Hotărârea Guvernului nr. 1437/2004

M. Of. nr. 872 din 24 septembrie 2004

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului

 

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Comisia pentru protecţia copilului, denumită în continuare Comisia, prevăzută la art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, este organul de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

Art. 2. – (1) Comisia are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi, după caz, orientarea şcolară a acestora;

b) stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor, în condiţiile legii;

c) reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie, precum şi încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor, pe baza sesizării direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare Direcţia;

d) revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist;

f) soluţionează plângerile adresate de copii, în măsura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii;

g) promovează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde;

h) informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copil pe durata măsurii plasamentului;

i) stabileşte, în condiţiile legii, cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul.

(2) Comisia îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Art. 3. – (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Comisia emite hotărâri.

(2) În exercitarea atribuţiilor privind încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi orientarea şcolară a acestora, Comisia eliberează certificate de încadrare a copilului într-un grad de handicap şi certificate de expertiză şi orientare şcolară/profesională, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

(3) Comisia eliberează certificatul de expertiză şi orientare şcolară/profesională şi pentru tânărul cu dizabilităţi care a împlinit vârsta de 18 ani şi care a depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta corespunzătoare clasei de şcolarizare.

Art. 4. – (1) Înfiinţarea şi componenţa Comisiei se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, la propunerea secretarului general al judeţului, respectiv a secretarului sectorului municipiului Bucureşti, potrivit legii.

(2) Modificarea componenţei Comisiei se aprobă în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 5. – (1) Comisia este alcătuită din 7 persoane şi are următoarea componenţă:

a) preşedinte – secretarul general al judeţului, respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti;

b) vicepreşedinte – directorul general al Direcţiei. Acesta poate delega atribuţiile care îi revin directorului general adjunct care coordonează activităţile de protecţie a drepturilor copilului;

c) 5 membri.

(2) Membrii Comisiei sunt:

a) un medic specialist pediatru, desemnat de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) un psihopedagog cu experienţă în educaţia specială, desemnat de inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

c) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie;

d) reprezentantul direcţiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale;

e) un reprezentant al organismelor private acreditate, propus de secretarul general al judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.

Art. 6. – (1) Nu pot fi membri în Comisie specialiştii care realizează evaluarea complexă a copilului şi nici reprezentanţii organismelor private care nu mai sunt acreditate, în condiţiile legii.

(2) Membrii Comisiei reprezintă instituţiile care i-au desemnat şi au obligaţia ca, în toate deciziile care se iau, să urmărească exclusiv interesul superior al copilului.

Art. 7. – (1) Comisia se întruneşte bilunar în şedinţe ordinare şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare.

(2) Comisia este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi.

(3) Convocarea şedinţelor se face de către preşedinte, iar în absenţa acestuia, de către vicepreşedinte. Convocarea se face în scris cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei şi cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi a acesteia.

(4) Prezenţa membrilor Comisiei la şedinţă este obligatorie. În cazul în care un membru al Comisiei absentează de la şedinţe de două ori consecutiv, fără motive temeinice, consiliul judeţean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, va fi cel care va propune sancţionarea celui în cauză. Punerea în aplicare a sancţiunii se va face de către instituţia din care face parte cel sancţionat.

Art. 8. – În vederea exercitării atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, secretarul general al judeţului, respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti, are următoarele obligaţii:

a) solicită şefilor serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să îşi desemneze reprezentanţi pentru a fi propuşi ca membri ai Comisiei. Pot fi membri ai Comisiei numai reprezentanţii desemnaţi care sunt specialişti angajaţi ai instituţiilor respective, cu studii superioare în domeniul ştiinţelor socioumane, ale căror integritate morală şi experienţă profesională oferă garanţii corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în cadrul Comisiei;

b) propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, nominalizarea unui membru al Comisiei dintre reprezentanţii organismelor private acreditate în condiţiile legii, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Poate fi propus ca membru în Comisie numai reprezentantul organismului privat care are studii superioare socioumane şi care nu desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice locale sau centrale. Reprezentarea organismelor private acreditate va fi asigurată prin rotaţie pentru o perioadă de un an;

c) întocmeşte proiectul de hotărâre privind înfiinţarea şi componenţa Comisiei, pe care îl supune aprobării consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;

d) verifică şi răspunde de îndeplinirea de către membrii Comisiei a condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, modificarea componenţei Comisiei în cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Art. 9. – (1) Comisia competentă să soluţioneze cazurile privitoare la copiii care necesită o măsură de protecţie specială este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.

(2) Comisia soluţionează cazul în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării de către Direcţie a sesizării cu privire la cauza respectivă.

(3) În faţa Comisiei vor fi chemaţi părinţii, copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreşte să îi fie dat în plasament copilul, precum şi orice persoane care pot da relaţii în cauză.

(4) Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc de către Comisie numai atunci când există acordul părinţilor, precum şi consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimate în faţa membrilor Comisiei.

(5) Şedinţele Comisiei nu sunt publice. Comisia poate admite să fie de faţă şi alte persoane decât cele chemate, dacă apreciază că prezenţa lor este utilă.

(6) Pentru soluţionarea cazurilor este obligatorie prezentarea proiectului planului individualizat de protecţie şi a raportului referitor la ancheta psihosocială a copilului de către specialistul Direcţiei care a instrumentat cauza. Raportul va cuprinde date privind personalitatea, starea fizică şi mentală a copilului, antecedentele acestuia, condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit, orice alte date referitoare la creşterea şi la educarea copilului, care pot folosi Comisiei în soluţionarea cauzei, propunerea unei măsuri de protecţie specială a copilului, precum şi poziţia acestuia cu privire la măsura propusă.

(7) Dosarul copilului va cuprinde, de asemenea, planul de servicii care a fost întocmit de serviciul public de asistenţă socială, punctul de vedere al autorităţilor locale şi al structurilor comunitare consultative în legătură cu necesitatea luării unei măsuri de protecţie specială.

(8) În cazul copilului cu dizabilităţi, dosarul acestuia include şi raportul de evaluare complexă, precum şi planul de recuperare. Structura-cadru a planului de recuperare a copilului cu dizabilităţi este prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 10. – (1) Hotărârea Comisiei este executorie.

(2) Hotărârea se comunică părinţilor, persoanei sau familiei, asistentului maternal ori serviciului de tip rezidenţial căruia i-a fost dat în plasament copilul, copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, direcţiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Direcţiei ori, după caz, organismului privat acreditat, primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază domiciliază părinţii, precum şi organelor financiare competente, dacă s-a stabilit plata unei contribuţii în sarcina părinţilor.

(3) Hotărârile Comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării fiind soluţionate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004.

Art. 11. – (1) Comisia poate hotărî plasamentul copilului în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care funcţionează Comisia, dacă interesul superior al copilului o impune, cu avizul favorabil al Comisiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), Comisia competentă să ia hotărârea prezintă Comisiei al cărei aviz este cerut toate informaţiile pertinente pe care le deţine, referitoare la soluţionarea cazului, precum şi motivul care impune luarea hotărârii propuse.

(3) Comisia al cărei aviz este cerut este obligată să comunice celeilalte Comisii hotărârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile de la primirea solicitării şi a informaţiilor prevăzute la alin. (2). Respingerea solicitării de eliberare a avizului poate fi întemeiată numai pe protejarea interesului superior al copilului.

(4) În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (3), avizul favorabil al Comisiei este prezumat.

(5) În situaţia înlocuirii plasamentului dispus la o persoană sau familie, la un asistent maternal ori serviciu de tip rezidenţial, care are domiciliul sau, după caz, sediul pe altă rază administrativ-teritorială decât cea în care funcţionează Comisia care a stabilit iniţial plasamentul copilului, competenţa înlocuirii măsurii revine acestei Comisii.

(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), înlocuirea se dispune la sesizarea Direcţiei în a cărei rază teritorială are domiciliul sau sediul persoana fizică ori juridică ce are în plasament copilul şi care are obligaţia monitorizării acestei măsuri.

Art. 12. – (1) Lucrările de secretariat ale Comisiei sunt asigurate de un secretariat care funcţionează în cadrul Direcţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Secretariatul Comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziţie a directorului general al Direcţiei.

Art. 13. – (1) Secretariatul Comisiei este obligat să înregistreze cererile adresate de către copii în legătură cu procedurile în faţa Comisiei şi să le aducă la cunoştinţă modul în care au fost soluţionate.

(2) Cererea unui copil, care nu a împlinit vârsta de 10 ani, de a fi ascultat nu poate fi refuzată de către Comisie decât motivat.

Art. 14. – (1) Convocarea persoanelor chemate în faţa Comisiei pentru soluţionarea cazurilor privind copiii se face de către secretarul Comisiei.

(2) Convocarea se face în scris şi se comunică persoanei interesate prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, transmisă cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei, însoţită de procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare. În situaţii excepţionale, convocarea se poate face şi telefonic.

(3) În cazul în care procedura de convocare prevăzută la alin. (2) nu poate fi îndeplinită, convocarea se poate face prin afişare la sediul Comisiei, precum şi la sediul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei. În acest caz secretarul Comisiei întocmeşte procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare prin afişare, care va fi semnat şi de reprezentantul primăriei la care se afişează convocarea.

(4) Confirmările de primire a scrisorilor recomandate, precum şi procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistrează într-un registru special de evidenţă a convocărilor de către secretarul Comisiei.

(5) Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se acoperă în cazul prezentării persoanei interesate în faţa Comisiei la data şedinţei. În acest caz prezentarea persoanei interesate se consemnează în procesul-verbal al şedinţei şi se înregistrează de către secretarul Comisiei în registrul special de evidenţă a convocărilor, cu menţiunea "prezentat în faţa Comisiei“.

Art. 15. – (1) Şedinţele Comisiei au loc în spaţii special amenajate, care să asigure confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la copil, care sunt prezentate Comisiei, respectarea demnităţii clienţilor care se prezintă în faţa Comisiei, precum şi a confidenţialităţii dezbaterilor membrilor Comisiei.

(2) Amenajarea spaţiilor, inclusiv a sălilor de aşteptare aferente, se asigură de către Direcţie.

Art. 16. – (1) Şedinţele Comisiei sunt conduse de către preşedintele acesteia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. La şedinţe participă în mod obligatoriu secretarul Comisiei, fără drept de vot. Pot participa la şedinţele Comisiei şi alte persoane invitate de preşedinte, de vicepreşedinte sau de unul dintre membrii Comisiei, cu acordul membrilor acesteia.

(2) În timpul şedinţei Comisiei soluţionarea cazului privind copilul cuprinde următoarele etape:

a) prezentarea de către secretarul Comisiei a datelor de identitate ale copilului şi ale persoanelor chemate în faţa Comisiei pentru soluţionarea cazului, precum şi a situaţiei privind convocările acestora, pe baza documentelor prevăzute la art. 14 alin. (4) şi a registrului special de evidenţă a convocărilor;

b) prezentarea raportului de evaluare iniţială privind situaţia copilului, a propunerii motivate referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie a copilului. Prezentarea acestor date şi informaţii se face de către specialistul sau, după caz, de către specialiştii Direcţiei care a instrumentat cazul, care vor furniza Comisiei orice informaţii suplimentare solicitate de membrii acesteia;

c) menţionarea obligatorie în cadrul raportului prevăzut la lit. b) a opiniei copilului faţă de măsura propusă, incluzând date referitoare la vârsta copilului, gradul de maturitate şi capacitatea acestuia de a-şi forma şi exprima o opinie.

(3) În cazul copilului cu dizabilităţi care necesită încadrare într-un grad de handicap şi, după caz, orientare şcolară/profesională, se procedează la prezentarea raportului de evaluare complexă, a planului de reabilitare şi a propunerii privind încadrarea copilului într-un grad de handicap şi, respectiv, orientarea şcolară/profesională a acestuia.

(4) Persoanele chemate în faţa Comisiei pentru soluţionarea cazului sunt audiate de Comisie separat, în următoarea ordine: copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, părinţii/reprezentantul legal, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreşte să îi fie dat în plasament copilul, celelalte persoane chemate în faţa Comisiei pentru a da relaţii necesare soluţionării cazului; după audierea separată a acestor persoane, Comisia poate proceda la o nouă audiere comună a două sau mai multe dintre acestea. Copilului care a împlinit vârsta de 10 ani i se comunică de către preşedintele Comisiei măsura propusă pentru protecţia sa, consecinţele pe care stabilirea acestei măsuri le va avea şi i se asigură dreptul de a-şi exprima în mod liber opinia cu privire la măsura de protecţie propusă.

(5) În cazul copilului cu dizabilităţi care necesită încadrare într-un grad de handicap şi, după caz, orientare şcolară/profesională, prezenţa şi audierea copilului au loc numai la solicitarea expresă a Comisiei.

(6) În cadrul dezbaterilor membrii Comisiei pot face, motivat, noi propuneri pentru soluţionarea cazului, care vor fi supuse spre aprobare Comisiei prin vot majoritar; formularea de noi propuneri în cazul încadrării copilului cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi, după caz, al orientării şcolare/profesionale a acestuia se face prin utilizarea aceloraşi norme metodologice referitoare la aplicarea criteriilor de încadrare într-un grad de handicap sau orientare şcolară/profesională.

(7) Membrii Comisiei care se abţin sau care votează împotrivă au obligaţia să îşi motiveze votul exprimat.

Art. 17. – (1) Audierile şi dezbaterile ce au loc în şedinţele Comisiei, hotărârile adoptate de ea, precum şi modul în care acestea au fost adoptate se consemnează de secretarul Comisiei în procesul-verbal al şedinţei, care se semnează de către preşedinte, vicepreşedinţi, precum şi de membrii prezenţi şi se contrasemnează de către secretarul Comisiei.

(2) Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei se consemnează în registrul special de procese-verbale, ale cărui pagini sunt numerotate şi poartă ştampila Comisiei, precum şi semnătura secretarului Comisiei.

Art. 18. – (1) Hotărârile Comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei. Acestea se redactează de către secretarul Comisiei, potrivit procesului-verbal al şedinţei în care au fost adoptate, în termen de 3 zile de la data ţinerii şedinţei. Hotărârea Comisiei va cuprinde în mod obligatoriu numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor care au luat în plasament copilul, seria şi numărul livretului de familie al acestora, precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale copilului.

(2) Certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap, certificatul de expertiză şi orientare şcolară/profesională şi, după caz, planul de reabilitare a copilului cu dizabilităţi constituie anexe ale hotărârii Comisiei şi fac parte integrantă din aceasta.

(3) În cazul în care, în urma reevaluărilor efectuate de Comisie, aceasta hotărăşte menţinerea măsurii stabilite, redactarea unei noi hotărâri nu este necesară. Hotărârea Comisiei de menţinere a măsurii stabilite se consemnează în procesul-verbal de şedinţă, precum şi în dosarul copilului.

(4) Hotărârile redactate potrivit alin. (1) se semnează de preşedintele Comisiei sau de vicepreşedinte, se contrasemnează de secretarul Comisiei şi se înregistrează într-un registru special de evidenţă a hotărârilor; hotărârile privind încadrarea într-un grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională se înregistrează într-un registru separat de evidenţă.

(5) Hotărârile Comisiei se comunică persoanelor interesate în termen de 5 zile de la data ţinerii şedinţei, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.

(6) Actele emise de Comisie care nu necesită adoptarea unei hotărâri se semnează de preşedintele acesteia sau de vicepreşedinte şi se înregistrează în registrul general de intrări-ieşiri al Comisiei.

Art. 19. – (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei răspund în faţa consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, pentru neîndeplinirea obligaţiilor care le revin potrivit legii, precum şi pentru adoptarea unor hotărâri cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului poate propune aplicarea următoarelor măsuri şi sancţiuni:

a) solicitarea sancţionării disciplinare a celui vinovat de către conducerea instituţiei al cărei reprezentant este, în condiţiile legii;

b) revocarea calităţii de membru al Comisiei;

c) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de către beneficiari în situaţia încadrării acestora într-o categorie de persoane cu handicap.

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti. Măsura prevăzută la alin. (2) lit. c) se aplică prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.

Art. 20. – În cazul eliberării de certificate de încadrare într-un grad de handicap care necesită protecţie specială, fără respectarea criteriilor medicale de încadrare a copilului într-un grad de handicap, membrii Comisiei vor fi obligaţi, în condiţiile legii, la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate necuvenit de către beneficiari.

Art. 21. – În vederea exercitării în mod corespunzător a atribuţiilor ce revin Comisiei privind copilul cu dizabilităţi, respectiv încadrarea într-un grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională, serviciul de evaluare complexă din cadrul Direcţiei exercită următoarele atribuţii:

a) identifică copiii cu dizabilităţi şi dificultăţi de învăţare şi adaptare socioşcolară, care necesită încadrare într-un grad de handicap şi orientare şcolară/profesională, în urma solicitărilor directe, a referirilor din partea specialiştilor care vin în contact cu copiii cu dizabilităţi şi a sesizărilor din oficiu;

b) verifică îndeplinirea condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională a acestuia;

c) în situaţii excepţionale, efectuează evaluarea complexă a copilului sau componente ale acesteia la sediul serviciului sau la domiciliul copilului;

d) întocmeşte raportul de evaluare complexă şi planul de recuperare a copilului cu dizabilităţi, prevăzut în anexa nr. 3, şi propune Comisiei încadrarea copilului într-un grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională; aceste propuneri se fac în baza raportului de evaluare complexă şi prin aplicarea criteriilor de încadrare într-un grad de handicap, respectiv a celor de orientare şcolară/profesională;

e) întocmeşte, în condiţiile legii, planul individualizat de protecţie pentru copilul cu dizabilităţi;

f) urmăreşte realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilităţi, respectiv a planului individualizat de protecţie, aprobat de Comisie;

g) efectuează reevaluarea anuală a condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal, formulată cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulată şi înainte de expirarea acestui termen dacă s-au schimbat condiţiile pentru care s-a eliberat certificatul de încadrare într-un grad de handicap. La cererea de reevaluare se anexează documentele prevăzute de legislaţia în vigoare;

h) comunică în scris părinţilor sau reprezentantului legal data stabilită pentru reevaluare;

i) efectuează reevaluarea pe ciclu şcolar a condiţiilor privind orientarea şcolară/profesională a copiilor cu dizabilităţi, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal ori a comisiei interne de evaluare continuă; cererea este formulată cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului sau în situaţia în care se constată schimbarea condiţiilor pentru care s-a eliberat certificatul de expertiză şi orientare şcolară/profesională.

Art. 22. – (1) Serviciul de evaluare complexă a copilului cuprinde în mod obligatoriu câte un specialist din următoarele categorii profesionale:

a) medic pediatru;

b) psiholog;

c) psihopedagog;

d) asistent social;

e) neuropsihiatru sau, după caz, neurolog pentru copii ori psihiatru pentru copii sau alt specialist, după caz.

(2) Condiţiile de angajare a acestor specialişti sunt următoarele:

a) studii superioare de lungă durată;

b) vechime în specialitate de cel puţin 3 ani; în cazul medicilor se ia în considerare şi vechimea ca medic rezident în specialitatea respectivă.

Art. 23. – (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap vor revizui criteriile existente de încadrare a copilului într-un grad de handicap, care vor fi aprobate prin ordin comun.

(2) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor revizui criteriile de orientare şcolară/profesională a copilului cu dizabilităţi, care vor fi aprobate prin ordin comun.

(3) Ordinele prevăzute la alin. (1) şi (2) se aprobă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Până la data intrării în vigoare a ordinelor prevăzute la alin. (1) şi (2), serviciul de evaluare complexă şi Comisia vor folosi criteriile şi instrumentele utilizate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 24. – (1) Urmărirea evoluţiei şcolare a copilului cu dizabilităţi în vederea reevaluării condiţiilor privind orientarea lui şcolară se realizează de către comisiile interne de evaluare continuă din cadrul unităţilor de învăţământ special, integrat şi/sau incluziv.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să sesizeze comisiile pentru protecţia copilului cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiză şi orientare şcolară/profesională sau în situaţia în care se constată schimbarea condiţiilor pentru care s-a eliberat certificatul. O dată cu sesizarea scrisă se trimit traseul educaţional şi raportul de reevaluare a situaţiei şi progreselor şcolare ale copilului.

Art. 25. – (1) Este interzisă înscrierea de către conducerea unităţii de învăţământ special a unui copil în cadrul învăţământului special, fără prezentarea, în prealabil, a hotărârii Comisiei pentru protecţia copilului cu privire la orientarea şcolară/profesională.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) sau nerespectarea hotărârii Comisiei cu privire la orientarea şcolară/profesională a copilului atrage sancţionarea disciplinară, în condiţiile legii, a persoanei vinovate.

Art. 26. – Consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, au obligaţia de a asigura participarea la cursurile de formare iniţială şi continuă a preşedintelui, vicepreşedintelui şi membrilor Comisiei, cursuri care se organizează de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Art. 27. – Acţiunile în justiţie, precum şi celelalte operaţiuni, inclusiv solicitarea eliberării de documente, întreprinse de către Comisie în realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, sunt scutite de orice fel de taxe, precum şi de timbru judiciar.

Art. 28. – Anexele nr. 1–3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 29. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.205/2001 privind aprobarea Metodologiei de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 4 decembrie 2001, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 30. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Dan Mircea Popescu

Ministru de stat, ministrul administraţiei şi internelor,

Marian Florian Săniuţă

Ministrul delegat pentru administraţia publică,

Gheorghe Emacu

Ministrul educaţiei şi cercetării,

Alexandru Athanasiu

Ministrul sănătăţii,

Ovidiu Brînzan

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

p. Secretarul de stat al Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Copilului şi Adopţie,

Vali Sonia Botezatu

 

Bucureşti, 2 septembrie 2004.

Nr. 1.437.

ANEXA Nr. 1

 

Consiliul Judeţean ................/Consiliul Local al Sectorului ..... Bucureşti

Comisia pentru protecţia copilului

Nr. .............../......................

 

C E R T I F I C A T

de încadrare a copilului într-un grad de handicap

 

Copilul .........................., fiul/fiica lui .................... şi al/a lui .................., născut la data de .................. în localitatea ..................., judeţul ..........................., domiciliat în ................................., str. ............... nr. ......, bl. ..........., sc. .........., et. ........., ap. .........., judeţul/sectorul ..............., posesor al BI/CI seria ............ nr. ............., CNP ........................., se încadrează în gradul de handicap ..........................., conform raportului de evaluare complexă nr./data ......................, eliberat de ..........................., cu recomandările prevăzute în planul de recuperare a copilului cu dizabilităţi/planul individualizat de protecţie prevăzut în anexă.

Prezentul certificat este valabil 6/12 luni de la data eliberării.

Prezentul certificat s-a întocmit în .......... exemplare.

 

 

Secretar,

........................

 

ANEXA Nr. 2

 

Consiliul Judeţean …………/Consiliul Local al Sectorului .......… Bucureşti

Comisia pentru protecţia copilului Nr. ……......…/……....…

 

C E R T I F I C A T

de expertiză şi orientare şcolară/profesională

 

Copilul/Elevul …………………...................................................................................……..…………, mama ……..................................................………, tata ……...........................................…….............…, născut la data de ……….............................…… în localitatea …………....................…..........………, judeţul ………...................................……, domiciliat în ………….............................…….............………, str. …………………...................… nr. ……, bl. ….., sc. .....…, et. ......…, ap. …........, judeţul/sectorul ….............……………, posesor al B.I./C.I. seria …… nr. ……………, CNP ……....…, având:

a) tipul de deficienţă/handicap ………......................................................…………………………

b) gradul/nivelul de deficienţă ………….....................................................………………………, este orientat/reorientat pentru:

– unitate de învăţământ special …………................................................………………………

– grupă/clasă specială în unitate obişnuită de învăţământ ………………………......…………

– şcoală (grădiniţă) obişnuită (integrare, menţinere, reintegrare/reorientare)

– cu sau fără structuri/servicii de sprijin (se precizează care, dacă se recomandă) ………………………………… ………

– meseria/meseriile (la şcoala profesională) …………....................................................…………

– şcolarizare în regim de zi, şcolarizare în regim de internat (săptămânal sau trimestrial) …………………..................................................................................................................………………

– alte situaţii …………………………….............................................................................……, conform raportului de evaluare complexă nr./data …………………………............................………, eliberat de ……....................................................................................................………….............………, cu recomandările prevăzute în planul de recuperare a copilului cu dizabilităţi/planul individualizat de protecţie prevăzut în anexă.

 

Prezentul certificat este valabil până la data de …………… .

Prezentul certificat s-a întocmit în ……… exemplare.

 

 

Secretar,

........................

 

ANEXA Nr. 3

Judeţul/Sectorul …………………………………

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului

 

S T R U C T U R A - C A D R U

a planului de recuperare a copilului cu dizabilităţi

 

Numele şi prenumele copilului ………………………………..............................................….......

CNP ………………………….......................................................................................................…

Mama ……………...............………… Tata …….....................................………..............…………

Reprezentantul legal al copilului …………………......................................................………………

Domiciliul …………………………………………...................................................……………………

................................

Data realizării/revizuirii planului de recuperare ………………………………..........…………………

Dosar nr. ……..................................................................................................................…………

Motivul întocmirii/revizuirii planului de recuperare …………………..........…………………………

................................

Manager de caz/Responsabil de caz ……………………………………………………………………

................................

Membrii echipei şi instituţia din care provin …………….................................................……… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....................................................................................................................................................................................................

 

Prestaţii

 

 

Servicii

 

 

Intervenţii

 

 

Manager de caz,

…………………............…

 

Membrii echipei,

…………………............…

…………………............…

 

Şef serviciu,

…………………………

 

Directorul instituţiei responsabile

(când managerul de caz este de la organismul privat autorizat),

………………………

sau

 

Responsabil de caz,

…………………………

 

Membrii echipei,

………………………

………………………

 

Şef serviciu,

…………………

 

Manager de caz,

………………………

 

Directorul instituţiei responsabile

(când managerul de caz este de la organismul privat autorizat),

………………………