Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2004

M. Of. nr. 186 din 3 martie 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 51

din 12 februarie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002

 

Nicolae Popa − preşedinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Dana Titian − procuror

Gabriela Dragomirescu − magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Corina Gealan” − S.R.L. din Bragadiru în Dosarul nr. 2.754/2003 al Judecătoriei Buftea.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat Ion Bunescu, cu delegaţie la dosar, precum şi Consiliul Concurenţei, prin consilier juridic Irina Peth., cu delegaţie la dosar.

Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, întrucât apreciază că art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 108 alin. (2), care stabileşte că hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor [art. 108 alin. (2), anterior revizuirii şi republicării Constituţiei − art. 107 alin. (2)]. În consecinţă, consideră că, potrivit acestei prevederi constituţionale, atunci când legea nu dispune că anumite fapte constituie contravenţii, nici prin hotărârea Guvernului emisă pentru executarea ei acestea nu pot fi stabilite. Mai arată că atât „aplicarea legii”, cât şi „organizarea executării legii” privesc administrarea sau punerea în practică a unui ansamblu de norme şi de reguli juridice pe care le stabileşte legea însăşi, astfel că între acestea nu se poate face distincţie. În sfârşit, se arată că prin Hotărârea Guvernului nr. 599/2000, emisă în vederea aplicării Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, se stabilesc contravenţii pentru neraportarea ajutoarelor de stat, deşi legea nu conţine dispoziţii în acest sens. Depune note scrise.

Consiliul Concurenţei solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Consideră că în noţiunea de „organizare a executării legii” sunt cuprinse inclusiv măsurile privind sancţionarea încălcării legii. Apreciază, de asemenea, că voinţa legiuitorului constituant a fost de a permite şi autorităţii publice care are ca atribuţie organizarea executării unei anumite legi să stabilească şi să sancţioneze contravenţii. Depune la dosarul cauzei note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul a lăsat Guvernului posibilitatea stabilirii măsurilor de organizare a executării legilor, astfel încât prin hotărâri de Guvern se pot stabili şi sancţiuni pentru contravenţii, dar numai în măsura în care acest lucru e necesar pentru organizarea executării legii.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 iunie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.754/2003, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a pre vederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Corina Gealan” − S.R.L. din Bragadiru într-o cauză civilă privind soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenţiei întocmit de Oficiul Concurenţei − Inspectoratul de Concurenţă al Judeţului Ilfov.

În motivarea excepţiei se susţine că art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu modificările ulterioare, care prevede că prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate, „este neconstituţional în măsura în care acesta este înţeles că printr-o hotărâre de Guvern dată în aplicarea unei anumite legi se pot stabili şi sancţiona contravenţii, deşi în legea respectivă nu sunt prevăzute acele contravenţii”. În consecinţă, se consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Constituţie [devenit art. 108 alin. (2)], întrucât hotărârile Guvernului sunt subsecvente legilor în aplicarea cărora au fost emise, neputând depăşi cadrul de reglementare al acestora.

Judecătoria Buftea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este întemeiată, deoarece, deşi conform art. 107 alin. (2) din Constituţie hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor, din prevederile de lege criticate rezultă că se pot stabili contravenţii prin hotărâre a Guvernului, cu toate că legea în aplicarea căreia aceasta a fost emisă nu instituie nici o contravenţie.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat trebuie interpretat „în contextul general al actului normativ, din care reiese că prin hotărâri ale Guvernului se pot stabili contravenţii numai prin raportare la prevederi legale în vigoare, în măsura în care este necesar pentru organizarea executării şi executarea în concret a legii”. Mai arată că „stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor prin hotărâri ale Guvernului, aşa cum sunt reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, se plasează în interiorul sferei «organizării executării legii», fiind conforme cu prevederile art. 107 alin. (2) din Constituţie”.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional. În acest sens arată că, potrivit art. 107 alin. (2) din Constituţie, hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor. Or, ordonanţele emise de Guvern cuprind norme cu o forţă juridică egală cu cea a legii, motiv pentru care hotărârile se pot da şi în executarea unei ordonanţe.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi ale părţilor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, prevederi al căror conţinut este următorul:

Art. 2 alin. (1): „Prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate.”

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 107 alin. (2) din Constituţie, devenit, potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea şi renumerotarea textelor, art. 108 alin. (2). Prevederile menţionate au următorul conţinut:

Art. 108 alin. (2): „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:

Art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 180/2002, dispune că prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate. În opinia autorului excepţiei, această din urmă prevedere a textului, potrivit căreia Guvernul poate stabili şi sancţiona contravenţii, este neconstituţională, deoarece, conform art. 108 alin. (2) din Constituţie, republicată, hotărârile se emit numai pentru organizarea executării legii. Or, în speţă, prin Hotărârea Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare şi informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat se stabilesc şi se sancţionează contravenţii neprevăzute de lege.

Analizând aceste susţineri, Curtea observă că noţiunea de organizare a executării legii din cuprinsul art. 108 alin. (2) al Constituţiei republicate are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, şi anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii. Aşadar, legiuitorul nu mai stabileşte întotdeauna direct, prin lege, contravenţii şi sancţiuni, ci, chiar în sensul textului constituţional invocat, această competenţă revine autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii.

În consecinţă, Curtea nu poate reţine că prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, care atribuie Guvernului, în mod expres, competenţa de a stabili şi sancţiona prin hotărâre anumite fapte ce constituie încălcări ale legii, sunt neconstituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Corina Gealan” − S.R.L. din Bragadiru în Dosarul nr. 2.754/2003 al Judecătoriei Buftea.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2004.