Decizia Curții Constituționale nr. 53/2004

M. Of. nr. 240 din 18 martie 2004

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 53

din 12 februarie 2004

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003

 

Nicolae Popa − președinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Șerban Viorel Stănoiu − judecător

Ioan Vida − judecător

Dana Titian − procuror

Gabriela Dragomirescu − magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București. 

La apelul nominal răspunde Uniunea Democrată Maghiară din România, prin avocat György Frunda, cu delegație la dosar, constatându-se lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 

Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 nu numai că nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție, ci constituie chiar aplicarea principiului egalității de șanse și al nediscriminării consacrat de acestea. De asemenea, consideră că textul de lege criticat este în concordanță cu art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, întrucât apreciază că art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu contravine dispozițiilor constituționale invocate ca fiind încălcate. 

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 mai 2003, pronunțată în Dosarul nr. 16.039/2002, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de Partidul România Mare într-o cauză civilă având ca obiect o cerere de dizolvare a Uniunii Democrate Maghiare din România. 

În motivarea excepției se susține că dispozițiile art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 contravin art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi, întrucât „creează, în favoarea organizațiilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, un regim special, derogatoriu de la dreptul comun al asociațiilor, astfel după cum este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000”. De asemenea, se susține că, prin stabilirea criteriului participării la alegeri, textul creează discriminare între asociații, ceea ce permite acestora s㠄desfășoare o activitate pur politică, contrar scopului lor”. 

Judecătoria Sectorului 2 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că textul de lege criticat instituie o inegalitate între asociații pe criteriul unic al participării acestora la alegeri, cu consecința stabilirii unui regim privilegiat și discriminatoriu de activitate, organizare și obligații. 

În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. 

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, în susținerea acestui punct de vedere, arată că art. 16 din Constituție privește persoanele fizice și are în vedere egalitatea de șanse între cetățeni, pe când textul de lege criticat își are temeiul în prevederile constituționale ale art. 62 alin. (2), care creează pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale un regim diferit de regimul celorlalte asociații și fundații, menit „să le permită nu numai participarea la alegeri, dar și reprezentarea lor în Parlament, chiar dacă nu întrunesc în alegeri numărul de voturi necesar reprezentării”. 

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcă art. 16 din Constituție. În acest sens, arată că organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, al căror temei constituțional este art. 62 alin. (2), se află într-o situație diferită față de organizațiile aparținând celorlalți cetățeni români, ceea ce justifică regimuri juridice diferite. 

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, care prevede: „Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepția art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) și f), art. 47, 48 și 53.”

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, care prevede: „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează a fi respinsă. 

În esență, critica de neconstituționalitate constă în susținerea potrivit căreia art. 55 din Legea nr. 14/2003 asimilează organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă în alegeri cu partidele politice, creându-le astfel un regim special, derogatoriu de la dreptul comun cu privire la asociații și fundații reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000. În consecință, se consideră că prevederile menționate contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, consacrat de art. 16 din Constituția republicată. 

În legătură cu aceste susțineri, Curtea constată că dispozițiile art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcă art. 16 din Constituția republicată, ci, în realitate, sunt chiar în sensul aplicării principiului egalității de șanse între cetățeni, prin înlăturarea, potrivit prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2), a oricăror forme de discriminare, între altele, pe criterii „[...] de naționalitate, de origine etnică, [...], de apartenență politică [...] „. 

Totodată, controlul de constituționalitate a textului de lege criticat trebuie raportat și la prevederile art. 62 alin. (2) din Constituția republicată, care stabilesc c㠄Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație”. Rezultă că însăși Constituția conferă un regim special organizațiilor aparținând minorităților naționale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorității legiuitoare. Așadar, art. 55 din Legea nr. 14/2003, care stabilește că prevederile legii partidelor politice se aplică, cu excepția articolelor pe care le menționează, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, este în concordanță cu acest text constituțional. În virtutea acestui text constituțional, care legitimează participarea organizațiilor cetățenilor care aparțin minorităților naționale la alegerile parlamentare, aceste organizații urmează a fi asimilate celorlalți actori electorali, în speță partidele politice, în lipsa unei asemenea asimilări fiind pusă în pericol egalitatea de șanse a celor care participă la acest scrutin. 

Cu alte cuvinte, organizațiile create în baza dreptului de asociere, stabilit în art. 40 din Constituția republicată, se pot afla în situații juridice diferite, după cum participă sau nu la alegeri. Atunci când ele participă la alegeri, în condițiile legii, asimilarea lor cu ceilalți actori ai procesului electoral este impusă de principiul egalității de șanse în derularea procesului electoral. 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituția republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București. 

Definitivă și obligatorie. 

Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2004. 

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

 

Magistrat-asistent șef,

Gabriela Dragomirescu