Hotărârea Guvernului nr. 1553/2004 – Republicare *)

M. Of. nr. 695 din 30 septembrie 2011

 

HOTĂRÂREA GUVERNULUI

privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor 

 

Art. 1. – Prezenta hotărâre are ca scop încetarea activităților și practicilor ilicite prevăzute de actele normative cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea creșterii gradului de protecție a intereselor colective ale consumatorilor și îmbunătățirii raporturilor juridice dintre consumatori și operatorii economici. 

Art. 2. – În sensul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) practică ilicit㠖 orice acțiune sau inacțiune prin care sunt încălcate dispozițiile actelor normative prevăzute în anexă și care afectează interesele colective ale acestora;

b) interes colectiv – scopul, a doi sau mai mulți consumatori, care urmărește recunoașterea unui drept prevăzut de lege;

c) autorități competente – autoritățile publice abilitate prin actele normative în vigoare să supravegheze și să sancționeze cazurile de încălcare a drepturilor consumatorilor;

d) organizații abilitate – organizații neguvernamentale ale consumatorilor, abilitate de lege în scopul introducerii de acțiuni în justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor colective legitime ale consumatorilor împotriva faptelor ilicite, ale căror drepturi și obligații sunt reglementate de art. 30 și 37 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

Art. 3. – (1) Autoritățile competente în primirea și soluționarea petițiilor ce sunt formulate de către consumatori prin intermediul organizațiilor abilitate, referitoare la săvârșirea de fapte ilicite prin care sunt afectate interesele colective ale consumatorilor, sunt prevăzute în anexă. 

(2) Soluționarea sesizărilor cu privire la săvârșirea unor fapte ilicite se realizează potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002. 

(3) În cadrul termenului de soluționare a sesizărilor, autoritățile competente vor dispune, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în cazuri temeinic justificate, măsurile și/sau sancțiunile contravenționale prevăzute de actele normative cuprinse în anexă, în vederea încetării, limitării ori înlăturării efectelor produse prin practica ilicită, în regim de urgență, după caz, în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data primirii sesizării. 

(4) Nerespectarea măsurilor dispuse de autoritățile competente se sancționează conform dispozițiilor actelor normative care reglementează domeniul de activitate încălcat prin practica ilicită. 

(5) În vederea încetării, limitării sau înlăturării efectelor produse printr-o practică ilicită, informarea consumatorilor se va realiza ori de câte ori se impune, prin orice mijloc de informare a opiniei publice. Modalitatea de informare se va concretiza prin publicarea deciziei autorității publice, în tot sau în parte, și stabilirea modului în care urmează să se realizeze ori prin publicarea, pe cheltuiala contravenientului, a unuia sau mai multor anunțuri rectificative, cu fixarea conținutului și a modului de difuzare și/sau publicare. 

Art. 4. – Prezenta hotărâre se aplică numai cu respectarea dispozițiilor dreptului internațional privat în ceea ce privește legea aplicabilă, fiind incidente fie dispozițiile legale din statul membru în care a fost săvârșită practica ilicită, fie dispozițiile legale existente în statul membru în care s-au produs efectele faptei ilicite. 

Art. 5. – (1) În cazul în care interesele colective ale consumatorilor dintr-un stat membru al Uniunii Europene sunt lezate prin fapte ilicite săvârșite pe teritoriul României sau autorul acestora își are sediul în România, organizațiile abilitate din acel stat au posibilitatea de a sesiza autoritățile competente din România în preluarea și soluționarea sesizărilor. Sesizarea va fi însoțită de lista întocmită de Comisia Europeană și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cuprinzând organizațiile abilitate din acel stat, fapt ce face dovada capacității lor de a sesiza autoritățile competente. 

(2) În vederea stopării activităților și practicilor ilicite îndreptate împotriva intereselor colective ale consumatorilor, survenite la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la solicitarea organizațiilor abilitate din România, lista cuprinzând numele și scopul acestor organizații va fi comunicată Comisiei Europene. 

Art. 6. – (1) O organizație abilitată a unui stat membru al Uniunii Europene, care reprezintă interesele colective ale consumatorilor lezate de către un operator economic din România, înainte de a sesiza autoritatea competentă cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor pentru dispunerea măsurilor impuse în vederea stopării practicii ilicite, se va adresa persoanei care se face vinovată de săvârșirea faptei ilicite, precum și organizației abilitate din România, potrivit prezentei hotărâri, pentru încetarea practicilor ilicite. 

(2) Organizațiile abilitate din România, cuprinse în lista întocmită de Comisia Europeană și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și care reprezintă interesele colective ale consumatorilor români lezate de către un operator economic din România, înainte de a sesiza autoritatea competentă cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor, pentru dispunerea măsurilor impuse în vederea stopării practicilor ilicite, se va adresa persoanei care se face vinovată de săvârșirea faptei ilicite. 

(3) În situația în care practica ilicită nu încetează în termen de 14 zile calendaristice de la data la care s-a adresat persoanei care se face vinovată de săvârșirea faptei ilicite, organizația respectivă al cărei interes colectiv a fost vătămat se va adresa autorității competente cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor, stabilită prin actele normative prevăzute în anexă. 

Art. 7. – Prevederile prezentei hotărâri nu îngrădesc dreptul consumatorilor de a formula plângeri și sesizări în apărarea intereselor lor individuale și nici dreptul asociațiilor de protecție a consumatorilor de a acționa potrivit prevederilor legale în vigoare. 

Art. 8. – Dispozițiile privind publicitatea și teleshoppingul din domeniul de competență al autorităților publice care nu sunt în subordinea Guvernului și care aduc atingere intereselor colective ale consumatorilor pot fi reglementate prin act administrativ al conducătorului autorității respective, în vederea creșterii gradului de protecție a intereselor colective ale consumatorilor. 

Art. 9. – Prezenta hotărâre transpune Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L110/30 din 1 mai 2009. 

Art. 10. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. 

 

ANEXĂ

 

Actele normative care intră sub incidența prevederilor art. 1

 

Nr.

crt.

Dispozițiile legale

Autoritățile publice competente

1. 

Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările ulterioare

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

2. 

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, republicată, cu modificările ulterioare

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

• autoritățile administrației publice locale

3. 

Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată

• Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

• Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

• Ministerul Administrației și Internelor

4. 

Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare

• Consiliul Național al Audiovizualului

• Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații

5. 

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare

• Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale

6. 

Ordonanța Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicată

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

• Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

7. 

Ordonanța Guvernului nr. 130/2000 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță, republicată, cu modificările ulterioare

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

8. 

Ordonanța Guvernului nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spațiilor comerciale, republicată

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

9. 

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosință pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spații de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanță, a contractelor de revânzare, precum și a contractelor de schimb

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

• Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

10. 

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

11. 

Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

12. 

Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

13. 

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

 



*) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 795/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.553/2004 privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2011, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Hotărârea Guvernului nr. 1.553/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 5 octombrie 2004 și a mai fost modificată și completată prin: 

– Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2005 pentru abrogarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 5 ianuarie 2006; 

– Hotărârea Guvernului nr. 957/2008 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.553/2004 privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 29 august 2008; 

– Hotărârea Guvernului nr. 404/2010 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.553/2004 privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17 mai 2010.