Decizia Curții Constituționale nr. 476/2003

M. Of. nr. 125 din 11 februarie 2004

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 476

din 9 decembrie 2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001

 

Nicolae Popa − președinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Șerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Aurelia Popa − procuror

Mădălina Ștefania Diaconu − magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, excepție ridicată de Petre Alecu și Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al Tribunalului Călărași.

La apelul nominal răspunde personal unul dintre autorii excepției, Stan Nedelcu, precum și partea Gheorghe Stoian. Răspund, de asemenea, la apel părțile Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii Călărași, prin consilieri juridici, lipsind autorul excepției Petre Alecu, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției, prezent, solicită admiterea excepției ridicate, arătând că pensia nu reprezintă un ajutor social, ci este rezultatul unei cotizații în acest scop, pe parcursul vieții active. Faptul că pensionari cu aceeași vechime în muncă, prestată în aceleași condiții și având aceeași calificare, beneficiază de pensii diferite, în funcție de reglementarea în vigoare la data ieșirii la pensie, echivalează, în opinia sa, cu o discriminare între pensionari și contrazice ideea de dreptate socială.

Partea Gheorghe Stoian solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că se impune ca toți pensionarii să beneficieze de prevederile aceleiași legi, în condiții de echitate.

Reprezentantul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale solicită să se constate că această autoritate nu are calitate procesuală în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Călărași. Cu referire la excepția de neconstituționalitate, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, care a constatat, în repetate rânduri, conformitatea Legii nr. 19/2000 cu prevederile Constituției. Pe de altă parte, arată că există inițiativa de a se începe un proces de egalizare a pensiilor, astfel încât să dispară necorelările dintre diferitele acte normative ce au reglementat sistemul de pensii și cuantumul acestora.

Reprezentantul Casei Județene de Pensii Călărași solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, pentru motivele arătate în jurisprudența Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că nu se face nici un fel de discriminare între pensionari, deoarece există diferite categorii de pensionari, iar pensiile diferă în funcție de factori obiectivi. Apreciază, de asemenea, că art. 22 din Constituție, referitor la dreptul la viață și integritate fizică și psihică, nu este incident în cauză.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 iunie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 1.546/2003, Tribunalul Călărași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, excepție ridicată de Petre Alecu și Stan Nedelcu într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000, modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, împărțind pensionarii în trei categorii, în raport cu data la care s-au înscris la pensie, au creat o discriminare în rândul acestora, acordând pensii în cuantum diferențiat în mod substanțial pentru activități și salarii identice. Consideră că sunt încălcate și prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție, deoarece unii pensionari sunt umiliți prin faptul că pensia lor nu reprezintă valoarea contribuției aduse la dezvoltarea societății românești și sunt supuși la tortură psihică și la un tratament degradant. Mai arată că statul român nu gestionează eficient fondul de pensii, nu asigură creșterea pensiilor în raport cu rata inflației și nu asigură un trai decent tuturor cetățenilor, contrar prevederilor art. 43 alin. (1) din Constituție.

Tribunalul Călărași apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constituție, întrucât condițiile acordării acestui drept se stabilesc prin lege și în raport cu resursele financiare existente. La recalcularea și recorelarea pensiilor se are în vedere punctajul mediu anual a cărui determinare se face în aceleași condiții pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, nefiind încălcat principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că excepția ridicată este nefondată, deoarece prin textele de lege criticate legiuitorul a urmărit realizarea obligației statului de a lua măsuri de protecție socială, de natură să asigure un nivel de trai decent, prevăzute de art. 43 alin. (1) din Constituție, în funcție de situația economico-financiară a țării și de fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. Aceste dispoziții legale sunt în concordanță și cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât măsurile suplimentare de recorelare a pensiilor au drept scop să asigure, în etape, în limita posibilităților financiare ale statului, ca toți pensionarii să beneficieze de pensii care să reflecte întreaga activitate salarială depusă. Consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente în cauză.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate prin excepție sunt constituționale. Persoanele care se pensionează în perioade de timp diferite, când sunt în vigoare diferite reglementări legale, se află în mod obiectiv în situații diferite, iar tratamentul juridic diferențiat nu înseamnă încălcarea principiului egalității în drepturi. De altfel, aceleași dispoziții legale prevăd, într-o primă etapă, stabilirea punctajului mediu anual și în privința pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare, iar apoi recorelarea treptată a acestora pentru a se ajunge la punctajul mediu stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, fără a se putea diminua pensia anterior stabilită. Apreciază că nu este întemeiată critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 22 alin. (1) și ale art. 43 alin. (1) din Constituție, deoarece legiuitorul urmărește realizarea, în cadrul disponibilităților financiare existente, a obligațiilor statului în domeniul măsurilor de protecție socială, prevăzând și etapele recorelării pensiilor anterior stabilite.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziții care au următoarea redactare:

− Art. 168: „(1) Guvernul va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbările produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luării în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum și a majorării salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societăți comerciale și regii autonome.

(2) Metodologia de recorelare a pensiilor în condițiile prevăzute la alin. (1) va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) După intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelării aplicate conform alin. (1) și (2) Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare.

(4) Programul și metodologia de recorelare a pensiilor potrivit prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.”;

Art. 180: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale stabilite potrivit legislației de pensii devin pensii în înțelesul prezentei legi.

(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislației anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, datorate conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile art. 80.

(3) Pensionarilor de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 − 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în condițiile prezentei legi, pe lângă punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie și acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operațiunile de indexare și recorelare.

(4) Punctajul mediu estimat, prevăzut la alin. (3), se calculează de CNPAS.

(5) Punctajul mediu anual și punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzător recorelării prevăzute la art. 168 alin. (3)−(5).

(6) Cuantumul pensiilor se stabilește în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, stabilit conform alin. (2), (3) și (5).

(7) În situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”

Potrivit susținerilor autorilor excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 22 alin. (1) și ale art. 43 alin. (1), devenit art. 47 alin. (1) în urma revizuirii și a republicării Constituției României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziții care au următorul cuprins:

− Art. 16 alin. (1): „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”;

Art. 22 alin. (1): „Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.”;

Art. 47 alin. (1): „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent

Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

În cadrul realizării politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat, legiuitorul are deplina autoritate să stabilească periodic noi modalități și condiții de acordare și de calculare a pensiilor, cum a procedat și prin adoptarea Legii nr. 19/2000. Noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permite sau impune, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.

Devreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite reflectă, în cuantum, posibilitățile limitate în raport cu resursele existente într-o perioadă dată, nu se poate susține că noile reglementări tranzitorii ar leza dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică sau psihică ori că ar institui un tratament inuman sau degradant.

Legiuitorul, prin dispozițiile tranzitorii ale Legii nr. 19/2000 și prin modificarea și completarea acestora, a urmărit realizarea, în cadrul limitelor actualmente posibile, a obligațiilor statului în domeniul măsurilor de protecție socială. Pe linia acestor preocupări, dispozițiile legale respective prevăd, pentru o primă etapă, stabilirea punctajului anual și în privința pensiilor anterior stabilite, precum și recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu, stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a legii. Sunt exceptați pensionarii ale căror drepturi anterior stabilite sunt mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementări. Aceste reglementări se aplică în mod egal pentru toate persoanele care se află în situații identice.

Legea reglementează, la modul general, și etapele următoare ale recorelării, abilitând Guvernul ca, în limita posibilităților ulterioare, să elaboreze un program de recorelare etapizat, ca la finalizarea acestora toți pensionarii să beneficieze de drepturi egale pentru aceeași activitate, perioadă și cotizare, indiferent de data înscrierii la pensie.

Curtea Constituțională a mai fost sesizată cu excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 din Legea nr. 19/2000, excepții pe care le-a respins ca fiind neîntemeiate, constatând că dispozițiile legale criticate nu încalcă nici o prevedere constituțională, prin Deciziile nr. 103 din 26 martie 2002 și nr. 225 din 10 septembrie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (3) și al art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, excepție ridicată de Petre Alecu și Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al Tribunalului Călărași.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2003.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

 

 

Magistrat-asistent,

Mădălina Ștefania Diaconu

Întrucât domnișoara Mădălina Ștefania Diaconu se află în concediu fără plată, în locul ei semnează, în temeiul art. 261 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Prim-magistrat asistent,

Claudia Miu