Hotărârea Guvernului nr. 1621/2003

M. Of. nr. 56 din 23 ianuarie 2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 11 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum și al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. − (1) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București se organizează și va funcționa ca persoană juridică română, în baza Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum și ale prezentei hotărâri, în coordonarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

(2) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București are sediul în municipiul București, bd. Mareșal Averescu nr. 8−10, sectorul 1.

(3) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică−ICI București funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în regim economic.

Art. 2. − Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări științifice și dezvoltări tehnologice în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, suport al dezvoltării societății informaționale. Institutul desfășoară activități de informatizare a administrației publice, a sectoarelor economiei naționale și a societății în ansamblu, precum și activități de formare și specializare profesională în domeniul său de activitate, de comerț interior, operațiuni export-import, producție, marketing, prestări de servicii cu valoare adăugată în domeniul tehnologiilor și comunicației de date.

Art. 3. − Structura organizatorică a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București se aprobă, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației.

Art. 4. − Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București poate avea în structură sub unități cu sau fără personalitate juridică, departamente, secții, laboratoare, poate dobândi calitatea de asociat sau de acționar fondator în cadrul altor societăți comerciale ori structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

Art. 5. − (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a construcțiilor, anexelor și a terenului aferent, aflate în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București, situat în municipiul București, bd. Mareșal Averescu nr. 8−10, sectorul 1, identificat potrivit anexei nr. 1.

(2) Se aprobă trecerea din domeniul privat al statului în proprietatea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București, cu titlu gratuit, a imobilului prevăzut la alin. (1).

(3) Protocolul de predare-preluare, cu titlu gratuit, a construcțiilor, anexelor și a terenului aferent se va încheia între Ministerul Finanțelor Publice și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București, în termen de 30 de zile de la data publicării intrării în vigoare a hotărârii.

Art. 6. − Patrimoniul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică − ICI București, format din baza materială stabilită pe baza situației patrimoniului de la data de 30 iunie 2003, împreună cu construcțiile, anexele și terenul aferent, este în sumă totală de 69.587.659 mii lei.

Art. 7. − Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, în calitate de minister coordonator, va cuprinde în bugetul său fondurile necesare realizării unor investiții, dotări, aparatură, echipamente și instalații.

Art. 8. − Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 9. − Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 936/1998 privind înființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 29 decembrie 1998, cu modificările ulterioare.

Art. 10. − Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației,

Dan Nica

Ministrul educației, cercetării și tineretului,

Alexandru Athanasiu

Ministrul finanțelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

București, 23 decembrie 2003.

Nr. 1.621.

 

ANEXA Nr. 1

B U N U R I L E   A F L A T E   Î N   P A T R I M O N I U

1. Bunuri din patrimoniul public al statului, care, potrivit art. 27 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, sunt inalienabile

− Nu este cazul

2. Datele de identificare a imobilului care se trece din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București în domeniul privat al statului și care se transmite cu titlu gratuit în patrimoniul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică

la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

care se transmite

Municipiul București, bd. Mareșal Averescu nr. 8−10, sectorul 1

Ministerul Finanțelor Publice

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București

Suprafața construită și desfășurată = 7.874,42 m2

Suprafața totală a terenului = 3.976,5 m2

 

ANEXA Nr. 2

R E G U L A M E N T U L

de organizare și funcționare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − (1) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică − ICI București, denumit în continuare institutul național, este înființat în scopul desfășurării activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul specific de activitate.

(2) Institutul național contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului specific, potrivit prezentei hotărâri, și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin programele naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

Art. 2. − (1) Obiectul de activitate al institutului național cuprinde în principal:

A. Activități de cercetare-dezvoltare:

a) cercetări fundamentale, de bază, pentru diferite domenii ale tehnologiei informației și comunicației de date;

b) cercetare avansată și aplicată în informatică;

c) diseminarea rezultatelor cercetării în informatică;

d) elaborarea de produse și sisteme informatice pentru diverse domenii de utilizare, cu prioritate pentru sectorul public;

e) elaborarea de propuneri de metodologii și standarde în domeniul tehnologiei informației și comunicației de date și al produselor și serviciilor asociate acestora, armonizate cu reglementările Uniunii Europene;

f) livrarea de sisteme „la cheie”, dezvoltate pe baza cerințelor beneficiarilor;

g) dezvoltarea de software de aplicație, cu înalte caracteristici de generalizare;

h) dezvoltarea, în comun cu alte firme, a unor produse software de aplicație;

i) administrarea Rețelei Naționale de Calculatoare (RNC);

j) dezvoltarea și implementarea de rețele utilizator de calculatoare;

k) elaborarea de studii de diagnoză și prognoză privind dezvoltarea domeniului;

l) evaluarea de soluții, proiecte și sisteme informatice;

m) urmărirea transformării societății informaționale în societatea cunoașterii, prin promovarea dezvoltării vectorilor care asigură această trecere;

n) participarea la realizarea lucrărilor de cercetare dezvoltare-inovare în cadrul Spațiului de Cercetare European, al colaborării cu alte țări pe linia academiilor de știință, a unor organisme internaționale și a unor institute similare ca profil.

B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare:

a) asistență tehnică, consultanță în domeniul său de activitate;

b) asistență tehnică la implementarea de software în institut sau la alte firme, informare și documentare în informatică;

c) organizarea și gestionarea Bibliotecii naționale de programe;

d) activități de producție și servicii în vederea susținerii cercetării și dezvoltării tehnologice în domeniul tehnologiei informației și comunicației de date, precum și expoziții de profil.

C. Activități de formare și de specializare profesională în domeniul propriu de activitate:

a) formarea și specializarea personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare;

b) pregătire profesională și specializare de nivel mediu în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor de date;

c) pregătire profesională la nivel postuniversitar prin școli postuniversitare, cursuri postuniversitare, studii aprofundate și altele asemenea, în colaborare cu unități de învățământ în domeniul propriu de activitate.

D. Activități de editare și tipărire a publicațiilor de specialitate;

a) cataloage cu fișe de prezentare a rezultatelor cercetării în domeniu;

b) buletine de informare;

c) studii, rapoarte, sinteze, cursuri tematice și alte publicații în domeniu.

E. Activități de transfer tehnologic și valorificare a rezultatelor cercetării:

a) transfer tehnologic al rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informației și comunicației de date;

b) valorificarea rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informației și comunicației de date;

c) organizări și participări la expoziții și manifestări tehnico-științifice interne și internaționale;

d) activități de cooperare tehnico-științifică internațională.

F. Activități de comerț intern și activități de import export, potrivit legii, exclusiv pentru realizarea obiectului său de activitate.

G. Activități de cercetare-dezvoltare privind apărarea națională în domeniul tehnologiilor informației și comunicației de date.

(2) Obiectul de activitate al institutului național, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002, este constituit din următoarele activități:

Domeniul principal de activitate

731 − cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale

Activitatea principală

7310 − cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale

Activități secundare:

a) 7221 − editare de programe;

b) 7222 − consultanță și furnizare de alte produse software;

c) 6420 − telecomunicații (asigurarea accesului la Internet);

d) 7210 − consultanță în domeniul echipamentelor de calcul (hardware);

e) 7230 − prelucrarea informatică a datelor;

f) 7240 − activități legate de bazele de date;

g) 7260 − alte activități legate de informatică;

h) 9251 − activități ale bibliotecilor și arhivelor;

i) 8042 − alte forme de învățământ;

j) 5184 − comerț cu ridicata cu calculatoare, echipa mente periferice și software;

k) 5248 − comerț cu amănuntul, în magazine specializate, cu alte produse n.c.a. (calculatoare și software standard, echipament de telecomunicații);

l) 3002 − fabricarea calculatoarelor și a altor echipa mente electronice;

m) 7250 − întreținerea și repararea mașinilor de birou, de contabilizat și a calculatoarelor;

n) 2211 − editarea cărților;

o) 2213 − editarea revistelor și periodicelor.

(3) În cadrul obiectului său de activitate institutul național poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională sau poate desfășura și alte activități conexe, cu aprobarea ministerului coordonator și cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

CAPITOLUL III

Patrimoniul

Art. 3. − (1) Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică și privată a statului administrate de institutul național, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

(2) Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obținute în baza derulării unor contracte finanțate din fonduri publice, aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă, și ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-au stabilit alte clauze. Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obținute în baza derulării unor contracte finanțate din fonduri private, precum și rezultatele obținute din activități desfășurate în asociere în participațiune sau în entități cu personalitate juridică născute în urma altor forme de asociere, precum cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă.

(3) Administrarea, înregistrarea în evidența contabilă a institutului național, precum și înstrăinarea, închirierea sau concesionarea și casarea rezultatelor cercetărilor oținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice se fac potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003.

(4) În exercitarea drepturilor sale, institutul național posedă și folosește bunurile aflate în patrimoniul său și, după caz, dispune de acesta în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

(5) Institutul național poate efectua prestări de servicii, activități de producție sau comerț prin asociere în participațiune, asociere în condițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau sub forma grupurilor de interese, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării.

(6) Patrimoniul institutului național poate fi modificat în condițiile legii, activele acestuia putând face obiectul operațiunilor de concesionare, închiriere, asociere în participațiune sau aport în natură la capitalul social al unei societăți comerciale la care institutul național este acționar sau asociat.

(7) Baza materială a institutului național este de drept proprietatea acestuia.

Institutul național deține în proprietate un patrimoniu propriu în valoare de 69.587.659 mii lei, care include și valoarea terenurilor și clădirilor aferente, transferate din domeniul public al statului în proprietatea sa, astfel:

* imobilizări corporale 56.214.733 mii lei,

* imobilizări necorporale 1.560.540 mii lei,

* imobilizări financiare 56.203 mii lei,

* active circulante 11.756.183 mii lei.

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică și funcțională

Art. 4. − (1) Institutul național poate avea în structură subunități, cu sau fără personalitate juridică, departamente, secții, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

(2) Structura organizatorică a institutului național se aprobă prin ordin al conducătorului organului administrației publice coordonator, denumit în continuare ministru coordonator, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, și cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la alin. (1), și următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil, compartimentul de audit și control financiar, compartimentul de diseminare a informațiilor, relații publcie și mass-media.

(3) În funcție de specificul activității, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unități din țară sau din străinătate.

CAPITOLUL V

Organele de conducere

Art. 5. − Conducerea institutului național este asigurată de:

a) consiliul de administrație;

b) comitetul de direcție;

c) directorul general.

Art. 6. − Orientarea și coordonarea activității tehnico-științifice din cadrul institutului național sunt asigurate de consiliul ștințific.

Art. 7. − (1) Relațiile dintre subunitățile aflate în structura institutului național, precum și relațiile acestora cu terții sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului național, cu avizul consiliului de administrație.

(2) Conducătorii subunităților din structura institutului național răspund în fața consiliului de administrație și a directorului general de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de aceștia.

Consiliul de administrație

Art. 8. − (1) Consiliul de administrație al institutului național este format din 9 membri, cetățeni români, numiți prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autorității de la care aceștia provin, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit.

(2) Din consiliul de administrație fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului național, care este președintele consiliului de administrație;

b) președintele consiliului științific al institutului național;

c) un reprezentant al autorității de stat pentru cercetare dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale;

f) un reprezentant al ministerului coordonator, după caz.

(3) Ceilalți membri ai consiliului de administrație sunt specialiști din domeniu, propuși de ministerul coordonator.

(4) Revocarea membrilor consiliului de administrație se face de același organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Art. 9. − (1) Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajat la instituția sau unitatea de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfășurată în calitate de membri ai consiliului de administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație lunară stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului național.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale institutelor naționale și nu pot participa în aceeași calitate la alte unități cu care institutul național are relații contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administrație cei care, personal, soțul/soția ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la alte unități cu același profil sau cu care institutul național se află în relații comerciale directe.

Art. 10. − (1) Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de dezvoltare a institutului național, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național, înființarea, desființarea și comasarea de subunități din structura acestuia;

c) analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează și avizează bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institutul național în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul național și aprobă măsuri pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru al bugetului de venituri și cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investițiile care urmează a fi realizate de institutul național;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului național, în condițiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 și stabilește modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilităților în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile și comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului național.

(2) Consiliul de administrație exercită orice alte atribuții stabilite, potrivit prevederilor legale.

Art. 11. − Consiliul de administrație își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, avizat de ministerul coordonator. Acesta hotărăște în problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.

Art. 12. − (1) Consiliul de administrație se întrunește de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului național o cer, la convocarea președintelui sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administrație.

(2) Dezbaterile consiliului de administrație sunt conduse de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședintele ales de către membrii acestuia.

Art. 13. − (1) Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această condiție, ședința consiliului de administrație poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeași ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administrație se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Art. 14. − La ședințele consiliului de administrație participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Art. 15. − Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 16. − (1) Membrii consiliului de administrație sunt răspunzători, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului național.

(2) Membrii consiliului de administrație care s-au abținut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul național nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de ședințe al consiliului de administrație și dacă au anunțat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administrație care nu respectă prevederile art. 9 alin. (3) și (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului național ca urmare a acestui fapt.

Art. 17. − În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administrație prezintă ministerului coordonator un raport asupra activității desfășurate în anul precedent și asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 18. − Secretariatul consiliului de administrație este asigurat de institutul național. Atribuțiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a consiliului de administrație.

Comitetul de direcție

Art. 19. − (1) Conducerea operativă a institutului național este asigurată de un comitet de direcție compus din directorul general și conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului național.

(2) La ședințele comitetului de direcție participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Art. 20. − (1) Comitetul de direcție exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor propuse de directorul general și aprobate de consiliul de administrație.

(2) Comitetul de direcție stabilește acțiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului național;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri și cheltuieli;

d) programul de investiții;

e) sistemul de asigurare a calității;

f) alte obligații.

Art. 21. − Comitetul de direcție se întrunește decadal și ori de câte ori interesele institutului național o impun, la convocarea directorului general.

Art. 22. − (1) La nivelul subunităților din cadrul institutului național se organizează și funcționează comitetul de conducere, care își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare aprobat de Consiliul de administrație al institutului național și este prezidat de directorul subunității respective. Comitetul de conducere este compus din directorul subunității și conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a subunității respective.

(2) Comitetul de conducere exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor stabilite de directorul general al institutului național și aprobate de consiliul de administrație.

Directorul general

Art. 23. − (1) Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general numit, pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecție organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în funcție de performanțele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea și eliberarea din funcție a directorului general se fac prin ordin al ministrului coordonator.

Art. 24. − Directorul general are, în principal, următoarele atribuții și responsabilități:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului național în relațiile cu celelalte organe, organizații și agenți economici, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate;

b) stabilește atribuțiile, competențele și relațiile la nivelul subunităților și departamentelor institutului național, precum și relațiile acestora cu terții, cu avizul consiliului de administrație;

c) propune consiliului de administrație modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național;

d) numește directorii și conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului național, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcție, și îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administrație;

e) angajează și concediază personalul institutului național, conform prevederilor legale și ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului național și a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de direcție; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri și urmărește, prin compartimentele proprii specializate, realizarea operațiunilor de comerț interior și de import-export;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) are atribuții și răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului național de la bugetul de stat;

k) poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului național;

l) exercită orice alte atribuții ce îi sunt delegate de consiliul de administrație.

Consiliul științific

Art. 25. − (1) Consiliul științific este format din 9 până la 15 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului național care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul științific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite, cu capacitate de sinteză și de prospectare în domeniu, din cadre didactice din învățământul superior, membri ai Academiei Române, care lucrează sau au lucrat în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București, directori ai acestuia care s-au remarcat prin realizări deosebite. Membrii consiliului științific sunt aleși pentru o perioadă de 4 ani, prin vot secret, de către cadrele cu studii superioare din institutul național.

(3) Din consiliul științific fac parte de drept directorul general și directorul științific al institutului național.

(4) Consiliul științific este condus de un președinte și un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific.

(5) Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administrație.

Art. 26. − Atribuțiile principale ale consiliului științific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare a domeniului și la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare științifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administrație programul anual de cercetare-dezvoltare și inovare al institutului național;

d) avizează hotărârile consiliului de administrație care implică politica de cercetare a institutului național și a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfecționarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează și coordonează desfășurarea manifestărilor cu caracter științific;

g) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific;

h) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în țară și în străinătate.

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri și cheltuieli și execuția acestuia.

Relații financiare

Art. 27. − (1) Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de profit și pierdere potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

(2) Bilanțul contabil anual se aprobă de către ministerul coordonator, în condițiile legii.

Art. 28. − (1) Veniturile și cheltuielile institutului național se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar.

(2) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește pe baza indicatorilor de performanță stabiliți de ministerul coordonator și se aprobă prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Art. 29. − Institutul național determină anual volumul de venituri de realizat și de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 30. − (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale și prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli stabilit, potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al ministrului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 31. − (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului național nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite bancare peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.

Art. 32. − (1) Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și din credite bancare, precum și din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii.

(2) Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri și cheltuieli fondurile necesare realizării unor investiții, dotări, achiziționării de aparatură, echipamente și instalații pentru institut.

(3) Execuția investițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 33. − (1) Operațiunile de încasări și plăți ale institutului național se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.

(2) Institutul național poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin acte normative în vigoare.

(3) Institutul național poate efectua operațiuni de comerț exterior aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitățile bancare specializate, cu sediul în România.

Art. 34. − Institutul național își va organiza controlul financiar preventiv propriu și auditul financiar, potrivit legii.

CAPITOLUL VII

Reglementarea litigiilor

Art. 35. − Litigiile institutului național cu persoane fizice sau persoane juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor judecătorești române de drept comun.

CAPITOLUL VIII

Dispoziții finale

Art. 36. − Statutul de institut național de cercetare se reînnoiește prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau în momentul modificării obiectului de activitate al institutului național.