Hotărârea Guvernului nr. 1024/2004

M. Of. nr. 682 din 29 iulie 2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

 

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 11 alin. (3) şi art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

Art. 1. − Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, prevăzute în anexa nr. 1. 

Art. 2. − Se aprobă Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, prevăzută în anexa nr. 2. 

Art. 3. − (1) Furnizorii de servicii sociale pot solicita acreditarea în condiţiile prezentei hotărâri începând cu data de 1 ianuarie 2005. 

(2) Până la obţinerea acreditării, furnizorii de servicii sociale care desfăşoară activitate la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri vor funcţiona în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, dar nu mai mult de 12 luni. 

Art. 4. − Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Art. 5. − La data de 1 ianuarie 2005, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.176/2003 privind desfăşurarea de către persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial a unor servicii în domeniul protecţiei speciale a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 17 octombrie 2003. 

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează: 

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Elena Dumitru

Ministru de stat, ministrul administraţiei şi internelor,

Marian Florian Săniuţă

Ministrul delegat pentru administraţia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul sănătăţii,

Ovidiu Brînzan

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucureşti, 25 iunie 2004. 

Nr. 1.024. 

ANEXA Nr. 1

N O R M E   M E T O D O L O G I C E

de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale

 

Art. 1. − (1) Serviciile sociale prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, denumită în continuare ordonanţă, sunt asigurate de către furnizori de servicii sociale, denumiţi în continuare furnizori, care pot fi publici sau privaţi. 

(2) Furnizorii de servicii sociale publici sunt serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean şi local, alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local, unităţi de asistenţă medico-socială sau instituţii publice care dezvoltă compartimente de asistenţă socială specializate. 

(3) Furnizorii de servicii sociale privaţi pot fi asociaţii şi fundaţii, culte religioase şi orice alte forme de organizare ale societăţii civile, persoane fizice autorizate în condiţiile legii, organizaţii internaţionale de profil, filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

(4) Furnizorii de servicii sociale prevăzuţi la alin. (2) şi (3) trebuie să aibă prevăzut în mod obligatoriu, ca obiect de activitate în actul de înfiinţare sau, după caz, în autorizaţia pentru desfăşurarea unor activităţi independente, acordarea de servicii sociale. 

Art. 2. − Furnizorii de servicii sociale prevăzuţi la art. 1 pot organiza şi acorda servicii sociale numai după obţinerea certificatului de acreditare. 

Art. 3. − (1) Furnizorii prevăzuţi la art. 1 pot acorda servicii sociale şi în parteneriat, în baza unei convenţii încheiate între aceştia. 

(2) Convenţiile de parteneriat prevăzute la alin. (1) pot fi încheiate între furnizori publici de servicii sociale, între furnizorii publici şi cei privaţi sau numai între furnizorii privaţi. 

(3) Convenţiile de parteneriat prevăzute la alin. (1) pot fi încheiate numai între furnizorii acreditaţi. 

Art. 4. − (1) Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau comunelor, denumit în continuare serviciu public local, este principalul furnizor de servicii sociale, având rolul de a identifica şi de a soluţiona situaţiile şi cauzele care afectează echilibrul psihic, economic şi moral al copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi al oricăror persoane aflate în nevoie sau expuse riscului marginalizării şi excluderii sociale. 

(2) Serviciul public de asistenţă socială judeţean va prelua responsabilitatea soluţionării situaţiilor prevăzute la alin. (1) în situaţii de urgenţă, la solicitarea serviciului public local, dacă acesta nu poate susţine acordarea unor servicii sociale. 

Art. 5. − Furnizorii acordă serviciile sociale pentru care au fost acreditaţi la solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, precum şi din oficiu ori în urma semnalării unor situaţii de nevoie socială de către orice altă persoană sau instituţie. 

Art. 6. − Serviciul public judeţean, local sau, după caz, primăriile au obligaţia de a afişa lista furnizorilor acreditaţi la nivel judeţean şi a serviciilor oferite de aceştia. 

Art. 7. − Furnizorii acreditaţi pot solicita înscrierea unor ocupaţii în Clasificarea Ocupaţiilor din România, dacă serviciile sociale pe care le furnizează nu pot fi îndeplinite de persoane cu profesii deja existente. 

Art. 8. − Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei realizează monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale acordate de către furnizorii acreditaţi, prin direcţiile pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcţii teritoriale. 

Art. 9. − (1) În aplicarea prevederilor art. 47 alin. (1) şi

(2) din ordonanţă, directorul executiv al direcţiei teritoriale desemnează cel puţin două persoane care să realizeze activitatea de monitorizare, evaluare şi control la nivel local. 

(2) Atribuţiile persoanelor desemnate şi procedura de desfăşurare a activităţii de evaluare, monitorizare şi control se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. 

Art. 10. − Furnizorii acreditaţi comunică trimestrial direcţiilor teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea situaţia cuprinzând serviciile sociale acordate, numărul de beneficiari, precum şi numărul cazurilor soluţionate. 

Art. 11. − (1) În vederea realizării evidenţei furnizorilor şi a serviciilor acordate, la nivelul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei se înfiinţează Registrul electronic unic al serviciilor sociale. 

(2) Procedura de constituire, actualizare şi de accesare a registrului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. 

Art. 12. − (1) Furnizorii acreditaţi pot solicita Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei finanţarea, cofinanţarea sau subvenţionarea unor programe de interes general ori comunitar sau finanţarea ori cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor instituţii specializate de asistenţă socială. 

(2) Pentru programele şi instituţiile prevăzute la alin. (1) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei acordă sume de la bugetul de stat în limita fondurilor aprobate anual prin bugetul său. 

(3) Metodologia de acordare a fondurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. 

ANEXA Nr. 2

M E T O D O L O G I A

de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

 

Art. 1. − Furnizorii de servicii sociale, denumiţi în continuare furnizori, prevăzuţi la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, se acreditează conform prezentei metodologii. 

Art. 2. − În vederea acreditării furnizorilor, în termen de 3 luni de la publicarea prezentei hotărâri, se înfiinţează comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare comisie de acreditare. 

Art. 3. − (1) Comisia de acreditare este formată din 9−11 membri, după cum urmează: 

a) directorul executiv al direcţiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare direcţie teritorială;

b) directorul executiv adjunct pentru asistenţă socială al direcţiei teritoriale;

c) un reprezentant al consiliului judeţean;

d) un reprezentant al direcţiei judeţene de sănătate publică;

e) un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean;

f) un reprezentant al serviciului public de asistenţă socială judeţean;

g) un reprezentant al serviciului public specializat pentru protecţia copilului;

h) un reprezentant al unui serviciu public de asistenţă socială local;

i) 1−3 reprezentanţi ai furnizorilor privaţi acreditaţi, desemnaţi de organizaţiile societăţii civile din domeniul serviciilor sociale;

(2) Preşedintele comisiei de acreditare este directorul executiv al direcţiei teritoriale. În situaţia în care acesta nu poate fi prezent la şedinţă, lucrările comisiei de acreditare sunt prezidate de directorul executiv adjunct pentru asistenţă socială al direcţiei teritoriale. 

(3) Mandatul membrilor comisiei de acreditare este de un an şi poate fi reînnoit. 

(4) Calitatea de membru încetează în următoarele situaţii: 

a) la expirarea mandatului;

b) în caz de deces;

c) în caz de revocare de către instituţia sau organizaţia care l-a desemnat. 

Art. 4. − (1) Comisia de acreditare se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar şi îşi desfăşoară lucrările în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor. 

(2) În situaţii de urgenţă lucrările se pot desfăşura în prezenţa a minimum 5 membri, cu condiţia ca preşedintele şi directorul executiv adjunct cu probleme de asistenţă socială să fie prezenţi. 

(3) Hotărârile se iau cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi. 

(4) La lucrările comisiei de acreditare pot fi invitaţi, în calitate de observatori, doi reprezentanţi ai beneficiarilor de servicii sociale. 

Art. 5. − (1) Activitatea executivă şi de secretariat a comisiei de acreditare este asigurată de direcţiile teritoriale. 

(2) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1), directorul executiv al direcţiei teritoriale va desemna mai multe persoane, dintre care cel puţin 2 asistenţi sociali. 

Art. 6. − (1) Pentru întrunirea comisiei de acreditare, directorul executiv al direcţiei teritoriale, prin secretariatul tehnic, convoacă instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c)−i), cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei de acreditare. 

(2) O dată cu convocarea prevăzută la alin. (1), se transmite şi o copie de pe documentaţia depusă de furnizorii care solicită acreditarea. 

Art. 7. − (1) Persoanele desemnate în condiţiile art. 3 alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 

a) nu sunt soţ/soţie şi nu se află în raport de rudenie până la gradul III inclusiv cu persoane din conducerea furnizorului care solicită acreditarea;

b) nu se află în relaţii cu caracter patrimonial cu furnizorul;

(2) Nu pot participa la şedinţa de acreditare în calitate de membru al comisiei de acreditare reprezentanţi ai furnizorului care se acreditează. 

Art. 8. − (1) Acreditarea se acordă gratuit, la cererea furnizorului. 

(2) În situaţia în care serviciile sociale sunt furnizate de filiale sau alte entităţi cu personalitate juridică, cererea de acreditare poate fi formulată direct de către acestea. 

(3) Cererea de acreditare se depune direct sau prin poştă, cu confirmare de primire, la secretariatul tehnic al comisiei de acreditare în a cărei rază îşi are sediul furnizorul. Modelul cererii de acreditare este prevăzut în anexa nr. 1. 

(4) Cererea de acreditare este însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 2. 

Art. 9. − (1) Procedura de acreditare se declanşează la data depunerii şi înregistrării cererii de acreditare într-un registru special de evidenţă a cererilor de acreditare. 

(2) În cazul în care se constată neregularităţi ale documentaţiei depuse, secretariatul tehnic comunică acest fapt furnizorului care a solicitat acreditarea, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii. Furnizorul are posibilitatea de a remedia neregularităţile în termen de 30 de zile de la data primirii notificării. 

Art. 10. − (1) Dosarele de acreditare care sunt complete sunt analizate de către comisia de acreditare. 

(2) Comisia de acreditare verifică îndeplinirea condiţiilor de acreditare. Dacă se constată că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, furnizorul este notificat în termen de 5 zile de la data constatării. 

(3) Furnizorul are posibilitatea să demonstreze cu acte că îndeplineşte criteriile de eligibilitate în termen de 30 de zile de la data notificării. 

Art. 11. − (1) Secretariatul tehnic al comisiei de acreditare verifică exactitatea situaţiei de fapt descrise de furnizor în dosarul de acreditare şi întocmeşte un raport de evaluare, pe care îl înaintează comisiei de acreditare. 

(2) În cazul furnizorilor care îşi desfăşoară activitatea în mai multe judeţe, la întocmirea raportului de evaluare, secretariatul tehnic poate solicita informaţii de la secretariatele tehnice din judeţele respective. 

(3) Fiecare membru al comisiei de acreditare verifică, înainte de şedinţă, în mod independent, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acreditare prin analiza documentaţiei transmise conform prevederilor art. 6 alin. (2) şi, atunci când consideră necesar, prin confruntarea aspectelor descrise în documente cu situaţia de fapt. 

Art. 12. − (1) Comisia de acreditare întrunită la convocarea preşedintelui acesteia soluţionează cererea de acreditare în termen de maximum 45 de zile de la data înregistrării acesteia sau, după caz, de la data remedierii neregularităţilor constatate, potrivit art. 9 alin. (2), respectiv art. 10 alin. (3). 

(2) Comisia de acreditare, în baza analizei prevăzute la art. 11 alin. (3) şi a raportului de evaluare, decide acordarea sau neacordarea acreditării. 

(3) Decizia de neacordare a acreditării este obligatoriu motivată. 

(4) Decizia prevăzută la alin. (2) se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către toţi membrii comisiei de acreditare. 

Art. 13. − (1) Decizia prevăzută la art. 12 alin. (2) se înregistrează în registrul special de evidenţă a cererilor de acreditare, menţionat la art. 9 alin. (1). 

(2) În baza deciziei de acordare a acreditării, secretariatul tehnic completează, în termen de cel mult 5 zile, certificatul de acreditare al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3. 

(3) Certificatul de acreditare se înregistrează în rubrica corespunzătoare din registrul prevăzut la art. 9 alin. (1). 

Art. 14. − (1) Certificatul de acreditare se identifică prin număr, serie şi data eliberării. 

(2) În cazul pierderii, sustragerii sau deteriorării certificatului de acreditare, secretariatul tehnic poate elibera un duplicat la solicitarea furnizorului. 

Art. 15. − Secretariatul tehnic transmite furnizorului care a solicitat acreditarea un exemplar al deciziei comisiei de acreditare şi, dacă este cazul, certificatul de acreditare, în termen de 10 zile de la emiterea deciziei. 

Art. 16. − (1) Decizia comisiei de acreditare poate fi contestată de furnizor, în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Comisia Superioară de Acreditare, denumită în continuare Comisia superioară, organ ierarhic superior care coordonează activitatea comisiilor de acreditare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. 

(2) Comisia superioară se înfiinţează şi funcţionează în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. 

Art. 17. − (1) Comisia superioară este formată din 11−13 membri, după cum urmează: 

a) coordonatorul departamentului de asistenţă socială şi politici familiale din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte;

b) câte un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, Agenţiei Naţionale pentru ocuparea Forţei de Muncă, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, desemnat de coordonatorul instituţiei respective;

c) 3−5 reprezentanţi ai furnizorilor privaţi acreditaţi, desemnaţi de organizaţiile societăţii civile din domeniul serviciilor sociale. 

(2) Mandatul membrilor Comisiei superioare prevăzuţi la lit. b) şi c) este de un an şi poate fi reînnoit. 

(3) Calitatea de membru al Comisiei superioare încetează în următoarele situaţii: 

a) la expirarea mandatului;

b) în caz de deces;

c) în caz de revocare de către instituţia sau organizaţia care l-a desemnat. 

Art. 18. − (1) Comisia superioară este ajutată de un secretariat tehnic care funcţionează în cadrul Direcţiei generale politici asistenţă socială din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. 

(2) Nominalizarea persoanelor care vor face parte din secretariatul tehnic şi modul de organizare şi funcţionare a acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. 

Art. 19. − (1) Comisia superioară se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar pentru a nu depăşi termenele de soluţionare a contestaţiei. 

(2) Lucrările Comisiei superioare se pot desfăşura în prezenţa a minimum 7 membri, cu condiţia ca preşedintele să fie prezent. 

(3) Hotărârile se iau cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi. 

Art. 20. − Decizia Comisiei superioare poate fi atacată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare. 

Art. 21. − Furnizorii sunt acreditaţi pentru o perioadă de 3 ani sau, după caz, pe perioada de furnizare a serviciilor sociale, dacă aceasta este mai mică de 3 ani. 

Art. 22. − Este acreditat furnizorul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 

a) este constituit în condiţiile legii şi se încadrează în prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanţă;

b) are prevăzute în actul de înfiinţare scopurile şi obiectivele, precum şi acordarea de servicii sociale;

c) scopurile şi obiectivele urmărite respectă principiile fundamentale ale drepturilor omului, legislaţia românească şi actele internaţionale aplicabile;

d) durata de funcţionare, conform actului de înfiinţare, îi permite dezvoltarea serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea;

e) are posibilitatea de a susţine material sau demonstrează capacitatea de a atrage resursele financiare necesare acordării serviciilor soicale pentru care solicită acreditarea;

f) dispune de personal cu pregătire profesională adecvată tipului de servicii sociale pentru care solicită acreditarea;

g) respectă sau demonstrează că poate respecta standardele de calitate existente pentru serviciile pentru care solicită acreditarea;

h) acordă sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selecţie nediscriminatorii şi conform prevederilor art. 35 din ordonanţă;

i) a elaborat proceduri de evaluare periodică a serviciului şi a satisfacţiei beneficiarului. 

Art. 23. − (1) Suspendarea sau retragerea acreditării, precum şi limitarea domeniului de activitate se realizează prin decizia directorului executiv al direcţiei teritoriale, cu acordul comisiei de acreditare. 

(2) În situaţii de urgenţă, măsurile prevăzute la alin. (1) se pot dispune provizoriu prin decizia directorului executiv, urmând ca în termen de 10 zile comisia de acreditare să se pronunţe. 

(3) Anularea acreditării poate fi dispusă prin decizie a comisiei de acreditare, la propunerea direcţiei teritoriale, în situaţia în care se constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 lit. a)−c). 

(4) Deciziile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) pot fi contestate în condiţiile Legii nr. 29/1990, cu modificările ulterioare. 

(5) Condiţiile şi procedurile de suspendare, retragere sau anulare ale acreditării, precum şi de limitare a domeniului de activitate se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. 

Art. 24. − Furnizorii acreditaţi vor solicita o nouă acreditare cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 21. 

Art. 25. − Unităţile de asistenţă medico-socială sunt acreditate de către comisia de acreditare numai pentru serviciile sociale acordate. 

Art. 26. − Furnizorii acreditaţi sunt obligaţi să afişeze la sediu, într-un loc accesibil beneficiarilor, certificatul de acreditare în original sau copie legalizată. 

Art. 27. − Anexele nr. 1−3*) fac parte integrantă din prezenta metodologie.