Regulamentul Consiliului Legislativ – Republicare*)

M. Of. nr. 193 din 8 martie 2005

 

R E G U L A M E N T U L

de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, şi ale prezentului regulament. 

Art. 2. – Regulamentul stabileşte, în temeiul prevederilor Legii nr. 73/1993, republicată, structura organizatorică a Consiliului Legislativ, procedura de desfăşurare a activităţii de avizare a proiectelor de acte normative, atribuţiile secţiilor şi ale celorlalte compartimente. 

Prin regulament se instituie, de asemenea, măsuri privind organizarea activităţii de sistematizare, unificare şi coordonare a legislaţiei, norme privind modul de organizare a evidenţei oficiale a legislaţiei, informatizarea acesteia, precum şi elaborarea Repertoriului legislaţiei României – evidenţa oficială – şi a versiunilor oficiale ale unor culegeri de acte normative – codexuri, în vederea asigurării autenticităţii informaţiei legislative. 

Art. 3. – Organizarea şi structura Consiliului Legislativ trebuie să asigure realizarea competenţei acestuia, prevăzută în art. 2 din Legea nr. 73/1993, republicată. 

Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin legea sa de organizare şi funcţionare, Consiliul Legislativ va urmări, în principal, următoarele obiective:

1. În activitatea de avizare a proiectelor de acte normative sau a amendamentelor, analizează reglementările propuse atât din punct de vedere al legalităţii soluţiilor preconizate şi al tehnicii legislative, cât şi al încadrării lor în contextul sistemului legislativ, al conexiunilor, al incidenţelor cu alte acte normative, al tuturor implicaţiilor acestora. De asemenea, examinează concordanţa normelor propuse cu reglementările Uniunii Europene, pentru a se asigura armonizarea legislaţiei României cu acestea. 

Examinarea proiectelor şi a propunerilor legislative se face, în principal, în raport cu următoarele aspecte de ordin legislativ:

a) concordanţa soluţiilor legislative cuprinse în proiect cu prevederile şi principiile Constituţiei, cu legile-cadru în domeniu;

b) corelarea cu prevederile din convenţiile internaţionale la care România este parte;

c) natura legii, prima Cameră a Parlamentului ce urmează a fi sesizată, nivelul actului normativ, în raport cu competenţele stabilite prin Constituţie sau prin alte legi;

d) înlăturarea unor eventuale contradicţii sau necorelări din textul proiectului;

e) corelarea prevederilor proiectului cu actele normative de nivel superior;

f) caracterul complet al reglementării conţinute în proiect, raportată la materia ce face obiect de reglementare;

g) implicaţiile noii reglementări asupra legislaţiei în vigoare şi modul cum acestea sunt rezolvate în textul proiectului prin abrogări, modificări, completări, după caz;

h) evitarea unor eventuale paralelisme în reglementare, în raport cu alte acte normative;

i) necesitatea concentrării în reglementări unitare a unor dispoziţii din aceeaşi materie cuprinse în mai multe acte normative;

j) redactarea corespunzătoare a textului proiectului, asigurarea corectitudinii şi clarităţii exprimării juridice, a unităţii terminologice, a unei bune sistematizări a acestuia şi respectarea celorlalte reguli de tehnică legislativă. 

2. Consiliul Legislativ stabileşte forma republicabilă a Constituţiei după modificarea şi completarea acesteia prin legea de revizuire aprobată prin referendum. 

3. Consiliul Legislativ examinează şi avizează, în condiţiile legii, forma republicabilă a legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului care au suferit intervenţii legislative şi pentru care s-a dispus republicarea. 

De asemenea, avizează rectificările ce se propun a fi aduse unor acte normative după publicarea acestora, în cazul descoperirii de erori materiale. 

Avizul Consiliului Legislativ la republicările legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la rectificările aduse unor acte normative se transmite la cererea secretarului general al Camerei Deputaţilor. 

Consiliul Legislativ urmăreşte şi semnalează Parlamentului sau, după caz, Guvernului întârzierile în republicarea actelor normative pentru care s-a dispus o asemenea măsură. 

4. În vederea punerii de acord a legislaţiei anterioare Constituţiei cu prevederile şi principiile acesteia, precum şi pentru sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei României, Consiliul Legislativ va inventaria întreaga legislaţie existentă pentru a se stabili fondul legislaţiei active şi a se face propuneri de abrogare a reglementărilor neconstituţionale, a celor contrare actualei ordini de drept, a celor căzute în desuetudine, de eliminare a tuturor contradicţiilor şi necorelărilor legislative. 

Totodată, pentru a se facilita procesul de aplicare a legii, precum şi accesul cetăţeanului la legislaţie, Consiliul Legislativ va propune celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului un program de codificare a legislaţiei şi va coordona operaţiunea de codificare. 

5. În vederea modernizării, optimizării şi computerizării activităţii de evidenţă oficială a legislaţiei, Consiliul Legislativ elaborează un sistem informatic propriu, necesar pentru desfăşurarea procesului legislativ. 

Art. 4. – În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Legislativ colaborează cu autorităţile administraţiei publice şi cu instituţiile publice de specialitate, în funcţie de natura lucrărilor. Acestea sunt obligate, potrivit legii, să asigure, în termenele şi în condiţiile stabilite de Consiliul Legislativ, informaţiile şi documentaţiile solicitate, acordându-i sprijinul necesar. 

Art. 5. – Consiliul Legislativ, în desfăşurarea activităţii sale, stabileşte relaţii cu instituţiile similare din alte ţări, precum şi cu alte instituţii cu profil juridic din ţară şi din străinătate. 

CAPITOLUL II

Structura organizatorică a Consiliului Legislativ

Art. 6. – Consiliul Legislativ este alcătuit din Secţia de drept public, Secţia de drept privat şi Secţia de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare. 

În structura Consiliului Legislativ se cuprind, de asemenea, Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene, Departamentul de informatică legislativă, Secretariatul Consiliului Legislativ, Biroul de organizare, resurse umane şi contencios şi Compartimentul de audit public intern. 

Art. 7. – Structura organizatorică a Consiliului Legislativ şi nomenclatorul de funcţii sunt prevăzute în anexele nr. 11) şi 21) la prezentul regulament. 

Statul de funcţii şi regulamentul de ordine interioară se aprobă de către preşedintele Consiliului Legislativ. 

CAPITOLUL III

Conducerea Consiliului Legislativ

Art. 8. – Consiliul Legislativ este condus de preşedintele acestuia, iar fiecare secţie, de către un preşedinte de secţie. 

Art. 9. – Unul dintre preşedinţii de secţie, desemnat de preşedintele Consiliului Legislativ, este locţiitorul de drept al acestuia. 

Art. 10. – În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, preşedintele Consiliului Legislativ:

a) asigură conducerea întregii activităţi a Consiliului Legislativ;

b) prezintă anual Parlamentului raportul asupra activităţii Consiliului Legislativ;

c) reprezintă Consiliul Legislativ în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice;

d) semnează avizele şi celelalte acte ale Consiliului Legislativ, care se pot emite numai cu acordul său;

e) convoacă şi supune spre dezbatere secţiilor reunite unele proiecte de acte normative complexe ori care ridică probleme deosebite sau alte probleme pe care le consideră necesare în activitatea de avizare, precum şi aspecte de importanţă majoră pentru activitatea Consiliului Legislativ;

f) conduce nemijlocit dezbaterile în secţiile reunite ale Consiliului Legislativ şi concluzionează asupra problemelor dezbătute;

g) repartizează lucrările pe secţii şi pe alte compartimente din structura Consiliului Legislativ şi urmăreşte executarea corespunzătoare a acestora;

h) angajează şi, după caz, numeşte, potrivit legii, personalul din aparatul Consiliului Legislativ; acordă gradaţii, salarii de merit şi alte drepturi, potrivit dispoziţiilor legale;

i) exercită autoritatea disciplinară, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament;

j) aprobă programele de efectuare a concediilor anuale de odihnă;

k) aprobă statul de funcţii, drepturile de natură salarială şi fişa postului pentru personalul din cadrul aparatului Consiliului Legislativ;

l) este ordonator principal de credite;

m) exercită orice alte atribuţii care îi revin potrivit legii. 

Preşedintele Consiliului Legislativ poate delega unele dintre atribuţiile sale pe linie administrativ-financiară secretarului general. 

În subordinea directă a preşedintelui Consiliului Legislativ funcţionează Biroul organizare, resurse umane şi contencios, precum şi Compartimentul de audit public intern. 

Art. 11. – În exercitarea atribuţiilor legate de activitatea internă a Consiliului Legislativ, preşedintele emite ordine. 

CAPITOLUL IV

Secţiile Consiliului Legislativ

SECŢIUNEA I

Structura şi domeniile de activitate ale secţiilor

Art. 12. – Secţiile Consiliului Legislativ sunt: 

– Secţia I de drept public; 

– Secţia II de drept privat; 

– Secţia III de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare. 

Fiecare secţie este condusă de un preşedinte de secţie. 

Preşedintele de secţie este ajutat de unul dintre şefii de sectoare, care este locţiitorul de drept al acestuia; desemnarea sa se face de către preşedintele Consiliului Legislativ, la propunerea preşedintelui de secţie. 

Art. 13. – Secţiile au în componenţa lor sectoare, constituite pe criterii privind natura legislaţiei şi profilul de activitate. 

Fiecare sector din cadrul unei secţii este condus de unul dintre consilieri. Direcţia de studii şi documentare din cadrul Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare este condusă de un director. 

Art. 14. – Domeniile de activitate ale Secţiei de drept public sunt: 

– legislaţia constituţională şi administrativă; 

– legislaţia penală şi contravenţională; 

– legislaţia bugetară, fiscală şi monetară; 

– legislaţia privind învăţământul, cercetarea, cultura şi arta; 

– legislaţia privind cultele religioase; 

– legislaţia privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională; 

– relaţiile de drept internaţional public. 

Art. 15. – Secţia de drept public este alcătuită din următoarele sectoare:

1. Sectorul de legislaţie privind autorităţile publice şi de analiză constituţională: asigură analiza din punct de vedere al constituţionalităţii a tuturor proiectelor de acte normative şi a amendamentelor la proiectele de legi cu care Consiliul Legislativ este sesizat şi examinează proiectele de acte normative din domeniile dreptului constituţional, legislaţiei electorale, drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale, organizării şi funcţionării autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, precum şi al autorităţilor administrative autonome;

2. Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională: reglementări din domeniul dreptului penal şi procesual penal, regimul contravenţiilor şi sancţiunile contravenţionale;

3. Sectorul de legislaţie bugetară, fiscală şi monetară: reglementări privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestora; finanţele publice; sistemul de impozite şi taxe; legislaţia monetară şi circulaţia bănească;

4. Sectorul de legislaţie privind învăţământul, cercetarea, arta, cultura şi cultele: reglementări privind învăţământul, cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică; arta şi cultura; regimul juridic al cultelor religioase; regimul juridic al mijloacelor de informare în masă: presa, radioul, televiziunea;

5. Sectorul de legislaţie privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională: reglementări privind apărarea ţării, ordinea şi liniştea publică, precum şi siguranţa naţională a României;

6. Sectorul de legislaţie privind relaţiile internaţionale: reglementări din domeniul dreptului internaţional public. 

Art. 16. – Domeniile de activitate ale Secţiei de drept privat sunt: 

– legislaţia civilă: norme de drept substanţial, procedural şi conflictual; 

– legislaţia agrară, silvică şi asociativă; 

– legislaţia comercială şi a afacerilor; 

– legislaţia privind concurenţa şi legislaţia privind protecţia consumatorului; 

– legislaţia economică, industrială şi a serviciilor; 

– legislaţia financiară, bancară, a creditului, plăţilor şi garanţiilor; 

– legislaţia socială, a muncii, a protecţiei şi asistenţei sociale; 

– legislaţia privind sănătatea şi protecţia mediului. 

Art. 17. – Secţia de drept privat este alcătuită din următoarele sectoare:

1. Sectorul de legislaţie civilă: reglementări de drept civil, dreptul familiei, drept procesual civil, dreptul creaţiei intelectuale şi drept internaţional privat;

2. Sectorul de legislaţie agrară şi asociativă: reglementări privind dreptul agrar, dreptul silvic; regimul asociaţiilor, meseriilor şi profesiunilor liberale;

3. Sectorul de legislaţie comercială: reglementări privind regimul operaţiunilor comerciale şi al comercianţilor, al burselor de valori şi al burselor de mărfuri, al operaţiunilor bancare şi financiare, de credit, plăţi şi garanţii, al asigurărilor, titlurilor de credit, reglementări privind proprietatea industrială, concurenţa şi contenciosul afacerilor;

4. Sectorul de legislaţie economică şi de privatizare: reglementări privind reforma economică, privatizarea, regiile autonome, regimul întreprinderii, industria, transporturile şi telecomunicaţiile, turismul şi serviciile;

5. Sectorul de legislaţie a muncii şi securităţii sociale: reglementări privind raporturile de muncă, patronatul şi sindicatele, asistenţa şi protecţia socială, asigurările sociale;

6. Sectorul de legislaţie privind sănătatea, protecţia mediului şi protecţia consumatorului: reglementări privind sănătatea, problemele demografice, tineretul şi sportul, mediul înconjurător, protecţia consumatorului. 

Art. 18. – Secţia de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare este alcătuită din:

1. Sectorul de metodologie, tehnică legislativă şi sistematizare a legislaţiei;

2. Sectorul de evidenţă oficială a legislaţiei şi de elaborare a Repertoriului legislaţiei României:

3. Sectorul de republicări, rectificări, culegeri de acte normative – codexuri;

4. Direcţia de studii şi documentare, cu:

a) Serviciul de studii;

b) Serviciul de documentare;

c) Biblioteca. 

Art. 19. – Domeniile de activitate şi atribuţiile principale ale Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare sunt:

1. Sectorul de metodologie, tehnică legislativă şi sistematizare a legislaţiei:

a) realizează, în colaborare cu secţiile de avizare, studii pentru sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei;

b) întocmeşte studii de sinteză privind aplicarea normelor de tehnică legislativă în procesul de elaborare şi adoptare a actelor normative;

c) întocmeşte lucrări de asanare a legislaţiei active în vederea degrevării acesteia de dispoziţiile căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu Constituţia ori cu alte acte de nivel superior;

d) furnizează, pentru activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, informaţii privind contextul legislativ în care reglementarea urmeză a se integra. În acest sens determină conexiunile şi incidenţele legislative ale proiectului în raport cu legislaţia existentă, menţionând expres actele normative cuprinse în zona de influenţă a acestuia şi în ce constau asemenea interferenţe, sesizează conflictele de texte, paralelismele în reglementare şi, după caz, necesitatea concentrării într-un singur act a unor reglementări dispersate în mai multe acte normative. 

2. Sectorul de evidenţă oficială a legislaţiei şi de elaborare a Repertoriului legislaţiei României:

a) organizează şi asigură primirea şi păstrarea exemplarului original al legilor adoptate de Parlament şi al decretelor de promulgare a acestora;

b) organizează şi ţine evidenţa oficială a legislaţiei României, necesară pentru desfăşurarea procesului legislativ, în sistem informatizat, a tuturor actelor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, evidenţă care cuprinde datele de identificare a acestora, funcţiile active şi pasive, trimiteri, contingenţe, norme care cuprind dispoziţii de emitere de acte în executare, norme de republicare;

c) întocmeşte, în sistem informatic, fişele actelor normative în vigoare şi ţine la zi modificările aduse acestora;

d) furnizează pentru activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, fişa actului normativ cuprinzând intervenţiile legislative asupra acestuia;

e) elaborează Repertoriul legislaţiei României – evidenţa oficială;

f) furnizează Departamentului de informatică legislativă din cadrul Consiliului Legislativ, precum şi Direcţiei pentru informatică şi comunicaţii a Camerei Deputaţilor, datele şi informaţiile pentru varianta on-line a Repertoriului legislaţiei României – evidenţa oficială;

g) urmăreşte, în vederea funcţionării sistemului legislativ în mod unitar şi coordonat, emiterea de către autorităţile publice competente a actelor normative în executare, dispuse prin legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului; semnalează organelor de drept întârzierile în emiterea acestora. 

3. Sectorul de republicări, rectificări, culegeri de acte normative – codexuri:

a) stabileşte forma republicabilă a Constituţiei, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum a legii de revizuire a acesteia;

b) examinează şi avizează, în condiţiile legii, forma republicabilă a legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului având caracter normativ, care au suferit intervenţii legislative şi pentru care s-a dispus republicarea;

c) urmăreşte şi semnalează întârzierile în republicarea actelor normative pentru care s-a dispus o asemenea măsură;

d) examinează şi avizează, în condiţiile legii, rectificările ce se propun a fi aduse unor acte normative, după publicarea acestora, în cazul descoperirii de erori materiale;

e) urmăreşte modul în care au fost respectate avizele Consiliului Legislativ referitoare la cererile de republicare şi rectificare;

f) întocmeşte versiunile oficiale ale unor culegeri de acte normative – codexuri. 

4. Direcţia de studii şi documentare:

a) întocmeşte studii privind reglementarea unor instituţii, precum şi documentare tematice legislative;

b) efectuează traduceri de documente şi legislaţie străină;

c) redactează trimestrial „Buletinul de informare legislativă“, care cuprinde informaţii privind activitatea Consiliului Legislativ, studii elaborate de către specialiştii din secţiile şi departamentele Consiliului Legislativ, cronici ale cărţilor publicate de specialiştii Consiliului Legislativ sau ale lucrărilor care prezintă un interes deosebit pentru aceştia, precum şi bibliografii rezultate din prelucrarea analitică a cărţilor şi periodicelor româneşti şi străine de drept;

d) creează şi actualizează baza de date analitică a articolelor din periodicele româneşti şi străine de drept, existente în biblioteca Consiliului Legislativ;

e) urmăreşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu implicaţii în desfăşurarea procesului legislativ;

f) identifică sursele de legislaţie străină, analizează şi înmagazinează în bazele de date informaţiile legislative externe, în vederea cunoaşterii experienţei altor ţări din domeniul supus reglementării prin proiectul de act normativ ce urmează a fi avizat;

g) realizează analize de conţinut ale unor documente publicate – cărţi, articole din periodice româneşti şi străine şi altele asemenea;

h) organizează biblioteca documentară prin asigurarea fondului necesar de cărţi şi periodice din ţară şi din străinătate, pe care îl prelucrează în sistem automatizat;

i) analizează planurile editoriale şi face propuneri de achiziţii în limita sumei alocate prin buget, întocmind referatele de necesitate în vederea achiziţionării publicaţiilor;

j) asigură achiziţionarea de legislaţie străină, în special din domeniile ce urmează a face obiectul de reglementare prin acte normative noi. 

Art. 20. – În funcţie de ponderea lucrărilor, la propunerea şefilor de secţie, preşedintele Consiliului Legislativ poate adapta structura sectoarelor potrivit necesităţilor activităţii curente. 

SECŢIUNEA a II-a

Atribuţiile preşedinţilor de secţie

Art. 21. – Atribuţiile preşedinţilor de secţie sunt următoarele:

A. Atribuţii comune

Preşedintele de secţie:

a) asigură conducerea efectivă a secţiei, îndrumă şi controlează activitatea acesteia potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege, de prezentul regulament şi ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui Consiliului Legislativ;

b) informează operativ pe preşedintele Consiliului Legislativ asupra desfăşurării lucrărilor, semnalând aspectele mai importante din activitatea secţiei:

c) stabileşte atribuţiile personalului din cadrul secţiei şi aprobă fişa fiecărui post; efectuează, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea unor sarcini şi atribuţii ale personalului în vederea realizării unei repartiţii echilibrate;

d) ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor primite din partea preşedintelui Consiliului Legislativ şi a celor rezultate din hotărâri ale secţiilor reunite;

e) întocmeşte, la sfârşitul fiecărui an sau la cererea preşedintelui Consiliului Legislativ, când acesta consideră necesar, o informare privind activitatea secţiei, evidenţiind aspectele semnificative în materie de avizare şi, respectiv, problemele legate de sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei;

f) participă la dezbaterea problemelor în şedinţele secţiilor reunite;

g) rezolvă orice alte probleme legate de buna desfăşurare a activităţii secţiei. 

B. Atribuţii specifice secţiilor de avizare

Preşedintele de secţie:

a) stabileşte colectivul de examinare în vederea avizării lucrărilor primite şi desemnează raportorul fiecărei lucrări;

b) prezidează dezbaterile lucrărilor de avizare în secţie;

c) verifică şi îşi dă acordul asupra formei finale a proiectului de aviz ce se prezintă spre însuşire preşedintelui Consiliului Legislativ. 

C. Atribuţii specifice Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare

Preşedintele de secţie:

a) coordonează activitatea de ţinere a evidenţei oficiale a legislaţiei şi de informatizare a sistemului de evidenţă a acesteia;

b) coordonează şi verifică activitatea de furnizare a informaţiei legislative necesare în procesul de avizare a proiectelor de acte normative, în ceea ce priveşte sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei;

c) asigură compunerea colectivelor pentru întocmirea de studii, prevăzute de lege, pentru îmbunătăţirea ansamblului legislaţiei, din punct de vedere al sistematizării, unificării, coordonării şi conformităţii cu Constituţia;

d) coordonează şi îndrumă colectivul de asanare a legislaţiei active de dispoziţiile căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu Constituţia, precum şi cu actele de nivel superior actului examinat;

e) îndrumă activitatea de elaborare a Repertoriului legislaţiei României – evidenţa oficială – şi de întocmire a culegerilor oficiale de acte normative – codexuri, precum şi a Buletinului de informare legislativă. 

SECŢIUNEA a III-a

Atribuţiile şefului de sector

Art. 22. – Consilierul, şef de sector, îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) îndrumă activitatea ce se defăşoară în cadrul sectorului, asigurând îndeplinirea atribuţiilor de către personalul din componenţa acestuia, potrivit fişei postului şi dispoziţiilor preşedintelui de secţie;

b) participă şi conduce dezbaterile ce au loc la nivelul sectorului;

c) face propuneri de îmbunătăţire a lucrărilor întocmite de colectivele constituite potrivit art. 38 din prezentul regulament;

d) verifică calitatea şi îşi dă acordul asupra lucrărilor ce se supun dezbaterii în secţie;

e) elaborează fişa postului, pe care o supune spre aprobare preşedintelui de secţie;

f) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de preşedintele de secţie. 

CAPITOLUL V

Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene

Art. 23. – Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene are următoarele atribuţii principale:

a) analizează compatibilitatea cu acquisul comunitar a proiectelor de acte normative şi a propunerilor legislative, supuse avizării;

b) evaluează gradul de preluare, transpunere sau adaptare a reglementărilor comunitare în cuprinsul propunerilor legislative sau al proiectelor de acte normative analizate;

c) formulează propuneri de completare cu dispoziţii din acquisul comunitar sau de eliminare a dispoziţiilor ce contravin acestuia, când este cazul;

d) colaborează cu organismele implicate în activitatea de aderare/integrare în Uniunea Europeană, sub aspectul armonizării legislaţiei naţionale cu acquisul comunitar;

e) urmăreşte evoluţia dreptului comunitar, precum şi orice alte documente incluse în acquisul comunitar;

f) colaborează cu Secţia de drept public şi Secţia de drept privat în cadrul activităţii de realizare sau coordonare a proiectelor de coduri ori de alte legi de complexitate deosebită şi care prezintă conotaţii comunitare;

g) pune la dispoziţie personalului interesat din cadrul secţiilor Consiliului Legislativ şi din cadrul Camerei Deputaţilor şi Senatului baza de documentare şi informare a departamentului. 

Art. 24. – Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene este condus de un şef de departament, numit dintre consilieri. 

Atribuţiile personalului departamentului, pe funcţii, se stabilesc prin fişa postului, care se elaborează de către şeful departamentului şi se aprobă de către preşedintele Consiliului Legislativ. 

CAPITOLUL VI

Departamentul de informatică legislativă

Art. 25. – Departamentul de informatică legislativă asigură aplicarea unor componente ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în activitatea curentă a Consiliului Legislativ. 

În acest scop, activitatea Departamentului de informatică legislativă are în vedere următoarele obiective:

a) dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru activitatea de avizare asistată de calculator;

b) dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru activitatea de evidenţă oficială a legislaţiei asistată de calculator;

c) dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru managementul informaţiilor cu privire la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene;

d) dezvoltarea şi implementarea de soluţii software pentru managementul fluxurilor de informaţii financiarcontabile asistat de calculator;

e) acordarea asistenţei tehnice de specialitate pentru implementarea bazelor de date necesare activităţii de elaborare de studii şi documentare legislativă;

f) dezvoltarea de strategii pentru dotarea hardware şi software a Consiliului Legislativ;

g) întreţinerea echipamentelor de calcul şi a softwareului de bază din cadrul reţelei de calculatoare a Consiliului Legislativ. 

Componentele dezvoltate prevăzute la alin. 2 lit. a)–f) funcţionează în cadrul Sistemului Integrat pentru Managementul Legislaţiei (SIML), la nivelul Consiliului Legislativ. 

Art. 26. – În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 25, Departamentul de informatică legislativă are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte proiecte TIC, conform obiectivelor stabilite la art. 25, şi le supune spre aprobare preşedintelui Consiliului Legislativ;

b) realizează interconectarea sistemului de baze de date al SIML cu sistemele de baze de date ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;

c) realizează managementul componentelor software de bază şi de aplicaţii – instalare, configurare, întreţinere – la nivelul sistemului integrat al Consiliului Legislativ;

d) acordă asistenţă tehnică utilizatorilor SIML pentru componentele software implementate; asigură pregătirea şi perfecţionarea acestora;

e) proiectează şi implementează soluţii pentru securitatea datelor disponibile în cadrul SIML;

f) analizează performanţele subsistemelor SIML şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora în baza tendinţelor actuale din TIC;

g) fundamentează şi dezvoltă proiecte de dotare în domeniul TIC. 

Art. 27. – Pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, Departamentul de informatică legislativă are în structura sa:

a) Serviciul pentru proiectarea şi implementarea arhitecturilor hardware şi software;

b) Biroul pentru proiectarea şi implementarea de baze de date legislative. 

Activitatea Departamentului de informatică legislativă se desfăşoară pe bază de proiecte TIC, care acoperă sarcinile anuale ale departamentului şi sunt coordonate de un şef de proiect. Conţinutul proiectelor, precum şi şefii de proiect se aprobă de preşedintele Consiliului Legislativ, la propunerea şefului de departament. 

Şeful de departament raportează semestrial sau ori de câte ori este nevoie preşedintelui Consiliului Legislativ stadiul realizării proiectelor în derulare. 

Art. 28. – Departamentul de informatică legislativă este condus de un şef de departament, care are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activitatea şefilor de proiecte;

b) poate schimba ordinea de prioritate a obiectivelor unui proiect, după obţinerea aprobării preşedintelui Consiliului Legislativ;

c) stabileşte arhitectura software şi hardware din cadrul SIML. 

Şeful de departament este ajutat în activitatea sa de şeful de serviciu, care este locţiitorul de drept al acestuia. 

CAPITOLUL VII

Avizarea de către Consiliul Legislativ a proiectelor de acte normative

SECŢIUNEA I

Solicitarea avizului

Art. 29. – Sunt supuse avizării, de către Consiliul Legislativ, următoarele categorii de proiecte de acte normative:

I. Proiecte de legi iniţiate de Guvern:

a) proiectele de legi iniţiate de Guvern, anterior dezbaterii acestora în şedinţa Guvernului;

b) proiectele de legi iniţiate de Guvern, ulterior dezbaterii şi adoptării lor în şedinţa Guvernului şi anterior trimiterii lor la Parlament, în situaţia în care Guvernul modifică varianta avizată a proiectului;

c) amendamentele la proiectele de legi supuse dezbaterii comisiei parlamentare sesizate în fond, cu prilejul examinării proiectului respectiv în prima Cameră a Parlamentului;

d) proiectele de legi adoptate în prima Cameră şi supuse dezbaterii celei de-a doua Camere a Parlamentului, în cazul în care s-au adus modificări formei anterioare, avizate;

e) amendamentele la proiectele de legi supuse dezbaterii comisiei parlamentare sesizate în fond, cu prilejul examinării proiectului respectiv în a doua Cameră a Parlamentului. 

II. Propuneri legislative:

a) propunerile legislative iniţiate de senatori şi deputaţi, precum şi cele care fac obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, după înregistrarea lor la una dintre Camerele Parlamentului;2)

b) amendamentele la propunerile legislative supuse dezbaterii comisiei parlamentare sesizate în fond, cu prilejul examinării propunerii respective în prima Cameră a Parlamentului;

c) propunerile legislative adoptate în prima Cameră şi supuse dezbaterii celei de-a doua Camere a Parlamentului, în cazul în care s-au adus modificări formei anterioare, avizate;

d) amendamentele la proiectele de legi supuse dezbaterii comisiei parlamentare sesizate în fond, cu prilejul examinării proiectului respectiv în a doua Cameră a Parlamentului. 

III. Proiecte de ordonanţe ale Guvernului:

a) proiectele de ordonanţe emise în baza unei legi speciale de abilitare, anterior supunerii lor spre adoptare în şedinţa Guvernului;

b) proiectele de ordonanţe prevăzute la art. 115 alin. (4) din Constituţie, anterior supunerii lor în şedinţa Guvernului. 

IV. Proiecte de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului: 

– proiectele de hotărâri cu caracter normativ, anterior supunerii lor spre adoptare în şedinţa Guvernului. 

Art. 30. – Solicitarea avizului se face de către:

a) secretarul general al Guvernului, în cazul proiectelor de legi prevăzute la art. 29 pct. I lit. a) şi b) şi al proiectelor de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, prevăzute la art. 29 pct. III şi IV;

b) secretarul general al fiecărei Camere a Parlamentului, în cazul proiectelor de legi prevăzute la art. 29 pct. I lit. d) şi al propunerilor legislative prevăzute la art. 29 pct. II lit. a) şi c);

c) preşedintele comisiei parlamentare sesizate în fond, în cazul amendamentelor la proiectele de legi şi la propunerile legislative prevăzute la art. 29 pct. I lit. c) şi e) şi la pct. II lit. b) şi d). 

Art. 31. – Avizul Consiliului Legislativ are caracter consultativ şi va fi dat în următoarele termene:

a) termenul solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de 10 zile în cazul proiectelor de acte normative cu procedură obişnuită şi de două zile în cazul proiectelor de legi cu procedură de urgenţă;

b) 24 de ore, în cazul proiectelor de ordonanţe prevăzute la art. 29 pct. III lit. b);

c) termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei care l-a solicitat, în cazul proiectelor de legi prevăzute la art. 29 pct. I lit. d) şi al propunerilor legislative prevăzute la art. 29 pct. II lit. a) şi c);

d) termenul stabilit de comisia parlamentară sesizată în fond, în cazul amendamentelor prevăzute la art. 29 pct. I lit. c) şi e) şi la pct. II lit. b) şi d). 

Dacă avizul nu este dat în termenul stabilit, aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative. 

Art. 32. – Proiectul de act normativ, trimis spre avizare de către Guvern, va fi însoţit de expunerea de motive – respectiv nota de fundamentare în cazul actelor Guvernului – care va cuprinde justificarea reglementării propuse. Expunerea de motive sau, după caz, nota de fundamentare va purta semnătura conducătorului autorităţii elaboratoare, precum şi semnăturile conducătorilor ministerelor şi ai altor autorităţi avizatoare. 

În cazul existenţei unei divergenţe, avizul va fi solicitat după soluţionarea acesteia la nivelul Guvernului. Proiectul va fi însoţit de studiile sau alte lucrări documentare care au stat la baza elaborării acestuia. În cazul propunerilor legislative iniţiate de senatori şi deputaţi, avizul Consiliului Legislativ se solicită după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 111 alin. (1) din Constituţie. 

Art. 33. – În cazul propunerilor legislative iniţiate de cetăţeni în condiţiile art. 74 alin. (1) din Constituţie, Consiliul Legislativ verifică existenţa punctului de vedere exprimat de către Curtea Constituţională privind întrunirea condiţiilor aferente acestei iniţiative legislative.3)

SECŢIUNEA a II-a

Procedura avizării

Art. 34. – După o prealabilă examinare asupra întrunirii condiţiilor legale privind cererea de aviz, preşedintele Consiliului Legislativ dispune înregistrarea lucrării, cu întreaga documentaţie care o însoţeşte. 

Art. 35. – Repartizarea lucrării, în vederea avizării, se face pe bază de rezoluţie a preşedintelui Consiliului Legislativ, indicându-se secţia în profilul căreia intră examinarea şi avizarea proiectului de act normativ, precum şi termenul de definitivare a avizului. 

Art. 36. – În situaţia în care proiectul de act normativ cuprinde reglementări ce intră în profilul ambelor secţii de avizare, avizarea se va face în secţii reunite, potrivit rezoluţiei preşedintelui Consiliului Legislativ. 

Art. 37. – Concomitent cu repartizarea lucrării la secţia de profil, sunt sesizate cu analiza proiectului Secţia de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare, Secţia de drept public – Sectorul de legislaţie privind autorităţile publice şi de analiză constituţională, pentru verificarea conformităţii cu prevederile Constituţiei, precum şi Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene, în vederea examinării compatibilităţii dispoziţiilor proiectului cu legislaţia europeană. 

Sesizarea se face prin transmiterea unei copii a proiectului, a expunerii de motive sau, după caz, a notei de fundamentare, precum şi a documentaţiei care îl însoţeşte. 

Art. 38. – Primind lucrarea, preşedintele de secţie desemnează, în funcţie de importanţa şi amploarea proiectului, colectivul de examinare şi pe raportorul lucrării şi stabileşte termenul înăuntrul căruia urmează a se elabora proiectul de aviz în vederea dezbaterii în secţie. 

În cazul prevăzut la art. 36, colectivul de examinare şi raportorul lucrării vor fi stabiliţi, prin rezoluţie, de către preşedintele Consiliului Legislativ. 

La examinarea proiectului, raportorul lucrării poate invita pe reprezentanţii iniţiatorului pentru furnizarea de explicaţii şi date suplimentare cu privire la conţinutul proiectului. 

Art. 39. – La examinarea proiectului de act normativ se vor avea în vedere şi conţinutul referatului întocmit de Secţia de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare, privind măsurile ce se impun pe linia sistematizării, unificării şi coordonării legislaţiei, precum şi informările doctrinare, jurisprudenţiale şi legislative, inclusiv cele de drept comparat, după caz, necesare emiterii avizului; totodată, se va ţine seama de concluziile compartimentelor de profil privind conformitatea cu prevederile Constituţiei şi compatibilitatea cu reglementările comunitare. 

După examinarea proiectului, raportorul întocmeşte proiectul de aviz, care se supune spre examinare şi aprobare preşedintelui de secţie. 

Art. 40. – Proiectul de aviz, sub semnătura preşedintelui de secţie, se prezintă spre însuşire preşedintelui Consiliului Legislativ. 

Art. 41. – În cazul proiectelor mai importante sau care prezintă unele aspecte deosebite, preşedinţii de secţie pot propune preşedintelui Consiliului Legislativ invitarea senatorilor şi a deputaţilor, autori ai propunerii legislative supuse avizării, precum şi a miniştrilor sau a secretarilor de stat din organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, care au atribuţii în domeniul de aplicare a viitoarei reglementări. Participarea acestora poate avea loc şi din proprie iniţiativă. 

La dezbaterea proiectului în condiţiile alin. 1 participă şi preşedintele Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare sau reprezentantul acestuia, precum şi, după caz, şeful Departamentului pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene. 

Art. 42. – În situaţia în care proiectul de act normativ, prin natura reglementărilor pe care le cuprinde, a fost repartizat spre examinare ambelor secţii, raportul şi proiectul de aviz, întocmite potrivit prevederilor art. 38, se dezbat în secţii reunite. 

Art. 43. – În cazul în care în cadrul dezbaterilor prevăzute la art. 42 intervin divergenţe neconciliate între punctele de vedere exprimate de către fiecare secţie, dezbaterile vor fi reluate în prezenţa preşedintelui Consiliului Legislativ, care va conduce lucrările şi se va pronunţa asupra punctelor aflate în divergenţă, avizul Consiliului Legislativ urmând a cuprinde concluziile reţinute. 

La dezbaterile prevăzute la alin. 1 participă şi preşedintele Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare, precum şi şeful Departamentului pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene. 

Art. 44. – Preşedintele Consiliului Legislativ poate supune în dezbaterea secţiilor reunite unele proiecte de acte normative complexe ori care ridică probleme controversate. În această situaţie, definitivarea avizului se va face, pe baza concluziilor desprinse din dezbateri, de către preşedintele Consiliului Legislativ. 

La dezbaterile prevăzute la alineatul precedent participă preşedinţii de secţii, şefii de sectoare, raportorul lucrării şi alte persoane desemnate de către preşedintele Consiliului Legislativ. 

Art. 45. – După însuşirea de către preşedintele Consiliului Legislativ a conţinutului proiectului de aviz, avizul Consiliului Legislativ se transmite autorităţii care l-a solicitat, sub semnătura preşedintelui acestuia. 

Art. 46. – În situaţia în care, în urma examinării proiectului de lege sau a propunerii legislative, se constată că acesta este corespunzător sub toate aspectele prevăzute la art. 3 pct. 1, avizul este favorabil. 

În cazul în care, ulterior examinării proiectului de lege sau a propunerii legislative, se constată că, în mod global, reglementarea propusă corespunde exigenţelor urmărite prin art. 3 pct. 1, dar sunt necesare unele completări, modificări ori reformulări, avizul este favorabil şi va cuprinde observaţiile şi propunerile corespunzătoare definitivării corecte a proiectului. 

În situaţia în care proiectul de lege sau propunerea legislativă contravine prevederilor sau principiilor constituţionale, ordinii statului de drept ori tratatelor la care România este parte sau este în discordanţă cu sistemul nostru legislativ, avizul va fi negativ, motivându-se în mod corespunzător. 

Avizul va fi, de asemenea, negativ şi în situaţia în care prin proiect se instituie norme incompatibile cu reglementările Uniunii Europene. 

Art. 47. – Prevederile de la articolul precedent sunt aplicabile deopotrivă şi în cazul amendamentelor supuse dezbaterii comisiilor parlamentare, precum şi în cazul ordonanţelor sau hotărârilor Guvernului. 

Avizul Consiliului Legislativ urmează a fi negativ şi în cazurile emiterii unei ordonanţe a Guvernului într-un domeniu rezervat legii organice sau care nu respectă prevederile dintr-o asemenea lege ori depăşeşte limitele legii de abilitare, precum şi atunci când se propune emiterea unei hotărâri a Guvernului într-un domeniu rezervat legii sau când aceasta contravine unor prevederi dintr-o lege ori ordonanţă. 

SECŢIUNEA a III-a

Forma de redactare a avizelor

Art. 48. – Avizul favorabil fără observaţii sau propuneri nu se motivează. 

Art. 49. – Avizul negativ sau avizul favorabil cu observaţii şi propuneri se motivează, astfel încât să conducă la o fundamentare temeinică a punctelor de vedere exprimate. 

Art. 50. – Redactarea avizului favorabil cu observaţii şi propuneri se va face astfel încât în prima parte să fie prezentate observaţiile de principiu şi, subsecvent, cele de text, în ordinea grupării pe articole. 

Observaţiile şi propunerile de reformulare a textului se vor face prin redarea noului text în forma avută în vedere. 

Art. 51. – Observaţiile de principiu pot fi fundamentate şi pe lucrări de doctrină, jurisprudenţă şi legislaţie comparată, fără însă a se face consideraţii cu caracter politic. 

Obiecţiile şi propunerile vor fi însoţite, după caz, de studiile efectuate în acest sens, de alte documente sau de informaţiile pe care se sprijină. 

Art. 52. – Avizul Consiliului Legislativ se va întocmi în trei exemplare, din care originalul se va transmite autorităţii publice care l-a solicitat, exemplarul al doilea se va ataşa la dosarul constituit potrivit art. 79 din prezentul regulament, iar al treilea se va păstra într-un dosar special al avizelor ce se ţine la Secretariatul Consiliului Legislativ. 

Art. 53. – Iniţiatorul sau autoritatea care a solicitat avizul poate cere Consiliului Legislativ lămuriri suplimentare asupra conţinutului avizului dat sau poate invita pe preşedintele acestuia ori pe un reprezentant al său la dezbaterea propunerilor legislative sau a proiectelor avizate. 

Art. 54. – După adoptarea proiectului de act normativ la care s-a emis avizul, raportorul lucrării va întocmi o fişă în care se va consemna modul în care a fost însuşit avizul de către autoritatea care l-a solicitat. Această fişă se va ataşa dosarului în cauză, care va fi înaintat, pentru conservare, la arhiva Consiliului Legislativ. 

CAPITOLUL VIII

Elaborarea proiectelor de coduri şi de alte legi complexe de către Consiliul Legislativ sau sub coordonarea acestuia

Art. 55. – Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 73/1993, republicată, din dispoziţia Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Consiliul Legislativ realizează nemijlocit sau coordonează elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebită. 

SECŢIUNEA I

Elaborarea nemijlocită de coduri sau de alte legi complexe de către Consiliul Legislativ

Art. 56. – După primirea dispoziţiei prevăzute la art. 55, preşedintele Consiliului Legislativ dispune constituirea unei comisii, formată din personal de specialitate din cadrul secţiilor, în funcţie de natura legislaţiei ce se preconizează. În această comisie vor fi cooptaţi şi alţi specialişti din Ministerul Justiţiei şi din alte ministere şi autorităţi publice centrale, de profil sau interesate în aplicarea prevederilor noii reglementări. Desemnarea acestora se va face prin dispoziţia conducătorului ministerului sau al autorităţii publice la care sunt încadraţi. 

În funcţie de importanţa şi de natura problemelor ce urmează a face obiect de reglementare, în activitatea de documentare şi elaborare se va asigura şi participarea unor cadre din învăţământul superior, din institutele de cercetări sau alţi specialişti de prestigiu, în calitate de colaboratori externi. 

Art. 57. – Elaborarea proiectelor de coduri sau de alte legi complexe va fi precedată de o vastă şi atotcuprinzătoare activitate de documentare, finalizată prin studii, care vor evidenţia necesitatea noii reglementări, cu arătarea efectelor previzibile ale unor soluţii preconizate. 

Studiile şi alte lucrări documentare vor sta la baza stabilirii concepţiei noilor reglementări. 

Studiile vor cuprinde analiza legislaţiei existente în domeniul supus viitoarei reglementări, imperfecţiunile acesteia sau lipsa unei reglementări în materie, precum şi informaţii cu privire la istoricul reglementării în dreptul românesc şi de drept comparat, de natură a orienta în stabilirea unor soluţii legislative. 

Art. 58. – Concluziile reţinute în studii, cuprinzând liniile directoare ale concepţiei de ansamblu a viitoarei reglementări, vor fi înaintate, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor şi celorlalte autorităţi publice interesate. 

Art. 59. – Pe baza studiilor întocmite şi a punctelor de vedere exprimate de organele prevăzute la art. 58, se vor întocmi teze prealabile care să reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate. 

Art. 60. – Tezele prealabile vor fi înaintate spre însuşire Guvernului. După aprobarea tezelor, comisia prevăzută la art. 56 va proceda la redactarea textului viitorului act normativ. 

Art. 61. – Proiectul de cod, respectiv de lege, va fi însoţit de un raport întocmit potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi va fi înaintat Guvernului în vederea dezbaterii şi emiterii hotărârii de adoptare. 

În cazul în care, în urma dezbaterii în şedinţa de Guvern, se vor aduce modificări proiectului, Guvernul va solicita Consiliului Legislativ un aviz pentru aceste modificări. 

SECŢIUNEA a II-a

Elaborarea de coduri sau de alte legi complexe, sub coordonarea Consiliului Legislativ

Art. 62. – Elaborarea de coduri sau de alte legi complexe, sub coordonarea Consiliului Legislativ, se va face de către o comisie constituită în acest scop, în care vor fi incluşi reprezentanţi ai Consiliului Legislativ, desemnaţi de către preşedintele Consiliului. 

Art. 63. – Principalele soluţii preconizate prin proiect vor fi dezbătute, periodic, în secţia de avizare de profil a Consiliului Legislativ, făcându-se propuneri şi recomandări corespunzătoare. 

Art. 64. – Pentru însuşirea de către Guvern a propunerilor elaborate de comisie se va urma procedura prevăzută la art. 61, care se aplică prin asemănare. 

Art. 65. – Exercitarea iniţiativei legislative de către Guvern se va face luându-se, în prealabil, avizul Consiliului Legislativ la ultima formă a proiectului adoptat prin hotărârea emisă în acest sens. 

CAPITOLUL IX

Secretariatul Consiliului Legislativ şi celelalte compartimente administrative

SECŢIUNEA I

Secretariatul Consiliului Legislativ

Art. 66. – Secretariatul Consiliului Legislativ asigură circuitul actelor şi al celorlalte documente primite şi realizate în activitatea Consiliului Legislativ, precum şi stocarea acestora în condiţii de deplină conservare. 

Secretariatul Consiliului Legislativ realizează buna gospodărire a bunurilor aflate în patrimoniu, asigură aprovizionarea cu materialele necesare, utilizarea resurselor financiare şi materiale cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate; asigură activităţile de relaţii externe, protocol, presă, petiţii şi relaţiile cu publicul, precum şi arhivarea documentelor Consiliului Legislativ şi a actelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 73/1993, republicată. 

Art. 67. – Secretariatul Consiliului Legislativ are în structura sa Direcţia tehnico-administrativă şi registratură generală, cu Serviciul tehnic-administrativ şi Biroul registratură generală, Sectorul financiar-contabil, Serviciul de relaţii externe, protocol, presă, petiţii şi relaţii cu publicul, Biroul arhivare. 

Art. 68. – Secretariatul Consiliului Legislativ este condus de către secretarul general, care face parte din categoria înalţilor funcţionari publici, numit pe bază de concurs sau examen, pe criterii de profesionalism, prin ordin al preşedintelui Consiliului Legislativ. 

Secretarul general îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a preşedintelui Consiliului Legislativ şi asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea activităţilor din cadrul Secretariatului şi realizarea legăturilor funcţionale în cadrul Consiliului Legislativ. 

Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale secretarului general sunt următoarele:

a) îndrumă şi răspunde de activitatea compartimentelor din subordine;

b) colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu secretarii generali din ministere, din alte autorităţi publice, în probleme de interes comun;

c) primeşte proiectele de acte normative transmise spre avizare;

d) transmite solicitanţilor avizele emise pentru proiectele de acte normative;

e) monitorizează şi controlează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare;

f) coordonează întocmirea şi ţinerea la zi a registrelor din cadrul Secretariatului Consiliului Legislativ;

g) propune aprobarea fişei postului din compartimentele Secretariatului Consiliului Legislativ;

h) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de preşedintele Consiliului Legislativ. 

Art. 69. – Serviciul tehnic-administrativ asigură activitatea de administrare a bunurilor din patrimoniul Consiliului Legislativ, precum şi pe cea de aprovizionare cu materiale şi prestaţiile necesare. 

Art. 70. – Lucrările financiar-contabile se asigură de către Sectorul financiar-contabil. Sectorul financiar-contabil elaborează propuneri pentru asigurarea şi utilizarea resurselor financiare şi materiale aferente realizării obiectivelor Consiliului Legislativ, urmăreşte şi răspunde de respectarea normelor legale privind utilizarea acestor resurse, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate; avizează şi răspunde pentru legalitatea proiectelor de operaţiuni prezentate spre aprobare ordonatorului principal de credite, respectiv înlocuitorului acestuia, potrivit competenţelor stabilite. 

Şeful Sectorului financiar-contabil răspunde direct faţă de preşedintele Consiliului Legislativ, care este ordonator principal de credite. 

Sectorul financiar-contabil are următoarele atribuţii principale:

a) verifică şi avizează pentru controlul financiar preventiv, în faza de angajare, lichidare, ordonanţare şi de plată, toate documentele care cuprind sau din care derivă operaţiuni patrimoniale privind modul de constituire, administrare şi utilizare a fondurilor prevăzute în bugetul Consiliului Legislativ, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului, utilizarea şi gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, cele din care derivă drepturi şi obligaţii faţă de persoane juridice sau fizice, precum şi instrumente de plată întocmite ca urmare a efectuării operaţiunilor respective; răspunde de legalitatea şi regularitatea proiectelor de operaţiuni supuse aprobării;

b) fundamentează şi elaborează proiectul bugetului Consiliului Legislativ;

c) urmăreşte execuţia bugetară şi întocmeşte rapoarte periodice cu privire la aceasta;

d) înregistrează operaţiunile patrimoniale în evidenţa contabilă sintetică şi analitică privind cheltuielile curente şi de capital;

e) valorifică inventarierile periodice şi anuale prin stabilirea diferenţelor dintre situaţia faptică şi cea scriptică; urmăreşte ducerea la îndeplinire a măsurilor aprobate, potrivit competenţelor, privind valorificarea rezultatelor inventarierii;

f) întocmeşte bilanţul contabil şi contul anual de execuţie a bugetului Consiliului Legislativ;

g) gestionează fondul de salarii aprobat; întocmeşte documentele necesare calculului şi acordării drepturilor legale;

h) calculează şi virează la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondurile speciale sau terţi sumele reţinute de la salariaţi, precum şi obligaţiile financiar-fiscale legale ale Consiliului Legislativ. 

Art. 71. – Serviciul de relaţii externe, protocol, presă, petiţii şi relaţii cu publicul realizează activităţile specifice relaţiilor pe plan internaţional ale Consiliului Legislativ, asigurând traducerea, întocmirea şi expedierea corespondenţei cu străinătatea şi realizarea obiectivelor în acest domeniu; elaborează, o dată cu propunerile de buget ale Consiliului Legislativ, planul de acţiuni externe pentru anul următor; asigură obţinerea vizelor şi protocolul pentru deplasările în străinătate; primeşte şi însoţeşte delegaţiile străine sosite în ţară la invitaţia Consiliului Legislativ. 

De asemenea, Serviciul de relaţii externe, protocol, presă, petiţii şi relaţii cu publicul organizează acţiunile de protocol ale Consiliului Legislativ, inclusiv întâlniri cu presa, radioul şi televiziunea; prezintă zilnic preşedintelui Consiliului Legislativ informaţii din presa internă şi străină. 

Serviciul de relaţii externe, protocol, presă, petiţii şi relaţii cu publicul primeşte şi înregistrează petiţiile adresate Consiliului Legislativ, îngrijindu-se de rezolvarea acestora. 

Pentru rezolvarea temeinică şi legală a petiţiilor, le va îndruma compartimentelor de specialitate, potrivit rezoluţiei preşedintelui Consiliului Legislativ, urmărind soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsurilor. 

Art. 72. – Biroul registratură generală execută lucrările specifice de înregistrare a corespondenţei Consiliului Legislativ primite şi expediate, asigură multiplicarea şi distribuirea proiectelor de acte normative potrivit rezoluţiei preşedintelui Consiliului Legislativ; asigură transmiterea avizelor Consiliului Legislativ către destinatarii acestora, precum şi a copiei avizelor Consiliului Legislativ către secţiile acestuia. 

Art. 73. – Biroul arhivare asigură păstrarea şi conservarea dosarelor şi a celorlalte documente ale Consiliului Legislativ. Predarea oricărei lucrări se va trece în registrul de arhivă, care va evidenţia data primirii în arhivă, felul lucrării, numărul de file, compartimentul care predă şi semnăturile de predare-primire. 

De asemenea, asigură păstrarea actelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 73/1993, republicată. 

SECŢIUNEA a II-a

Registrele Consiliului Legislativ

Art. 74. – Registrele Consiliului Legislativ sunt următoarele:

a) registrul general de intrare şi de ieşire a corespondenţei;

b) registrul general de dosare, în care se dă număr pentru lucrările de avizare;

c) registrul avizelor, în care se înregistrează şi se dă număr avizelor ce se transmit autorităţilor solicitante;

d) registrul de ordine ale preşedintelui Consiliului Legislativ, în care acestea se înregistrează şi li se dă număr, în ordinea emiterii;

e) registrul special de corespondenţă secretă şi confidenţială, în care se înregistrează documentele de această natură;

f) registrul de arhivă. 

Art. 75. – Registrul general de dosare va cuprinde următoarele rubrici:

a) numărul dosarului;

b) denumirea lucrării;

c) data primirii;

d) autoritatea care a solicitat avizul;

e) termenul solicitat pentru transmiterea avizului;

f) secţia căreia i-a fost repartizată lucrarea;

g) termenul de prezentare a proiectului de aviz;

h) data primirii avizului de la secţie, în formă definitivată;

i) forma avizului: favorabil, fără observaţii şi propuneri, favorabil, cu observaţii şi propuneri, aviz negativ;

j) data expedierii avizului. 

Stabilirea rubricilor registrelor se face în funcţie de natura lucrărilor evidenţiate, la propunerea secretarului general, şi se aprobă de către preşedintele Consiliului Legislativ. 

Art. 76. – O copie de pe avizele înregistrate se îndosariază în ordine numerică, într-un dosar special care se păstrează de către secretarul general. 

Art. 77. – Pentru evidenţa lucrărilor primite şi realizate în secţii se întocmeşte un registru al dosarelor dezbătute în secţie, care va cuprinde următoarele rubrici:

a) numărul dosarului;

b) denumirea lucrării;

c) data primirii lucrării în secţie;

d) colectivul desemnat pentru avizarea lucrării;

e) raportorul lucrării;

f) data dezbaterii în cadrul sectorului;

g) data dezbaterii în cadrul secţiei sau, după caz, în secţiile reunite;

h) forma avizului;

i) data prezentării proiectului de aviz, în formă definitivată;

j) numărul avizului;

k) data predării dosarului la arhivă şi semnătura de primire. 

SECŢIUNEA a III-a

Dosarele lucrărilor de avizare

Art. 78. – Dosarele cuprinzând lucrările de avizare a proiectelor de acte normative au regimul lucrărilor confidenţiale. 

Scoaterea dosarelor din incinta Consiliului Legislativ este interzisă, cu excepţia cazurilor când reprezentantul Consiliului Legislativ se deplasează pentru susţinerea punctelor de vedere exprimate în aviz sau în alte situaţii, pe baza aprobării preşedintelui de secţie. 

Art. 79. – Documentele care intră în compunerea dosarului se numerotează şi vor fi cusute şi şnuruite înainte de predarea lor la arhivă. După şnuruire se va aplica sigiliul, certificându-se numărul filelor. 

Dosarele cuprinzând lucrările de avizare vor cuprinde şi o fişă în care se va menţiona modul în care autoritatea care a solicitat avizul şi-a însuşit conţinutul acestuia, precum şi o copie de pe actul normativ adoptat. 

Predarea la arhivă a dosarelor se va face după întocmirea fişei prevăzute la alin. 2. 

Păstrarea în arhivă a dosarelor se va face în ordinea lor numerică. 

Art. 80. – La arhivă vor fi predate şi celelalte lucrări ale Consiliului Legislativ, terminate sau aflate în stare pasivă. 

SECŢIUNEA a IV-a

Compartimentul de audit public intern

Art. 81. – Activitatea de audit public intern se desfăşoară având ca obiectiv asigurarea administrării în mod economic şi cu eficienţă a fondurilor alocate de la bugetul de stat. 

Conducătorul Compartimentului de audit public intern se numeşte de către preşedintele Consiliului Legislativ şi îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a acestuia, potrivit legii. 

SECŢIUNEA a V-a

Biroul organizare, resurse umane şi contencios

Art. 82. – Biroul organizare, resurse umane şi contencios are următoarele atribuţii principale:

a) organizează concursurile sau examenele pentru selecţionarea personalului şi ocuparea posturilor vacante;

b) întocmeşte proiectele de ordine pentru numirea ca funcţionari publici a candidaţilor declaraţi admişi, precum şi pentru încadrarea şi încheierea contractelor individuale de muncă pentru salariaţi;

c) întocmeşte referate în baza propunerilor de avansare în funcţie, grad sau treaptă profesională a funcţionarilor publici, precum şi asupra avansării salariaţilor, conform legii;

d) programează şi organizează perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici şi a salariaţilor pe care o supune aprobării preşedintelui;

e) efectuează calculele privind stabilirea procentului sporurilor de vechime şi de stabilitate, precum şi al altor sporuri prevăzute de lege;

f) gestionează carnetele de muncă şi dosarele profesionale ale funcţionarilor publici, precum şi carnetele de muncă ale salariaţilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

g) urmăreşte aplicarea ordinelor preşedintelui Consiliului Legislativ referitoare la organizarea activităţii profesionale şi a evaluării profesionale anuale;

h) întocmeşte documentele necesare calculului salariilor de bază, respectiv al majorărilor salariale conform normelor legale în vigoare;

i) întocmeşte dosarele de pensionare, asigură eliberarea legitimaţiilor, precum şi orice alte lucrări specifice, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

j) asigură, prin compartimentul de contencios, reprezentarea intereselor Consiliului Legislativ în faţa instanţelor judecătoreşti. 

CAPITOLUL X

Personalul Consiliului Legislativ

SECŢIUNEA I

Condiţii de numire

Art. 83. – Personalul Consiliului Legislativ este alcătuit din demnitari, funcţionari publici şi personal contractual. 

Condiţiile de numire în funcţiile de preşedinte al Consiliului Legislativ, preşedinte de secţie, şef al Departamentului pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene, şef al Departamentului de informatică legislativă, secretar general, director al Direcţiei de studii şi documentare şi de şef al Sectorului financiar-contabil sunt cele prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 73/1993, republicată. 

Art. 84. – Au calitatea de membri ai Consiliului Legislativ preşedintele Consiliului Legislativ, preşedinţii de secţii, şefii de departamente şi consilierii. 

Art. 85. – Secretarul general, şefii de departamente, consilierii şi celălalt personal care deţine calitatea de funcţionar public îşi exercită atribuţiile de la data depunerii, în mod individual, a jurământului prevăzut la art. 9 alin. (3) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi în condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (4) din aceeaşi lege. 

Art. 86. – Condiţiile de numire a directorilor sunt cele prevăzute de lege şi de prezentul regulament pentru consilier sau, respectiv, expert. 

Art. 87. – Condiţiile de numire în funcţia de expert şi în celelalte funcţii de execuţie de specialitate specifice din cadrul Consiliului Legislativ sunt cele aplicabile personalului similar din aparatul Parlamentului sau, după caz, cele prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru funcţionarii publici. 

Condiţiile de numire a experţilor şi consultanţilor, funcţionari publici şi personal contractual, sunt următoarele:

a) să fie absolvent, cu diplomă de licenţă, al unei facultăţi;

b) să aibă o bună reputaţie morală;

c) să fi desfăşurat o valoroasă activitate în specialitate. 

În afara condiţiilor prevăzute la alin. 2 lit. a)–c), pentru funcţia de expert se cere o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, iar pentru cea de consultant, de 3 ani. În situaţii temeinic motivate, preşedintele Consiliului Legislativ, la propunerea Comisiei de numiri şi disciplină, poate reduce până la 3 ani vechimea în muncă pentru expert şi poate încadra în funcţia de consultant tineri absolvenţi ai facultăţii, cu diplomă de licenţă, fără îndeplinirea condiţiilor de vechime. 

Condiţiile de numire prevăzute la alin. 2 şi 3 sunt valabile şi pentru personalul prevăzut la alin. 1. 

Art. 88. – Funcţiile din aparatul Consiliului Legislativ prevăzute la art. 87 se ocupă prin concurs, în condiţiile legii. 

Concursul se organizează de către Comisia de numiri şi disciplină, formată din 3 consilieri, desemnaţi de preşedintele Consiliului Legislativ. 

Art. 89. – Comisia de numiri şi disciplină va asigura publicarea anunţului de concurs într-un ziar de largă circulaţie şi va afişa, la sediul Consiliului Legislativ, data ţinerii concursului, postul vacant, condiţiile de numire, precum şi tematica concursului. 

Candidaţii vor prezenta curriculum vitae. 

Art. 90. – Tematica concursului se va elabora de către Comisia de numiri şi disciplină, pe baza propunerilor preşedintelui de secţie, respectiv ale şefului de compartiment, în structura căruia se găseşte postul vacant. 

Art. 91. – Concursul va consta în probă scrisă, probă orală şi, după caz, probă practică. 

Art. 92. – Notările se vor face de la 1 la 10 şi se vor da pentru fiecare probă. Nota de calificare va fi cea rezultată din media notărilor la fiecare probă. 

Art. 93. – Rezultatul concursului şi clasificarea candidaţilor se vor consemna de către Comisia de numiri şi disciplină într-un proces-verbal care va fi înaintat, însoţit de propunerea corespunzătoare, preşedintelui Consiliului Legislativ. 

Art. 94. – Comisia de numiri şi disciplină poate solicita candidaţilor date suplimentare referitoare la activitatea profesională desfăşurată, constând, de regulă, în lucrări ştiinţifice sau alte lucrări de specialitate în domeniu. 

Art. 95. – Pe baza propunerii Comisiei de numiri şi disciplină şi a celorlalte documente aferente concursului, preşedintele Consiliului Legislativ emite ordinul de numire în funcţie. 

Art. 96. – Personalul Consiliului Legislativ trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile cu conştiinciozitate deplină şi înalt profesionalism. El nu poate face parte din partide politice. 

Art. 97. – Funcţiile de preşedinte al Consiliului Legislativ, de preşedinte de secţie, de secretar general, de şef de departament, de consilier şi de expert sunt, potrivit legii, incompatibile cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. 

Participarea la activităţile didactice a persoanelor prevăzute la alin. 1 nu trebuie să impieteze în nici un fel asupra activităţii ce le revine în cadrul Consiliului Legislativ. 

Art. 98. – Încadrarea pe funcţiile prevăzute la art. 97 încetează prin demisie, în caz de încălcare a prevederilor articolului precedent, de pierdere a drepturilor electorale, în situaţia condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni sau, după caz, în alte situaţii prevăzute de lege. 

Încetarea exercitării funcţiilor prevăzute la alin. 1 se constată de către autorităţile, respectiv persoanele în faţa cărora cei care ocupă aceste funcţii au prestat jurământul. 

SECŢIUNEA a II-a

Salarizare şi concedii de odihnă

Art. 99. – Salarizarea şi celelalte drepturi de natură salarială ale personalului Consiliului Legislativ sunt corespunzătoare celor stabilite pentru personalul cu funcţii similare din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. Funcţia de secretar general este asimilată, din punct de vedere al salarizării, funcţiei de şef de departament, iar ceilalţi funcţionari publici sunt salarizaţi potrivit reglementărilor legale aplicabile funcţiilor respective. 

Art. 100. – Salarizarea preşedintelui Consiliului Legislativ şi a preşedinţilor de secţie se face la nivelul funcţiilor cu care au fost asimilaţi prin Legea nr. 73/1993, republicată. 

Art. 101. – Regulile privind durata concediului de odihnă, cuantumul indemnizaţiei cuvenite, programarea, efectuarea, întreruperea şi amânarea concediului de odihnă şi compensarea în bani a concediului neefectuat se stabilesc, potrivit legii, prin regulamentul intern aprobat prin ordin al preşedintelui Consiliului Legislativ. 

SECŢIUNEA a III-a

Răspunderea disciplinară

Art. 102. – Încălcarea prevederilor Legii nr. 73/1993, republicată, a dispoziţiilor prezentului regulament şi a altor dispoziţii legale privind etica profesională atrage răspunderea celor vinovaţi şi aplicarea de sancţiuni disciplinare. 

Art. 103. – Preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii sunt cercetaţi şi sancţionaţi în cazul comiterii unor abateri disciplinare, potrivit prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 73/1993, republicată. 

Art. 104. – Personalul Consiliului Legislativ, altul decât cel prevăzut la art. 103, este cercetat, pentru abaterile disciplinare comise, de către Comisia de numiri şi disciplină a Consiliului Legislativ, iar sancţiunile se aplică de către preşedintele acestuia. 

Art. 105. – Sancţiunile disciplinare ce se aplică celor vinovaţi de abateri disciplinare sunt următoarele:

a) avertisment;

b) reducerea salariului şi a indemnizaţiei de conducere, după caz, cu 10–15%, pentru o durată de cel mult 3 luni;

c) retrogradarea din funcţie sau categorie din cadrul aceleiaşi profesiuni, pentru o durată de cel mult 3 luni;

d) destituirea din funcţie. 

Destituirea din funcţie se aplică în cazul săvârşirii unei abateri grave sau încălcări, în mod repetat, a obligaţiilor de serviciu. 

Art. 106. – În cazul săvârşirii de abateri disciplinare, preşedintele secţiei, respectiv şeful de compartiment, dispune sau efectuează personal o cercetare a învinuirii, ascultând şi pe cel în cauză. Rezultatele cercetării şi circumstanţele în care s-a produs abaterea se consemnează într-un referat de constatare. 

Art. 107. – Sesizarea Comisiei de numiri şi disciplină se face de către preşedintele secţiei, respectiv şeful de compartiment. 

Art. 108. – Comisia de numiri şi disciplină analizează materialul probator, procedează la audierea celui în cauză şi poate dispune completarea probatoriilor. 

Art. 109. – În situaţia în care Comisia de numiri şi disciplină reţine vinovăţia, face propuneri de sancţionare, pe care le înaintează preşedintelui Consiliului Legislativ. 

Art. 110. – Concluziile Comisiei de numiri şi disciplină se consemnează într-o hotărâre, care se ia cu majoritatea voturilor membrilor care o compun. 

Art. 111. – Comisia de numiri şi disciplină va avea un registru al cauzelor, în care se vor înregistra lucrările primite şi hotărârile adoptate. Comisia are un secretar, care va fi desemnat, o dată cu constituirea acesteia, prin ordin al preşedintelui Consiliului Legislativ. 

Art. 112. – Aplicarea sancţiunilor, în funcţie de gravitatea abaterilor comise, se face de către preşedintele Consiliului Legislativ, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament. 

CAPITOLUL XI

Colaboratori externi

Art. 113. – Pentru executarea unor lucrări care implică o specialitate deosebită, preşedintele Consiliului Legislativ poate aproba consultarea unor specialişti de prestigiu în calitate de colaboratori externi. Aceştia vor fi folosiţi, de regulă, la elaborarea unor studii sau a altor lucrări de specialitate, precum şi în colectivele de elaborare a codurilor şi a altor legi de complexitate deosebită. 

Art. 114. – Colaboratorii externi beneficiază de drepturile cuvenite potrivit legii. 

Art. 115. – Aprobarea colaboratorilor externi şi stabilirea drepturilor de remunerare a acestora se fac prin ordin al preşedintelui Consilului Legislativ, la propunerea preşedinţilor de secţie, respectiv a şefilor de compartimente. 

Art. 116. – Pe perioada îndeplinirii atribuţiilor, colaboratorii externi se supun îndatoririlor personalului Consiliului Legislativ în ceea ce priveşte păstrarea confidenţialităţii lucrărilor şi respectarea normelor de disciplină. 

Ei vor poseda legitimaţie de intrare în sediu care va fi restituită la încetarea acestei calităţi. 

Art. 117. – Activitatea colaboratorilor externi se desfăşoară sub coordonarea preşedintelui de secţie, respectiv a şefului de compartiment unde aceştia îşi desfăşoară activitatea. 

Art. 118. – Preşedintele Consiliului Legislativ poate numi, dintre personalităţile cu înalt prestigiu şi cu bogată activitate în domeniul dreptului, consilieri temporari, folosiţi în calitate de consultanţi ştiinţifici. 

CAPITOLUL XII

Bugetul

Art. 119. – Potrivit legii, bugetul Consiliului Legislativ face parte integrantă din bugetul de stat. 

Art. 120. – Propunerile pentru proiectul de buget se fac de către Sectorul financiar-contabil din cadrul Secretariatului Consiliului Legislativ. 

Art. 121. – Prin buget se vor asigura fondurile necesare funcţionării în bune condiţii a activităţii Consiliului Legislativ, fiind determinate resursele de acoperire pe categorii de cheltuieli. 

Art. 122. – Proiectul de buget se întocmeşte cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 

Art. 123. – Normativele de cheltuieli pentru protocol, deplasări, dotări cu autoturisme şi consum lunar de carburanţi se stabilesc prin ordin al preşedintelui Consiliului Legislativ. 

CAPITOLUL XIII

Dispoziţii finale

Art. 124. – Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

ANEXA Nr. 1

ANEXA Nr. 2  

Consiliul Legislativ

 

NOMENCLATORUL DE FUNCŢII