Decizia Curţii Constituţionale nr. 57/2004

M. Of. nr. 214 din 11 martie 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 57

din 17 februarie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa − preşedinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Florentina Baltă − procuror

Mihaela Senia Costinescu − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare BANAT−CRIŞANA − S.A. din Arad în Dosarul nr. 2.181/C/2003 al Curţii de Apel Oradea − Secţia comercială şi de contencios administrativ. 

La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate ca urmare a sesizării Curţii de către acelaşi autor în aceeaşi cauză, astfel încât în speţă operează autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 370/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 10 noiembrie 2003, prin care s-a constatat constituţionalitatea art. 47¹ din Legea nr. 137/2002, cu modificările ulterioare. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 2 septembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.181/C/2003, Curtea de Apel Oradea − Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare BANAT−CRIŞANA − S.A. din Arad. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 47¹ din Legea nr. 137/2002, cu modificările ulterioare, care exceptează operaţiunile de majorare a capitalului social efectuate în conformitate cu prevederile acestei legi de la procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, introduc un regim discriminatoriu în favoarea acţionarilor cumpărători, care, astfel, îşi majorează cota de deţinere în detrimentul celorlalţi acţionari, însuşindu-şi în mod necuvenit diferenţa rezultată din reevaluarea societăţii, la un preţ de subscriere redus la valoarea nominală a unei acţiuni. Întrucât contractul de privatizare nu poate crea o situaţie privilegiată unor acţionari în detrimentul celorlalţi, orice majorare de capital efectuată numai în favoarea unui acţionar este păgubitoare pentru ceilalţi, având consecinţă asupra cotei de acţiuni deţinute, participării la profit şi privitor la eventualele drepturi realizate din dizolvarea şi lichidarea societăţii, ceea ce contravine art. 41 alin. (2) din Constituţie. 

Curtea de Apel Oradea − Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. 

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Guvernul arată că dispoziţiile art. 47¹ din Legea nr. 137/2002, cu modificările ulterioare, care exceptează operaţiunile de majorare a capitalului la societăţile comerciale aflate în proces de privatizare de la aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 525/2002, dispoziţii ce constituie dreptul comun pentru societăţile comerciale deţinute public, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice nu este incident în ceea ce priveşte relaţiile dintre acţionarii unei societăţi comerciale, iar pe de altă parte, aplicarea unui regim juridic diferenţiat este impusă de interesul general, care primează în situaţia societăţilor comerciale aflate în proces de privatizare, cu privire la care legiuitorul a înţeles să adopte norme derogatorii de la dreptul comun în vederea accelerării privatizării. 

Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, se arată că trebuie avut în vedere faptul că, potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Or, în cazul de faţă, legiuitorul a înţeles să stabilească regimul juridic al majorării capitalului social, în considerarea accelerării procesului privatizării şi a interesului statului pentru diminuarea rapidă a participaţiei sale la capitalul societăţilor comerciale, în concordanţă cu reglementarea cadrului juridic necesar consolidării economiei de piaţă. 

Prin urmare, se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 este neîntemeiată. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificările ulterioare. Textul legal criticat a fost introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 540/2003, şi ulterior modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004, şi are următorul conţinut:

− Art. 47¹: „Sunt exceptate de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 525/2002, cu modificările ulterioare, operaţiunile de majorare a capitalului social efectuate în conformitate cu prevederile art. 14 şi 22 din prezenta lege, precum şi cele efectuate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţia României, care, ulterior sesizării, a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare. După republicare, textele constituţionale invocate au următoarea numerotare şi conţinut:

− Art. 16 alin. (1) şi (2): (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. 

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

− Art. 44 alin. (2) teza întâi: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi norme constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 370/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 10 noiembrie 2003, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate. 

Cu acel prilej s-a reţinut că, „în cazul societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat, s-a prevăzut exceptarea de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 [...], ceea ce nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât nu instituie discriminări între investitorii cumpărători ai acţiunilor societăţilor în cauză şi investitorii acţionari ai acestora. Exceptarea prevăzută de lege, introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, reprezentând o opţiune a legiuitorului pentru societăţile comerciale vizate − la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat −, are în vedere, în mod evident, accelerarea procesului de privatizare, obiectiv de necontestat interes general [...]

Curtea reţine că prevederile criticate nu încalcă nici principiul ocrotirii egale a proprietăţii private, indiferent de titular, prevăzut de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie. Majorarea capitalului social al unei societăţi comerciale pe calea votului adunării generale extraordinare nu contravine textului constituţional menţionat. În speţă nu a operat vreun transfer de proprietate. În cazul analizat nu se pune problema ocrotirii mai ferme a dreptului de proprietate al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, ci a satisfacerii interesului general al accelerării privatizării societăţilor comerciale.”

Pe de altă parte, Curtea constată că Decizia nr. 370/2003 are autoritate de lucru judecat, obiectul, cauza şi părţile fiind aceleaşi atât în ce priveşte excepţia anterioară, cât şi prezenta excepţie. Astfel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este acelaşi − Societatea de Investiţii Financiare BANAT−CRIŞANA − S.A., excepţia fiind reiterată în cadrul aceluiaşi proces, de această dată în faţa instanţei de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Oradea, după ce, iniţial, fusese invocată în faţa Tribunalului Satu Mare. 

Prin urmare, sub acest aspect excepţia de faţă este inadmisibilă, în speţă găsindu-şi aplicare autoritatea de lucru judecat. 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia republicată, al art. 1−3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare BANAT−CRIŞANA − S.A. din Arad în Dosarul nr. 2.181/C/2003 al Curţii de Apel Oradea − Secţia comercială şi de contencios administrativ. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie 2003.