Hotărârea Guvernului nr. 1375/2006

M. Of. nr. 851 din 17 octombrie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (3), art. 50 şi 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 2. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 113/1997 privind conţinutul, actualizarea şi valorificarea datelor din Registrul permanent de evidenţă a persoanei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 21 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi Normele metodologice nr. 1/1997 pentru stabilirea conţinutului, fluxului documentelor şi a nomenclatoarelor unitare, care să asigure ţinerea în actualitate a evidenţei şi a Registrului permanent de evidenţă a populaţiei, emise de Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei şi Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 bis din 30 iulie 1997. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucureşti, 4 octombrie 2006. 

Nr. 1.375. 

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE

de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Activitatea de evidenţă a persoanelor reprezintă ansamblul operaţiunilor realizate pentru înregistrarea şi actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, necesară cunoaşterii populaţiei, mişcării acesteia, comunicării de date şi informaţii instituţiilor publice, persoanelor fizice şi juridice interesate, precum şi pentru eliberarea documentelor necesare cetăţenilor români în relaţiile cu statul, cu persoanele fizice şi juridice. 

Art. 2. – Evidenţa persoanelor şi activităţile de eliberare a actelor de identitate se realizează de către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare I.N.E.P., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. 

Art. 3. – I.N.E.P. şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor răspund de organizarea, funcţionarea, păstrarea şi exploatarea evidenţelor pe care le deţin, organizate în cadrul Registrului naţional de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., din cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 

CAPITOLUL II

Organizarea evidenţei persoanelor

SECŢIUNEA 1

Sistemul general de organizare a evidenţei persoanelor

Art. 4. – Evidenţa persoanelor se realizează la nivel central de către I.N.E.P., iar la nivel local de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pentru cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în raza proprie de competenţă teritorială. 

Art. 5. – Pentru unităţile administrativ-teritoriale în care nu funcţionează servicii publice comunitare de profil, activitatea de evidenţă şi de eliberare a actelor de identitate este asigurată de serviciile publice comunitare la care sunt arondate aceste localităţi. 

Art. 6. – Din punct de vedere structural, activitatea de evidenţă a persoanelor este organizată astfel:

a) I.N.E.P. gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în România, în cadrul R.N.E.P., asigurând organizarea, coordonarea şi controlul metodologic al activităţii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, judeţene, locale, al municipiului Bucureşti, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii;

b) serviciile publice comunitare judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a persoanelor, gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale respective, în cadrul componentei judeţene a R.N.E.P., asigurând organizarea, coordonarea şi controlul metodologic al activităţii serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

c) serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, organizate la nivelul municipiilor, al sectoarelor municipiului Bucureşti, al unor oraşe şi al unor comune, gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa pe raza lor de competenţă, în cadrul componentei locale a R.N.E.P. 

SECŢIUNEA a 2-a

Structura R.N.E.P. 

Art. 7. – (1) R.N.E.P. reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul României. 

(2) R.N.E.P. este organizat pe principiul locului de domiciliu al cetăţenilor şi este structurat pe 3 niveluri: local, judeţean şi central. 

(3) La nivel local, R.N.E.P. este constituit din ansamblul datelor personale ale cetăţenilor români domiciliaţi ori care au reşedinţa în raza teritorială de competenţă a serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi în localităţile arondate la acesta. 

(4) La nivel judeţean, R.N.E.P. este constituit din ansamblul datelor personale ale cetăţenilor români cu domiciliul ori reşedinţa pe raza judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti. 

(5) La nivel central, R.N.E.P. este constituit din ansamblul datelor personale ale tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în România sau cu domiciliul în străinătate, precum şi din fotografiile cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, cărora li s-au eliberat acte de identitate. 

Art. 8. – (1) Constituie evidenţa activă următoarele date referitoare la persoana fizică, înregistrate în R.N.E.P.:

a) datele personale principale: numele şi prenumele, sexul, data naşterii, localitatea de naştere, prenumele părinţilor, codul numeric personal, soţ/soţie şi copii în întreţinere, statutul civil;

b) datele personale generale: studiile, ocupaţia şi, după caz, situaţia militară;

c) datele despre domiciliu şi reşedinţă: judeţul, localitatea/sectorul, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul, data stabilirii domiciliului sau a reşedinţei;

d) datele privind documentele de identitate eliberate persoanelor de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor: tipul actului de identitate, seria, numărul, instituţia emitentă, data eliberării, termenul de valabilitate, datele privind certificatele de naştere, de căsătorie, referitoare la seria, numărul, data şi locul eliberării, emitentul, numărul actului de stare civilă, anul, localitatea, judeţul, precum şi alte documente;

e) fotografia color a persoanei posesoare a cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorii. 

(2) Constituie evidenţa pasivă următoarele date referitoare la persoana fizică, înregistrate în R.N.E.P.:

a) datele privind certificatele de deces, referitoare la seria, numărul, data şi locul eliberării, emitentul, numărul actului de stare civilă, anul, localitatea, judeţul, precum şi data decesului;

b) datele referitoare la pierderea cetăţeniei române;

c) datele privind stabilirea domiciliului în străinătate: data stabilirii, statul. 

SECŢIUNEA a 3-a

Componentele R.N.E.P. 

Art. 9. – R.N.E.P. este constituit din următoarele componente:

a) evidenţa centrală manuală a cetăţenilor români cu domiciliul în România, întocmită începând cu data de 15 iulie 1949 şi actualizată până la data de 1 iulie 2000, aflată în conservare la nivelul I.N.E.P.; aceasta conţine fişele de evidenţă centrală ale cetăţenilor români cărora le-au fost eliberate acte de identitate şi domiciliază în România, ale celor care au decedat, au renunţat ori ale celor cărora li s-a retras cetăţenia română, precum şi ale celor care au dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, cartate strict alfabetic, separat pe sexe;

b) evidenţa centrală informatizată a cetăţenilor români, constituită începând cu data de 1 ianuarie 1980, administrată de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare C.N.A.B.D.E.P., şi actualizată de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor;

c) evidenţa operativă informatizată privind persoanele date în urmărire generală sau locală, precum şi pe cele împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii de a se afla în anumite localităţi sau a obligării de a nu părăsi localitatea;

d) evidenţa buletinelor de identitate eliberate în perioada 15 iulie 1949–1 aprilie 2003, pe bază de registre şi microfişe;

e) evidenţa schimbărilor de nume pe cale administrativă, pe bază de dosare şi registru opis, precum şi în sistem informatic, pentru perioada 1991 până la zi;

f) evidenţa certificatelor de atestare a domiciliului şi a cetăţeniei române, eliberate cetăţenilor români cu domiciliul în România sau în străinătate, pe bază de fişe;

g) evidenţa certificatelor de stare civilă pentru uz extern, eliberate persoanelor din ţară şi din străinătate până la data de 31 decembrie 1997, pe bază de fişe;

h) evidenţa certificatelor eliberate de autorităţile străine şi transcrise în registrele de stare civilă române, pe bază de fişe;

i) evidenţa verificărilor efectuate în străinătate, la solicitarea instanţelor, în dosarele având ca obiect înregistrarea tardivă a naşterii, pe bază de fişe;

j) evidenţa actelor de identitate eliberate de I.N.E.P., pe bază de registre. 

Art. 10. – Componenta judeţeană a R.N.E.P. este constituită din următoarele elemente:

a) evidenţa judeţeană sau a municipiului Bucureşti informatizată constituită începând cu data de 1 iunie 1992, administrată de structurile teritoriale ale C.N.A.B.D.E.P. şi actualizată de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor;

b) evidenţa buletinelor de identitate eliberate cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului sau municipiului Bucureşti, în perioada 1979–2003, pe bază de registre (exemplarul I) care au fost microfilmate la I.N.E.P.;

c) evidenţa actelor de identitate eliberate de serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti, pe bază de registre;

d) evidenţa actelor şi faptelor de stare civilă înregistrate de structurile de stare civilă ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului, pe bază de registre – exemplarul II. 

Art. 11. – Componenta locală a R.N.E.P. este constituită din următoarele elemente:

a) evidenţa locală manuală a cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă, întocmită începând cu data de 15 iulie 1949 şi actualizată până la data de 1 iulie 2000, aflată în conservare la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor; aceasta este constituită din fişele de evidenţă locală ale cetăţenilor români, pentru persoanele cu acte de identitate, separat de cele fără acte de identitate, cartate strict alfabetic, pe sexe şi medii (urban sau rural), precum şi fişele persoanelor decedate, ale celor care au renunţat ori cărora li s-a retras cetăţenia română sau au dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, cartate strict alfabetic, fără a se ţine cont de sex şi de mediu;

b) evidenţa locală informatizată, constituită începând cu data de 1 iunie 1992 şi actualizată de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor;

c) evidenţa buletinelor de identitate eliberate, pe bază de registre – exemplarul II;

d) evidenţa cărţilor de identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a adeverinţelor de identitate şi a buletinelor de identitate în care s-a aplicat cea de-a doua fotografie, pe bază de registre, într-un singur exemplar;

e) exemplarul II al cărţii de imobil, constituit pe bază de fişe de apartament, întocmite şi actualizate până la data de 1 iulie 2000, ţinute în mape speciale şi organizate pe străzi, în ordinea crescătoare a numerelor, pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă;

f) exemplarul II al cărţii de imobil, pentru unităţile de ocrotire şi protecţie socială, cămine, internate sau alte locuri de cazare în comun, cu excepţia unităţilor de cazare turistică, întocmit şi actualizat până la data de 20 iulie 2000;

g) evidenţa actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi a menţiunilor operate pe marginea acestora, înregistrate de structurile de stare civilă ale unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza de competenţă a serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, pe bază de registre – exemplarul I. 

SECŢIUNEA a 4-a

Nomenclatoarele unitare de interes general, utilizate pentru ţinerea în actualitate a R.N.E.P. 

Art. 12. – Pentru prelucrarea automată a datelor şi pentru ţinerea în actualitate a R.N.E.P. se utilizează nomenclatoarele unitare de interes general, constituite în funcţie de următoarele categorii de date:

a) tipuri de unităţi administrativ-teritoriale;

b) adrese poştale;

c) ocupaţii/funcţii/meserii;

d) tipuri de instruire/unităţi de învăţământ;

e) state/naţionalităţi/cetăţenii;

f) tipuri de proprietate;

g) tipuri de drumuri;

h) tipuri de acte/certificate de stare civilă. 

Art. 13. – Utilizarea nomenclatoarelor unitare de interes general se face şi în cazurile în care se transmit sau se acordă acces, potrivit competenţelor şi drepturilor legale, la informaţiile din R.N.E.P. 

CAPITOLUL III

Înregistrarea şi actualizarea datelor privind persoana fizică

SECŢIUNEA 1

Atribuirea codului numeric personal

Art. 14. – (1) La înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice i se atribuie un cod numeric personal, denumit în continuare C.N.P. 

(2) Codurile numerice personale sunt generate de C.N.A.B.D.E.P., care emite şi distribuie anual listele corespunzătoare către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti. 

(3) C.N.P. este alcătuit din 13 cifre, având următoarea structură:

I. o parte semnificativă, alcătuită din 7 cifre, care exprimă sexul, secolul şi data naşterii, sub forma SAALLZZ, având următoarea semnificaţie:

a) S reprezintă sexul şi secolul în care s-a născut persoana şi poate fi: 

– 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900–1999; 

– 2 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900–1999; 

– 3 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1800–1899; 

– 4 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1800–1899; 

– 5 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 2000–2099; 

– 6 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 2000–2099;

b) AALLZZ reprezintă data naşterii şi cuprinde ultimele două cifre ale anului naşterii (AA), luna naşterii, cu valori între 01 şi 12 (LL), şi ziua naşterii, cu valori între 01 şi 28, 29, 30 sau 31, după caz (ZZ);

II. o parte secvenţială, formată din 5 cifre sub forma JJNNN, cu următoarea semnificaţie:

a) JJ reprezintă secvenţa atribuită judeţului sau sectorului în care s-a născut persoana ori în care avea domiciliul sau reşedinţa în momentul acordării C.N.P.;

b) NNN reprezintă un număr de secvenţă (între 001 şi 999), repartizat pe puncte de atribuire, prin care se diferenţiază persoanele de acelaşi sex, născute în acelaşi loc şi cu aceeaşi dată de naştere (an, lună, zi);

III. o cifră de control (C) atribuită de calculator, care permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau inversare a cifrelor din componenţa C.N.P. 

(4) C.N.P. se preia din listele precalculate, emise potrivit legii, şi se înscrie în actul de naştere de către structurile abilitate. 

(5) Verificarea operaţiunilor de atribuire şi de înscriere a C.N.P. revine serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, sub coordonarea I.N.E.P. 

(6) Soluţionarea cazurilor de coduri numerice personale duble sau eronate se realizează de către C.N.A.B.D.E.P., în colaborare cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. 

Art. 15. – Un nou C.N.P. se atribuie aceleiaşi persoane în una dintre următoarele situaţii:

a) actul de naştere a fost rectificat, fiind modificate datele care intră în structura C.N.P.;

b) rubrica din certificatul de naştere în care se înscrie C.N.P. a fost completată eronat;

c) C.N.P. a fost atribuit greşit;

d) solicitantul şi-a schimbat sexul;

e) există neconcordanţe privind C.N.P. 

Art. 16. – În situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor comunică noul C.N.P., cu adresă scrisă, structurii de stare civilă care a înregistrat naşterea, în vederea înscrierii acestuia în actul de naştere. 

SECŢIUNEA a 2-a

Înregistrarea datelor privind persoana fizică şi actualizarea acestora

Art. 17. – Actualizarea datelor ce formează conţinutul R.N.E.P. se realizează prin înregistrarea continuă a informaţiilor privind modificările intervenite în datele referitoare la persoana fizică, prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2), pe baza:

a) documentelor prezentate de fiecare cetăţean când solicită serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unui act de identitate sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei ori când primeşte înştiinţare scrisă de la serviciul public comunitar, care conţin datele proprii sau, după caz, datele copiilor minori,

b) comunicărilor şi documentelor transmise serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi I.N.E.P. de unele structuri din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, instanţele judecătoreşti, precum şi de celelalte servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pentru actualizarea R.N.E.P., în condiţiile prezentelor norme metodologice. 

Art. 18. – În vederea înregistrării şi actualizării datelor privind persoana fizică, fac obiectul comunicărilor prevăzute la art. 17 lit. b) următoarele evenimente sau situaţii:

a) naşterea pentru născuţii vii, modificările intervenite în starea civilă a persoanei fizice şi decesul;

b) dobândirea, redobândirea sau pierderea cetăţeniei române;

c) dobândirea statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;

d) interzicerea de a se afla în anumite localităţi sau obligarea de a nu părăsi localitatea;

e) interzicerea drepturilor de a alege sau de a fi ales;

f) schimbarea denumirii, reorganizarea ori trecerea într-un alt rang a unor unităţi administrativ-teritoriale;

g) înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea denumirii străzilor;

h) renumerotarea imobilelor cu destinaţie de domiciliu sau reşedinţă. 

SECŢIUNEA a 3-a

Înregistrarea în R.N.E.P. a naşterii

Art. 19. – (1) Personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte comunicările nominale de naştere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1, pentru născuţii vii, cetăţeni români, şi le transmite, până la data de 5 a lunii următoare înregistrării naşterii, serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea în care s-a înregistrat naşterea. 

(2) Personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor efectuează verificări în evidenţe pentru a stabili dacă de la data înregistrării naşterii au survenit modificări în ceea ce priveşte domiciliul părinţilor. 

Art. 20. – În funcţie de rezultatul verificărilor, se procedează astfel:

a) pentru născuţii vii ai căror părinţi au domiciliul pe raza de competenţă, datele sunt înregistrate în componenta locală a R.N.E.P.;

b) pentru născuţii vii ai căror părinţi nu au domiciliul pe raza de competenţă, comunicările se transmit de îndată, cu adresă, serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea de domiciliu a părinţilor, pentru înregistrarea datelor în componenta locală a R.N.E.P. 

Art. 21. – În cazul în care părinţii nu figurează în componenta locală a R.N.E.P., se efectuează verificări în evidenţa centrală, în registrul de stare civilă în care a fost întocmit actul de naştere şi, dacă este cazul, în teren, pentru identificarea domiciliului acestora. 

Art. 22. – Pentru părinţii care au domicilii diferite, comunicarea se înaintează serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea de domiciliu a copilului, stabilit în condiţiile legii. 

Art. 23. – În situaţia născuţilor vii înregistraţi la misiunile diplomatice ale României, actele din primul exemplar al registrelor de stare civilă, împreună cu documentele primare pe baza cărora s-a întocmit actul, se transmit, prin Ministerul Afacerilor Externe, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti; acest serviciu întocmeşte comunicări către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea de domiciliu a părinţilor, care vor urma procedurile prevăzute la art. 19–22. 

Art. 24. – Pentru copiii care au decedat în cadrul termenului legal de declarare şi înregistrare a naşterii, personalul cu atribuţii de stare civilă completează şi transmite serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor comunicarea de naştere, pe care se înscrie menţiunea de deces, specificându-se numărul actului, data şi locul înregistrării. După înregistrare, în funcţie de domiciliul părinţilor, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor procedează potrivit prevederilor art. 19–22. 

Art. 25. – Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau, în componenta locală a R.N.E.P., următoarele date din comunicările de naştere:

a) codul numeric personal;

b) numele;

c) prenumele;

d) prenumele părinţilor;

e) codurile numerice personale ale părinţilor;

f) numărul actului de naştere;

g) localitatea de naştere şi judeţul unde a fost înregistrat copilul, dacă este născut în România, iar în cazul naşterii în străinătate, ţara şi denumirea localităţii;

h) domiciliul născutului, în condiţiile legii;

i) informaţiile referitoare la certificatul de naştere emis, respectiv: seria, numărul, data emiterii, structura emitentă şi localitatea în care a fost înregistrată naşterea. 

SECŢIUNEA a 4-a

Înregistrarea în R.N.E.P. a modificărilor intervenite asupra datelor de stare civilă

Art. 26. – (1) Personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte comunicările de modificări asupra datelor de stare civilă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2, pe care le transmite, până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea în care s-au înregistrat modificările. 

(2) Fac obiectul comunicării următoarele modificări intervenite asupra datelor de stare civilă ale minorilor cu vârsta mai mică de 14 ani:

a) stabilirea filiaţiei, prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;

b) încuviinţarea purtării numelui de familie;

c) contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;

d) adopţia, desfacerea sau anularea acesteia;

e) schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui pe cale administrativă;

f) schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui părinţilor;

g) anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actului de naştere şi a menţiunilor înscrise pe acesta;

h) schimbarea sexului, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. 

Art. 27. – La primirea comunicărilor prevăzute la art. 26 alin. (2), personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor efectuează verificări în evidenţe pentru identificarea minorului şi a părinţilor acestuia şi actualizează R.N.E.P., cu informaţiile din documentele care atestă modificarea statutului civil, respectiv:

a) tipul de document prezentat;

b) denumirea instituţiei emitente a documentului;

c) numărul şi data emiterii documentului;

d) localitatea în care îşi are sediul instituţia emitentă;

e) datele de stare civilă modificate: numele şi/sau prenumele titularului, numele şi/sau prenumele părinţilor, locul naşterii, data naşterii;

f) data emiterii documentului pe baza căruia se modifică datele de stare civilă. 

Art. 28. – În cazul adopţiilor, se preiau informaţiile referitoare la:

a) tipul documentului prezentat, numărul, data emiterii, instituţia emitentă şi localitatea în care îşi are sediul instituţia emitentă;

b) numărul actului de stare civilă, data întocmirii actului, precum şi localitatea unde a fost întocmit;

c) informaţiile privind datele înscrise în certificatul de naştere;

d) informaţiile privind noul domiciliu, dacă este cazul. 

Art. 29. – În cazul în care persoanele nu figurează înregistrate în componenta locală a R.N.E.P., verificările se efectuează şi în evidenţa centrală, precum şi în registrul de stare civilă în care a fost întocmit actul de naştere, iar dacă este cazul, şi în teren, până la clarificarea fiecărei situaţii în parte. 

SECŢIUNEA a 5-a

Înregistrarea în R.N.E.P. a decesului

Art. 30. – Personalul cu atribuţii de stare civilă care a înregistrat decesul transmite serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea pe raza căreia persoana a avut ultimul domiciliu, până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, următoarele categorii de documente:

a) comunicări de modificări pentru minorii sub 14 ani, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2;

b) actele de identitate ale persoanelor decedate sau, după caz, declaraţiile motivate ale declarantului decesului privind lipsa acestora şi extrasele de pe actele de deces transcrise, reconstituite, precum şi cele întocmite ulterior ca urmare a stabilirii identităţii persoanelor din categoria cadavrelor cu identitate necunoscută ori ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte. 

Art. 31. – (1) După verificarea documentelor prevăzute la art. 30, personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor actualizează R.N.E.P. cu informaţiile referitoare la certificatul de deces, numărul actului, data şi locul înregistrării decesului. 

(2) În situaţia în care decesul a fost înregistrat în străinătate, se preiau datele privind numărul actului, data acestuia, denumirea statului şi a localităţii în care a fost înregistrat decesul. 

Art. 32. – Datele privind decesul survenit în străinătate se comunică de instituţiile abilitate de lege la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, care întocmeşte comunicări către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde se păstrează actul de naştere şi către cel pe raza căruia persoana a avut ultimul domiciliu, pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare în actul de naştere şi, după caz, de căsătorie, precum şi în scopul actualizării componentei locale a R.N.E.P. 

Art. 33. – (1) Datele persoanelor decedate se comunică Serviciului cazier judiciar, statistică şi evidenţă operativă din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, lunar, pe suport de memorare externă, de către structura teritorială a C.N.A.B.D.E.P. pe raza căreia persoana a avut ultimul domiciliu. 

(2) Actele de identitate împreună cu celelalte documente referitoare la deces se distrug, trimestrial, la nivelul serviciilor publice comunitare locale, pe bază de proces-verbal, după actualizarea componentei locale a R.N.E.P. 

SECŢIUNEA a 6-a

Înregistrarea în R.N.E.P. a dobândirii sau redobândirii, precum şi a pierderii cetăţeniei române

Art. 34. – Ministerul Justiţiei transmite la I.N.E.P. tabele, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3, cu datele persoanelor care au dobândit sau redobândit cetăţenia română, imediat după ce persoanele au depus jurământul de credinţă, precum şi tabele, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, cu datele persoanelor care au renunţat ori cărora li s-a retras cetăţenia română, imediat după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română ori prin care s-a dispus retragerea acesteia. 

Art. 35. – (1) I.N.E.P. înregistrează tabelele prevăzute la art. 34, după care întocmeşte şi transmite serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor comunicări cu datele persoanelor care au dobândit sau redobândit cetăţenia română sau, după caz, cu datele persoanelor care au renunţat ori cărora li s-a retras cetăţenia română, în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare în exemplarele I şi II ale actelor de naştere şi de căsătorie, după caz. 

(2) Actualizarea R.N.E.P. cu datele corespunzătoare situaţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către I.N.E.P. 

Art. 36. – I.N.E.P. şi serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor au obligaţia de a verifica conformitatea datelor comunicate de Ministerul Justiţiei cu datele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cazul persoanelor pentru care s-a dispus, prin hotărâre a Guvernului, retragerea ori s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română. 

SECŢIUNEA a 7-a

Înregistrarea în R.N.E.P. a dobândirii statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate

Art. 37. – (1) Serviciile publice comunitare de evidenţă şi eliberare a paşapoartelor simple întocmesc comunicări, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5, privind cetăţenii care au dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, pe care le transmit împreună cu actele de identitate retrase odată cu eliberarea paşapoartelor simple în care s-a înscris menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti. 

(2) În lipsa actului de identitate, comunicarea va fi însoţită de declaraţia celui în cauză privind motivul pentru care nu poate preda documentul, dată în faţa instituţiei care eliberează paşaportul. 

Art. 38. – Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti, transmit comunicările, însoţite de actele de identitate retrase odată cu eliberarea paşapoartelor în care s-a înscris menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată unitatea administrativ-teritorială în care cel în cauză a avut ultimul domiciliu. 

Art. 39. – În baza comunicărilor primite, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor actualizează R.N.E.P. cu următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a comunicat dobândirea statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;

b) numărul şi data înregistrării comunicării privind dobândirea statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;

c) data de la care persoana a dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;

d) statul în care persoana şi-a stabilit domiciliul. 

SECŢIUNEA a 8-a

 Înregistrarea în R.N.E.P. a măsurilor privind interzicerea de a se afla în anumite localităţi, obligarea de a nu părăsi localitatea, interzicerea dreptului de a alege sau de a fi ales, precum şi a desfacerii căsătoriei

Art. 40. – (1) Instanţele judecătoreşti transmit copia de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus interzicerea de a se afla în anumite localităţi, obligarea de a nu părăsi localitatea ori interzicerea dreptului de a alege sau de a fi ales, la I.N.E.P., în vederea actualizării R.N.E.P., cu menţiunile corespunzătoare, şi către unitatea de poliţie competentă. 

(2) I.N.E.P. transmite o copie a documentului prevăzut la alin. (1) la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor pe a cărui rază teritorială îşi are domiciliul persoana împotriva căreia s-a dispus măsura. 

Art. 41. – (1) La primirea documentelor, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor le înregistrează şi verifică datele persoanelor în R.N.E.P. 

(2) În situaţia în care persoanele figurează cu domiciliul pe raza de competenţă, se efectuează menţiunea corespunzătoare în R.N.E.P. 

(3) În situaţia revocării, întreruperii ori suspendării măsurilor privind interzicerea de a se afla în anumite localităţi şi/sau obligarea de a nu părăsi localitatea ori interzicerea dreptului de a alege sau de a fi ales, se procedează, după caz, potrivit prevederilor alin. (1) sau (2). 

Art. 42. – R.N.E.P. se actualizează cu următoarele informaţii:

a) măsura dispusă de instanţa judecătorească;

b) localitatea pentru care s-a dispus interzicerea;

c) perioada pentru care s-a dispus măsura de către instanţa judecătorească;

d) instanţa care a pronunţat hotărârea judecătorească;

e) numărul şi data hotărârii judecătoreşti;

f) fapta sau alte informaţii rezultate din dispozitivul hotărârii judecătoreşti. 

Art. 43. – (1) Instanţele judecătoreşti transmit un exemplar al sentinţei civile de divorţ sau de anulare a căsătoriei la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor care arondează localitatea pe raza căreia persoana are domiciliul, în vederea înscrierii menţiunii corespunzătoare în R.N.E.P. 

(2) După efectuarea menţiunilor prevăzute la alin. (1), sentinţa este transmisă primăriei care are în păstrare actele de naştere şi căsătorie, pentru înscrierea menţiunilor corespunzătoare în exemplarele I şi II ale actelor de naştere şi de căsătorie. 

CAPITOLUL IV

Eliberarea actelor de identitate

SECŢIUNEA 1

Actele de identitate şi condiţii de eliberare

Art. 44. – (1) Actul de identitate se eliberează, în condiţiile legii, de către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă al persoanei fizice, în baza cererii pentru eliberarea actului de identitate, depusă personal, şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada:

a) numelui de familie şi a prenumelui;

b) datei de naştere;

c) stării civile;

d) cetăţeniei române;

e) adresei de domiciliu;

f) adresei de reşedinţă;

g) achitării contravalorii actului de identitate;

h) achitării taxei extrajudiciare de timbru. 

(2) În toate cazurile de eliberare a unei noi cărţi de identitate, solicitanţii trebuie să predea cartea de alegător; persoanele care au pierdut sau cărora li s-a furat cartea de alegător menţionează acest fapt pe cererea pentru eliberarea cărţii de identitate. 

(3) Cererea pentru eliberarea actului de identitate se completează de solicitant la rubricile prevăzute pe faţa acesteia şi se semnează de către solicitant sau, după caz, de reprezentantul legal al acestuia, în cazul persoanelor majore, şi de către solicitant şi reprezentantul legal, pentru minori. 

Art. 45. – (1) În situaţia în care solicitantul actului de identitate se află temporar în străinătate, depunerea cererii sau, după caz, înmânarea actului de identitate se poate face şi pe bază de procură specială obţinută de la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din statul respectiv. 

(2) Procura trebuie să aibă aplicată fotografia solicitantului şi să fie certificată cu timbrul sec al misiunii diplomatice sau oficiului consular respectiv; la procură se ataşează o fotografie identică cu cea care a fost aplicată pe aceasta. 

(3) În cuprinsul procurii speciale trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost eliberată, respectiv depunerea Cererii pentru eliberarea actului de identitate şi/sau ridicarea actului de identitate. 

(4) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) preluarea imaginii necesare în procesul de producere şi eliberare a cărţii de identitate se realizează prin scanarea fotografiei ataşate la procura specială. 

(5) Depunerea cererii şi a documentelor necesare pentru eliberarea primului act de identitate nu se poate realiza în baza unei procuri speciale. 

Art. 46. – În situaţia în care reprezentantul legal al unei persoane fizice solicită, în numele acesteia, ridicarea actului de identitate, sunt necesare documentele cu care face dovada identităţii şi a calităţii care îl îndreptăţeşte la această cerere. 

Art. 47. – (1) Şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în următoarele situaţii:

a) pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor care fac obiectul unor măsuri de ocrotire şi protecţie socială şi/sau nu realizează venituri, respectiv: copiii orfani, abandonaţi şi persoanele în vârstă, aflate în unităţi de ocrotire şi protecţie socială, persoanele cu handicap ori care beneficiază de ajutor social;

b) pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute sau arestate care nu dispun de mijloace financiare. 

(2) Acordarea scutirii se face în baza documentelor care atestă faptul că solicitantul se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), după cum urmează:

a) solicitarea scrisă a instituţiei de ocrotire şi protecţie socială în care se află copiii orfani, abandonaţi şi persoanele în vârstă;

b) documentul care atestă handicapul de gradul I şi II;

c) adeverinţa eliberată de serviciul specializat din cadrul primăriei, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social;

d) solicitarea scrisă a unităţii de poliţie, pentru persoanele reţinute ori arestate. 

(3) Persoanele care sunt victime ale calamităţilor naturale, ale incendiilor sau ale unor dezastre sunt exceptate de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate, în baza declaraţiei pe propria răspundere, dată în prezenţa personalului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, precum şi a comunicării primăriei locului de domiciliu. 

Art. 48. – (1) Cheltuielile pentru producerea şi eliberarea actelor de identitate, necesare a fi preschimbate ca urmare a schimbării denumirii străzilor, a renumerotării imobilelor, a schimbării denumirii, reorganizării ori trecerii într-un alt rang a unităţilor administrativ-teritoriale, ce se suportă de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, se înregistrează în evidenţele financiar-contabile ale primăriei localităţii pentru care s-a aprobat modificarea. 

(2) Situaţia nominală a persoanelor cărora li s-au schimbat documentele potrivit prevederilor alin. (1) se transmite primăriei care suportă cheltuielile pentru producerea şi eliberarea acestora, până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară. 

SECŢIUNEA a 2-a

Activităţi care se desfăşoară pentru eliberarea cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorii

Art. 49. – (1) Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor asigură, prin personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor, primirea cererilor pentru eliberarea actelor de identitate, efectuarea operaţiunilor necesare actualizării datelor solicitanţilor, constituirea loturilor de producţie cu datele prelucrate informatic, copierea loturilor pe suport magnetic de memorare externă şi completarea fişei de însoţire a lotului de producţie. 

(2) Suportul magnetic de memorare externă a loturilor de producţie se transmite structurii judeţene de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor, pe baza fişei de însoţire, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererilor, în vederea personalizării cărţilor de identitate. 

(3) Cărţile de identitate personalizate, precum şi cărţile de alegător se predau pe baza fişei de însoţire a loturilor, în termen de maximum 5 zile de la primirea lotului de producţie, cu ocazia transmiterii următorului lot de producţie. 

Art. 50. – (1) În vederea eliberării cărţii de identitate, personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor desfăşoară următoarele activităţi:

a) verifică dacă fizionomia solicitantului corespunde cu fotografia din actul de identitate prezentat ori din alt document emis de instituţii sau autorităţi publice – paşaport, permis de conducere, legitimaţie de serviciu, livret militar ori diploma de absolvire a unei instituţii de învăţământ, cu fotografie de dată recentă – sau, după caz, cu imaginea solicitantului înregistrată în R.N.E.P.;

b) verifică documentele prezentate şi corectitudinea datelor înscrise de solicitant pe Cererea pentru eliberarea actului de identitate;

c) certifică pentru conformitate copiile documentelor prezentate, prin înscrierea menţiunii „conform cu originalul“, datează, semnează şi restituie originalele;

d) înregistrează cererea în Registrul privind cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi pentru stabilirea reşedinţei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6, cu numerele din secvenţa alocată de secretariat;

e) preia imaginea solicitantului; în cazul în care imaginea este preluată de un alt lucrător decât cel care a primit documentele la ghişeu, efectuează confruntarea fizionomiei cu fotografia din documentele prezentate;

f) efectuează, după caz, verificări în următoarele evidenţe: evidenţa operativă, evidenţa informatică sau manuală, centrală ori locală;

g) prezintă şefului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor sau persoanei desemnate de acesta cererea şi documentele depuse, pentru avizare;

h) efectuează operaţiunile informatice necesare actualizării componentei locale a R.N.E.P. şi asociază imaginea preluată solicitantului la datele de stare civilă ale acestuia;

i) creează lotul de producţie a cărţilor de identitate şi îl copiază pe suportul de memorare externă;

j) completează fişa de însoţire a lotului de producţie a cărţilor de identitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 7, pe care o înregistrează în registrul constituit în acest sens, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 8;

k) transmite suportul de memorare externă împreună cu fişa de însoţire către structura judeţeană de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor, în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (2), în vederea personalizării cărţilor de identitate şi a celor de alegător;

l) primeşte cărţile de identitate şi pe cele de alegător produse şi raportul de producţie cu seriile şi numerele tipărite pentru fiecare document, în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (3);

m) actualizează componenta locală a R.N.E.P. cu informaţiile înscrise în raportul de producţie a cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător;

n) completează cererile titularilor cu datele privind seria şi numărul cărţii de identitate, codul de secretizare, perioada de valabilitate şi numărul cărţii de alegător;

o) completează Registrul privind cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi pentru stabilirea reşedinţei, la rubrica seria şi numărul actului de identitate eliberat;

p) eliberează cartea de identitate solicitantului, care semnează de primire pe Cererea pentru eliberarea actului de identitate;

r) efectuează, în componenta locală a R.N.E.P., menţiunea privind data înmânării cărţii de identitate. 

(2) În vederea eliberării cărţii de identitate provizorii, personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)–g), precum şi următoarele:

a) completează cartea de identitate provizorie la rubricile corespunzătoare şi stabileşte termenul de valabilitate a acesteia, care nu poate depăşi un an;

b) aplică fotografiile astfel: una pe cartea de identitate provizorie, una pe matca din carnetul cu cărţi de identitate provizorii, iar cea de-a treia pe cererea solicitantului; atunci când solicitantul are actul de identitate pierdut, furat sau distrus, a treia fotografie se aplică pe adresa de verificare pentru certificarea identităţii, dacă imaginea preluată solicitantului nu poate fi listată din motive tehnice; pe toate fotografiile se aplică ştampila serviciului public comunitar, iar pe cea din cartea de identitate provizorie se va imprima şi timbrul sec;

c) prezintă cartea de identitate provizorie şefului serviciului public comunitar sau persoanei desemnate de acesta, pentru a fi semnată;

d) efectuează operaţiunile informatice necesare actualizării componentei locale a R.N.E.P. şi asociază imaginea preluată solicitantului la datele de stare civilă ale acestuia;

e) completează cererea titularului cu datele privind seria şi numărul cărţii de identitate provizorii, perioada de valabilitate;

f) completează Registrul privind cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi pentru stabilirea reşedinţei, la rubrica seria şi numărul actului de identitate eliberat;

g) eliberează cartea de identitate provizorie solicitantului, care semnează de primire pe Cererea pentru eliberarea actului de identitate;

h) efectuează în componenta locală a R.N.E.P. menţiunea privind data înmânării cărţii de identitate provizorii. 

(3) Personalul care efectuează activităţile de primire a cererii şi a documentelor, preluare a imaginii, verificare în evidenţe pentru certificarea identităţii, actualizare a componentei locale a R.N.E.P. şi eliberare a actului de identitate completează cererea pe verso, la rubricile corespunzătoare fiecărei activităţi desfăşurate. 

Art. 51. – (1) La solicitarea instituţiilor sau a persoanelor interesate, serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor participă, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, la organizarea unor activităţi de preluare a imaginii, folosind echipamentele foto digitale din dotare şi de primire a documentelor necesare eliberării cărţilor de identitate, pentru persoanele aflate în următoarele situaţii:

a) sunt netransportabile sau internate în unităţi sanitare ori de ocrotire socială;

b) sunt reţinute, arestate ori execută pedepse privative de libertate;

c) locuiesc în localităţi izolate sau aflate la distanţe mari de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor. 

(2) Înmânarea cărţilor de identitate persoanelor prevăzute la alin. (1) se face după cum urmează:

a) de către personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, în cazul celor care domiciliază în mediul urban, pe bază de semnătură pe cerere;

b) de către poliţiştii de la posturile de poliţie din localităţile arondate la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, în cazul celor care domiciliază în mediul rural, pe bază de condică, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9, menţionându-se pe cerere, la rubrica prevăzută pentru semnătura titularului, „Ridicat condică“. 

(3) Activitatea prevăzută la alin. (2) lit. b) se realizează astfel:

a) personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor predă poliţistului de la postul de poliţie actul de identitate, pe bază de condică, şi înscrie pe cerere, la rubrica prevăzută pentru semnătura titularului, menţiunea „Ridicat condică“;

b) poliţistul de la postul de poliţie înmânează actul de identitate cetăţeanului, care semnează pentru primirea acestuia în rubrica destinată din condică. 

Art. 52. – (1) În vederea înscrierii în actul de identitate a măsurii privind obligarea de a nu părăsi localitatea, şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor ori persoana desemnată înscrie menţiunea corespunzătoare în actul de identitate prin aplicarea şi completarea ştampilei dreptunghiulare privind obligarea de a nu părăsi localitatea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10. 

(2) Menţiunea privind măsura dispusă se înscrie în baza comunicării instanţei judecătoreşti ori a datelor cu care cel în cauză este înscris în componenta locală a R.N.E.P. 

SECŢIUNEA a 3-a

Eliberarea primei cărţi de identitate

Art. 53. – (1) La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială ori de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, are obligaţia să solicite, în termenul prevăzut de lege, eliberarea cărţii de identitate, prezentând la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor următoarele documente:

a) Cererea pentru eliberarea actului de identitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11, semnată de minor şi de una dintre persoanele prevăzute la alin. (1);

b) certificatul de naştere, cu care se face dovada cetăţeniei române, original şi copie;

c) actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal;

d) documentul cu care părintele face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;

e) certificatul de căsătorie al părinţilor sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care părinţii sunt divorţaţi, original şi copie;

f) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

g) documentul cu care face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru. 

(2) În situaţia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, în condiţiile legii. 

(3) Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească unuia dintre părinţi, locuieşte statornic la celălalt părinte, se solicită declaraţia de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredinţat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic. 

(4) Declaraţia prevăzută la alin. (3) poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la notarul public sau, după caz, la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află. 

Art. 54. – (1) Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se află internaţi în centre de ocrotire şi protecţie socială li se eliberează cărţi de identitate de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe a căror rază de competenţă teritorială funcţionează unităţile respective, la solicitarea scrisă a administraţiei acestor instituţii. 

(2) În vederea eliberării actelor de identitate minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se află internaţi în centre de ocrotire şi protecţie socială, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor colaborează cu administraţia instituţiilor de ocrotire şi protecţie socială, efectuează verificări în R.N.E.P. şi trimite invitaţii părinţilor minorului la adresa de domiciliu sau de reşedinţă la care aceştia sunt înscrişi în componenta locală a R.N.E.P. 

(3) În situaţia în care părinţii minorului nu se prezintă, la solicitarea scrisă a serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, verificările privind identitatea şi adresa de domiciliu ale părinţilor sunt continuate, în teren, de unitatea de poliţie la care este arondat imobilul de la adresa cu care aceştia sunt înscrişi în evidenţe. 

(4) În cazul în care din verificările prevăzute la alin. (2) şi (3) rezultă faptul că părinţii minorului sunt necunoscuţi, dispăruţi sau nu pot fi identificaţi, în actul de identitate al minorului, la rubrica „Domiciliu“, se înscrie adresa centrului de ocrotire şi protecţie socială. 

Art. 55. – (1) În situaţia în care eliberarea primului act de identitate este solicitată după împlinirea vârstei de 18 ani, sunt necesare documentele prevăzute la art. 53, precum şi următoarele:

a) declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;

b) fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului, realizată de unitatea de poliţie de la locul de domiciliu sau reşedinţă al acestuia;

c) documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie. 

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se dă în prezenţa personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor care primeşte cererea de eliberare a actului de identitate. 

Art. 56. – Persoanele care au dobândit/redobândit cetăţenia română depun cererea pentru eliberarea primului act de identitate la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia locuiesc, unde prezintă următoarele documente:

a) certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, original şi două copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt înscrişi în certificatul constatator care atestă dobândirea cetăţeniei de către unul dintre părinţi, aceştia sunt îndrumaţi, pentru clarificarea cetăţeniei, către Ministerul Justiţiei;

b) certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii, original şi copie; în vederea obţinerii certificatelor de stare civilă româneşti, se solicită transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din străinătate la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti;

c) documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;

d) un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport, permis de conducere sau act de identitate străin, original şi copie;

e) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

f) documentul cu care face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru. 

Art. 57. – (1) La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză va preda permisul de şedere eliberat de Autoritatea pentru străini, pentru a fi remis structurii emitente împreună cu una dintre copiile certificatului constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate. 

(2) În situaţia în care persoana nu mai deţine permisul de şedere, i se solicită o declaraţie privind condiţiile în care a pierdut ori i-a fost furat documentul, care se transmite structurii emitente a permisului. 

SECŢIUNEA a 4-a

Eliberarea unei noi cărţi de identitate în cazurile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a)–k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005

Art. 58. – În cazurile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a)–k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, titularul sau reprezentantul său legal are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, pe raza căruia are domiciliul sau reşedinţa, eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând următoarele documente:

a) Cererea pentru eliberarea actului de identitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11;

b) actul de identitate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005;

c) certificatul de naştere, original şi copie;

d) certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original şi copie;

e) hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;

f) certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original şi copie;

g) certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original şi copie;

h) documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;

i) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

j) documentul cu care face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru. 

Art. 59. – Pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate, în cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi în situaţia schimbării sexului, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58, precum şi hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă. 

Art. 60. – (1) Pentru eliberarea unui nou act de identitate ca urmare a schimbării adresei de domiciliu, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58. 

(2) Dacă solicitantul face dovada adresei de domiciliu cu declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 12, sau, după caz, a reprezentantului său legal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 13, acestea se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor. 

(3) În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezenţa poliţistului de la postul de poliţie, pentru mediul rural. 

(4) Declaraţia găzduitorului, prevăzută la alin. (3), se prezintă de solicitant odată cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului. 

(5) Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, prevăzută la art. 27 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, se consemnează numai în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor. 

Art. 61. – (1) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să-şi schimbe domiciliul în România se prezintă la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe a cărui rază teritorială este situat imobilul unde îşi stabilesc domiciliul, unde depun Cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 15, împreună cu documentele prevăzute la art. 58 lit. c), d), e), f), g), h), i) şi j), precum şi următoarele:

a) paşaportul românesc valabil sau expirat ori certificatul constatator privind dobândirea cetăţeniei române, emis de Ministerul Justiţiei sau de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, original şi copie; pentru paşaport sunt necesare fila informatizată şi filele destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră, original şi copie; în situaţia în care solicitantul nu poate face dovada cetăţeniei române, i se eliberează actul de identitate, numai după ce se atestă de către Direcţia Generală de Paşapoarte, la cererea serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, faptul că solicitantul este cetăţean român;

b) actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberate de autorităţile străine, original şi copie; pentru paşaport sunt necesare copii ale filei informatizate şi ale filelor destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră;

c) chitanţa C.E.C. privind achitarea taxei pentru restabilire. 

(2) Certificatele de stare civilă prezentate de solicitant trebuie să fie emise de oficiile de stare civilă române, iar pentru hotărârile judecătoreşti privind statutul civil al titularului, pronunţate în străinătate şi învestite cu formulă executorie, se prezintă copii traduse şi legalizate. 

(3) Solicitanţii a căror naştere sau căsătorie nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române vor solicita transcrierea certificatelor de stare civilă obţinute în străinătate, atât pentru ei, cât şi pentru copiii minori. 

(4) În situaţia în care numai unul dintre părinţi îşi schimbă domiciliul din străinătate în România, împreună cu copiii minori, este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în formă autentică la notarul public, sau copia hotărârii judecătoreşti prin care copiii au fost încredinţaţi părintelui care îşi schimbă domiciliul în România, situaţie în care se depune copie a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, irevocabilă, învestită cu formulă executorie în condiţiile prevăzute la alin. (2). 

Art. 62. – La primirea cererii, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează activităţile prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a)–h), precum şi următoarele:

a) comunică solicitantului care, la data depunerii cererii, a făcut dovada cetăţeniei cu paşaport românesc faptul că, la eliberarea actului de identitate, este necesară prezentarea paşaportului;

b) transmite, cu adresă, la structura judeţeană de paşapoarte, copia Cererii pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România, însoţită de copia filelor din paşaportul românesc valabil sau expirat, precum şi de chitanţa prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. c). 

Art. 63. – (1) După primirea de la structura de paşapoarte a avizului potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16 şi a autocolantului privind noua adresă de domiciliu, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor desfăşoară activităţile prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. i)–r) şi alin. (3). 

(2) La eliberarea cărţii de identitate, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor anulează menţiunea privind domiciliul în străinătate din paşaportul solicitantului – numai pentru paşaportul model 2001, prin aplicarea autocolantului primit de la structura de paşapoarte, iar şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor semnează şi aplică ştampila corespunzătoare. 

(3) În cazul paşaportului model 1994, acesta se anulează prin tăierea colţului din stânga al filei informatizate, astfel încât să cuprindă o parte din fotografie şi C.N.P.-ul, care se transmite structurii de paşapoarte. 

Art. 64. – (1) Pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate în cazul schimbări denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerătorii imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58 lit. a)–h). 

(2) Personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor înscrie, în rubrica „Alte menţiuni“ de pe versoul cererii pentru eliberarea actului de identitate, menţiunea „Scutit de la cheltuielile pentru schimbarea cărţii de identitate, în conformitate cu prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005“. 

Art. 65. – În termen de 15 zile de la pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea actului de identitate, persoana fizică este obligată să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 58, precum şi următoarele:

a) dovada eliberată de unitatea de poliţie unde a fost reclamat furtul, dacă este cazul;

b) un document emis de instituţii sau autorităţi publice – paşaport, permis de conducere, legitimaţie de serviciu, livret militar ori diploma de absolvire a unei instituţii de învăţământ, cu fotografie de dată recentă – original şi copie;

c) actul de identitate, în cazul deteriorării. 

Art. 66. – (1) În cazul în care solicitantul nu poate prezenta un document cu fotografie ori se constată diferenţe între fizionomia acestuia şi documentele prezentate sau informaţiile din R.N.E.P., personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor solicită, în scris, unităţii teritoriale de poliţie, verificarea identităţii solicitantului. 

(2) La solicitare se ataşează imaginea persoanei, listată din baza de date, preluată cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate. 

(3) În situaţia în care nu există posibilitatea tehnică pentru listarea imaginii, solicitantul trebuie să prezinte două fotografii, identice, de dată recentă; pe adresa prin care se solicită verificarea identităţii se lipeşte una dintre fotografii, pe care se aplică ştampila serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar cea de-a doua fotografie se ataşează la solicitarea către unitatea de poliţie. 

(4) În situaţia prevăzută la alin. (2), unitatea de poliţie care a efectuat verificările specifice remite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor documentul, listat din baza de date, care conţine imaginea solicitantului; pe versoul documentului se consemnează rezultatul verificărilor, din care să reiasă dacă există corespondenţă între datele de stare civilă declinate şi imaginea din documentul transmis. 

(5) În situaţia prevăzută la alin. (3), unitatea de poliţie care a efectuat verificările specifice transmite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor adresa în care se consemnează rezultatul verificărilor, din care să reiasă dacă există corespondenţă între datele de stare civilă declinate şi fotografia transmisă de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, pe care se lipeşte fotografia, iar pe fotografie se aplică ştampila unităţii de poliţie. 

Art. 67. – (1) Actele de identitate găsite şi predate unităţilor de poliţie se trimit celui mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, care efectuează verificări în componenta locală a R.N.E.P. şi procedează, după caz, astfel:

a) pentru persoanele care domiciliază pe raza de competenţă şi au declarat actul de identitate pierdut, distrus sau furat, acesta se distruge în condiţiile prevăzute la art. 82;

b) pentru persoanele care domiciliază pe raza de competenţă, dar nu au declarat actul de identitate pierdut, distrus sau furat, serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează demersurile necesare pentru invitarea titularului în scopul înmânării documentului de identitate;

c) pentru persoanele care nu domiciliază pe raza de competenţă, actele de identitate se trimit serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, emitente, în vederea efectuării activităţilor prevăzute la lit. a) sau b). 

(2) În situaţia în care din verificări rezultă că a fost declarat furtul actului de identitate, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor comunică unităţii de poliţie care a înregistrat reclamaţia despre găsirea şi predarea actului de identitate. 

Art. 68. – Pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate în cazul schimbării sexului, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58, precum şi hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă. 

Art. 69. – În vederea înscrierii în actul de identitate a măsurii privind interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează, după caz, următoarele activităţi:

a) dacă persoana deţine carte de identitate provizorie sau buletin de identitate, aflate în termen de valabilitate, înscrie menţiunea corespunzătoare în actul de identitate deţinut:

b) dacă persoana deţine carte de identitate, aflată în termen de valabiliate, eliberează o nouă carte de identitate în condiţiile prezentării tuturor documentelor prevăzute la art. 58 sau, după caz, o carte de identitate provizorie. 

Art. 70. – (1) Şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor ori persoana desemnată înscrie menţiunea corespunzătoare în actul de identitate prin aplicarea şi completarea ştampilei dreptunghiulare privind interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 17. 

(2) În cartea de identitate, menţiunea se înscrie, în procesul de producţie, pe versoul documentului, înainte de introducerea în suportul protector din plastic transparent. 

(3) Menţiunea privind măsura dispusă se înscrie în baza comunicării instanţei judecătoreşti ori a datelor cu care cel în cauză este înscris în componenta locală a R.N.E.P. 

Art. 71. – (1) În situaţia eliberării unei noi cărţi de identitate ca urmare a expirării măsurii privind interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58. 

(2) În situaţia eliberării unei noi cărţi de identitate ca urmare a revocării măsurii privind interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58, precum şi hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus revocarea măsurii. 

SECŢIUNEA a 5-a

Eliberarea cărţii de identitate provizorii

Art. 72. – Pentru eliberarea cărţii de identitate provizorii, persoana fizică completează Cererea pentru eliberarea actului de identitate, la care anexează documentele pe care le poate prezenta pentru a face dovada numelui, stării civile, cetăţeniei române, a adresei de domiciliu, trei fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm, precum şi documentul cu care face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru şi chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate provizorii. 

Art. 73. – (1) Pentru a se evidenţia situaţia de fapt, în cartea de identitate provizorie, rubricile „Motivul eliberării“ sau, după caz, „Domiciliu“ se completează după cum urmează:

a) „lipsă certificat de naştere“, „lipsă certificat de căsătorie“ sau „lipsă dovadă divorţ“ – pentru persoanele care nu pot prezenta dovada numelui, a prenumelui, a datei de naştere ori a stării civile;

b) „lipsă locuinţă“ – pentru persoanele din categoria celor lipsite de adăpost, care nu pot declara adresa unui imobil cu destinaţie de locuinţă;

c) „lipsă dovada adresei de domiciliu“ – pentru persoanele care locuiesc într-un imobil cu destinaţie de locuinţă şi nu pot prezenta documentul cu care să facă dovada adresei de domiciliu. 

(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), la rubrica „Domiciliu“ se înscrie localitatea sau, după caz, sectorul municipiului Bucureşti, unde a fost identificată persoana, la data eliberării actului de identitate, ca urmare a solicitării celui în cauză, a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale sau a poliţiei. 

(3) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), în cartea de identitate provizorie, la rubrica „Domiciliu“, se înscrie adresa la care solicitantul declară că locuieşte efectiv. 

Art. 74. – Cetăţenii români domiciliaţi în străinătate, care doresc să intre în posesia unei cărţi de identitate provizorii, în care să fie înscrisă reşedinţa din România, unde locuiesc temporar, depun Cererea pentru eliberarea actului de identitate cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi reşedinţa în România, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia au reşedinţa, la care anexează următoarele documente:

a) paşaportul, aflat în termen de valabilitate, care atestă statutul de cetăţean român domiciliat în străinătate, original şi copii ale filei informatizate şi ale filelor destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră, precum şi copii ale aceloraşi file ale paşaportului străin pentru situaţia în care solicitantul a intrat în ţară cu un document de călătorie emis de o autoritate străină;

b) certificatul de naştere şi/sau de căsătorie, eliberate de oficiile de stare civilă române, original şi copie;

c) hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie; condiţiile de formă şi conţinut ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în străinătate sunt cele prevăzute la art. 61 alin. (2);

d) dovada adresei de reşedinţă din România;

e) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm;

f) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate provizorii;

g) documentul cu care se face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru. 

Art. 75. – În cartea de identitate provizorie, la rubrica „Domiciliu“ se înscrie statul în care solicitantul are domiciliul, la rubrica „Motivul eliberării“ se înscrie menţiunea „Reşedinţă C.R.D.S.“, iar pe versoul cărţii de identitate provizorii se aplică şi se completează autocolantul privind stabilirea reşedinţei. 

SECŢIUNEA a 6-a

Eliberarea actelor de identitate persoanelor aflate în locurile de reţinere şi de arest preventiv din cadrul unităţilor de poliţie sau în penitenciare

Art. 76. – Pentru eliberarea actului de identitate persoanei aflate în locurile de reţinere şi de arest preventiv din cadrul unităţilor de poliţie sau în penitenciare sunt necesare următoarele documente:

a) adresa scrisă a unităţii de poliţie sau a penitenciarului, însoţită de raportul poliţistului sau al lucrătorului din cadrul penitenciarului desemnat să efectueze verificări, prin care se certifică identitatea persoanei în cauză, aprobat de şeful unităţii de poliţie sau de directorul penitenciarului;

b) Cererea pentru eliberarea actului de identitate, completată şi semnată de solicitant;

c) documentele pe care le poate prezenta solicitantul pentru a face dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române şi a adresei de domiciliu sau de reşedinţă;

d) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm. 

Art. 77. – Atunci când, din motive temeinice, persoana aflată în locurile de reţinere şi de arest preventiv din cadrul unităţilor de poliţie sau în penitenciare nu poate fi adusă la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, preluarea imaginii se realizează cu aparatul foto digital, la sediul acestor unităţi, de către persoana desemnată din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află unitatea respectivă. 

Art. 78. – (1) Pentru eliberarea actului de identitate, serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia are domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantul colaborează cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află unitatea de poliţie sau penitenciarul. 

(2) În cazul pierderii, furtului ori distrugerii actului de identitate, certificarea identităţii se realizează de către personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor cu sprijinul administraţiei instituţiei respective. 

SECŢIUNEA a 7-a

Reţinerea, anularea şi distrugerea actelor de identitate

Art. 79. – (1) Actul de identitate reţinut de poliţişti, în situaţiile prevăzute de lege, se depune în termen de 24 de ore la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de un proces-verbal din care să rezulte împrejurările şi motivul reţinerii documentului. 

(2) În situaţia în care titularul actului de identitate, depus în condiţiile alin. (1), nu are domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, actul de identitate se trimite la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea în care titularul domiciliază sau are reşedinţa valabilă. 

Art. 80. – Anularea actelor de identitate, în cazurile prevăzute de lege, de către personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor se realizează astfel:

a) prin tăierea colţului în care este înscris termenul de valabilitate – în cazul cărţii de identitate;

b) prin bararea cu o linie diagonală a paginii în care sunt înscrise datele de stare civilă – în cazul buletinului de identitate sau al cărţii de identitate provizorii – şi înscrierea menţiunii „ANULAT“, a datei, numelui şi prenumelui lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor. 

Art. 81. – (1) Cărţile de identitate provizorii retrase se ataşează la carnetul din care au fost decupate şi se păstrează 3 ani de la data expirării ultimului act din carnet, după care se distrug. 

(2) Cărţile de identitate provizorii retrase, care au fost emise de alte servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor, se transmit serviciului emitent, pentru a fi ataşate la carnetul din care au fost decupate. 

Art. 82. – (1) Actele de identitate retrase cu ocazia eliberării altor acte de identitate sau ca urmare a renunţării ori a retragerii cetăţeniei române şi a dobândirii statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate se distrug prin ardere, pe bază de proces-verbal, de către personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor. 

(2) Pentru cărţile de identitate, în procesele-verbale se vor menţiona seria şi numărul acestora, iar pentru carnetele cu cărţi de identitate provizorii, seria şi numărul primei şi ultimei cărţi de identitate provizorii din carnet. 

(3) Pentru cărţile de identitate provizorii care nu au fost recuperate se menţionează în procesul-verbal seria, numărul şi motivul – pierdut, distrus, furat, nerestituit. 

(4) Cărţile de identitate provizorii care se recuperează după distrugerea carnetului din care făceau parte vor fi menţionate în procesul-verbal de distrugere care se întocmeşte cu ocazia distrugerii următorului carnet. 

(5) Distrugerea se realizează lunar, pentru cărţile de identitate, şi anual, pentru cărţile de identitate provizorii, de către o comisie formată din cel puţin două persoane din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor. 

SECŢIUNEA a 8-a

Dispoziţii comune

Art. 83. – (1) Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti, pot elibera acte de identitate numai pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, în activitatea specifică, în conformitate cu normele de îndrumare emise în acest sens de I.N.E.P., cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului capitol. 

(2) I.N.E.P. poate elibera acte de identitate numai în situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. 

Art. 84. – În toate cazurile de eliberare a actelor de identitate, precum şi la aplicarea vizelor de reşedinţă, timbrul fiscal va fi aplicat pe cererea solicitantului. 

Art. 85. – (1) La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate sau pentru stabilirea reşedinţei se pot folosi atât formularele existente la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cât şi cele preluate de pe site-ul I.N.E.P. 

(2) În cazul utilizării formularelor preluate de pe site-ul I.N.E.P., acestea vor fi tipărite pe hârtie albă, format A4, faţă-verso. 

CAPITOLUL V

Stabilirea reşedinţei

Art. 86. – (1) Pentru înscrierea menţiunii de stabilire a reşedinţei în actul de identitate, persoana interesată se adresează serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia locuieşte temporar, completând în acest sens Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19, la care anexează următoarele documente:

a) actul de identitate în care urmează a se înscrie menţiunea de stabilire a reşedinţei;

b) documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;

c) documentul cu care se face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru. 

(2) În situaţia în care solicitantul nu deţine un act privind titlul locativ, încheiat în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, găzduitorul sau, după caz, reprezentantul său legal îşi va exprima consimţământul prin completarea rubricii corespunzătoare din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, sau printr-o declaraţie dată în faţa poliţistului de ordine publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României. 

(3) În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în faţa poliţistului de ordine publică din cadrul unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială este situat imobilul. 

Art. 87. – Pentru soluţionarea cererii, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează activităţile prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a)–f), precum şi următoarele:

a) aplică eticheta autocolantă pe actul de identitate şi înscrie menţiunea privind reşedinţa;

b) efectuează operaţiunile necesare pentru actualizarea componentei locale a R.N.E.P.;

c) prezintă cererea, documentele primite şi actul de identitate, pe care s-a aplicat eticheta autocolantă şi s-a înscris menţiunea privind stabilirea reşedinţei, şefului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor sau persoanei desemnate de acesta, pentru avizare, respectiv semnare;

d) eliberează actul de identitate solicitantului, care semnează de primire pe Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei. 

Art. 88. – Personalul care efectuează activităţile de primire a cererilor şi a documentelor, de preluare a imaginii, de verificare în evidenţe pentru certificarea identităţii, de actualizare a bazei de date şi de eliberare a actului de identitate completează cererea la rubricile corespunzătoare fiecărei activităţi desfăşurate. 

Art. 89. – (1) Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun – cămine, campusuri universitare, instituţii de ocrotire şi protecţie socială, la rubrica din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, se menţionează datele administratorului imobilului, care semnează şi aplică ştampila administraţiei. 

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), în rubrica din Cererea pentru stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, vor fi menţionate datele administratorului imobilului, care va semna şi va aplica ştampila administraţiei. 

(3) Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20. 

CAPITOLUL VI

Organizarea şi actualizarea evidenţei locatarilor prin cartea de imobil

Art. 90. – Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil. 

Art. 91. – (1) Cartea de imobil se întocmeşte în termen de 30 de zile de la darea în folosinţă a imobilului cu destinaţie de locuinţă, de regulă, pentru fiecare scară sau corp de clădire. 

(2) La unităţile de cazare turistică, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, cartea de imobil se poate constitui şi sub formă de fişe de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor. 

Art. 92. – Şefii unităţilor de poliţie pe a căror rază teritorială este situat imobilul răspund de organizarea, funcţionarea, ţinerea în actualitate şi controlul evidenţei locatarilor prin cartea de imobil. 

Art. 93. – Responsabil al cărţii de imobil este persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociaţia de proprietari; în cazul asociaţiei de proprietari, responsabilul cărţii de imobil este, de regulă, administratorul sau unul dintre membrii comitetului executiv, care locuieşte efectiv în imobil. 

Art. 94. – Responsabilii cărţii de imobil, desemnaţi în condiţiile legii, au următoarele atribuţii:

a) să solicite persoanelor care locuiesc în imobil prezentarea actelor de identitate, în termen de 15 zile de la sosire, în vederea înscrierii datelor în cartea de imobil;

b) să atenţioneze persoanele care au actele de identitate cu termenul de valabilitate expirat sau care nu şi-au efectuat schimbarea domiciliului ori stabilirea reşedinţei, în vederea punerii acestora în legalitate;

c) să păstreze, să actualizeze şi să utilizeze datele din cartea de imobil cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; cartea de imobil se prezintă spre verificare numai poliţiştilor şi lucrătorilor de la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor;

d) să păstreze în bune condiţii cartea de imobil, să nu o înstrăineze, iar la mutarea din imobil să o predea preşedintelui asociaţiei de proprietari. 

Art. 95. – Înscrierea persoanelor în cartea de imobil se face în baza actului de identitate, iar pentru copiii sub 14 ani, în baza certificatului de naştere. 

Art. 96. – Instruirea responsabililor cărţii de imobil se face de către poliţistul de ordine publică anume desemnat de şeful unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială este situat imobilul. 

Art. 97. – (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române întocmeşte anual planul de aprovizionare cu cărţi de imobil, asigurând tipărirea, gestionarea şi distribuirea imprimatelor, cu respectarea prevederilor legale. 

(2) Cartea de imobil se eliberează gratuit, de unitatea de poliţie, persoanei care a fost desemnată ca responsabil al cărţii de imobil. 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 98. – În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, responsabilii cărţilor de imobil au obligaţia de a constitui sau, după caz, de a reactualiza cărţile de imobil pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă care au fost date în folosinţă anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. 

Art. 99. – Tabelele, comunicările şi celelalte documente primite de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor de la structurile şi instituţiile prevăzute la art. 17 lit. b), în vederea înregistrării şi actualizării datelor privind persoana fizică, se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire corespondenţă ordinară, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21. 

Art. 100. – (1) Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii se stabilesc de I.N.E.P., cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, şi se actualizează periodic în funcţie de evoluţia preţurilor la materiile prime, materialele şi serviciile utilizate în activitatea de întocmire a acestora. 

(2) Contravaloarea cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorii se achită de către persoana care solicită eliberarea acestora, pe bază de chitanţă. 

Art. 101. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, şi aplicarea sancţiunilor se realizează, pe bază de proces-verbal, de către poliţişti, precum şi de către personalul desemnat să primească şi să verifice cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi documentele prezentate în susţinerea acestora. 

Art. 102. – Activităţile realizate pentru clarificarea situaţiei minorilor sau a persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani şi nu au solicitat eliberarea primului act de identitate în termenul prevăzut de lege, a persoanelor care deţin acte de identitate cu termen de valabilitate expirat, precum şi activităţile realizate în situaţia în care există suspiciuni referitoare la identitatea declarată se stabilesc prin instrucţiuni ale directorului general al I.N.E.P. 

Art. 103. – În situaţia în care condiţiile tehnice permit, datele care fac obiectul comunicării pentru actualizarea R.N.E.P. se pot transmite şi pe suport magnetic, pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi I.N.E.P. 

Art. 104. – Comunicarea datelor cu caracter personal din R.N.E.P., precum şi utilizarea acestora se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 105. – Anexele nr. 1–21*) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.