Hotărârea Guvernului nr. 1344/2007

M. Of. nr. 768 din 13 noiembrie 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta hotărâre reglementează normele privind modul de constituire, organizare, funcţionare, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale comisiilor de disciplină. 

Art. 2. – Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin, care au competenţa de a analiza faptele funcţionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz. 

CAPITOLUL II

Norme privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină

SECŢIUNEA 1

Norme generale privind constituirea şi componenţa comisiilor de disciplină

Art. 3. – În cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice se constituie, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, o comisie de disciplină. 

Art. 4. – (1) Comisia de disciplină are în componenţă 3 membri titulari, funcţionari publici definitivi numiţi în funcţia publică pe perioadă nedeterminată. Doi membri sunt desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, iar al treilea membru este desemnat, după caz, de organizaţia sau organizaţiile sindicale reprezentative ori de majoritatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru care este organizată comisia de disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret. 

(2) Pentru fiecare membru titular al comisiei de disciplină se desemnează, în condiţiile prevăzute la alin. (1), câte un membru supleant. Membrul supleant îşi desfăşoară activitatea în absenţa membrului titular corespunzător d in comisia d e disciplină, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător, respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen, în condiţiile prezentei hotărâri. 

(3) Membrii titulari şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. 

(4) Preşedintele comisiei de disciplină se alege prin votul secret al membrilor titulari, dintre aceştia. În situaţia în care nu se poate întruni majoritatea, va fi ales preşedinte membrul care are cea mai mare vechime în specialitate juridică sau, în cazul în care acesta nu există, membrul care are cea mai mare vechime în funcţia publică. 

(5) Comisia de disciplină are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Secretarul titular al comisiei de disciplină şi secretarul supleant nu sunt membri ai comisiei de disciplină. 

SECŢIUNEA a 2-a

Norme speciale privind constituirea şi componenţa comisiilor de disciplină

Art. 5. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 3, comisia de disciplină poate fi constituită pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, în cazul în care în cadrul uneia dintre acestea îşi desfăşoară activitatea mai puţin de 10 funcţionari publici. 

(2) Constituirea comisiilor de disciplină potrivit alin. (1) se face cu respectarea principiului vecinătăţii teritoriale, pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv principiului subordonării ierarhice, pentru instituţiile publice aflate în subordinea sau sub autoritatea unei autorităţi ori instituţii publice centrale sau locale. 

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), comisia de disciplină se constituie prin act administrativ comun al conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor publice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 4. 

(4) În actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină se stabileşte şi locul de desfăşurare a activităţii acesteia. 

Art. 6. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 3, se constituie la nivel judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, câte o comisie de disciplină pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare. 

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se constituie prin ordin al prefectului şi are următoarea componenţă:

a) subprefectul care are atribuţii în domeniul verificării legalităţii;

b) secretarul judeţului, respectiv secretarul municipiului Bucureşti;

c) un membru desemnat de majoritatea secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul respectiv. 

(3) Membrii supleanţi pentru comisia constituită potrivit prevederilor alin. (2) sunt:

a) secretarul unităţii administrativ-teritoriale reşedinţă de judeţ, respectiv secretarul unui sector al municipiului Bucureşti;

b) un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul respectiv;

c) un membru desemnat de majoritatea secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul respectiv. 

(4) Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (4), preşedintele comisiei de disciplină se desemnează prin actul administrativ prevăzut la alin. (2). 

(5) Prevederile art. 4 alin. (2), (3) şi (5) se aplică în mod corespunzător. 

(6) Comisia prevăzută la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea la sediul instituţiei prefectului din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti. 

Art. 7. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 3 şi 6, se constituie la nivel naţional o comisie de disciplină pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele secretarilor judeţelor şi ale secretarului municipiului Bucureşti. 

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se constituie prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi are următoarea componenţă:

a) un funcţionar public din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

b) un funcţionar public din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, denumită în continuare Agenţia;

c) un secretar al judeţului, desemnat de majoritatea secretarilor judeţelor şi de secretarul municipiului Bucureşti. 

(3) Comisia de disciplină prevăzută la alin. (1) are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi prin actul administrativ prevăzut la alin. (2), la propunerea majorităţii funcţionarilor publici pentru care este constituită comisia de disciplină, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Secretarul titular al comisiei de disciplină şi secretarul supleant nu sunt membri ai comisiei de disciplină. 

(4) Prevederile art. 4 alin. (2)–(4) se aplică în mod corespunzător. 

(5) Comisia prevăzută la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea la sediul Agenţiei. 

Art. 8. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 3, se constituie la nivel naţional o comisie de disciplină pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele înalţilor funcţionari publici, denumită în continuare comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici. 

(2) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă din 5 înalţi funcţionari publici, numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative. Cel puţin unul dintre membrii comisiei are studii superioare juridice. 

(3) Prevederile art. 4 alin. (2)–(4) se aplică în mod corespunzător. 

(4) Secretariatul comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este asigurat de Agenţie. Secretarul titular şi secretarul supleant se desemnează prin ordin al preşedintelui Agenţiei. 

(5) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici îşi desfăşoară activitatea la sediul Agenţiei. 

SECŢIUNEA a 3-a

Competenţele comisiilor de disciplină

Art. 9. – (1) Comisia de disciplină competentă să desfăşoare procedura disciplinară este cea constituită pentru autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia este numit funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară la data săvârşirii faptei sesizate. 

(2) Comisia de disciplină înaintează raportul de propunere a sancţiunii disciplinare aplicabile sau, după caz, raportul de clasare a sesizării persoanei care are competenţa legală de aplicare a sancţiunii disciplinare la momentul înaintării acestui raport. 

Art. 10. – (1) Comisia de disciplină competentă să desfăşoare procedura disciplinară este cea constituită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ierarhic superioare, pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele următorilor funcţionari publici:

a) conducători ai autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în subordinea ori sub autoritatea acesteia;

b) conducători ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ- teritoriale;

c) conducători ai serviciilor publice înfiinţate în subordinea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice locale. 

(2) Comisia de disciplină competentă să desfăşoare procedura disciplinară este cea constituită:

a) potrivit art. 6, pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare;

b) potrivit art. 7, pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele secretarilor judeţelor şi ale secretarului municipiului Bucureşti;

c) potrivit art. 8, pentru analizarea şi propunerea modului de soluţionare a sesizării privitoare la faptele înalţilor funcţionari publici. 

SECŢIUNEA a 4-a

Condiţii de desemnare şi mandatul membrilor comisiilor de disciplină

Art. 11. – (1) Poate fi desemnat membru în comisia de disciplină funcţionarul public care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are o bună reputaţie profesională şi o conduită corespunzătoare în exercitarea funcţiei publice;

b) are studii superioare;

c) este funcţionar public definitiv, numit pe perioadă nedeterminată;

d) nu se află în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (4). 

(2) Cel puţin unul dintre membrii comisiei de disciplină are studii juridice sau administrative. 

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care nu există cel puţin un funcţionar public care are studii juridice sau administrative, în comisia de disciplină poate fi desemnat membru unul dintre funcţionarii publici încadraţi pe funcţii publice din clasele I sau, după caz, a II-a. 

(4) Nu poate fi desemnat ca membru în comisia de disciplină funcţionarul public care se află în următoarele cazuri de incompatibilitate:

a) este soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoanele care au competenţa legală de a numi membrii în comisia de disciplină, cu persoanele care au competenţa legală de a aplica sancţiunea disciplinară sau cu ceilalţi funcţionari publici desemnaţi membri în comisie;

b) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară aplicată nu a fost radiată, conform legii. 

(5) Condiţia prevăzută la alin. (1) lit. b) nu este obligatorie în cazul membrilor comisiilor de disciplină constituite potrivit art. 5. 

Art. 12. – (1) Membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării duratei acestuia sau înainte de termen, în condiţiile prezentei hotărâri. 

(2) Cu 30 de zile înainte de data expirării duratei mandatului membrilor comisiei de disciplină, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia iniţierii procedurilor de constituire a comisiei de disciplină al cărei mandat urmează a intra în vigoare, în condiţiile prezentei hotărâri. 

Art. 13. – (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în cazul în care:

a) soţul, ruda sau afinul său, până la gradul al patrulea inclusiv, exercită cu caracter temporar funcţia care implică competenţa legală de a numi reprezentanţi în comisia de disciplină ori de a aplica sancţiunea disciplinară, pentru perioada numirii temporare în cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public care are calitatea de membru în comisia de disciplină, pentru cercetarea administrativă în cauză;

b) este în concediu de odihnă, medical sau alt concediu, este delegat ori detaşat în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice ori este suspendat din funcţia publică, pentru perioada concediului, delegării, detaşării sau suspendării raportului de serviciu, dar nu mai mult de 6 luni consecutive;

c) comisia de disciplină a primit o sesizare din partea sau cu privire la un funcţionar public cu care membrul comisiei de disciplină este soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, pentru cercetarea administrativă în cauză;

d) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii comisiei de disciplină pentru soluţionarea cauzei, pentru cercetarea administrativă în cauză;

e) comisia de disciplină a primit o sesizare îndreptată împotriva sa, pentru cercetarea administrativă în cauză;

f) se află în una dintre situaţiile de conflict de interese prevăzute la art. 14, pentru cercetarea administrativă în cauză;

g) solicită motivat suspendarea sa pentru o perioadă de cel mult 60, de zile consecutive, pentru perioada solicitată. 

(2) În caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei de disciplină, şedinţele se desfăşoară cu participarea membrului supleant corespunzător. 

(3) Membrul comisiei de disciplină care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)–f) are obligaţia de a solicita suspendarea mandatului de îndată ce ia cunoştinţă de existenţa vreuneia dintre acestei situaţii. Suspendarea mandatului membrului comisiei de disciplină poate fi solicitată de orice persoană care sesizează existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)–f). 

(4) Cererea de suspendare se face în scris, cu menţionarea perioadei pentru care se solicită suspendarea, şi se înaintează comisiei de disciplină, împreună cu probele doveditoare ale susţinerilor care fac obiectul cererii. 

(5) Preşedintele comisiei de disciplină are obligaţia de a convoca ceilalţi membri ai comisiei de disciplină pentru întocmirea unui raport. Raportul comisiei de disciplină se întocmeşte în lipsa membrului care face obiectul cererii de suspendare, cu menţionarea expresă a perioadei pentru care se suspendă mandatul membrului comisiei de disciplină, şi se comunică:

a) persoanei prin al cărei act administrativ s-a constituit comisia de disciplină;

b) membrului comisiei de disciplină care a făcut obiectul cererii de suspendare;

c) persoanei care a solicitat suspendarea, dacă este alta decât cea prevăzută la lit. b);

d) membrului supleant, în cazul în care acesta va face parte din comisia de disciplină pe durata suspendării titularului. 

(6) În situaţia în care mandatul membrului care are calitatea de preşedinte al comisiei de disciplină se suspendă, pentru perioada suspendării mandatului titularului, preşedintele comisiei de disciplină se alege prin vot secret, dintre membrii acesteia. Prevederile art. 4 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. 

Art. 14. – (1) Membrii şi secretarul comisiei de disciplină se află în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) au relaţii cu caracter patrimonial cu funcţionarul public a cărui faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată;

b) interesele patrimoniale personale, ale soţului, soţiei sau rudelor de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor corespunzătoare care îi revin potrivit prezentei hotărâri;

c) se află în raporturi ierarhice directe cu funcţionarul public a cărui faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată;

d) se află în relaţii de prietenie sau duşmănie cu funcţionarul public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară;

e) ori de câte ori consideră că integritatea, obiectivitatea şi imparţialitatea procedurii disciplinare pot fi afectate. 

(2) Prevederile art. 13 alin. (2)–(6) se aplică în mod corespunzător. 

(3) La prima şedinţă a comisiei de disciplină pentru analizarea oricărei sesizări adresate acesteia, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au obligaţia de a depune o declaraţie pe propria răspundere că nu se află în niciunul dintre cazurile prevăzute la alin. (1). 

(4) În situaţia în care conflictul de interese intervine pe parcursul procedurii disciplinare, membrii şi secretarul comisiei au obligaţia de a actualiza declaraţia prevăzută la alin. (3) şi de a solicita suspendarea mandatului în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. f). 

(5) Declaraţiile se păstrează de către secretarul comisiei. Încălcarea dispoziţiilor alin. (3) şi (4) constituie abatere disciplinară. 

Art. 15. – (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează:

a) la data expirării perioadei pentru care a fost desemnat în comisia de disciplină;

b) la data transferului în cadrul unei alte autorităţi sau instituţii publice;

c) la data mutării în cadrul unei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice;

d) la data la care a intervenit o situaţie de incompatibilitate prevăzută la art. 11 alin. (4);

e) atunci când se află în concediu medical sau alt concediu, este delegat ori detaşat în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice ori este suspendat din funcţia publică pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;

f) la data încetării raportului de serviciu;

g) la data solicitată de funcţionarul public, prin cerere scrisă motivată, cu privire la renunţarea la calitatea de membru în comisia de disciplină. 

(2) În caz de încetare a mandatului unui membru al comisiei de disciplină, se numeşte ca membru titular membrul supleant corespunzător şi se demarează procedura pentru desemnarea unui alt membru supleant. 

(3) Membrul comisiei de disciplină care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)–e) are obligaţia de a aduce la cunoştinţa comisiei de disciplină, prin cerere formulată în scris, existenţa cauzei de încetare a mandatului. 

(4) Încetarea mandatului membrului comisiei de disciplină poate fi solicitată de orice persoană care sesizează existenţa situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d). Cererea de încetare se face în scris şi se înaintează comisiei de disciplină, împreună cu orice probe doveditoare ale susţinerilor care fac obiectul cererii. 

(5) Preşedintele comisiei de disciplină convoacă ceilalţi membri ai comisiei de disciplină pentru întocmirea unui raport. Raportul comisiei de disciplină se întocmeşte în lipsa membrului care face obiectul cererii de încetare a mandatului de membru al comisiei de disciplină şi se comunică:

a) persoanei prin al cărei act administrativ s-a constituit comisia de disciplină;

b) membrului comisiei de disciplină care a făcut obiectul cererii de încetare;

c) persoanei care a solicitat încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină, dacă este alta decât cea prevăzută la lit. b);

d) membrului supleant, în cazul în care a fost numit în comisia de disciplină ca titular. 

Art. 16. – (1) Secretarul titular şi supleantul acestuia au, de regulă, studii superioare juridice sau administrative. 

(2) Secretarului titular şi secretarului supleant li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 11-15. 

Art. 17. – (1) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină, membrii, secretarul acesteia, precum şi persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31 au dreptul la o indemnizaţie lunară de 15%, care se aplică la salariul de bază al fiecăruia şi se acordă în lunile în care comisia de disciplină îşi desfăşoară activitatea, respectiv în lunile în care persoanele din cadrul corpului de control au efectuat cercetarea administrativă. Sporul lunar se acordă de autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea persoanele menţionate, pe baza certificării de către preşedintele comisiei a desfăşurării activităţii comisiei pe luna respectivă. 

(2) Pentru participarea la lucrările comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici, membrii şi persoanele care asigură secretariatul tehnic au dreptul la o indemnizaţie reprezentând 10% din salariul de bază prevăzut de lege pentru funcţia publică de secretar general din cadrul ministerelor. 

(3) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (2) se plătesc de Agenţie pe baza proceselor-verbale încheiate ca urmare a activităţii comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici. 

(4) Membrii, secretarul comisiilor de disciplină care îşi desfăşoară activitatea în alte localităţi decât cea de domiciliu, precum şi persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31 beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă în condiţiile stabilite pentru salariaţii instituţiilor publice. 

(5) Decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă în condiţiile prevăzute la alin. (4) se asigură de autorităţile sau instituţiile publice unde îşi desfăşoară activitatea membrii comisiilor de disciplină. 

Art. 18. – Orice persoană care constată desemnarea unui membru al comisiei de disciplină sau al secretarului acesteia fără respectarea procedurii prevăzute în prezenta hotărâre se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, în condiţiile prevăzute de lege. 

SECŢIUNEA a 5-a

Activitatea şi atribuţiile comisiei de disciplină

Art. 19. – (1) Activitatea comisiei de disciplină are la bază următoarele principii:

a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară comisiei de disciplină atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia funcţionarul public are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat sau reprezentat pe parcursul procedurii de cercetare administrativă;

c) contradictorialitatea, conform căruia comisia de disciplină are obligaţia de a asigura persoanelor aflate pe poziţii divergente posibilitatea de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;

d) proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă să fie aplicată;

e) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;

f) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;

g) celeritatea procedurii, conform căruia comisia de disciplină are obligaţia de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a procedurilor prevăzute de lege şi de prezenta hotărâre;

h) obligativitatea opiniei, conform căruia fiecare membru al comisiei de disciplină are obligaţia de a se pronunţa pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină. 

(2) Comisia de disciplină îşi desfăşoară activitatea numai în baza unei sesizări, în limitele şi raportat la obiectul acesteia. 

(3) Competenţele comisiei de disciplină se realizează prin exercitarea de către membrii comisiilor a atribuţiilor care le revin, cu respectarea principiilor independenţei, stabilităţii în cadrul comisiei, integrităţii, obiectivităţii şi imparţialităţii în analizarea faptelor şi luarea deciziilor. 

(4) Refuzul unui membru al comisiei de disciplină de a-şi exprima opinia sau abţinerea de la vot pe parcursul cercetării administrative constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii. 

Art. 20. – (1) În desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au următoarele obligaţii:

a) să asigure prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare, precum şi aplicarea principiilor prevăzute la art. 19 alin. (1) în derularea procedurii de cercetare administrativă;

b) să aducă la cunoştinţa preşedintelui comisiei de disciplină orice ingerinţă în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

c) să participe la şedinţele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare administrativă;

d) să respecte confidenţialitatea deliberărilor şi a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii;

e) să nu îşi exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare;

f) să evite orice contact privat cu persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată pe durata procedurii de cercetare administrativă;

g) să respecte regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese şi să aplice prevederile legale privind modalităţile de evitare a conflictului de interese. 

(2) Membrii comisiei de disciplină pot absenta de la şedinţele de lucru stabilite potrivit procedurii de cercetare administrativă din motive obiective, aduse la cunoştinţa preşedintelui comisiei de disciplină, în scris, cu cel puţin două zile înaintea şedinţei comisiei de disciplină, fiind înlocuiţi de membrii supleanţi corespunzători. În cazul în care în această situaţie se află preşedintele comisiei de disciplină, acesta va fi înlocuit de membrul supleant corespunzător. Preşedintele comisiei de disciplină pentru şedinţa respectivă se alege prin vot secret, dintre membrii acesteia. 

Art. 21. – Atribuţiile comisiei de disciplină sunt:

a) administrative;

b) funcţionale. 

Art. 22. – (1) Comisia de disciplină îndeplineşte următoarele atribuţii administrative:

a) alege preşedintele comisiei de disciplină, în condiţiile prezentei hotărâri;

b) primeşte sesizările şi toate documentele care îi sunt adresate, după ce au fost înregistrate de secretarul comisiei de disciplină;

c) întocmeşte procese-verbale, în condiţiile prezentei hotărâri;

d) întocmeşte rapoarte, în condiţiile prezentei hotărâri;

e) întocmeşte orice alte înscrisuri în condiţiile prezentei hotărâri. 

(2) Comisia de disciplină se întruneşte în vederea alegerii preşedintelui în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data numirii acesteia sau de la data suspendării ori încetării mandatului preşedintelui. Alegerea are loc prin vot secret. Este desemnat preşedinte al comisiei de disciplină membrul care cumulează cele mai multe voturi. Prevederile art. 4 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. 

(3) Comisia de disciplină are obligaţia de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acesta se înregistrează în registrul de evidenţă al comisiei de disciplină. 

Art. 23. – (1) Comisia de disciplină îndeplineşte următoarele atribuţii funcţionale:

a) efectuează procedura de cercetare administrativă a faptei sesizate ca abatere disciplinară;

b) propune sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propune clasarea sesizării în condiţiile prezentei hotărâri, cu votul majorităţii membrilor comisiei;

c) propune menţinerea sau anularea sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, în cazul în care aceasta a fost contestată la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. 

(2) Contestaţia cu privire la sancţiunea disciplinară aplicată potrivit art. 77 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată, se depune în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării actului administrativ prin care aceasta a fost aplicată. 

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sesizează comisia de disciplină în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei. În acest caz, comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancţiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată. 

Art. 24. – Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte locul, data şi ora şedinţelor comisiei de disciplină;

b) conduce şedinţele comisiei de disciplină;

c) coordonează activitatea comisiei de disciplină şi a secretarului acesteia;

d) reprezintă comisia de disciplină în faţa oricăror persoane fizice sau juridice. 

Art. 25. – Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:

a) primeşte şi înregistrează documentele adresate comisiei de disciplină în registrul de evidenţă al comisiei de disciplină;

b) convoacă membrii comisiei de disciplină, precum şi orice altă persoană, la solicitarea preşedintelui acesteia;

c) redactează şi semnează toate documentele emise de comisia de disciplină, alături de membrii acesteia, şi ţine evidenţa acestor documente;

d) primeşte şi transmite corespondenţa comisiei de disciplină;

e) efectuează alte lucrări necesare desfăşurării activităţii comisiei de disciplină, din dispoziţia preşedintelui acesteia. 

Art. 26. – Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici, cu avizul conform al Agenţiei. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

CAPITOLUL III

Procedura disciplinară

SECŢIUNEA 1

Sesizarea comisiei de disciplină

Art. 27. – (1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcţionar public. 

(2) Sesizarea se depune la registratura autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea, respectiv la registratura autorităţii ori instituţiei publice la nivelul căreia este constituită comisia de disciplină competentă potrivit prezentei hotărâri. Sesizarea se transmite secretarului comisiei de disciplină în termen de maximum 3 zile lucrătoare. 

(3) Sesizarea se înregistrează de secretarul comisiei de disciplină şi se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. 

(4) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa cu celeritate termenul primei şedinţe a comisiei de disciplină şi va dispune, prin adresă, convocarea membrilor. 

Art. 28. – (1) Sesizarea se formulează în scris şi trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) numele, prenumele, domiciliul sau, după caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de persoana care a formulat sesizarea ori denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi numele şi funcţia reprezentantului legal;

b) numele şi prenumele funcţionarului public a cărui faptă este sesizată ca abatere disciplinară şi denumirea autorităţii sau a instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;

c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării şi data săvârşirii acesteia;

d) prezentarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

e) adresa de corespondenţă, dacă este alta decât cea prevăzută la lit. a);

f) data;

g) semnătura. 

(2) Sesizarea se depune în termen de maximum 1 an şi 6 luni de la data săvârşirii faptei sesizate ca abatere disciplinară şi trebuie însoţită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susţin. 

(3) În situaţia în care persoana care formulează sesizarea nu cunoaşte informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), sesizarea poate să cuprindă alte elemente de identificare a funcţionarului public ale cărui fapte sunt sesizate ca abateri disciplinare. 

Art. 29. – (1) Prima şedinţă a comisiei de disciplină se desfăşoară pentru:

a) verificarea respectării termenului de depunere a sesizării;

b) identificarea obiectului sesizării şi stabilirea competenţei de soluţionare;

c) verificarea elementelor constitutive ale sesizării. 

(2) Sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport, dacă:

a) nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 28 alin. (2);

b) nu conţine elementele constitutive prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)–c) şi f)–g) sau funcţionarul public nu poate fi identificat pe baza elementelor furnizate în conformitate cu art. 28 alin. (3);

c) priveşte acelaşi funcţionar public şi aceeaşi faptă săvârşită în aceleaşi circumstanţe pentru care s-a desfăşurat procedura de cercetare administrativă şi s-a propus aplicarea unei sancţiuni disciplinare sau clasarea sesizării. 

(3) În situaţia în care obiectul sesizării nu se circumscrie sferei legale de competenţă a comisiei de disciplină, aceasta transmite sesizarea comisiei de disciplină competente şi comunică persoanei care a formulat sesizarea declinarea competenţei. Comunicarea se face printr-o adresă semnată de preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei de disciplină, precum şi de secretarul acesteia. 

(4) Dacă există mai multe sesizări cu acelaşi obiect, împotriva aceluiaşi funcţionar public, acestea se conexează. 

(5) Comisia de disciplină începe procedura de cercetare administrativă pentru sesizările care nu au fost clasate în condiţiile prevăzute la alin. (2). Preşedintele comisiei de disciplină stabileşte data şi locul desfăşurării următoarei şedinţe şi dispune convocarea membrilor, a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată, precum şi a persoanei care a formulat sesizarea. 

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii generale privind procedura cercetării administrative

Art. 30. – (1) Procedura cercetării administrative este obligatorie pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. b)–e) din Legea nr. 188/1999, republicată, precum şi în cazul în care sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a) din acelaşi act normativ a fost contestată la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. 

(2) Procedura cercetării administrative constă în:

a) audierea persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, a altor persoane care pot oferi informaţii cu privire la soluţionarea cazului sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea disciplinară în condiţiile prevăzute la art. 31;

b) administrarea probelor propuse de părţi, precum şi, dacă este cazul, a celor solicitate de comisia de disciplină;

c) dezbaterea cazului. 

(3) Pe parcursul cercetării administrative, şedinţele comisiei de disciplină, respectiv şedinţele persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31 sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară. 

(4) Persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată pot participa la cercetarea administrativă personal sau pot fi asistate ori reprezentate de avocaţi, în condiţiile prevăzute de lege. 

Art. 31. – (1) Comisia de disciplină poate desemna 1 ori 2 membri sau, după caz, poate solicita compartimentului de control din autoritatea ori instituţia publică în cadrul căreia funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară îşi desfăşura activitatea la data săvârşirii faptei să efectueze cercetări administrative potrivit art. 30 alin. (2) lit. a) şi b) şi să prezinte un raport care să cuprindă rezultatele activităţii de cercetare, precum şi documentele care au stat la baza întocmirii raportului. 

(2) Solicitarea de efectuare a cercetării administrative se transmite compartimentului de control, potrivit alin. (1), după aprobarea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară îşi desfăşura activitatea la data săvârşirii faptei. 

(3) În cazul în care compartimentul de control se află în subordinea sau în coordonarea funcţionarului public a cărui faptă este sesizată ori nu există un compartiment cu atribuţii de control, efectuarea cercetării administrative poate fi delegată compartimentului de control din cadrul autorităţii sau instituţiei publice ierarhic superioare. Cercetarea abaterilor disciplinare ale funcţionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean poate fi delegată compartimentului de control din cadrul instituţiei prefectului. 

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), comisia de disciplină întocmeşte un proces-verbal care va cuprinde:

a) numărul de înregistrare al sesizării pentru care se deleagă competenţa cercetării administrative;

b) persoana care a formulat sesizarea şi persoana împotriva căreia a fost formulată sesizarea;

c) persoana/persoanele sau compartimentul către care se face delegarea de competenţă;

d) limitele delegării de competenţă;

e) termenul stabilit pentru prezentarea raportului cuprinzând rezultatele activităţii de cercetare, precum şi a documentelor care au stat la baza întocmirii raportului;

f) data;

g) semnătura preşedintelui şi a celorlalţi membri ai comisiei, precum şi a secretarului. 

Art. 32. – În situaţia în care comisia de disciplină nu se poate pronunţa pe baza raportului înaintat de persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă, poate dispune efectuarea sau poate efectua cercetări suplimentare. 

Art. 33. – Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele şi de ceilalţi membri ai comisiei de disciplină, precum şi de secretarul acesteia. 

SECŢIUNEA a 3-a

Convocarea membrilor comisiei de disciplină şi a persoanelor care urmează a fi audiate

Art. 34. – (1) Convocarea membrilor comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31 se face prin adresă, de către secretarul comisiei de disciplină, la solicitarea preşedintelui acesteia. 

(2) Comunicarea adresei se face personal, cu semnătură de primire, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin poşta electronică. Dovezile de comunicare se depun la dosar. 

Art. 35. – (1) Convocarea persoanelor care urmează a fi audiate, pentru prezentarea în faţa comisiei de disciplină sau în faţa persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31, se face de către preşedintele comisiei de disciplină, prin citaţie. 

(2) Citaţia este individuală şi cuprinde următoarele elemente constitutive, sub sancţiunea nulităţii:

a) numărul de înregistrare şi data emiterii;

b) numele, prenumele, domiciliul sau sediul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea şi calitatea ori funcţia celui citat;

c) numărul şi data înregistrării la comisia de disciplină a sesizării aflate pe rolul comisiei de disciplină;

d) locul, data şi ora organizării şedinţei;

e) numele, prenumele şi semnătura preşedintelui comisiei de disciplină. 

Art. 36. – (1) Comunicarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură se face de către secretarul comisiei de disciplină, personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar. 

(2) Comunicarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură prin scrisoare recomandată se face la domiciliul sau reşedinţa celui citat ori la adresa de corespondenţă. Schimbarea domiciliului uneia dintre părţi în timpul cercetării administrative trebuie, sub sancţiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţă comisiei de disciplină. 

(3) Dacă persoana citată refuză să primească citaţia sau să semneze dovada de primire se încheie un proces-verbal. 

(4) Citaţia se consideră comunicată părţilor şi în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru a o ridica, deşi există dovada avizării sale. 

(5) Citaţia, sub sancţiunea nulităţii, va fi comunicată celui citat cu cel puţin 5 zile lucrătoare înaintea termenului stabilit. 

(6) Prezenţa persoanei citate în faţa comisiei de disciplină, personal sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedură. 

Art. 37. – (1) Citaţia pentru audierea funcţionarului public a cărui faptă face obiectul sesizării se comunică împreună cu un exemplar al sesizării, precum şi cu copii ale înscrisurilor depuse de către persoana care a formulat sesizarea, dacă este cazul. 

(2) După primirea citaţiei, a sesizării îndreptate împotriva sa şi a înscrisurilor depuse de persoana care a formulat sesizarea, funcţionarul public poate să formuleze o întâmpinare care să cuprindă răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale sesizării, precum şi mijloacele de probă prin care înţelege să se apere. 

(3) Se consideră mijloace de probă, în înţelesul prezentei hotărâri, înscrisurile şi martorii. 

Art. 38. – Persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată pot cere în scris ca procedura de cercetare administrativă să se desfăşoare şi în lipsă, pe baza actelor de la dosar, cu excepţia termenelor stabilite pentru audiere. 

SECŢIUNEA a 4-a

Audierea

Art. 39. – (1) Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară. La solicitarea uneia dintre părţi şi cu acordul celeilalte, audierea se poate realiza în prezenţa persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată. 

(2) Audierea se consemnează într-un proces verbal distinct, care conţine întrebările formulate de membrii comisiei de disciplină sau de persoanele desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31 şi răspunsurile persoanei audiate. 

(3) Procesele-verbale de audiere se semnează pe fiecare pagină de toate persoanele prezente la audieri. Adăugările, ştersăturile sau schimbările aduse se semnează în acelaşi mod, sub sancţiunea de a nu fi luate în seamă. 

(4) În timpul audierii persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă este cercetată au obligaţia de a propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare. 

(5) Dacă persoanele audiate nu vor sau nu pot să semneze, se va menţiona acest lucru în procesul-verbal. 

(6) Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se menţionează în procesul-verbal şi nu împiedică desfăşurarea cercetării administrative. 

(7) În procesul-verbal se stabileşte în mod obligatoriu termenul până la care mijloacele de probă care nu au fost solicitate în timpul audierii vor mai putea fi invocate în faţa comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31, dar nu mai târziu de termenul limită la care comisia de disciplină administrează probele. 

(8) Termenul prevăzut la alin. (7) se comunică funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată, precum şi persoanei care a formulat sesizarea. 

SECŢIUNEA a 5-a

Administrarea probelor

Art. 40. – Mijloacele de probă care nu au fost solicitate în condiţiile art. 39 nu vor mai putea fi invocate în faţa comisiei de disciplină sau a persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31. 

Art. 41. – Administrarea probelor presupune analizarea probelor propuse în timpul audierii de către persoana care a formulat sesizarea şi de către funcţionarul public a cărui faptă este cercetată, precum şi a probelor pe care comisia de disciplină le consideră necesare. 

Art. 42. – Audierea martorilor se face cu respectarea prevederilor art. 39. 

Art. 43. – Comisia de disciplină are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al persoanei care a formulat sesizarea şi al funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară. 

Art. 44. – (1) În cazul în care sunt indicii că funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, comisia de disciplină are obligaţia de a întocmi un raport de propunere de mutare temporară a acestuia în cadrul altui compartiment sau altei structuri a instituţiei ori autorităţii publice şi/sau de interzicere a accesului acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de suspendare a raportului de serviciu al acestuia. 

(2) Raportul se înaintează persoanei competente să aplice sancţiunea disciplinară funcţionarului public a cărui faptă este cercetată, care are obligaţia de a înştiinţa comisia de disciplină, în termen de 10 zile de la data primirii raportului, asupra măsurilor dispuse. 

Art. 45. – În cazul în care sunt indicii că fapta săvârşită de funcţionarul public poate angaja răspunderea civilă, contravenţională sau penală, comisia de disciplină are obligaţia de a lua măsurile legale ce se impun în vederea sesizării organelor abilitate. 

SECŢIUNEA a 6-a

Dezbaterea cazului

Art. 46. – Dezbaterea cazului se face de către comisia de disciplină pe baza:

a) proceselor-verbale de şedinţă;

b) proceselor-verbale de audiere a persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară;

c) probelor administrate;

d) raportului persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în condiţiile prevăzute la art. 31, dacă s-a dispus efectuarea procedurilor de cercetare administrativă. 

Art. 47. – (1) Comisia de disciplină poate să propună, în urma dezbaterii cazului:

a) aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. a)–e) din Legea nr. 188/1999, republicată, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea unei abateri disciplinare;

b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare. 

(2) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public comisia de disciplină ţine seama de:

a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;

b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;

c) gradul de vinovăţie;

d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;

e) conduita funcţionarului public;

f) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost radiate în condiţiile prevăzute de lege. 

(3) În situaţia în care, prin aceeaşi sesizare, se semnalează mai multe fapte ca abateri disciplinare săvârşite de acelaşi funcţionar public, comisia de disciplină propune, în urma cercetării administrative, aplicarea unei singure sancţiuni disciplinare, cu luarea în considerare a tuturor abaterilor disciplinare. 

(4) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. b)–d) din Legea nr. 188/1999, republicată, aceasta va propune şi durata acestora şi, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale, respectiv treapta sau funcţia pe care urmează a se aplica sancţiunea retrogradării. 

SECŢIUNEA a 7-a

Finalizarea procedurii de cercetare administrativă

Art. 48. – (1) Procedura de cercetare administrativă se finalizează:

a) la închiderea dezbaterii cazului;

b) în termen de 3 luni de la data încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, cu excepţia situaţiei prevăzute la lit. c), în măsura în care funcţionarul public a cărui faptă a fost cercetată nu redobândeşte calitatea de funcţionar public în această perioadă;

c) la data decesului funcţionarului public. 

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) sesizarea se clasează, întocmindu-se în acest sens un raport care se înaintează persoanei prin al cărei act administrativ s-a constituit comisia de disciplină şi care se comunică persoanei care a formulat sesizarea. 

Art. 49. – (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării procedurii cercetării administrative potrivit art. 48 alin. (1) lit. a), comisia de disciplină întocmeşte un raport cu privire la sesizarea în cauză, care trebuie să conţină următoarele elemente:

a) numărul şi data de înregistrare ale sesizării;

b) numele complet şi funcţia deţinută de funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea;

c) numele complet şi domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau, după caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de aceasta;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;

e) probele administrate;

f) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propunerea de clasare a sesizării;

g) motivarea propunerii;

h) numele complet şi semnăturile preşedintelui şi ale celorlalţi membri ai comisiei de disciplină, precum şi ale secretarului acesteia;

i) data întocmirii raportului. 

(2) Propunerea prevăzută la alin. (1) lit. f) se formulează pe baza majorităţii de voturi. Membrul comisiei care are o altă părere va redacta şi va semna opinia separată, cu prezentarea considerentelor pe care aceasta se sprijină. 

(3) Raportul comisiei de disciplină se aduce la cunoştinţa persoanei care are competenţa legală de aplicare a sancţiunii disciplinare, persoanei care a formulat sesizarea şi funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată. 

CAPITOLUL IV

Aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare

Art. 50. – (1) În termen de 10 zile calendaristice de la data primirii raportului comisiei de disciplină, persoana care are competenţa legală de a aplica sancţiunea disciplinară va emite actul administrativ de sancţionare. 

(2) În cazul în care persoana care are competenţa legală de a aplica sancţiunea disciplinară aplică o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, are obligaţia de a motiva această decizie. 

(3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ de sancţionare va cuprinde în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

c) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia prevăzută la alin. (2);

d) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

e) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară. 

(4) La actul administrativ de sancţionare prevăzut la alin. (3) se anexează raportul comisiei de disciplină, sub sancţiunea nulităţii absolute. 

(5) Actul administrativ de sancţionare se comunică în termen de maximum 5 zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1):

a) compartimentelor cu atribuţii în domeniul resurselor umane din cadrul instituţiei sau autorităţii publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară;

b) comisiei de disciplină care a elaborat şi transmis raportul;

c) funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară;

d) persoanei care a formulat sesizarea. 

Art. 51. – Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată o poate contesta, în condiţiile legii, la instanţa de contencios administrativ competentă. 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 52. – (1) În termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a art. 3–8 din prezenta hotărâre, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a constitui comisiile de disciplină în condiţiile prezentei hotărâri. 

(2) Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice îşi desfăşoară activitatea comisiile de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu modificările ulterioare. 

(3) Mandatul membrilor comisiilor de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003, cu modificările ulterioare, încetează de drept la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). 

(4) Comisiile de disciplină constituite în condiţiile prezentei hotărâri îşi încep activitatea la data încetării mandatului membrilor comisiilor de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003, cu modificările ulterioare. 

Art. 53. – (1) Comisiile de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003, cu modificările ulterioare, au obligaţia ca, până la începerea activităţii comisiilor de disciplină constituite în condiţiile prezentei hotărâri, să soluţioneze sesizările aflate pe rolul lor. Măsurile dispuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de actul normativ sub care au fost pronunţate. 

(2) Sesizările înregistrate după publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor fi soluţionate, până la data începerii activităţii comisiilor de disciplină constituite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, de comisiile de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003, cu modificările ulterioare. 

(3) În situaţia în care nu este posibilă soluţionarea potrivit prevederilor alin. (2), sesizările respective vor fi predate la data încetării mandatului membrilor comisiilor de disciplină constituite în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003, cu modificările ulterioare, comisiilor de disciplină competente, constituite în condiţiile prezentei hotărâri. 

(4) Persoanele care au avut calitatea de membru în comisiile de disciplină au obligaţia de a preda membrilor noilor comisii, constituite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, documentele rezultate din activitatea comisiilor respective, pe bază de proces- verbal de predare-preluare. 

Art. 54. – Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfăşurată de comisia de disciplină, cu excepţia raportului privind propunerea de sancţionare, au caracter confidenţial şi se păstrează de secretarul acesteia, în situaţia în care şedinţele comisiei de disciplină nu au avut caracter public. 

Art. 55. – (1) Preşedintele comisiei de disciplină întocmeşte rapoarte de activitate semestriale cu privire la activitatea comisiei de disciplină, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. 

(2) Formatul standard, termenele şi modalitatea de transmitere a datelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. 56. – (1) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii compartimentelor în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei de disciplină în vederea soluţionării cazului. 

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice sunt obligate să transmită preşedintelui comisiei de disciplină toate documentele solicitate ca fiind necesare în desfăşurarea activităţilor potrivit atribuţiilor comisiilor de disciplină. 

Art. 57. – În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin, Agenţia coordonează metodologic, monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autorităţile şi instituţiile publice. 

Art. 58. – În situaţia în care regulamentul prevăzut la art. 26 nu este elaborat în termen de 60 de zile de la data constituirii, în conformitate cu dispoziţiile prezentei hotărâri, a comisiei de disciplină prevăzute la art. 8, acesta se elaborează de către Agenţie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. 59. – Orice referire şi orice trimitere în actele normative existente, la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, la Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2003, cu modificările ulterioare, se vor considera referire la prezenta hotărâre. 

Art. 60. – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării, cu excepţia art. 3–8, care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(2) La 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003, cu modificările ulterioare. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor şi reformei administrative,

Cristian David

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

Jozsef Birtalan

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

 

Bucureşti, 31 octombrie 2007. 

Nr. 1.344.