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau constituite;

d) altor cauze prevăzute de lege sau de statut. 

(2) Înainte de convocarea adunării generale a organizaţiei sau consiliului de administraţie al federaţiei pentru aprobarea dizolvării organizaţiei ori federaţiei, consiliul de administraţie va înainta Oficiului de reglementare documentaţia de justificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi o propunere de lichidare. Declanşarea dizolvării şi lichidării se va face pe baza avizului Oficiului de reglementare. 

(3) Prin hotărârea de dizolvare a organizaţiei sau federaţiei se numesc 2 sau mai mulţi lichidatori. Această hotărâre se depune la Oficiul de reglementare pentru a fi înscrisă în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. 

(4) Până la încheierea procesului de lichidare prevederile statutului organizaţiei sau federaţiei continuă să producă efecte în raporturile juridice dintre membri şi organizaţie sau federaţie. 

(5) Încheierea procesului de lichidare se face cu avizul Oficiului de reglementare. Lichidatorii depun documentaţia necesară aprobării lichidării prin ordin al ministrului şi publică acest ordin, cu respectarea prevederilor art. 22. 

(6) Oficiul de reglementare va radia organizaţia sau federaţia din Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului de aprobare a lichidării. 

(7) După încheierea procesului de lichidare activele rămase, aflate în proprietatea organizaţiilor sau a federaţiilor, inclusiv infrastructura de îmbunătăţiri funciare aflată în proprietatea organizaţiilor, se vor vinde prin licitaţie publică sau, după caz, se pot transmite către alte organizaţii ori federaţii, potrivit procedurii stabilite prin statutul organizaţiei sau federaţiei lichidate. 

Art. 70. – (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, două sau mai multe organizaţii pot fuziona şi constitui o nouă organizaţie în conformitate cu prevederile statutelor lor. Adunarea generală a fiecăreia dintre organizaţiile care fuzionează aprobă statutul noii organizaţii care se constituie prin fuziune. 

(2) Noua organizaţie rezultată prin fuziune se constituie şi se înregistrează în condiţiile prevăzute de lege şi de art. 14–23. 

Art. 71. – (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, o organizaţie poate transmite o parte dintre activităţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi unei alte organizaţii şi se poate diviza în mai multe organizaţii. 

(2) Noile organizaţii rezultate din divizare se constituie şi se înregistrează în condiţiile prevăzute de lege şi de art. 14–23. 

Art. 72. – Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, o organizaţie sau o federaţie poate să îşi modifice şi/sau să îşi completeze statutul prin acte adiţionale care vor respecta aceleaşi condiţii de formă ca şi actul constitutiv şi statutul şi care se autorizează, se înregistrează şi se publică cu respectarea prevederilor art. 21 şi 22. 

CAPITOLUL V

Dreptul de proprietate şi de folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi a terenului

Art. 73. – (1) Organizaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere fără plată a dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei ori în administrarea sau în folosinţa societăţilor comerciale, staţiunilor şi institutelor de cercetare şi producţie agricolă, unităţilor de învăţământ agricol, precum şi a altor instituţii publice, situată pe teritoriul organizaţiei. În cazul infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din domeniul public al statului, alta decât cea de irigaţii, până la trecerea acesteia în domeniul privat al statului, organizaţiile pot formula cereri de transmitere a dreptului de folosinţă gratuită asupra acestei infrastructuri, cu excepţia celei principale sau a celei de prim-ordin. În sensul prezentelor norme metodologice, prin infrastructură principală sau de prim-ordin se înţelege construcţiile şi lucrările de bază, precum şi echipamentele şi utilajele aferente acestora, care deservesc în comun alte organizaţii sau un număr foarte mare de beneficiari şi a căror administrare, exploatare, întreţinere şi reparaţii se pot realiza numai într-un cadru unitar de către Administraţie sau de către o federaţie. 

(2) Transmiterea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între reprezentantul proprietarului infrastructurii, pe de o parte, şi organizaţie, pe de altă parte. Conţinutul minim al procotolului de transmitere a dreptului de proprietate, precum şi protocoalele încheiate în baza acestui conţinut minim se aprobă prin ordin al ministrului. 

Art. 74. – (1) Organizaţiile sau federaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere a dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale. 

(2) Transmiterea dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, conform legislaţiei în vigoare, pe bază de protocol încheiat între reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale, pe de o parte, şi organizaţie sau federaţie, pe de altă parte. 

Art. 75. – (1) Federaţiile pot formula cereri de transmitere în folosinţă gratuită a unei părţi autonome funcţional dintr-o amenajare sau a unei întregi amenajări de îmbunătăţiri funciare, aflată în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. 

(2) Predarea-preluarea dreptului de folosinţă gratuită asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între reprezentantul proprietarului infrastructurii, pe de o parte, şi federaţie, pe de altă parte. Conţinutul minim al protocolului de transmitere a dreptului de folosinţă gratuită se aprobă prin ordin al ministrului. 

(3) Infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului, situată pe teritoriul unei federaţii şi în afara teritoriului unei organizaţii, se transmite în folosinţa federaţiei. 

Art. 76. – (1) Suprafeţele de teren aferente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din domeniul public şi privat al statului se compun din suprafaţa ocupată efectiv de bunurile care alcătuiesc infrastructura şi din suprafaţa zonelor de protecţie ale acestei infrastructuri. 

(2) Stabilirea zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare se face prin ordin al ministrului, la propunerea Administraţiei, în funcţie de diversele tipuri şi grade de infrastructură, precum şi de amplasarea acestora în cadrul amenajărilor. 

(3) Odată cu trecerea în proprietate sau în folosinţă a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare se transmite şi terenul aferent acesteia, care include zonele de protecţie. 

Art. 77. – În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului, din amenajările declarate de utilitate publică, situată pe terenurile cu destinaţie agricolă deţinute în exploatare de societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, se transmite în administrare Administraţiei şi se înregistrează în patrimoniul acesteia. 

Art. 78. – Organizaţiile au obligaţia de a notifica Oficiului de reglementare cu privire la intenţia de înstrăinare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare dobândite în proprietate cu titlu gratuit din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. 

Art. 79. – (1) Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public şi privat al statului sau persoanelor fizice, pentru realizarea obiectivelor de investiţii, se face în condiţiile art. 34 din lege. 

(2) În vederea obţinerii avizului tehnic prealabil aprobării scoaterii din circuitul agricol a suprafeţelor de teren prevăzute la alin. (1), beneficiarul investiţiei înaintează documentaţia sucursalei Administraţiei sau, după caz, direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află terenul. Avizul tehnic în vederea aprobării scoaterii din circuitul agricol se emite, după caz:

a) de către Administraţie, pentru terenurile deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public sau privat al statului din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea acesteia şi pentru terenurile situate pe teritoriile unora dintre organizaţiile sau federaţiile constituite în cadrul unor amenajări complexe de îmbunătăţiri funciare şi care nu au preluat sau au preluat parţial în proprietate infrastructura de îmbunătăţiri funciare situată pe teritoriile acestora;

b) de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru terenurile situate în cadrul teritoriilor organizaţiilor care au preluat în proprietate întreaga infrastructură de îmbunătăţiri funciare situată pe teritoriul acestora sau care sunt deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare deţinută de alte persoane fizice sau juridice. 

CAPITOLUL VI

Amenajările de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică

Art. 80. – (1) Potrivit art. 37 alin. (1) şi (3) din lege, Administraţia administrează, exploatează, întreţine şi repară infrastructura de îmbunătăţiri funciare din domeniul public şi privat al statului, din cadrul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică. Criteriile potrivit cărora o amenajare de îmbunătăţiri funciare sau o parte autonomă funcţional a unei amenajări de îmbunătăţiri funciare este declarată de utilitate publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. 

(2) O amenajare de îmbunătăţiri funciare sau o parte autonomă funcţional a unei amenajări de îmbunătăţiri funciare este declarată de utilitate publică potrivit următoarelor criterii care se îndeplinesc cumulativ:

a) deserveşte o colectivitate de proprietari sau de utilizatori de teren ori asigură unei suprafeţe de teren calităţile necesare utilizării potrivit destinaţiei sale sau protejează o suprafaţă de teren împotriva factorilor distructivi, condiţii care fără intervenţia Administraţiei nu ar putea fi realizate;

b) este, din punct de vedere tehnic, în stare de funcţionare;

c) randamentul mediu de funcţionare a amenajării de irigaţii, în condiţiile unui grad mediu de utilizare de 50% şi a unui an mediu de calcul*), calculat ca raport între volumul total de apă preluat şi pompat prin punctele de livrare şi volumul total de apă prelevat din sursa primară, este de cel puţin 40%;

d) sursele de finanţare pentru exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajării sunt asigurate;

e) în cazul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, altele decât cele de irigaţii, valoarea pagubelor evitate acoperă costurile anuale de exploatare, întreţinere şi reparaţii, iar în cazul amenajărilor de irigaţii sporurile de producţie agricolă acoperă aceste costuri şi asigură o profitabilitate de cel puţin 12%**);

f) în cazul amenajărilor de irigaţii, cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii pot fi acoperite total ori în cea mai mare parte din venituri proprii sau, în completare, de la bugetul de stat, iar suprafaţa amenajării ori a părţii de amenajare autonome funcţional este de cel puţin 1.000 ha;

g) cererea de livrare de apă pentru irigaţii, conform contractelor multianuale încheiate potrivit legii, implică irigarea a cel puţin 20% din suprafaţa deservită de punctele de livrare a apei pentru irigaţii, de canalele de distribuţie şi de suprafaţa întregii amenajări sau a părţii de amenajare autonome funcţional;

h) aportul financiar al proprietarilor sau utilizatorilor de teren, organizaţiilor şi federaţiilor este de cel puţin 20% din costurile de întreţinere şi reparaţii şi de cel puţin 10% din costurile de exploatare;

i) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajării contribuie la protecţia mediului înconjurător şi a obiectivelor sociale şi economice. 

(3) Odată cu întocmirea planurilor anuale de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică, Administraţia evaluează îndeplinirea criteriilor prevăzute la alin. (2) şi înaintează ministerului propuneri în vederea aplicării art. 38 alin. (1) din lege. Pe baza propunerilor Administraţiei Guvernul aprobă lista amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau a părţilor de amenajare declarate de utilitate publică şi lista acelora cărora li se retrage recunoaşterea de utilitate publică. În termen de 30 de zile de la data retragerii recunoaşterii de utilitate publică, Administraţia înaintează ministerului propuneri fundamentate de aplicare a măsurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. b) şi c) din lege, prin Agenţia Domeniilor Statului, şi a celor prevăzute la art. 38 alin. a), d) şi e) din lege, prin Administraţie. Până la transmiterea prin protocol către Agenţia Domeniilor Statului sau aplicarea măsurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) şi e), dar nu mai mult de 6 luni de la data retragerii recunoaşterii de utilitate publică, Administraţia asigură paza amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, cheltuielile aferente fiind suportate de la bugetul de stat, în condiţiile art. 38 alin. (4). Amenajările de îmbunătăţiri funciare sau părţile de amenajare cărora în termen de 6 luni nu li s-au putut aplica măsurile prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a), b) şi c) se trec în conservare pentru o perioadă de până la 2 ani. 

CAPITOLUL VII

Serviciile de îmbunătăţiri funciare

Art. 81. – (1) Administraţia livrează apă pentru irigaţii la solicitarea beneficiarilor, pe bază de contracte multianuale sau de contracte sezoniere, în condiţiile legii. 

(2) Contractele de prestări de servicii de irigaţii vor conţine prevederi referitoare la:

a) descrierea punctelor de livrare a apei pentru irigaţii menţionate în contract;

b) perioada de realizare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;

c) durata sezonului de irigaţii;

d) procedura de solicitare a livrării de apă în timpul sezonului de irigaţii;

e) debitul maxim de apă sau volumul de apă ce poate fi livrat organizaţiei ori federaţiei în timpul sezonului de irigaţii;

f) măsurile de gospodărire durabilă a apei, de repartiţie echitabilă a acesteia şi de reducere a impactului asupra mediului înconjurător. 

Art. 82. – (1) Conform contractului multianual se plătesc următoarele tarife:

a) un tarif anual;

b) un tarif de livrare a apei pentru irigaţii. 

(2) Conform contractului sezonier, beneficiarii plătesc un tarif sezonier. 

Art. 83. – (1) Tariful anual se calculează pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii la care Administraţia livrează apă beneficiarului prevăzut într-un contract multianual. 

(2) Tariful anual va acoperi costurile estimate de întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi din domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei. Costurile Administraţiei cu salarizarea personalului şi cele administrative de funcţionare a sediului sucursalelor ce răspund de gestionarea amenajării de irigaţii nu se includ în tariful anual. 

(3) Cuantumul tarifului anual aferent fiecărui punct de livrare a apei pentru irigaţii se calculează potrivit următoarelor criterii:

a) costurile lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate pentru un anumit punct de livrare a apei pentru irigaţii se vor include în tariful ce se va plăti exclusiv pentru acel punct de livrare a apei pentru irigaţii;

b) costurile lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale unui canal de aducţiune sau de distribuţie, staţie de repompare ori ale altei structuri care livrează direct sau care poate alimenta cu apă un număr de puncte de livrare a apei pentru irigaţii de pe acel canal, care nu sunt separate de o staţie de repompare, se vor include în tariful ce se va plăti pentru fiecare dintre punctele de livrare a apei de pe acel canal. Aceste costuri se vor repartiza uniform în aceeaşi cotă la hectar pentru întreaga suprafaţă contractată deservită de acel canal, indiferent de distanţa dintre acel punct de livrare a apei pentru irigaţii şi priza canalului, şi proporţional cu mărimea suprafeţei deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii;

c) costurile lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii folosite în comun – canal de aducţiune, staţie de pompare de bază, staţie de repompare sau altă structură – pentru transportul apei de la sursa de apă la punctul de livrare a apei pentru irigaţii sau canalul pe care sunt situate unul ori mai multe puncte de livrare a apei pentru irigaţii se vor include în tariful ce se va plăti pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii de pe acel canal de distribuţie. Aceste costuri se vor repartiza uniform în aceeaşi cotă la hectar pentru întreaga suprafaţă contractată deservită de infrastructura comună, situată între sursa de apă şi următoarea staţie de repompare, între două staţii de repompare succesive sau între ultima staţie de repompare şi capătul canalului de aducţiune, la care se adaugă o cotă din costurile infrastructurii folosite în comun, situată în amonte de punctul de livrare a apei pentru irigaţii sau de canalul de distribuţie şi care este separată de o staţie de repompare, proporţional cu mărimea suprafeţei deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii;

d) costurile de întreţinere şi reparaţii necesare pentru punctele de livrare a apei de pe acelaşi canal de aducţiune sau de distribuţie, care nu este separat de o staţie de repompare, se vor include într-un tarif uniform la hectar, indiferent de poziţia lor pe canal. 

(4) Cuantumul tarifului anual se va stabili anterior încheierii contractului multianual. 

Art. 84. – (1) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii se calculează pe unitatea de volum de apă, cuantumul sumei ce se plăteşte de beneficiari fiind proporţional cu volumul de apă livrat de Administraţie la punctul de livrare a apei pentru irigaţii. 

(2) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau priză la punctul de livrare a apei pentru irigaţii prin intermediul infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi din domeniul privat al statului, aflată în administrarea Administraţiei. Costurile de transport includ cheltuielile administrative ale unităţii de administrare şi cele cu energia electrică şi termică pentru pomparea apei şi cel mult 50% din cele cu salarizarea personalului şi din cheltuielile administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum şi alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de întreţinere şi reparaţii, care se acoperă din tariful anual. 

(3) Cuantumul tarifului de livrare a apei pentru irigaţii este acelaşi pentru punctele de livrare a apei pentru irigaţii situate pe acelaşi canal de distribuţie şi care nu sunt separate de o staţie de repompare. 

Art. 85. – (1) Tariful sezonier cuprinde costul serviciului de prelevare a apei din sursă şi costurile de transport al apei pentru irigaţii de la sursă/priză până la punctul de livrare a apei pentru irigaţii, prin intermediul infrastructurii principale de irigaţii, aflată în administrarea Administraţiei, cheltuielile de întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de irigaţii, precum şi cele administrative şi orice alte cheltuieli suplimentare necesare livrării apei prin punctul de livrare a apei pentru irigaţii prevăzut în contractul sezonier. 

(2) Tariful sezonier se calculează pe unitatea de volum de apă, cuantumul sumei ce se plăteşte de beneficiari fiind proporţional cu volumul de apă livrat de Administraţie la punctul de livrare a apei pentru irigaţii. 

Art. 86. – Stabilirea de către Administraţie a tarifului pentru serviciile de irigaţii calculat în baza contractelor multianuale se face cu avizul consiliilor de unitate de administrare şi cu consultarea consiliilor de sucursală. Tarifele calculate în baza contractelor sezoniere se stabilesc numai cu avizul consiliilor de unitate de administrare. 

Art. 87. – (1) Cuantumul propus al subvenţiilor de la bugetul de stat ce se estimează că se pot acorda pentru sezonul de irigaţii din anul următor se comunică de către minister beneficiarilor, până la data de 1 septembrie a fiecărui an. 

(2) Valoarea finală a plafonului maxim la hectar, unitar la nivel naţional, al subvenţiei de la bugetul de stat se stabileşte după aprobarea bugetului de stat. 

Art. 88. – Cuantumul maxim al subvenţiei ce se acordă fiecărei organizaţii sau federaţii se calculează pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii prevăzut în contractul multianual în vigoare şi pe fiecare suprafaţă de teren din cadrul teritoriului organizaţiei sau federaţiei, exprimată în hectare, care este deţinută în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă de către membrii organizaţiei sau de către membrii organizaţiilor membre ale federaţiei şi care poate primi apă pentru irigaţii de la acel punct de livrare a apei pentru irigaţii. 

Art. 89. – Organizaţiile şi federaţiile achită contribuţia proprie la tariful anual pentru sezonul de irigaţii din anul următor, în termen de 10 zile de la data încheierii de noi contracte multianuale cu Administraţia sau a prelungirii, printr-un act adiţional, a contractelor existente, iar ceilalţi beneficiari achită avansul la tariful anual la data semnării contractului, dar nu mai târziu de data de 30 septembrie a fiecărui an. 

Art. 90. – Tarifele de prestaţii pentru alte activităţi de îmbunătăţiri funciare decât irigaţiile se calculează anual de Administraţie, în baza normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, altele decât irigaţiile, aprobate prin ordin al ministrului, iar cuantumul acestora se aprobă de consiliul de administraţie al Administraţiei. 

Art. 91. – Procedura potrivit căreia se pot solicita subvenţii de la bugetul de stat pentru desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţiri funciare este prevăzută în normele metodologice privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de îmbunătăţiri funciare, ce se aprobă prin ordin al ministrului, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 

Art. 92. – În rezolvarea problemelor majore de îmbunătăţiri funciare, ministerul colaborează cu Comitetul Naţional Român pentru Irigaţii şi Drenaje, care este organism consultativ în domeniu, cu unităţile de cercetare şi de învăţământ superior de profil, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din domeniu şi, după caz, cu ministerele interesate. 

Art. 93. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

M O D E L U L – C A D R U

al actului constitutiv şi al statutului organizaţiilor

 

A C T U L  C O N S T I T U T I V

al organizaţiei ...........1) „.............“

 

Având în vedere cele menţionate în notificarea înaintată Oficiului de reglementare în data de .................. şi cele stabilite în adunarea comitetului constitutiv din data de ..................,

în baza convocării adunării constitutive realizate prin ......................................,

subsemnaţii, personal sau prin reprezentanţi, cu datele de identificare înscrise în lista anexată prezentului act constitutiv, întruniţi în adunarea constitutivă din data de .................., au hotărât următoarele:

1. Se constituie organizaţia .................. „...................“, în vederea desfăşurării următoarelor activităţi:

a) ..........;

b) ..........;

c) ...........2);

2. Sediul organizaţiei se află în localitatea/comuna/oraşul ..................., str. .......................... nr. ......., bl. ........, ap. ........, judeţul .................. . 

3. Durata de funcţionare a organizaţiei este ............3). 

4. Patrimoniul iniţial al organizaţiei este în valoare de .................. lei. Activul patrimonial, la data constituirii organizaţiei, este alcătuit din următoarele aporturi ale membrilor organizaţiei:

5. în natură: .........................................;

6. în mijloace financiare: ....................................... . 

7. Consiliul de administraţie este compus din ....... membri, aleşi dintre membrii organizaţiei, după cum urmează:

a) .................. – preşedinte;

b) .................. – membru;

c) .................. – membru. 

Membrii consiliului de administraţie au fost aleşi pentru un mandat de 3 ani. 

8. Comisia de cenzori este compusă din ....... membri şi tot atâţia supleanţi, aleşi dintre membrii organizaţiei sau confirmaţi dintre contabilii autorizaţi ori dintre experţii contabili propuşi de comitetul constitutiv, după cum urmează:

a) .................. – preşedinte;

b) .................. – membru;

c) .................. – membru;

d) .................. – membru supleant;

e) .................. – membru supleant;

f) .................. – membru supleant. 

Membrii comisiei de cenzori au fost aleşi pentru un mandat de 3 ani. 

9. Comisia de conciliere este compusă din ..... membri, aleşi dintre membrii organizaţiei, după cum urmează:

a) .................. – preşedinte;

b) .................. – membru;

c) .................. – membru;

d) .................. – membru;

e) .................. – membru. 

Membrii comisiei de consiliere au fost aleşi pentru un mandat de 4 ani. 

10. Pentru îndeplinirea procedurii de dobândire de către organizaţie a personalităţii juridice se desemnează următorii:

....................;

....................;

.................. . 

La prezentul act constitutiv se anexează lista membrilor organizaţiei şi/sau a reprezentanţilor ori împuterniciţilor acestora, cu indicarea suprafeţelor de teren pentru care solicită prestarea de servicii de îmbunătăţiri funciare, care face parte integrantă din actul constitutiv. 

 

S T A T U T U L

organizaţiei ..................4) „..........................“

 

I. Dispoziţii generale

1. Organizaţia ................. „...................“, denumită în continuare organizaţia, se constituie prin adoptarea prezentului statut ca organizaţie de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările ulterioare. 

2. Adresa sediului organizaţiei este în localitatea/comuna/oraşul str. .................................. nr. ......, bl. ......, ap. ......, judeţul ............., în incinta ...............5). 

3. Teritoriul organizaţiei este în suprafaţă de .......... hectare, din care suprafaţa netă este de ........... hectare, situat în ..........6), judeţul ..............., conform descrierii din planul anexat. Suprafaţa de teren cuprinsă în cadrul teritoriului organizaţiei are următoarele vecinătăţi: 

– la vest: ................; 

– la est: ..................; 

– la sud: .................; 

– la nord: .............. . 

4. Organizaţia are următorul obiect de activitate7):

a) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de irigaţii ..............................., care deserveşte terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ..............................., pe o suprafaţă brută de ......... hectare şi o suprafaţă netă de .......... hectare;

b) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de desecare şi drenaj care deserveşte terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ..............................., pe o suprafaţă brută de ....... hectare şi o suprafaţă netă de ....... hectare;

c) întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, care protejează terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ..............................., pe o suprafaţă brută de ......... hectare şi o suprafaţă netă de ......... hectare;

d) întreţinerea şi reparaţiile lucrărilor de combatere a eroziunii solului, care protejează terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ..............................., pe o suprafaţă brută de ........ hectare şi o suprafaţă netă de ........ hectare;

e) desfăşurarea altor activităţi de îmbunătăţiri funciare8) care protejează solul de pe terenurile situate pe teritoriul organizaţiei, pe o suprafaţă brută de ......... hectare şi o suprafaţă netă de .......... hectare. 

5. Organizaţia prestează servicii de îmbunătăţiri funciare persoanelor care au calitatea de membru, precum şi celor care nu sunt membri ai acesteia, dar care au încheiat cu organizaţia un contract de prestări de servicii pe terenurile deţinute, situate pe teritoriul organizaţiei. 

II. Calitatea de membru al organizaţiei

6.1. Pot fi membre ale organizaţiei orice persoane fizice sau juridice care deţin în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei sau care au, în condiţiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în administrare ori în folosinţă astfel de terenuri sau infrastructură de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. 

6.2. Persoanele juridice care intenţionează să devină membre ale organizaţiei, odată cu depunerea adeziunii la prezentul statut, vor comunica în scris numele persoanei fizice care le reprezintă în raporturile cu organizaţia. 

7.1. Calitatea unei persoane de membru al organizaţiei se probează prin înscrierea datelor de identificare ale acesteia în registrul membrilor. Datele de identificare se referă la numele sau, după caz, denumirea persoanei, adresa domiciliului ori a sediului, descrierea amplasamentului şi mărimii în hectare a suprafeţei de teren deţinute, situată pe teritoriul organizaţiei, precum şi numele ori denumirea proprietarului de teren în cazul terenurilor deţinute în administrare sau în folosinţă. 

7.2. Admiterea ca membru al organizaţiei se face prin depunerea la sediul acesteia a unei adeziuni la statut şi la hotărârile adunărilor generale adoptate până la acea dată, precum şi prin plata contribuţiei de înscriere şi a cotizaţiei pe anul în curs9). 

7.3. În cazul transmiterii proprietăţii, folosinţei sau a dreptului de administrare asupra unei suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei, noul dobânditor poate deveni membru, cu condiţia achitării tuturor cotizaţiilor, tarifelor sau altor obligaţii de plată datorate organizaţiei de fostul deţinător de teren. 

7.4. Dacă o suprafaţă de teren este deţinută în coproprietate de mai multe persoane, acestea vor desemna dintre ele o persoană care să fie înscrisă ca membru al organizaţiei şi vor comunica în scris organizaţiei datele de identificare ale acelei persoane. 

8. Membrii organizaţiei au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de organizaţie pe terenurile pe care le deţin;

b) să beneficieze de o cotă echitabilă din apa pentru irigaţii livrată de organizaţie;

c) să aleagă membrii organelor de conducere, control şi soluţionare a litigiilor, să participe şi să voteze la şedinţele adunărilor generale ale organizaţiei;

d) să facă propuneri privind ordinea de zi a adunărilor generale ale organizaţiei;

e) să propună candidaţi pentru alegerea membrilor organelor de conducere, control şi soluţionare a litigiilor şi să candideze la alegeri;

f) să examineze registrele şi înregistrările organizaţiei;

g) să solicite şi să primească informaţii privind gestiunea organizaţiei, putând consulta documentele prevăzute în prezentul statut;

h) să fie despăgubiţi de organizaţie pentru daunele cauzate culturilor sau terenului lor ca urmare a unor accidente ori deficienţe apărute în desfăşurarea activităţilor organizaţiei pe terenul acestora;

i) să înainteze comisiei de conciliere spre soluţionare toate neînţelegerile dintre ei şi ceilalţi membri, precum şi dintre ei şi organizaţie;

j) să se retragă din organizaţie, în condiţiile legii;

k) să exercite orice alte drepturi prevăzute de prezentul statut sau de legislaţia în vigoare. 

9. Membrii unei organizaţii au următoarele îndatoriri:

a) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de adunarea generală;

b) să plătească la termen cotizaţiile şi tarifele datorate organizaţiei;

c) să achite contravaloarea costurilor lucrărilor de întreţinere a terenului sau infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea ori în folosinţa acestora, executate la cererea sau cu acordul lor;

d) să ia măsurile necesare pentru a nu deteriora echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei şi să plătească costurile de reparaţie ori de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de aceştia;

e) să furnizeze organizaţiei informaţii privind utilizarea terenului şi gospodărirea apei;

f) să permită organizaţiei să folosească infrastructura de îmbunătăţiri funciare situată pe parcelele de teren pe care le deţin;

g) să permită accesul personalului organizaţiei pe terenul lor pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. 

10.1. Accesul personalului organizaţiei cu utilajele necesare pe terenul membrilor, pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, se face cu respectarea următoarei proceduri:

a) se notifică proprietarul de teren cu 24 de ore înainte de începerea executării lucrării;

b) se stabileşte cu proprietarul de teren suprafaţa de teren ce va fi ocupată de utilaje şi lucrări, precum şi modul de despăgubire în cazul în care este afectat teren ocupat de culturi agricole;

c) în cazul nerealizării acordului cu proprietarul de teren, se convoacă de urgenţă comisia de conciliere care va hotărî definitiv. 

10.2. În caz de calamitate sau în alte cazuri urgente similare, personalul organizaţiei sau al unor terţi angajaţi de organizaţie, cu utilajele necesare, va intra pe terenurile proprietarilor de teren şi va executa lucrările necesare fără notificarea prealabilă şi fără stabilirea suprafeţei de teren ocupate. Eventualele despăgubiri sau acorduri privind executarea lucrărilor se vor reglementa ulterior. 

III. Organele organizaţiei

11.1. Organele de conducere ale organizaţiei sunt adunarea generală şi consiliul de administraţie. Controlul activităţii organizaţiei se realizează de comisia de cenzori. Neînţelegerile din interiorul organizaţiei se soluţionează de comisia de conciliere. 

11.2. Hotărârile adunărilor generale sunt puse în aplicare de consiliul de administraţie. Deciziile consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi de personalul tehnic şi economic de execuţie al organizaţiei. 

12.1. Membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere nu sunt salariaţi ai organizaţiei. 

12.2. Pentru exercitarea mandatului lor, membrii organelor de conducere şi ai comisiilor prevăzute la alin. (1) au următoarele drepturi:

a) să li se deconteze cheltuielile de deplasare, de cazare, precum şi orice alte asemenea cheltuieli, în cuantumul şi la termenele stabilite de adunarea generală;

b) să li se plătească indemnizaţii lunare de ......%10) din cuantumul salariului directorului organizaţiei;

c) să aibă acces la orice registre şi documente interne ale organizaţiei. 

13. Un membru al organizaţiei poate fi ales fie numai în consiliul de administraţie, fie numai în comisia de cenzori, fie numai în comisia de conciliere. 

Adunarea generală

14. Adunarea generală este organul de conducere al organizaţiei, compus din membrii organizaţiei sau din reprezentanţii acestora. 

15. Membrii organizaţiei participă personal la şedinţele adunărilor generale. Membrii organizaţiei pot fi reprezentaţi în adunările generale pe baza unei procuri speciale, autentificată11). 

16.1. Fiecare membru al organizaţiei va avea un număr de voturi egal cu numărul hectarelor de teren deţinute, situate pe teritoriul organizaţiei, şi cu care acesta figurează că s-a înscris în registrul membrilor. Pentru fracţiunile de hectar se alocă încă un vot pentru suprafeţele de teren cuprinse între o jumătate de hectar şi un hectar. 

16.2. Un membru al organizaţiei poate deţine cel mult două cincimi din numărul total de voturi. 

16.3. Membrilor restanţi la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalităţilor datorate organizaţiei li se va suspenda dreptul de vot până la achitarea acestor obligaţii. Supendarea se va aplica după notificarea prealabilă de către organizaţie a persoanei în cauză cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei adunării generale. Dacă până la data şedinţei adunării generale datornicul achită sumele datorate, măsura suspendării încetează, în caz contrar adunarea putând hotărî excluderea din organizaţie. 

17.1. Adunarea generală funcţionează pe baza unui sistem de reprezentare12). 

17.2. Fiecare reprezentant votează în adunarea generală şi încheie acte juridice în numele membrilor organizaţiei reprezentaţi, care deţin terenuri situate într-o zonă din cadrul teritoriului organizaţiei din care se desemnează reprezentantul, denumită în continuare zonă de reprezentare. 

17.3. Zonele de reprezentare, modul de desemnare a reprezentanţilor şi numărul acestora pe fiecare zonă de reprezentare sunt următoarele13): 

– .....; 

– .....; 

– ... . 

17.4. Membrii organizaţiei care deţin terenuri situate într-o zonă de reprezentare instituie şi ţin la zi un registru de evidenţă a acestor membri. Registrul se actualizează anual. 

18.1. Membrii organizaţiei deţinători de terenuri în zona de reprezentare se întrunesc în şedinţe care se convoacă de reprezentantul zonei, de consiliul de administraţie sau de o pătrime din numărul membrilor deţinători de terenuri în acea zonă, ori de câte ori este nevoie şi obligatoriu înaintea şedinţelor adunărilor generale ale organizaţiei. Procedura de convocare a şedinţelor adunărilor zonelor de reprezentare se stabileşte de adunarea generală. 

18.2. Membrii organizaţiei dintr-o zonă de reprezentare aleg dintre ei unul sau mai mulţi reprezentanţi care vor participa şi vor vota în numele lor la şedinţele adunărilor generale. Înainte de ţinerea şedinţelor adunărilor generale membrii organizaţiei din zona de reprezentare iau în discuţie problemele înscrise pe ordinea de zi a adunării generale şi adoptă propriile hotărâri, sens în care vor mandata reprezentantul. Membrii organizaţiei, alţii decât reprezentanţii, pot participa personal la şedinţele adunărilor generale, fără drept de vot, şi li se pot pune la dispoziţie procesele-verbale ale adunărilor generale şi toate materialele însoţitoare. 

18.3. Reprezentanţii deţin un număr de voturi egal cu numărul voturilor membrilor din zona de reprezentare pe care îi reprezintă. Înainte de participarea pentru prima dată în adunarea generală, reprezentanţii prezintă consiliului de administraţie o schiţă a zonei de reprezentare, cu indicarea parcelelor de teren deţinute de fiecare dintre membrii reprezentaţi şi a indentităţii acestora, precum şi procesul-verbal al adunării zonei de reprezentare. 

18.4. Membrii organizaţiei deţinători de terenuri într-o zonă de reprezentare, care nu au achitat tarife, cotizaţii sau penalităţi datorate organizaţiei, nu pot participa la alegerea reprezentantului în adunarea generală până ce nu achită aceste datorii. 

19. Reprezentantul sau reprezentanţii dintr-o zonă de reprezentare sunt aleşi pentru o perioadă de 3 ani, prin votul secret al majorităţii simple a membrilor organizaţiei deţinători de terenuri situate în zona de reprezentare, şi pot fi realeşi. În cazul în care la prima votare nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de voturi, se procedează la un nou vot, în care reprezentantul este desemnat cu cel mai mare număr de voturi primite. 

20.1. Adunarea generală se întruneşte cel puţin de două ori pe an, până la data de 31 martie şi, respectiv, până la data de 30 septembrie ale fiecărui an. Aceasta este convocată de consiliul de administraţie, la solicitarea scrisă a cel puţin unei pătrimi din numărul membrilor organizaţiei sau al reprezentanţilor acestora ori la solicitarea Oficiului de reglementare al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, sau a comisiei de cenzori, în condiţiile de mai jos. 

20.2. Adunarea generală este statutar constituită dacă sunt prezenţi membrii sau reprezentanţii care deţin cel puţin jumătate din numărul total de voturi, hotărârile adoptându-se cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi ori reprezentaţi, prin vot deschis sau secret, după caz. 

20.3. Dacă adunarea generală nu se poate întruni datorită neîndeplinirii condiţiilor de prezenţă prevăzute la pct. 20.2, se convoacă o a doua adunare, care poate să delibereze cu majoritate, oricare ar fi numărul de voturi deţinute de membrii sau de reprezentanţii acestora prezenţi. 

20.4. Pentru validitatea hotărârilor privind vânzarea sau ipotecarea oricărui teren asupra căruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea ori gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei federaţii, dizolvarea, lichidarea sau reorganizarea organizaţiei, precum şi modificarea statutului acesteia, este necesară o majoritate de două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi. 

21.1. Şedinţele adunărilor generale sunt convocate şi conduse de către preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte ori un alt membru al consiliului de administraţie, după caz. 

21.2. Adunarea generală se convoacă cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii şedinţei. În cazuri urgente, termenul de întrunire a adunării va fi de cel puţin 15 zile de la publicarea convocării. Convocarea va menţiona data, ora şi locul adunării generale, precum şi proiectul ordinii de zi. 

21.3. Convocarea se face fie personal prin comunicare scrisă, fie prin afişare la sediul organizaţiei şi al primăriei în a cărei rază teritorială se află acest sediu, precum şi prin publicarea într-un cotidian local sau printr-un mijloc electronic de comunicare în masă. 

21.4. Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului organizaţiei, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. 

21.5. Membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării. 

22. Adunarea generală are atribuţiile prevăzute de lege. 

23.1. Adunarea generală se desfăşoară după cum urmează:

a) se verifică prezenţa membrilor sau a reprezentanţilor acestora;

b) se desemnează persoanele care vor întocmi procesul-verbal al şedinţei şi vor asigura secretariatul acesteia;

c) se dă citire procesului-verbal al şedinţei precedente şi se ratifică sau, după caz, se modifică;

d) se rezolvă problemele rămase nesoluţionate de la vreuna dintre şedinţele anterioare ale adunării generale;

e) se aprobă ordinea de zi a şedinţei;

f) se supun dezbaterii adunării generale problemele înscrise pe ordinea de zi şi se adoptă hotărârile de soluţionare a acestor probleme. 

23.2. Lucrările adunării generale se consemnează în procese-verbale în care se fac menţiuni privind:

a) îndeplinirea formalităţilor de convocare;

b) data şi locul adunării generale;

c) situaţia prezenţei membrilor sau a reprezentanţilor acestora;

d) numărul voturilor pe care le deţin sau pe care le reprezintă participanţii la şedinţă;

e) dezbaterile în rezumat;

f) hotărârile adoptate;

g) declaraţiile făcute în şedinţă de membrii sau de reprezentanţii lor, la cererea acestora, ori opiniile separate. 

23.3. Procesele-verbale se semnează de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de persoana care a condus şedinţa şi de persoanele care le-au redactat şi se scriu în registrul adunărilor generale. 

23.4. La şedinţele adunărilor generale pot fi invitate persoane care nu sunt membre ale organizaţiei şi care pot participa la dezbateri, fără drept de vot. 

24.1. Adunarea generală poate adopta un regulament de organizare şi funcţionare şi alte regulamente interne ale organizaţiei. 

24.2. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi celelalte regulamente interne ale organizaţiei se emit în baza şi în aplicarea prevederilor prezentului statut şi produc aceleaşi efecte juridice ca acesta. 

Consiliul de administraţie

25.1. Consiliul de administraţie este compus din .....14) membri, din rândul cărora se va desemna preşedintele, trezorierul şi secretarul organizaţiei. Membrii consiliului de administraţie se aleg de adunarea generală dintre membrii organizaţiei, pentru un mandat de 3 ani, şi pot fi realeşi. Propunerile de persoane care să facă parte din consiliul de administraţie se trimit secretarului organizaţiei cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării generale în care se aleg membrii consiliului. 

25.2. Adunarea generală hotărăşte numărul reprezentanţilor din fiecare zonă de reprezentare sau grup de zone de reprezentare care vor face parte din consiliul de administraţie15). 

25.3. Membrii organizaţiei sau reprezentanţii care au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor ori penalităţilor datorate organizaţiei nu pot face parte din consiliul de administraţie până la achitarea integrală a acestor datorii. 

26. Consiliul de administraţie îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004. 

27. Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează în condiţiile legii şi ale propriului regulament de funcţionare. 

28.1. Adunarea generală poate revoca oricare dintre membrii consiliului de administraţie înainte de expirarea mandatului pentru care au fost aleşi, pentru motive de delapidare, incompetenţă, neglijenţă sau conflict de interese. 

28.2. În cazul revocării unui membru al consiliului de administraţie, a unora dintre membrii consiliului sau a întregului consiliu de administraţie, adunarea generală va desemna înlocuitori ai acestora în cadrul aceleiaşi şedinţe în care s-a adoptat hotărârea de revocare. 

Comisia de cenzori

29.1. Adunarea generală alege .....16) cenzori şi tot atâţia supleanţi. 

29.2. Durata mandatului cenzorilor şi condiţiilor ce se cer îndeplinite de o persoană pentru a fi desemnată ca cenzor sunt cele prevăzute de lege. 

30.1. Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege. 

30.2. Cenzorii îşi exercită personal mandatul. 

30.3. Comisia de cenzori se organizează şi funcţionează potrivit legii şi propriului regulament de funcţionare. 

31.1. În caz de deces, împiedicare fizică sau juridică, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit după cum urmează:

a) cenzorul contabil autorizat sau expertul contabil, de către supleantul care are aceleaşi pregătire şi atestare profesională;

b) cenzorul membru al organizaţiei, de către supleantul desemnat de preşedintele comisiei de cenzori. 

31.2. Dacă aplicând prevederile pct. 31.1 nu se completează numărul cenzorilor prevăzut de prezentul statut, cenzorii rămaşi convoacă adunarea generală pentru alegerea comisiei de cenzori. 

31.3. În cazul împiedicării tuturor cenzorilor să îşi exercite mandatul încredinţat, consiliul de administraţie va convoca de urgenţă adunarea generală pentru alegerea comisiei de cenzori. 

32. În cazul neconvocării adunării generale de către consiliul de administraţie cel puţin de două ori pe an la termenele prevăzute lege, adunarea generală va fi convocată de cenzori în procedură de urgenţă. 

Comisia de conciliere

 33.1. Comisia de conciliere are .....17) membri aleşi de adunarea generală dintre membrii organizaţiei, pentru un mandat de ......18) ani. Membrii comisiei de conciliere pot fi realeşi. 

33.2. Nu pot fi aleşi membri ai comisiei de conciliere, iar dacă au fost aleşi decad din această funcţie, membrii organizaţiei care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) au fost condamnaţi pentru săvârşirea unei fapte penale sau execută o pedeapsă ca urmare a pronunţării unei condamnări penale cu suspendare, dovedită cu cazier judiciar;

b) au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau penalităţilor datorate organizaţiei;

c) înstrăinează terenul situat pe teritoriul organizaţiei. 

33.3. Membrii comisiei de conciliere aleg pe unul dintre ei în funcţia de preşedinte. 

34.1. Comisia de conciliere are atribuţiile, se organizează şi funcţionează potrivit legii. 

34.2. În afară de excepţiile prevăzute de lege, activitatea comisiei de conciliere este reglementată de un regulament intern ce se aprobă de adunarea generală. 

35.1. Comisia de conciliere, în urma depunerii unei sesizări de către unul sau mai mulţi membri ai organizaţiei, stabileşte dacă s-a săvârşit o încălcare a regulamentelor interne ale organizaţiei şi hotărăşte conform regulilor procedurale din propriul regulament asupra aplicării de sancţiuni. Aplicarea sancţiunii poate fi contestată în adunarea generală sau în faţa instanţei judecătoreşti competente. 

35.2. Sancţiunile pot consta în obligarea la plata unor sume de bani cu titlu de majorări, penalităţi sau amenzi, interdicţia de a i se livra apă pentru irigaţii sau a i se presta alte servicii de îmbunătăţiri funciare, mergându-se până la excluderea din organizaţie. 

36.1. Membrii organizaţiei pot fi excluşi din aceasta pentru următoarele motive:

a) întârzieri nejustificate sau refuzul de a plăti cotizaţiile mai mult de 3 luni de la scadenţă;

b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plăti pentru daunele provocate bunurilor organizaţiei;

c) refuzul de permite accesul pe terenul lor a personalului organizaţiei în vederea executării lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în condiţiile stabilite de prezentul statut;

d) alte încălcări ale statutului şi regulamentelor interne ale organizaţiei, stabilite prin hotărârea adunării generale. 

36.2. Propunerea de excludere se înaintează comisiei de conciliere care, după audierea persoanei în cauză, emite o decizie motivată ce se va supune aprobării adunării generale. 

37. Orice litigii de natura celor stabilite de lege ca fiind de competenţa comisiei de conciliere, apărute între membrii organizaţiei sau între membrii şi organizaţie, se înaintează spre soluţionare instanţelor judecătoreşti numai după parcurgerea procedurii de conciliere prevăzute de prezentul statut. 

38. Comisia de conciliere se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile normelor privind procedura de lucru a comisiilor de conciliere ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, aprobate prin ordin al ministrului. 

IV. Evidenţele şi controlul activităţii organizaţiei

Evidenţele şi registrele

39. Organizaţia ţine evidenţele şi registrele prevăzute de lege. 

40. Organizaţia organizează şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare. 

Auditul financiar

41.1. Situaţiile financiare anuale ale organizaţiei se supun auditului financiar efectuat de către auditori financiari externi independenţi, potrivit legii. 

41.2. Organizaţia depune la Oficiul de reglementare o situaţie a veniturilor anuale, care va conţine informaţii privind suprafaţa de teren deţinută în proprietate, în administrare sau în folosinţă, potrivit legii, de membrii organizaţiei, precum şi o copie a situaţiilor financiare auditate la Oficiul de reglementare şi la organul financiar local. 

41.3. Membrii consiliului de administraţie răspund potrivit legii de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct. 41.2, în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, de prezentarea oricăror documente sau înregistrări solicitate de Oficiul de reglementare, precum şi de aplicarea măsurilor de remediere propuse de Oficiul de reglementare în cazul constatării unor încălcări ale legii. 

42. Organizaţia va constitui fondurile de rezervă prevăzute de lege. 

V. Dizolvarea, lichidarea, reorganizarea şi modificarea statutului organizaţiei

43.1. Cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor membrilor sau ale reprezentanţilor acestora, adunarea generală poate hotărî dizolvarea organizaţiei în următoarele cazuri:

a) imposibilitatea desfăşurării activităţilor pentru care a fost constituită;

b) apariţia unei situaţii care face ca existenţa organizaţiei să nu mai fie necesară;

c) imposibilitatea constituirii adunării generale, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, aceasta trebuia întrunită;

d) instituirea incapacităţii de plată constatate prin hotărârea adunării generale sau a instanţei judecătoreşti competente. 

43.2. Hotărârea adunării generale de dizolvare a organizaţiei cuprinde şi numirea a doi sau mai mulţi lichidatori. Hotărârea de dizolvare se comunică şi se publică potrivit legii. 

43.3. După încheierea procesului de lichidare, adunarea generală va hotărî asupra utilizării, distribuirii sau valorificării activelor rămase, cu avizul prealabil al Oficiului de reglementare. 

43.4. Activele rămase, inclusiv infrastructura de îmbunătăţiri funciare, aflate în proprietatea organizaţiei, vor fi vândute prin licitaţie publică sau, după caz, pot fi transmise către alte organizaţii sau federaţii, potrivit următoarei proceduri:

a) după adoptarea hotărârii de dizolvare, lichidatorii vor prelua activele aflate în patrimoniul organizaţiei, printr-un protocol semnat cu consiliul de administraţie;

b) în cazul în care datoriile organizaţiei depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor pe care organizaţia le are asupra altor debitori, se va face publicitate pentru scoaterea la vânzare prin licitaţie a activelor aflate în proprietatea organizaţiei şi se va organiza licitaţia propriu-zisă;

c) în cazul în care datoriile organizaţiei nu depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor, vor fi adresate organizaţiilor care au teritorii învecinate sau federaţiilor cereri de participare la preluarea în proprietate a activelor şi a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

d) în cazul lipsei de interes din partea vreunei organizaţii cu teritoriul învecinat sau a federaţiei, activele se vor vinde prin licitaţie publică. 

44.1. Organizaţia poate fuziona cu alte organizaţii prin hotărârea adunării generale adoptată cu o majoritate de două treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi sau reprezentaţi. 

44.2. Cu aceeaşi majoritate de voturi prevăzută la alin. 1, organizaţia poate transmite o parte din activităţile sale, activele utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi, precum şi o parte din numărul membrilor săi unei alte organizaţii şi se poate diviza în mai multe organizaţii, putând să îşi completeze şi să îşi modifice statutul prin acte adiţionale. 

VI. Dispoziţii finale

45. Prezentul statut se completează cu dispoziţiile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările ulterioare, şi ale normelor metodologice de aplicare a acestei legi. 

46. Statutul a fost redactat în ... exemplare, din care ... exemplare revin organizaţiei. 

Membrii organizaţiei ... 19) 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

M O D E L U L – C A D R U

al actului constitutiv şi al statutului federaţiilor

 

A C T C O N S T I T U T I V

al federaţiei organizaţiilor .................20) „ ....................“

 

Având în vedere cele menţionate în notificarea înaintată Oficiului de reglementare în data de .................... şi cele stabilite în adunarea comitetului constitutiv din data de ...............,

în baza convocării adunării constitutive, realizată prin ...........................,

subscrisele organizaţii de îmbunătăţiri funciare, cu datele de identificare înscrise în lista anexată prezentului act constitutiv, întrunite în adunarea constitutivă din data de ................, am hotărât următoarele:

1. Se constituie federaţia organizaţiilor .................. „ ....................................“, în vederea desfăşurării următoarelor activităţi:

a) ..........;

b) ..........;

c) ......... . 

2. Sediul federaţiei este în localitatea/comuna/oraşul ......................., str. ................... nr. ........, bl. ......, ap. ......., judeţul ................ . 

3. Durata de funcţionare a federaţiei este .........................21). 

4. Patrimoniul iniţial al federaţiei este în valoare de ......................... lei. Activul patrimonial, la data constituirii organizaţiei, este alcătuit din următoarele aporturi aduse de membrii federaţiei:

5. în natură: ............................;

6. în mijloace financiare ..................... . 

7. Consiliul de administraţie este compus din ........... membri, având calitatea de reprezentant al organizaţiilor membre, după cum urmează:

a) .................. – preşedinte;

b) .................. – membru;

c) .................. – membru. 

Membrii consiliului de administraţie au fost aleşi pentru un mandat de 3 ani. 

8. Comisia de cenzori este compusă din .................. membri şi tot atâţia supleanţi, având calitatea de reprezentant al organizaţiilor membre sau contabil autorizat ori expert contabil, după cum urmează:

a) .................. – preşedinte;

b) .................. – membru;

c) .................. – membru;

d) .................. – membru supleant;

e) .................. – membru supleant;

f) .................. – membru supleant. 

Membrii comisiei de cenzori au fost aleşi pentru un mandat de 3 ani. 

9. Comisia de conciliere este compusă din ... membri, având calitatea de reprezentant al organizaţiilor membre, după cum urmează:

a) .................. – preşedinte;

b) .................. – membru;

c) .................. – membru;

d) .................. – membru;

e) .................. – membru. 

Membrii comisiei de conciliere au fost aleşi pentru un mandat de 4 ani. 

10. Pentru îndeplinirea procedurii de dobândire de către federaţie a personalităţii juridice se desemnează următorii:

....................;

.................. . 

La prezentul act constitutiv se anexează lista organizaţiilor membre, cu indicarea suprafeţelor de teren pentru care solicită prestarea de servicii de îmbunătăţiri funciare, care face parte integrantă din actul constitutiv. 

 

S T A T U T U L

federaţiei organizaţiilor ...............22) „ ......................................“

 

I. Dispoziţii generale

1. Federaţia organizaţiilor ................. „ .....................“, denumită în continuare federaţia, se constituie prin adoptarea prezentului statut ca federaţie de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările ulterioare. 

2. Adresa sediului federaţiei este în localitatea/comuna/oraşul ................ str. ................... nr. ........., bl. ....., ap. ...., judeţul ..............., in incinta ................................23) 

3. Teritoriul federaţiei este în suprafaţă de ................. hectare, din care suprafaţa netă este de ............ hectare, situat în .............................24), judeţul .........................., conform descrierii din planul anexat. Suprafaţa de teren cuprinsă în cadrul teritoriului federaţiei are următoarele vecinătăţi: 

– la vest: ................; 

– la est: ..................; 

– la sud: ................; 

– la nord: ............... . 

4. Federaţia are următorul obiect de activitate25):

a) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajării de îmbunătăţiri funciare ........................ sau părţii autonome funcţional din această amenajare care deserveşte terenurile situate pe raza teritorială a localităţii/localităţilor ...................... şi care nu sunt situate pe teritoriul uneia dintre organizaţiile de îmbunătăţiri funciare membre, pe o suprafaţă brută de ...... hectare şi o suprafaţă netă de ...... hectare;

b) desfăşurarea altor activităţi de îmbunătăţiri funciare26) care protejează solul de pe terenurile situate pe teritoriul federaţiei;

c) ....................27). 

5. Federaţia prestează servicii de îmbunătăţiri funciare organizaţiilor membre, precum şi persoanelor care nu sunt membre ale acesteia, dar care au încheiat un contract de prestări de servicii cu federaţia. 

II. Calitatea de membru al federaţiei

6.1. Pot fi membre ale federaţiei organizaţiile care beneficiază de partea din amenajarea de îmbunătăţiri funciare sau de întreaga amenajare pe care federaţia o exploatează, o întreţine şi o repară, ale căror teritorii sunt situate în cadrul amenajării de îmbunătăţiri funciare şi cărora li se pot presta servicii de îmbunătăţiri funciare de către federaţie. 

6.2. Organizaţiile care intenţionează să devină membre ale federaţiei vor comunica în scris numele persoanei fizice care le reprezintă în raporturile cu federaţia, odată cu depunerea adeziunii la prezentul statut. 

7.1. Calitatea de membru al federaţiei se probează prin înscrierea datelor de identificare a organizaţiei în registrul organizaţiilor membre. Datele de identificare se referă la denumirea organizaţiei, adresa sediului, descrierea amplasamentului şi mărimii în hectare a suprafeţei de teren care constituie teritoriul organizaţiei membre, precum şi la numele reprezentantului legal al acesteia. 

7.2. Admiterea unei organizaţii în calitate de membru al federaţiei existente se face prin depunerea la sediul federaţiei a unei adeziuni la statut şi la hotărârile adunărilor reprezentanţilor şi ale consiliului de administraţie adoptate până la acea dată, precum şi prin plata contribuţiei de înscriere şi a cotizaţiei pe anul în curs. 

7.3. În cazul transmiterii proprietăţii, folosinţei sau a dreptului de administrare asupra instrastructurii de îmbunătăţiri funciare situate pe teritoriul unei organizaţii membre, ca urmare a fuziunii, divizării, lichidării sau transmiterii în alt mod a acestor drepturi, noua organizaţie dobânditoare poate deveni membră a federaţiei, cu condiţia achitării tuturor cotizaţiilor, tarifelor sau altor obligaţii de plată datorate federaţiei de fosta deţinătoare de infrastructură. 

8. Organizaţiile membre ale federaţiei au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie către acestea;

b) să beneficieze de o cotă echitabilă din apa pentru irigaţii livrată de federaţie;

c) să voteze prin reprezentanţii desemnaţi în cadrul alegerii membrilor organelor de conducere şi al comisiilor federaţiei;

d) să facă propuneri privind ordinea de zi a consiliului de administraţie;

e) să propună candidaţi pentru alegerea membrilor organelor de conducere şi ai comisiilor federaţiei;

f) să examineze registrele şi înregistrările federaţiei;

g) să solicite şi să primească informaţii privind gestiunea federaţiei, putând consulta documentele prevăzute în prezentul statut;

h) să solicite şi să li se plătească despăgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenurile situate pe teritoriul oricăreia dintre acestea suferă o pagubă ca urmare a activităţilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii desfăşurate de federaţie;

i) să înainteze comisiei de conciliere spre soluţionare toate neînţelegerile dintre ele şi celelalte organizaţii membre, precum şi dintre ele şi federaţie;

j) să se retragă din federaţie, în condiţiile legii;

k) să exercite orice alte drepturi prevăzute de prezentul statut sau de legislaţia în vigoare. 

9. Organizaţiile membre ale unei federaţii au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de consiliul de administraţie;

b) să plătească la termen cotizaţiile şi tarifele datorate federaţiei;

c) să achite federaţiei contravaloarea costurilor lucrărilor de întreţinere a terenului sau infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea lor, executate la cererea acestora sau cu acordul lor;

d) să ia măsurile necesare pentru a nu deteriora instalaţiile şi echipamentele aflate în proprietatea sau folosinţa federaţiei;

e) să plătească costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de membrii ori salariaţii proprii;

f) să furnizeze federaţiei informaţii privind utilizarea terenurilor şi gospodărirea apei pe teritoriul propriu;

g) să permită accesul personalului federaţiei pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiei membre pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. 

10.1. Accesul personalului federaţiei cu utilajele necesare pe terenurile situate în cadrul teritoriilor organizaţiilor membre pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare se face cu respectarea următoarei proceduri:

a) se notifică organizaţia cu 24 de ore înainte de începerea executării lucrării;

b) se stabileşte cu organizaţia membră suprafaţa de teren ce va fi ocupată de utilaje şi lucrări, precum şi modul de despăgubire, în cazul în care este afectat teren ocupat cu culturi agricole;

c) în cazul nerealizării acordului cu organizaţia membră, se convoacă de urgenţă comisia de conciliere, care va hotărî definitiv. 

10.2. În caz de calamitate sau alte cazuri urgente similare, personalul federaţiei, cu utilajele necesare, va intra pe terenurile proprietarilor de teren şi va executa lucrările de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare fără notificarea prealabilă şi stabilirea suprafeţei de teren necesare cu proprietarul de teren. Eventualele despăgubiri sau acorduri privind executarea lucrărilor se vor reglementa ulterior. 

III. Organele federaţiei

11.1. Federaţia are ca organ de conducere consiliul de administraţie. Controlul activităţii federaţiei se realizează de comisia de cenzori. Neînţelegerile din interiorul federaţiei se soluţionează de comisia de conciliere. 

11.2. Deciziile consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi de personalul tehnic şi economic de execuţie al federaţiei. 

12.1. Membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere nu sunt salariaţi ai federaţiei. 

12.2. Pentru exercitarea mandatului lor, membrii consiliului de administraţie şi ai comisiilor prevăzute la pct. 12.1 au următoarele drepturi:

a) să li se deconteze cheltuielile de deplasare, de cazare, precum şi orice alte asemenea cheltuieli, în cuantumul şi la termenele stabilite de adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre;

b) să li se plătească indemnizaţii lunare de ...%28) din cuantumul salariului directorului federaţiei;

c) să aibă acces la orice registre şi documente interne ale federaţiei. 

13. Un reprezentant al unei organizaţii membre poate fi ales fie numai în consiliul de administraţie, fie numai în comisia de cenzori, fie numai în comisia de conciliere. 

Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre

14. Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre, denumită în continuare adunarea reprezentanţilor, este organul deliberativ al federaţiei, compus din reprezentanţi ai organizaţiilor membre, cu competenţe limitate de desemnare, înlocuire, revocare sau eliberare din funcţie a membrilor organelor federaţiei. 

15. Organizaţiile membre îşi desemnează la şedinţele adunărilor reprezentanţilor un număr de membri proporţional cu suprafaţa teritoriului fiecăreia dintre acestea. 

16.1. Fiecare organizaţie membră va avea un număr de voturi proporţional cu suprafaţa de teren din cadrul teritoriului acelei organizaţii. 

16.2. O organizaţie membră poate deţine cel mult două cincimi din numărul total de voturi. 

16.3. Organizaţiilor membre restante la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalităţilor datorate federaţiei li se va suspenda dreptul de vot până la achitarea acestor obligaţii. Suspendarea se va aplica după notificarea prealabilă cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei adunării reprezentanţilor. Dacă până la data şedinţei adunării reprezentanţilor datornicul achită sumele datorate, măsura suspendării încetează, în caz contrar adunarea reprezentanţilor putând hotărî excluderea din organizaţie. 

17.1. Adunarea reprezentanţilor se întruneşte o dată pe an, până la data de 31 martie a fiecărui an. Aceasta este convocată de consiliul de administraţie, la solicitarea scrisă a cel puţin unei pătrimi din numărul organizaţiilor membre sau la solicitarea Oficiului de reglementare al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, ori a comisiei de cenzori. 

17.2. Adunarea reprezentanţilor poate lucra numai în prezenţa a cel puţin câte unui reprezentant al fiecărei organizaţii membre, care deţin cel puţin jumătate din numărul total de voturi, hotărârile adoptându-se cu majoritatea simplă a voturilor organizaţiilor membre reprezentate, prin vot deschis sau secret, după caz. 

17.3. Dacă adunarea reprezentanţilor nu se poate întruni datorită neîndeplinirii condiţiilor de prezenţă prevăzute la pct. 17.2, se convoacă o a doua adunare, care poate să delibereze cu majoritate, oricare ar fi numărul de voturi deţinute de reprezentanţii organizaţiilor membre. 

18.1. Şedinţele adunărilor reprezentanţilor sunt convocate şi conduse de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedinte ori un alt membru al consiliului de administraţie, după caz. În cazul neconvocării adunării reprezentanţilor de către consiliul de administraţie la termenele prevăzute de lege, adunarea reprezentanţilor va fi convocată de cenzori sau de Oficiul de reglementare. 

18.2. Adunarea reprezentanţilor se convoacă cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii şedinţei. În cazuri urgente, termenul de întrunire a adunării va fi de cel puţin 15 zile de la publicarea convocării. Convocarea va menţiona data, ora şi locul adunării reprezentanţilor, precum şi proiectul ordinii de zi. 

18.3. Convocarea se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, adresată fiecăreia dintre organizaţiile membre, şi prin afişare la sediul federaţiei, precum şi prin publicarea într-un cotidian local sau printr-un mijloc electronic de comunicare în masă. 

19. Adunarea reprezentanţilor îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) alegerea, înlocuirea, revocarea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere;

b) aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a federaţiei şi a regulamentului consiliului de administraţie;

c) aprobarea rapoartelor organelor federaţiei. 

20.1. Lucrările adunării reprezentanţilor se consemnează în procese-verbale. 

20.2. Procesele-verbale se semnează de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de persoana care a condus şedinţa şi de persoanele care l-au redactat şi se scriu în registrul adunărilor reprezentanţilor. 

Consiliul de administraţie

21.1. Consiliul de administraţie este compus din ...29) membri, din rândul cărora va fi desemnat preşedintele, trezorierul şi secretarul federaţiei. Adunarea reprezentanţilor stabileşte numărul de persoane pe care fiecare dintre organizaţiile membre îl poate desemna pentru a face parte din consiliul de administraţie şi alege membrii consiliului de administraţie prin vot dintre persoanele desemnate de organizaţiile membre, pentru un mandat de 3 ani, care pot fi realeşi. Propunerile de persoane care să facă parte din consiliul de administraţie se trimit secretarului federaţiei cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării reprezentanţilor de alegere a membrilor consiliului de administraţie. 

21.2. Dreptul organizaţiilor membre sau al reprezentanţilor organizaţiilor membre, care au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor ori penalităţilor datorate federaţiei, de a desemna persoane în calitate de membru al consiliului de administraţie sau de a face parte din acest consiliu este suspendat până la achitarea integrală a acestor datorii. 

22.Consiliul de administraţie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) aprobarea regulamentelor interne ale federaţiei;

b) aprobarea situaţiilor financiare anuale şi a raportului de activitate întocmit de director;

c) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate, a statului de funcţii şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii;

d) aprobarea tarifului pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare prestate de federaţie, precum şi a cuantumului cotizaţiilor şi oricăror altor tarife;

e) reprezentarea organizaţiilor membre pe baza unui mandat special la negocierile cu furnizorul de apă pentru irigaţii sau alte servicii de îmbunătăţiri funciare, autorităţile publice, alte federaţii ori persoane juridice;

f) elaborarea planurilor anuale şi de perspectivă de dezvoltare a părţii de amenajare sau întregii amenajări de îmbunătăţiri funciare aflate în folosinţa sa gratuită;

g) avizarea şi înaintarea pentru aprobare de către organismele abilitate a planului de investiţii;

h) aprobarea vânzării, achiziţiei ori ipotecării oricărui teren sau oricărei infrastructuri de îmbunătăţiri funciare aflate în proprietatea federaţiei;

i) modificarea şi completarea statutului federaţiei;

j) fuziunea şi divizarea federaţiei, precum şi participarea în calitate de membru în cadrul unor confederaţii sau uniuni;

k) dizolvarea şi lichidarea federaţiei. 

23.1. Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. Preşedintele şi, în lipsa acestuia, vicepreşedintele îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) convocarea, organizarea şi conducerea şedinţelor consiliului de administraţie;

b) semnarea documentelor de înaintare către minister, Oficiul de reglementare şi alţi terţi, precum şi a contractelor şi convenţiilor prin care federaţia îşi asumă obligaţii peste valoarea de .............30) lei (RON);

c) reprezentarea federaţiei în relaţia cu autorităţile publice şi sectorul privat. 

23.2. Consiliul de administraţie se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar. 

23.3. Consiliul de administraţie se convoacă de preşedinte sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi. Când pe ordinea de zi figurează propuneri de modificare a statutului organizaţiei, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. Organizaţiile membre pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii şedinţei. 

23.4. Consiliul de administraţie poate decide valabil în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi, cu votul majorităţii absolute a membrilor prezenţi. Fiecare membru al consiliului de administraţie deţine un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. 

23.5. Pentru validitatea deciziilor privind vânzarea sau ipotecarea oricărui teren aflat în proprietatea federaţiei şi/sau vânzarea, ipotecarea sau gajarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare deţinute în proprietate de federaţie, fuziunea federaţiei cu alte federaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calităţii de membru al unei confederaţii sau uniuni, dizolvarea, lichidarea sau reorganizarea federaţiei, precum şi modificarea statutului acesteia, este necesară o majoritate de două treimi din numărul voturilor organizaţiilor membre. 

23.6. Consiliul de administraţie adoptă propriul regulament de funcţionare. Dezbaterile din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie se consemnează în procese-verbale. 

24.1. Adunarea reprezentanţilor poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie înainte de expirarea mandatului, pentru delapidare, incompetenţă, neglijenţă sau conflict de interese. 

24.2. În cazul revocării unui membru al consiliului de administraţie, a unora dintre membrii consiliului sau a întregului consiliu de administraţie, adunarea reprezentanţilor va desemna înlocuitori ai acestora în cadrul aceleiaşi şedinţe în care s-a adoptat hotărârea de revocare. 

Comisia de cenzori

25.1. Adunarea reprezentanţilor alege...31) cenzori şi tot atâţia supleanţi. 

25.2. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi. 

25.3. Cenzorii sunt reprezentanţi ai organizaţiilor membre, cu excepţia a cel puţin unuia dintre aceştia care este contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil şi poate să nu fie membru al vreuneia dintre organizaţiile membre. 

26.1. Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege. 

26.2. Cenzorii îşi exercită personal mandatul. 

26.3. Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintă consiliului de administraţie sau adunării reprezentanţilor, după caz. 

26.4. Comisia de cenzori alege dintre membrii săi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare. 

27.1. În caz de deces, împiedicare fizică sau juridică, încercare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit după cum urmează:

a) cenzorul contabil autorizat sau expertul contabil, de către supleantul care are aceleaşi pregătire şi atestare profesională;

b) cenzorul reprezentant al unei organizaţii membre, de către supleantul desemnat de preşedintele comisiei de cenzori.

 27.2. Dacă aplicând prevederile pct. 27.1 nu se completează numărul cenzorilor prevăzut de prezentul statut, cenzorii rămaşi convoacă adunarea reprezentanţilor pentru alegerea comisiei de cenzori. 

27.3. În cazul împiedicării tuturor cenzorilor să îşi exercite mandatul încredinţat, consiliul de administraţie va convoca de urgenţă adunarea reprezentanţilor pentru alegerea comisiei de cenzori. 

28. În cazul neconvocării adunării reprezentanţilor de către consiliul de administraţie la termenele prevăzute de lege, adunarea reprezentanţilor va fi convocată de cenzori în procedură de urgenţă. 

Comisia de conciliere

29.1. Comisia de conciliere are ...32) membrii aleşi de adunarea reprezentanţilor dintre cei desemnaţi de organizaţiile membre, pentru un mandat de 4 ani. Membrii comisiei de conciliere pot fi realeşi. 

29.2. Nu pot fi aleşi membri ai comisiei de conciliere, iar dacă au fost aleşi decad din această funcţie, persoanele desemnate de organizaţiile membre dintre membrii acestora, care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) au fost condamnate pentru săvârşirea unei fapte penale sau execută o pedeapsă ca urmare a pronunţării unei condamnări penale cu suspendare, dovedită cu cazier judiciar;

b) au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau penalităţilor datorate organizaţiei membre;

c) înstrăinează terenul situat pe teritoriul organizaţiei membre. 

29.3. Membrii comisiei de conciliere aleg dintre ei un preşedinte. 

30.1. Comisia de conciliere are atribuţiile, se organizează şi funcţionează potrivit legii33). 

30.2. În cazurile în care legea nu distinge, activitatea comisiei de conciliere este reglementată de un regulament intern ce se aprobă de consiliul de administraţie. 

31.1. Comisia de conciliere, în urma depunerii unei sesizări de către una sau mai multe dintre organizaţiile membre ori de către unul dintre membrii acestor organizaţii împotriva organizaţiei din care face parte, în cazul atacării deciziei emise de comisia de conciliere a organizaţiei, stabileşte dacă s-a săvârşit o încălcare a regulamentelor interne ale federaţiei şi hotărăşte conform regulilor procedurale din propriul regulament asupra aplicării de sancţiuni. Aplicarea sancţiunii poate fi contestată în adunarea reprezentanţilor sau în faţa instanţei judecătoreşti competente. 

31.2. Sancţiunile pot consta în obligarea la plata unor sume de bani cu titlu de majorări, penalităţi şi amenzi, interdicţia de a se livra apă pentru irigaţii sau a se presta alte servicii de îmbunătăţiri funciare, mergându-se până la excluderea din federaţie. 

32.1. Organizaţiile membre pot fi excluse din federaţie pentru următoarele motive:

a) întârzieri nejustificate sau refuzul de a plăti cotizaţiile mai mult de 3 luni de la scadenţă;

b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plăti pentru daunele provocate bunurilor federaţiei;

c) refuzul de a permite accesul pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiilor membre al personalului federaţiei pentru executarea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în condiţiile stabilite de prezentul statut;

d) alte încălcări ale statutului şi regulamentelor interne ale federaţiei, stabilite prin decizie a consiliului de administraţie. 

32.3. Propunerea de excludere se înaintează comisiei de conciliere care, după audierea persoanei în cauză, emite o decizie motivată ce se va supune aprobării consiliului de administraţie. 

33. Orice litigii de natura celor stabilite de lege ca fiind de competenţa comisiei de conciliere, apărute între organizaţiile membre sau organizaţiile membre şi federaţie, se înaintează spre soluţionare instanţelor judecătoreşti numai după parcurgerea procedurii de conciliere prevăzute de prezentul statut. 

IV. Evidenţele şi controlul activităţii organizaţiei

Evidenţele şi registrele

34. Organizaţia ţine următoarele evidenţe şi registre:

a) un registru al organizaţiilor membre ale federaţiei, conţinând informaţii referitoare la dimensiunile şi amplasarea teritoriului fiecărei organizaţii. Datele din registru se actualizează la fiecare 6 luni;

b) un plan de situaţie al teritoriului federaţiei, cu poziţionarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

c) inventarul bunurilor ce constituie infrastructura de îmbunătăţiri funciare, aflate în folosinţa gratuită a federaţiei;

d) un registru al persoanelor şi organizaţiilor care nu sunt membre ale federaţiei şi care deţin terenuri sau au teritoriile situate pe teritoriul federaţiei, cărora aceasta le prestează servicii de îmbunătăţiri funciare;

e) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate federaţiei de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare sau de alţi terţi prestatori de servicii;

f) un registru al serviciilor de îmbunătăţiri funciare prestate organizaţiilor membre;

g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plătite;

h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunării reprezentanţilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere;

i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate de federaţie cu terţii;

j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor executate la infrastructura de îmbunătăţiri funciare, gestionat de organizaţie. 

35. Federaţia organizează şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare. 

Auditul financiar

36.1. Situaţiile financiare anuale ale federaţiei se supun auditului financiar efectuat de către auditori financiari externi independenţi, potrivit legii. 

36.2. Federaţia depune la Oficiul de reglementare o situaţie a veniturilor anuale, care va conţine informaţii privind suprafaţa de teren deţinută în proprietate, în administrare ori folosinţă potrivit legii de membrii organizaţiilor membre şi de alte persoane sau organizaţii care nu au calitatea de membru al federaţiei, precum şi o copie a situaţiilor financiare auditate la Oficiul de reglementare şi la organul financiar local. 

36.3. Membrii consiliului de administraţie răspund potrivit legii de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct. 36.2, în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, de prezentarea oricăror documente sau înregistrări solicitate de Oficiul de reglementare, precum şi de aplicarea măsurilor de remediere propuse de Oficiul de reglementare în cazul constatării unor încălcări ale legii. 

37. Federaţia va constitui fondurile de rezervă prevăzute de lege. 

V. Dizolvarea, lichidarea, reorganizarea şi modificarea statutului federaţiei

38.1. Cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor deţinute de organizaţiile membre, consiliul de administraţie poate hotărî dizolvarea federaţiei în următoarele cazuri:

a) imposibilitatea desfăşurării activităţilor pentru care a fost constituită;

b) apariţia unei situaţii care face ca existenţa federaţiei să nu mai fie necesară;

c) imposibilitatea constituirii adunării reprezentanţilor sau a consiliului de administraţie, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau constituite;

d) instituirea incapacităţii de plată constatate prin decizie a consiliului de administraţie sau a instanţei judecătoreşti competente. 

38.2. Decizia consiliului de administraţie de dizolvare a federaţiei cuprinde şi numirea a doi sau mai mulţi lichidatori. Decizia de dizolvare se comunică şi se publică potrivit legii. 

38.3. După încheierea procesului de lichidare, consiliul de administraţie va hotărî asupra utilizării, distribuirii sau valorificării activelor rămase, cu avizul prealabil al Oficiului de reglementare. 

38.4. Activele rămase, inclusiv infrastructura de îmbunătăţiri funciare, aflate în proprietatea federaţiei, se vor vinde prin licitaţie publică sau, după caz, pot fi transmise către alte federaţii, potrivit următoarei proceduri:

a) după adoptarea hotărârii de dizolvare, lichidatorii vor prelua activele aflate în patrimoniul federaţiei printr-un protocol semnat cu consiliul de administraţie;

b) în cazul în care datoriile federaţiei depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor pe care federaţia le are asupra altor debitori, se va face publicitate pentru scoaterea la vânzare prin licitaţie a activelor aflate în proprietatea federaţiei şi se va organiza licitaţia propriu-zisă;

c) în cazul în care datoriile federaţiei nu depăşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor, se vor adresa federaţiilor care au teritorii învecinate cereri de participare la preluare în proprietate sau în folosinţă a activelor şi a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

d) în cazul lipsei de interes din partea vreunei federaţii cu teritoriul învecinat, activele se vor vinde prin licitaţie publică. 

39.1. Federaţia poate fuziona, în condiţiile legii, cu alte federaţii prin decizie a consiliului de administraţie adoptată cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor deţinute de membrii prezenţi. 

39.2. Cu aceeaşi majoritate de voturi prevăzută la pct. 39.1, federaţia poate transmite, în condiţiile legii, o parte din activităţile sale, activele utilizate pentru desfăşurarea acestor activităţi, precum şi o parte din numărul membrilor săi unei alte federaţii şi se poate diviza în mai multe federaţii, putând să îşi completeze şi să îşi modifice statutul prin acte adiţionale. 

VI. Dispoziţii finale

40. Prezentul statut se completează cu dispoziţiile Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor metodologice de aplicare a acestor legi. 

41. Statutul a fost redactat în ..... exemplare, din care ..... exemplare revin federaţiei. 

 

Organizaţiile membre ale federaţiei ........................34)