Hotărârea Guvernului nr. 1239/2004

M. Of. nr. 747 din 17 august 2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 13 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Ministrul de stat, ministrul administraţiei şi internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Ministru delegat pentru administraţia publică,

Gheorghe Emacu

 

Bucureşti, 5 august 2004.

Nr. 1.239.

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

CAPITOLUL I

Beneficiarii măsurilor reparatorii

Art. 1. – Beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003 cetăţenii români deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a Celui de al II-lea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, sau moştenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, astfel cum sunt definiţi în legea civilă română, dacă au la data formulării cererii cetăţenia română şi domiciliul în România.

Art. 2. – Pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003, persoanele îndreptăţite trebuie să facă dovada că au avut în proprietate, după luna martie 1944, bunurile pentru care solicită acordarea măsurilor reparatorii şi că bunurile în cauză nu au fost înstrăinate prin convenţii civile, încheiate prin liber acord de voinţă între fostul proprietar sau moştenitorul legal al acestuia şi o terţă persoană.

Art. 3. – Se consideră dată a formulării cererii prevăzute la art. 1 data înregistrării cererii la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată.

CAPITOLUL II

Criteriile şi metodologia de evaluare, modalităţi de acordare a compensaţiilor şi de stabilire a cuantumului despăgubirilor pentru terenuri

Art. 4. – Persoanele îndreptăţite cărora nu li se pot atribui în natură terenuri de acelaşi gen în judeţul în care locuiesc beneficiază de despăgubiri sau compensaţii determinate potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 290/2003.

Art. 5. – (1) Prin valoarea de circulaţie a categoriilor de terenuri, comunicată de către primării în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, se înţelege preţul mediu/ha/ţară, stabilit pe baza celui mai mic preţ înscris în cel puţin 5 acte translative de proprietate pentru categoria de teren în cauză, încheiate în formă autentică în anul anterior stabilirii despăgubirii şi înregistrate în rolurile agricole sau fiscale.

(2) Valoarea de circulaţie a categoriilor de terenuri se stabileşte anual, pe baza datelor comunicate de primării, prin ordin al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cazul în care persoanele îndreptăţite sunt mai mulţi moştenitori legali ai foştilor proprietari prevăzuţi la art. 1, domiciliaţi în judeţe diferite, se procedează astfel:

a) se atribuie în natură terenuri de acelaşi gen în oricare dintre judeţele în care locuiesc beneficiarii;

b) dacă nu se pot atribui în natură, în tot sau în parte, terenuri de acelaşi gen în judeţele în care locuiesc persoanele beneficiare, se acordă despăgubiri sau compensaţii determinate potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 290/2003, pe baza valorii de circulaţie a categoriilor de terenuri, stabilită potrivit prezentelor norme metodologice.

CAPITOLUL III

Criterii şi metodologia de evaluare şi acordare a compensaţiilor pentru recoltele neculese în anul 1940

Art. 6. – (1) Pentru cel mult 3 dintre recoltele de grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, viţă-de-vie, in, tutun, mac sau fructe, neculese în anul 1940, la alegerea persoanelor îndreptăţite, se acordă o sumă stabilită conform art. 4 din Legea nr. 290/2003.

(2) Pentru acordarea sumei prevăzute de lege, persoanele îndreptăţite nu pot alege recolte culese.

(3) Suma prevăzută la alin. (1) se calculează în funcţie de suprafaţa cultivată, producţia medie la hectar şi preţul de achiziţie a produselor, publicat de Institutul Naţional de Statistică pentru anul anterior celui în care se stabileşte despăgubirea, pentru fiecare produs dintre cele alese de persoanele îndreptăţite.

(4) Suprafaţa cultivată luată în calcul este cea care rezultă din documentele anexate cererii ca fiind cultivată cu produsul în cauză şi neculeasă în anul 1940.

(5) Producţia medie la hectar luată în calcul este producţia medie la hectar în zona pentru care se solicită compensaţia pentru anul 1940 sau primul an anterior anului 1940 referitor la care Institutul Naţional de Statistică deţine date.

CAPITOLUL IV

Criteriile şi metodologia de evaluare a despăgubirilor pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţe, anexe gospodăreşti ori pentru alte utilităţi

Art. 7. – Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţe, anexe gospodăreşti ori pentru alte utilităţi se acordă persoanelor îndreptăţite despăgubiri băneşti determinate în funcţie de suprafaţa construită, materialele folosite şi vechimea construcţiei la data pierderii posesiei.

Art. 8. – Cuantumul despăgubirilor prevăzute la art. 7 din prezentele norme se stabileşte în conformitate cu prevederile cap. III „Criteriile şi metodologia de evaluare a locuinţelor, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente“ şi ale cap. IV „Criteriile şi metodologia de evaluare a construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă şi a anexelor gospodăreşti aferente“ din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 753/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 30 noiembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 9. – În suma totală a despăgubirilor pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţe, anexe gospodăreşti ori pentru alte unităţi se cuprinde şi valoarea terenurilor aferente construcţiilor, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, care se determină în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la art. 8 din prezentele norme metodologice.

CAPITOLUL V

Organizarea şi funcţionarea comisiilor

Art. 10. – (1) Aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 290/2003 şi a prezentelor norme metodologice se face de către comisiile constituite în cadrul prefecturilor în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998, republicată, în conformitate cu prevederile art. 5 şi 8 din Legea nr. 290/2003.

(2) Atribuţiile comisiilor prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Legea nr. 9/1998, republicată, Legea nr. 290/2003 şi normele metodologice adoptate în aplicarea acestora.

Art. 11. – (1) Pentru evaluarea terenurilor, construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, anexe gospodăreşti ori pentru alte utilităţi şi a terenurilor aferente acestora, comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti pot desemna una sau mai multe comisii tehnice de specialitate, după caz, formate din 3 membri, specialişti în expertizări de construcţii sau evaluatori funciari, desemnaţi din cadrul instituţiilor publice, al serviciilor publice deconcentrate sau al consiliilor locale.

(2) Consiliile locale, instituţiile publice sau serviciile publice deconcentrate sunt obligate să delege, la solicitarea comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, specialişti pentru efectuarea rapoartelor tehnice de evaluare a despăgubirilor.

(3) Rezultatul evaluării se consemnează într-un raport tehnic de evaluare, semnat de toţi membrii comisiei tehnice, care se înaintează comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(4) Comisiile tehnice de evaluare sunt obligate să întocmească, să redacteze şi să înainteze cu maximă celeritate rapoartele tehnice de evaluare.

(5) Fiecare membru al comisiei tehnice de evaluare beneficiază de o indemnizaţie, calculată în raport cu numărul de ore aferente întocmirii fiecărui raport, stabilită în lei/oră, pe bază de deviz anexat la raportul tehnic de evaluare, aprobat de comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Indemnizaţia brută orară se determină prin împărţirea sumei rezultate din aplicarea cotei de 20% asupra salariului de bază brut lunar pentru funcţia de secretar general din ministere la numărul de ore lucrătoare aferente fiecărei luni.

(6) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (5) se impozitează în conformitate cu reglementările în vigoare.

(7) Indemnizaţiile pentru membrii comisiilor tehnice sunt plătite de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Finanţelor Publice pentru despăgubiri civile, precum şi pentru cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale.

Art. 12. – (1) Comisia centrală constituită în baza Legii nr. 9/1998, republicată, centralizează hotărârile primite de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi face propuneri Ministerului Finanţelor Publice pentru includerea în bugetul de stat a sumelor necesare aplicării legii.

(2) În caz de contestaţie, comisia centrală solicită dosarul de la comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

(3) Comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti este obligată să transmită dosarul hotărârii contestate, în termen de cel mult 15 zile de la primirea solicitării, comisiei centrale.

(4) Contestaţia se soluţionează prin hotărâre motivată, în termenul prevăzut de Legea nr. 290/2003.

(5) Comisia centrală este reprezentată în litigiile în care este parte, prin serviciile juridice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în baza împuternicirii emise în acest scop, la solicitarea preşedintelui comisiei.