Hotărârea Guvernului nr. 1375/2004

M. Of. nr. 830 din 9 septembrie 2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti

 

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti“, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 147/2004, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 11 alin. (1) şi (2), al art. 18 alin. (1) şi al art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Art. 1. – Se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, persoană juridică română, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi în coordonarea ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu–Şişeşti“, prin reorganizarea Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, care se desfiinţează. 

Art. 2. – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti are sediul în municipiul Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1, funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, calculează amortismente şi conduce evidenţa contabilă în regim economic, în condiţiile legii. 

Art. 3. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare prevăzut în anexa nr. 1. 

(2) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti poate înfiinţa în cadrul structurii sale subunităţi cu sau fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului său de activitate. Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile funcţionale din cadrul institutului naţional, precum şi cu terţii sunt reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare a institutului. 

Art. 4. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti are ca obiect de activitate:

A. Activităţi de cercetare-dezvoltare:

a) în cadrul Planului naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare;

b) alte activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;

c) pentru realizarea planurilor sectoriale şi a programelor-nucleu;

d) în cadrul programelor internaţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare. 

B. Activităţi conexe activităţii de cercetare-dezvoltare, desfăşurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi, după caz, cu autorizarea instituţiilor abilitate, constând în:

a) participare la elaborarea strategiei domeniului;

b) formare şi specializare profesională;

c) consultanţă şi asistenţă de specialitate;

d) editare şi tipărire a publicaţiilor de specialitate;

e) prestări de servicii;

f) participare la realizarea transferului tehnologic;

g) execuţie de unicate şi serii mici, în cadrul activităţii de microproducţie;

h) activităţi de comerţ interior şi de import-export aferente obiectului său de activitate, în condiţiile legii. 

(2) În cadrul obiectului său de activitate Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti poate colabora şi la realizarea unor activităţi de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice şi de apărare naţională sau poate desfăşura şi alte activităţi conexe, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. 

(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt precizate şi detaliate în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti. 

(4) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti funcţionează ca laborator naţional de referinţă pentru sol, plante, îngrăşăminte, produse reziduale – produse sau utilizate în agricultură şi ca organizator al bazei de date la nivel naţional în aceste domenii. 

Art. 5. – Structura organizatorică a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. 

Art. 6. – (1) Patrimoniul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti se constituie prin preluarea activului şi pasivului Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, conform datelor din bilanţul contabil al acestuia la data de 31 decembrie 2003. 

(2) Activul şi pasivul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti se preia pe bază de protocol de predare-preluare de la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. 

(3) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti administrează, cu diligenţa unui bun proprietar, bunuri proprietate publică şi bunuri proprii dobândite în condiţiile legii, prevăzute în anexa nr. 2. 

Art. 7. – Construcţiile, anexele şi terenul aferent, situate în municipiul Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1, precum şi Staţia de urmărire a poluării de fond, situată în comuna Novaci, judeţul Gorj, şi Câmpurile experimentale Rovinari, judeţul Gorj, aparţinând domeniului public al statului, prevăzute în anexa nr. 3, trec în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti. 

Art. 8. – (1) Finanţarea activităţilor desfăşurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti se realizează conform legislaţiei în vigoare din venituri provenite, după caz, din:

a) surse proprii, sprijin financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiţii, dotări, aparatură, echipamente şi instalaţii, credite bancare, fonduri provenite din cooperări internaţionale şi din alte surse atrase, precum donaţii şi sponsorizări;

b) contracte de finanţare, încheiate pe perioade multianuale, pentru realizarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare şi în programele-nucleu de cercetare, finanţate în sistem competiţional sau direct de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare;

c) contracte de finanţare pentru programe şi proiecte sectoriale finanţate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cofinanţarea unor programe proprii de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, obţinute prin competiţie sau direct;

d) contractarea unor servicii de cercetare, extensie, consultanţă şi expertiză cu instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale şi alte persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; valorificarea produselor rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare a institutului. 

(2) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti desfăşoară activităţi aferente programelor naţionale pentru agricultură, pedologie, agrochimie, îmbunătăţiri funciare, silvicultură, dezvoltare rurală, programe de integrare europeană, protecţia ecologică a solului şi monitorizarea aferentă, precum şi alte asemenea activităţi, finanţate de la bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe bază de contract. 

(3) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti poate beneficia de fonduri alocate din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru investiţii, dotări, aparatură, echipamente şi instalaţii, cu respectarea prevederilor legale. 

Art. 9. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti preia toate drepturile şi este ţinut de toate obligaţiile Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, potrivit reglementărilor legale sau contractuale. 

Art. 10. – (1) Personalul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti se preia de la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti pe bază de examen şi îşi păstrează drepturile salariale avute, până la negocierea noului contract colectiv de muncă. 

(2) Noul contract colectiv de muncă va fi înregistrat la Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială a Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. 

Art. 11. – Bunurile din domeniul public al statului administrate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti sunt prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 2 şi în anexa nr. 3. 

Art. 12. – Statutul institutului naţional se stabileşte prin evaluarea în vederea reacreditării la interval de cel mult 5 ani. 

Art. 13. – Punctul III „Alte unităţi finanţate din venituri proprii“ din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Devoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 1 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins: „7. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti“. 

Art. 14. – Anexele nr. 1–3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

p. Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,

Florin Stadiu,

secretar de stat

Ministrul educaţiei şi cercetării,

Alexandru Athanasiu

p. Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Răzvan Ionuţ Cirică,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucureşti, 26 august 2004. 

Nr. 1.375. 

ANEXA Nr. 1

R E G U L A M E N T U L

de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, denumit în continuare institut naţional, este persoană juridică română în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi în coordonarea ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“. 

(2) Institutul naţional funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, calculează amortismente şi conduce evidenţa contabilă în regim economic în condiţiile legii şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, ale Hotărârii Guvernului nr. 637/2003 pentru aprobarea regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi ale prezentului regulament. 

Art. 2. – Structura organizatorică a institutului naţional se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de înfiinţare a institutului naţional. 

CAPITOLUL II

Scopul şi obiectul de activitate

Art. 3. – Institutul naţional este înfiinţat în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul pedologiei, agrochimiei şi protecţiei mediului, aplicarea strategiei naţionale privind cercetarea, monitorizarea şi prestarea serviciilor în vederea gestionării cantitative şi calitative a resurselor pedosferei; realizarea unor programe de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul pedologiei, agrochimiei şi protecţiei mediului, prin participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului şi la realizarea, cu prioritate, a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice de profil din Programul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare. 

Art. 4. – Obiectul de activitate al institutului naţional cuprinde, în principal:

A. Activităţi de cercetare-dezvoltare:

a) în cadrul Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare;

b) alte activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;

c) pentru realizarea planurilor sectoriale şi a programelor-nucleu;

d) în cadrul programelor internaţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare. 

În cadrul activităţilor de cercetare-dezvoltare institutul naţional efectuează cercetări fundamentale şi aplicative, de interes public şi interes naţional, singur sau, după caz, în colaborare cu alte institute, în principal, privind:

1. caracterizarea şi cuantificarea resurselor naturale şi a mediului înconjurător, prin:

a) caracterizarea complexă şi cuantificarea capitalului natural aferent solului de pe întregul teritoriu al ţării;

b) clasificarea solurilor;

c) cercetări privind principalele procese pedologice; modelarea genezei solurilor;

d) cercetări mineralogice vizând tipurile de sol, precum şi de îngrăşăminte, în vederea fundamentării măsurilor de protecţie şi conservare a fertilităţii solului;

e) cercetări micromorfologice privind formarea şi evoluţia unor însuşiri ale solului;

f) aplicarea şi extinderea modelelor de simulare pentru creşterea plantelor, pentru transferul de masă şi energie în sistemul agricol;

g) elaborarea unor parametri şi indici pentru aprecierea gradului de încărcare a solului cu poluanţi anorganici şi organici, precum şi modul de funcţionare a acestora în funcţie de tipul şi de subtipul de sol;

h) evaluarea nivelului de acumulare a poluanţilor în culturi cerealiere, legume şi fructe etc. din zonele poluate cu emisii industriale sau ca rezultat al aplicării de tehnologii agricole intensive;

i) stabilirea unor relaţii între fondul pedogeochimic şi apariţia de dereglări la plante şi animale;

j) dezvoltarea de modele de simulare a poluării asociată solului, integrate în sisteme informatice geografice şi utilizând modele digitale de teren;

k) cercetări privind procesele agrofizice din stratul afectat de lucrările solului, referitoare la compactarea solului, formarea crustei, calitatea patului germinativ;

l) estimarea traficabilităţii, lucrabilităţii solului şi consumului de carburant;

m) metode indirecte pentru estimarea funcţiilor de pedotransfer cu ajutorul datelor standard de cartare a solului;

n) aplicarea metodelor şi teoriilor avansate la descrierea solurilor şi a peisajului;

o) evaluarea potenţialului terenului pentru producţii agricole în regim neirigat şi irigat;

p) evaluarea vulnerabilităţii solului la eroziune şi la alte degradări şi elaborarea de măsuri de prevenire, combatere şi refacere;

q) cercetări pedogeochimice asupra principalelor tipuri de sol;

r) cercetări de geomedicină cu privire specială la arealele endemice, indemne şi poluate;

s) cercetări privind abundenţa şi circuitul elementelor chimice în sistemul rocă-sol-plantă-apă-animal-om;

t) cercetări de agricultură ecologică şi calitatea produselor agricole;

2. inventarierea şi monitoringul resurselor naturale şi mediului înconjurător, prin:

a) inventarierea şi actualizarea profilelor de sol de pe teritoriul ţării;

b) hărţi de bază cu solurile României la diferite scări;

c) hărţi de evaluare/bonitare a terenurilor din România la diferite scări şi date de caracterizare corespunzătoare;

d) hărţi tematice de sol privind teritoriul României, referitoare la eroziune, exces de umiditate, salinitate şi sodicitate, poluare, pretabilitatea terenurilor la diferite folosinţe şi măsuri tehnologice şi alte asemenea procese pedologice;

e) monitoringul naţional al calităţii solurilor în cadrul reţelei regulate transeuropene;

f) monitoringul anual al principalelor calităţi ale solurilor, la nivel judeţean şi naţional;

g) monitoringul capitalului natural specific solului şi sisteme de audit;

h) caracteristicile pedogeochimice ale unor teritorii de interes;

i) harta microzonelor pedoclimatice, a ecoregiunilor şi altor structuri pedogeoclimatice;

j) hărţi pedogeochimice şi biogeochimice la diferite scări;

k) elaborarea de documentaţii pentru înfiinţarea de rezervaţii naturale pentru diferite tipuri de sol în marile unităţi pedoclimatice;

3. nutriţia plantelor şi fertilizarea solului, prin:

a) optimizarea fertilităţii solului şi nutriţiei minerale a plantelor prin aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente;

b) caracterizarea evoluţiei agrochimice a solului sub influenţa diferitelor metode de fertilizare şi de agrotehnică;

c) perfecţionarea tehnologiilor de fertilizare folosite în cadrul unor sisteme de producţie durabilă;

d) cercetări pentru formularea, testarea şi promovarea unor noi îngrăşăminte complexe foliare;

e) stabilirea de căi şi metode neconvenţionale de fertilizare a culturilor agricole, pentru prevenirea disipării substanţelor nutritive în mediul înconjurător;

f) bilanţul elementelor nutritive în fermele agricole;

g) caracterizarea agrochimică şi stabilirea eficienţei agronomice şi ecologice a unor surse reziduale secundare cu valoare fertilizantă;

h) fertilizarea culturilor în diferite sisteme de agricultură;

i) diagnosticarea asistată de calculator a dereglărilor de nutriţie a plantelor;

j) elaborarea şi perfecţionarea metodologiei de analiză agrochimică a solului şi plantei, inclusiv prin armonizarea acesteia cu standardele ISO şi CEN;

k) cercetări pentru aprofundarea cunoştinţelor şi elaborarea unui sistem de diagnostic foliar adaptat condiţiilor pedoclimatice şi sortimentului de culturi din ţara noastră;

l) stabilirea normelor de conţinut ale studiilor de caracterizare agrochimică a solului pentru toate categoriile de beneficiari agricoli şi silvici, în funcţie de mărimea exploataţiei;

m) organizarea şi monitorizarea unei reţele naţionale de încercări interlaboratoare pentru controlul calităţii în analiza agrochimică a solului şi plantelor;

n) elaborarea de algoritmi matematici de folosire integrată a amendamentelor şi îngrăşămintelor, pentru dimensionarea corectă şi optimizarea complexă a soluţiilor de fertilizare şi amendare a solurilor agricole;

o) cercetări privind efectele negative ale folosirii necorespunzătoare a îngrăşămintelor; recomandări de bună practică agricolă pentru prevenirea poluării mediului, în special cu nitraţi;

4. managementul durabil al solului şi terenurilor; poluarea solului; refacerea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de poluare; schimbări globale; dezvoltare rurală, prin:

a) elaborarea de metodologii pentru evaluarea folosirii durabile a resurselor de sol şi teren;

b) evaluarea calităţii solului şi stabilirea măsurilor pentru protecţia, conservarea şi ameliorarea sa;

c) poluarea solului – în relaţie cu poluarea aerului, vegetaţiei, apei potabile şi apei freatice – şi consecinţe asupra sănătăţii omului şi animalelor;

d) caracterizarea pedologică în scopul restructurării folosinţelor agricole, a comasării terenurilor şi a conservării resurselor la diferite niveluri, sat, judeţ şi ţară;

e) evaluarea/bonitarea terenurilor în contextul agriculturii private şi economiei de piaţă; furnizarea de informaţii necesare reformei agrare şi pentru planificarea folosinţei durabile a terenurilor;

f) recomandări tehnologice pentru irigaţii, drenaje, lucrările solului şi pentru prevenirea şi combaterea eroziunii, sărăturării şi compactării solurilor;

g) refacerea/ameliorarea ecologică a solurilor poluate cu petrol, metale grele, pesticide şi alte asemenea substanţe poluante sau potenţial poluante, prin diferite mijloace, inclusiv prin metode microbiologice; evaluarea comportării poluanţilor în sistemul sol-plantă şi stabilirea unor măsuri de prevenire, limitare şi combatere a efectelor nocive ale poluanţilor; evaluarea modificărilor chimice şi biochimice în sistemul sol-plantă sub influenţa unor factori poluanţi;

h) refacerea/ameliorarea ecologică a terenurilor degradate şi a terenurilor cu deponii rezultate din minerit şi din alte activităţi umane;

i) refacerea ecologică a terenurilor afectate de emisiile de la termocentrale, fixarea şi recultivarea haldelor de cenuşă provenite de la acestea;

j) evaluarea agresivităţii solului asupra staţiilor şi liniilor de distribuţie a energiei electrice, a cablurilor telefonice, a conductelor de apă, petrol şi alte elemente de infrastructură;

k) microbiologia solului; evoluţia microflorei în diferite condiţii pedologice;

l) monitorizarea efectului indus de calamităţi naturale, cum ar fi: seceta, inundaţiile şi alte asemenea fenomene, în vederea caracterizării vulnerabilităţii unităţilor de teren;

m) dezvoltarea unor sisteme de agricultură adaptate la condiţiile de sol şi climă;

n) studiul efectului schimbărilor climatice globale asupra agroecosistemelor prin predicţii la diferite scări de timp şi spaţiu;

o) elaborarea de modele specifice de simulare şi optimizare;

5. managementul deşeurilor agricole, urbane şi industriale, prin:

a) utilizarea în agricultură a apelor uzate şi a gunoiului, rezultate din zootehnie;

b) utilizarea agricolă a compostului obţinut din deşeurile menajere urbane;

c) utilizarea agricolă a nămolurilor orăşeneşti;

d) posibilităţi de utilizare în agricultură a diferitelor deşeuri industriale;

6. utilizarea tehnologiei informaţiei în pedologie, agrochimie şi protecţia ecologică a solului, prin:

a) baze de date privind resursele de sol/teren şi mediul înconjurător necesare pentru proiectare, implementare şi exploatare;

b) sisteme informatice geografice pentru managementul durabil al resurselor de sol/teren şi de mediu; prelucrarea datelor spaţiale, inclusiv a celor de teledetecţie;

c) elaborarea şi aplicarea de modele de simulare a proceselor de sol, creşterea plantelor, transfer de masă şi energie în sistemele agricole şi forestiere;

d) aplicarea şi dezvoltarea de modele numerice de teren integrate cu modele de simulare;

e) sisteme-expert şi sisteme-suport de decizie pentru evaluarea şi managementul durabil al terenurilor, planificarea utilizării terenurilor, recomandări tehnologice, sensitivitatea terenurilor la diferiţi factori de stres, precum şi managementul integrat al fermelor agricole;

f) sisteme computerizate de evaluare a proprietăţilor agrofizice ale solurilor şi a cerinţelor pentru sistemele de lucrare a solului;

g) sisteme computerizate pentru optimizarea fertilizării solului/plantelor;

h) sisteme computerizate de diagnoză a deficienţelor de nutriţie a plantelor şi pentru recomandări de prevenire şi combatere a acestora;

i) programe de calculator pentru balanţa nutrienţilor într-o fermă agricolă;

j) sisteme computerizate de caracterizare a evoluţiei agrochimice a solurilor sub influenţa diferitelor practici de fertilizare şi de management al culturilor;

k) elaborarea asistată de calculator a tehnologiilor pentru culturile agricole;

l) baze de date ale microorganismelor;

7. standarde şi metodologii privind resursele naturale şi mediul înconjurător, prin:

a) sistemul naţional de clasificare a solurilor;

b) metodologii de evaluare/bonitare a terenurilor;

c) metodologii de elaborare a studiilor pedologice – cartare pedologică – şi a sistemelor naţionale pentru hărţile de bază ale solurilor la diferite scări şi hărţi tematice de sol;

d) sisteme de clasificare interpretativă a solurilor/terenurilor pentru irigaţii, drenaje artificiale, prevenirea şi combaterea eroziunii solului, lucrările solului, folosinţele agricole, inclusiv pomicultură, viticultură, legumicultură, păşuni şi fâneţe, vulnerabilitatea solurilor la contaminarea fizică şi chimică, vulnerabilitatea solului la calamităţi naturale, cum sunt: secetă, inundaţii şi alte asemenea fenomene;

e) sisteme de clasificare ecologică a solurilor;

f) metodologii de efectuare a studiilor agrochimice;

g) standarde pentru analiza agrochimică şi agrofizică a solului şi plantei;

h) standarde pentru limite de poluare a solului;

8. cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică pentru soluţionarea problemelor complexe din domeniul gestiunii agroecosistemelor şi dezvoltării rurale;

9. studii de impact şi bilanţuri de mediu în baza atestatelor eliberate conform legislaţiei în vigoare; 10. proiectare tehnologică în domeniul reţelelor de monitorizare a calităţii solului; 11. execută orice alte cercetări în domeniul său de activitate. 

B. Activităţi conexe activităţii de cercetare-dezvoltare

Activităţi conexe activităţii de cercetare-dezvoltare, desfăşurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi, după caz, cu autorizarea instituţiilor abilitate, constând în:

a) participare la elaborarea strategiei domeniului;

b) formare şi specializare profesională, şi anume:

1. îndrumarea tehnică a oficiilor judeţene de pedologie şi agrochimie;

2. cursuri intensive de durată scurtă şi medie pentru personalul care activează în domeniu, aparţinând unităţilor altor ministere sau firme private;

3. organizarea de manifestaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

4. organizarea şi/sau participarea la centre educaţionale cu profil de pedologie, agrochimie şi protecţia ecologică a solului, atât cu personal, cât şi cu dotări;

5. pregătire profesională, în cooperare cu instituţii de învăţământ de profil, la nivel universitar, postuniversitar şi doctorat;

c) consultanţă şi asistenţă de specialitate;

d) editare şi tipărire a publicaţiilor şi hărţilor de specialitate;

e) prestări de servicii;

f) participare la realizarea transferului tehnologic;

g) execuţie de unicate şi serii mici, în cadrul activităţii de microproducţie;

h) activităţi de comerţ interior şi de import-export aferente obiectului său de activitate, în condiţiile legii;

i) activităţi operaţionale în domeniu:

1. monitorizarea integrată de fond şi de impact a stării de calitate a solului şi activitate de dispecerat;

2. culegerea şi centralizarea datelor specifice de sol şi teren din teritoriu, bănci de date;

3. organizarea, perfecţionarea şi conducerea unei reţele naţionale de testare a îngrăşămintelor noi; elaborarea documentaţiei de omologare a acestora şi stabilirea condiţiilor de piaţă a îngrăşămintelor din producţia internă şi din import, conform legislaţiei în vigoare;

4. elaborarea sintezelor anuale şi a Raportului naţional anual privind starea calităţii solurilor din România;

5. participare la armonizarea legislativă în domeniul protecţiei resurselor de sol cu cea a Uniunii Europene;

6. monitorizarea aplicării prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi asistenţă tehnică acordată autorităţilor centrale în domeniile de competenţă. 

Art. 5. – În cadrul obiectului său de activitate, institutul naţional poate colabora şi la realizarea unor activităţi de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice şi de apărare naţională sau poate desfăşura şi alte activităţi conexe, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

Art. 6. – Activul patrimonial total al institutului naţional, stabilit pe baza bilanţului contabil încheiat la data de 31 decembrie 2003 şi care se actualizează potrivit reglementărilor legale, este de 14.274.172 mii lei. 

Art. 7. – Activul şi pasivul Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti se preia pe bază de protocol de predare-preluare de către institutul naţional. 

Art. 8. – (1) Institutul naţional administrează cu diligenţa unui bun proprietar bunuri proprietate publică şi privată a statului, precum şi bunuri proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică şi privată a statului administrate de institutul naţional, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii sunt specificate în anexele nr. 2 şi 3 la hotărâre şi se înregistrează distinct în patrimoniul institutului naţional. 

(2) Rezultatele cercetărilor obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice aparţin institutului naţional, în calitate de persoană juridică executantă, şi ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidenţa contabilă a institutului naţional, precum şi înstrăinarea, închirierea sau concesionarea şi casarea rezultatelor cercetărilor obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice se fac potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, şi Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată. 

(3) În exercitarea drepturilor sale, institutul naţional posedă şi foloseşte bunurile aflate în patrimoniul său şi, după caz, dispune de acestea în condiţiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate. 

(4) Institutul naţional poate realiza servicii sau activităţi de microproducţie prin asociere în participaţiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi a autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. 

(5) Patrimoniul institutului naţional poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare. 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică şi funcţională

Art. 9. – (1) Institutul naţional poate avea în structură subunităţi cu sau fără personalitate juridică, departamente, secţii, laboratoare necesare realizării obiectului său de activitate. 

(2) Structura organizatorică a institutului naţional se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de înfiinţare a acestuia, şi cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la alin. (1), şi următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil, de audit şi control financiar, compartimentul de diseminare a informaţiei şi compartimentul relaţii publice şi mass-media. 

(3) În funcţie de specificul activităţii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administraţie, se pot organiza colective specializate ori colective interdisciplinare proprii sau în colaborare cu alte unităţi din ţară şi din străinătate. 

CAPITOLUL V

Organele de conducere ale institutului naţional

Art. 10. – Conducerea institutului naţional este asigurată de către:

a) consiliul de administraţie;

b) comitetul de direcţie;

c) directorul general. 

Art. 11. – Orientarea şi coordonarea activităţii tehnico ştiinţifice din institutul naţional sunt asigurate de consiliul ştiinţific. 

Art. 12. – Relaţiile dintre subunităţile aflate în structura institutului naţional, precum şi relaţiile acestora cu terţii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului naţional, cu avizul consiliului de administraţie. 

a) Consiliul de administraţie

Art. 13. – (1) Consiliul de administraţie al institutului naţional este format din 9 membri, cetăţeni români, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autorităţii de la care aceştia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. 

(2) Din consiliul de administraţie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului naţional, care este şi preşedintele consiliului de administraţie;

b) preşedintele consiliului ştiinţific al institutului naţional;

c) un reprezentant al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

f) un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 

(3) Ceilalţi membri ai consiliului de administraţie vor fi specialişti din domeniu, propuşi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 

(4) Revocarea membrilor consiliului de administraţie se face de acelaşi organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin. 

Art. 14. – (1) Membrii consiliului de administraţie îşi păstrează calitatea de angajat la instituţia sau unitatea de la care provin, precum şi toate drepturile şi obligaţiile ce derivă din această calitate. 

(2) Pentru activitatea desfăşurată în calitate de membri ai consiliului de administraţie, aceştia beneficiază de o indemnizaţie lunară stabilită de consiliul de administraţie, care nu poate depăşi 20% din salariul de bază al directorului general al institutului naţional. 

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administraţie ale institutelor naţionale şi nu pot participa în aceeaşi calitate la alte unităţi cu care institutul naţional are relaţii contractuale sau interese concurente. 

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administraţie cei care, personal ori soţul (soţia), copiii sau rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelaşi timp patroni ori asociaţi la alte unităţi cu acelaşi profil sau cu care institutul naţional se află în relaţii comerciale directe. 

Art. 15. – (1) Consiliul de administraţie are, în principal, următoarele atribuţii:

a) aprobă, la propunerea consiliului ştiinţific, strategia şi programele concrete de dezvoltare a institutului naţional, de introducere a unor tehnologii de vârf şi de modernizare a celor existente, în concordanţă cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice şi funcţionale a institutului naţional, înfiinţarea, desfiinţarea şi comasarea de subunităţi din structura acestuia;

c) analizează şi avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, care se depune la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează şi avizează situaţiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi aprobă raportul de gestiune asupra activităţii desfăşurate de institutul naţional în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performanţă şi raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul naţional şi aprobă măsuri pentru desfăşurarea acesteia în condiţii de echilibru al bugetului de venituri şi cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investiţiile care urmează a fi realizate de institutul naţional;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum şi concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului naţional, în condiţiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 37 şi stabileşte modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilităţilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile şi comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului naţional. 

(2) Consiliul de administraţie exercită orice alte atribuţii, potrivit prevederilor legale. 

Art. 16. – Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, avizat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Acesta hotărăşte în problemele privind activitatea institutului naţional, cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt date în competenţa altor organe. 

Art. 17. – (1) Consiliul de administraţie se întruneşte de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului naţional o cer, la convocarea preşedintelui sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie. În lipsa preşedintelui, consiliul de administraţie va fi convocat de vicepreşedintele acestuia. 

(2) Dezbaterile consiliului de administraţie sunt conduse de preşedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedintele ales de membrii acestuia. 

Art. 18. – (1) Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această condiţie, şedinţa consiliului de administraţie se poate reprograma într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeaşi ordine de zi. 

(2) Hotărârile consiliului de administraţie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unul din numărul total al membrilor. 

Art. 19. – La şedinţele consiliului de administraţie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul naţional sau un reprezentant al salariaţilor, în cazul în care aceştia nu sunt constituiţi în sindicat. 

Art. 20. – Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administraţie poate atrage în activitatea de analiză consilieri şi consultanţi din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale. 

Art. 21. – (1) Membrii consiliului de administraţie sunt răspunzători, în condiţiile legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului naţional. 

(2) Membrii consiliului de administraţie care nu respectă prevederile art. 14 alin. (3) şi (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului naţional ca urmare a acestui fapt. 

Art. 22. – În primul trimestru al fiecărui an, consiliul de administraţie prezintă Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale un raport asupra activităţii desfăşurate în anul precedent şi asupra programului de activitate pentru anul în curs. 

Art. 23. – Secretariatul consiliului de administraţie este asigurat de institutul naţional. Atribuţiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie. 

b) Comitetul de direcţie

Art. 24. – (1) Conducerea operativă a institutului naţional este asigurată de un comitet de direcţie compus din directorul general şi conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului naţional. 

(2) La şedinţele comitetului de direcţie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul naţional sau un reprezentant al salariaţilor, în cazul în care aceştia nu sunt constituiţi în sindicat. 

Art. 25. – (1) Comitetul de direcţie exercită atribuţii şi are răspunderi în limita competenţelor propuse de directorul general şi aprobate de consiliul de administraţie. 

(2) Comitetul de direcţie stabileşte acţiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului naţional;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri şi cheltuieli;

d) programul de investiţii;

e) sistemul de asigurare a calităţii;

f) alte obligaţii. 

Art. 26. – Comitetul de direcţie se întruneşte decadal sau ori de câte ori interesele institutului naţional o impun. 

Art. 27. – (1) La nivelul subunităţilor din institutul naţional se organizează şi funcţionează comitetul de conducere, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare şi funcţionare aprobat de consiliul de administraţie al institutului naţional şi este prezidat de directorul subunităţii respective. 

(2) Comitetul de conducere exercită atribuţii şi are răspunderi în limita competenţelor stabilite de directorul general al institutului naţional şi aprobate de consiliul de administraţie. 

c) Directorul general

Art. 28. – (1) Activitatea curentă a institutului naţional este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecţie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în funcţie de performanţele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani. 

(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a directorului general se fac prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, conform reglementărilor legale în vigoare. 

Art. 29. – Directorul general are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului naţional în relaţie cu celelalte organe, organizaţii şi agenţi economici, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate;

b) stabileşte atribuţiile, competenţele şi relaţiile la nivelul subunităţilor şi departamentelor institutului naţional, precum şi relaţiile acestora cu terţii, cu avizul consiliului de administraţie;

c) propune consiliului de administraţie modificarea structurii organizatorice şi funcţionale a institutului naţional;

d) numeşte directorii şi conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului naţional, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcţie, şi îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administraţie;

e) angajează şi concediază personalul institutului naţional, conform prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului naţional şi a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de direcţie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri şi urmăreşte realizarea operaţiunilor de comerţ interior şi de import-export, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) are atribuţii şi răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului naţional de la bugetul de stat;

k) poate delega, în condiţiile legii, o parte din atribuţiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului naţional;

l) exercită orice alte atribuţii ce îi sunt delegate de consiliul de administraţie. 

Art. 30. – Organele de conducere ale institutului naţional vor îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare. 

Consiliul ştiinţific

Art. 31. – (1) Consiliul ştiinţific este format din 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului naţional care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare. 

(2) Consiliul ştiinţific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariaţi ai institutului naţional, aleşi pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul naţional. 

(3) Din consiliul ştiinţific fac parte, de drept, directorul general şi directorul ştiinţific ai institutului naţional. 

(4) Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret de către membrii consiliului ştiinţific. 

(5) Consiliul ştiinţific se organizează şi funcţionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administraţie. 

Art. 32. – Atribuţiile principale ale consiliului ştiinţific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activităţii de cercetare-dezvoltare a domeniului şi la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează şi urmăreşte realizarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administraţie programul anual de cercetare-dezvoltare şi inovare al institutului naţional;

d) avizează hotărârile consiliului de administraţie care implică politica de cercetare a institutului naţional şi a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfecţionarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează şi coordonează desfăşurarea manifestărilor cu caracter ştiinţific;

g) avizează acţiunile de cooperare, interne şi internaţionale, cu scop ştiinţific;

h) avizează acordarea de burse de studii şi stagii de perfecţionare în ţară şi în străinătate. 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia acestuia. 

Relaţii financiare

Art. 33. – (1) Institutul naţional întocmeşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli, potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. 

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în condiţiile legii. 

Art. 34. – (1) Veniturile şi cheltuielile institutului naţional se stabilesc prin buget pentru fiecare exerciţiu financiar. 

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. 

Art. 35. – (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale şi prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plăţii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli stabilit, potrivit legii. 

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, potrivit reglementărilor legale în vigoare. 

Art. 36. – (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care în cursul unui an resursele financiare ale institutului naţional nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite cu băncile, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute, în termeni reali, realizate în anul precedent. 

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanţelor Publice. 

Art. 37. – (1) Institutul naţional hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează să fie realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanţarea efectuându-se din surse proprii şi din credite bancare, precum şi din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii. 

(2) Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri şi cheltuieli fondurile necesare realizării unor investiţii, dotări, achiziţionării de aparatură, echipamente şi instalaţii pentru institutul naţional. 

(3) Execuţia investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se adjudecă potrivit legii. 

Art. 38. – (1) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale institutului naţional se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România. 

(2) Institutul naţional poate efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în lei şi în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă şi a normativelor de disciplină financiar-valutară stabilite prin actele normative în vigoare. 

(3) Institutul naţional poate efectua operaţiuni de comerţ exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operaţiunile de încasări şi plăţi cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unităţile bancare specializate, cu sediul în România. 

Art. 39. – Institutul naţional îşi va organiza auditul intern şi controlul financiar preventiv propriu şi auditul financiar, potrivit legii. 

CAPITOLUL VII

Reglementarea litigiilor

Art. 40. – Litigiile institutului naţional cu persoane fizice sau juridice, nesoluţionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanţelor de judecată române de drept comun. 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

Art. 41. – Statutul de institut naţional se reînnoieşte periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau la modificarea obiectului de activitate al institutului naţional. 

ANEXA Nr. 2 *)

ANEXA Nr. 3 1)