Decizia
Curții Constituționale nr. 476/2003
M. Of. nr. 125 din 11 februarie 2004
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 476
din 9 decembrie 2003
referitoare la
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
49/2001
Nicolae Popa − președinte
Costică Bulai − judecător
Nicolae Cochinescu − judecător
Constantin Doldur − judecător
Kozsokár Gábor − judecător
Petre Ninosu − judecător
Șerban Viorel Stănoiu −
judecător
Lucian Stângu − judecător
Ioan Vida − judecător
Aurelia Popa − procuror
Mădălina Ștefania Diaconu −
magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001,
excepție ridicată de Petre Alecu și Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al
Tribunalului Călărași.
La apelul nominal răspunde personal
unul dintre autorii excepției, Stan Nedelcu, precum și partea Gheorghe Stoian.
Răspund, de asemenea, la apel părțile Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi
de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii Călărași, prin consilieri
juridici, lipsind autorul excepției Petre Alecu, față de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Autorul excepției, prezent, solicită
admiterea excepției ridicate, arătând că pensia nu reprezintă un ajutor social,
ci este rezultatul unei cotizații în acest scop, pe parcursul vieții active.
Faptul că pensionari cu aceeași vechime în muncă, prestată în aceleași condiții
și având aceeași calificare, beneficiază de pensii diferite, în funcție de
reglementarea în vigoare la data ieșirii la pensie, echivalează, în opinia sa,
cu o discriminare între pensionari și contrazice ideea de dreptate socială.
Partea Gheorghe Stoian solicită, de
asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că se impune ca
toți pensionarii să beneficieze de prevederile aceleiași legi, în condiții de
echitate.
Reprezentantul Casei Naționale de
Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale solicită să se constate că această
autoritate nu are calitate procesuală în dosarul aflat pe rolul Tribunalului
Călărași. Cu referire la excepția de neconstituționalitate, invocă
jurisprudența în materie a Curții Constituționale, care a constatat, în
repetate rânduri, conformitatea Legii nr. 19/2000 cu prevederile Constituției.
Pe de altă parte, arată că există inițiativa de a se începe un proces de
egalizare a pensiilor, astfel încât să dispară necorelările dintre diferitele
acte normative ce au reglementat sistemul de pensii și cuantumul acestora.
Reprezentantul Casei Județene de
Pensii Călărași solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, pentru
motivele arătate în jurisprudența Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind
neîntemeiată, arătând că nu se face nici un fel de discriminare între
pensionari, deoarece există diferite categorii de pensionari, iar pensiile
diferă în funcție de factori obiectivi. Apreciază, de asemenea, că art. 22 din
Constituție, referitor la dreptul la viață și integritate fizică și psihică, nu
este incident în cauză.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Încheierea din 20 iunie 2003,
pronunțată în Dosarul nr. 1.546/2003, Tribunalul Călărași a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168
și 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi
de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 49/2001, excepție ridicată de Petre Alecu și Stan Nedelcu
într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale.
În motivarea excepției de
neconstituționalitate,
autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000,
modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001,
încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, împărțind
pensionarii în trei categorii, în raport cu data la care s-au înscris la
pensie, au creat o discriminare în rândul acestora, acordând pensii în cuantum
diferențiat în mod substanțial pentru activități și salarii identice. Consideră
că sunt încălcate și prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție, deoarece
unii pensionari sunt umiliți prin faptul că pensia lor nu reprezintă valoarea
contribuției aduse la dezvoltarea societății românești și sunt supuși la
tortură psihică și la un tratament degradant. Mai arată că statul român nu
gestionează eficient fondul de pensii, nu asigură creșterea pensiilor în raport
cu rata inflației și nu asigură un trai decent tuturor cetățenilor, contrar
prevederilor art. 43 alin. (1) din Constituție.
Tribunalul Călărași apreciază că excepția ridicată este
neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispozițiile legale criticate nu aduc
atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constituție,
întrucât condițiile acordării acestui drept se stabilesc prin lege și în raport
cu resursele financiare existente. La recalcularea și recorelarea pensiilor se
are în vedere punctajul mediu anual a cărui determinare se face în aceleași
condiții pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare
a Legii nr. 19/2000, nefiind încălcat principiul egalității în drepturi,
consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile art.
24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și
Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate ridicată. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 181
din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat și punctul de
vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază că excepția ridicată este
nefondată, deoarece prin textele de lege criticate legiuitorul a urmărit
realizarea obligației statului de a lua măsuri de protecție socială, de natură
să asigure un nivel de trai decent, prevăzute de art. 43 alin. (1) din Constituție,
în funcție de situația economico-financiară a țării și de fondurile de
asigurări sociale de stat disponibile. Aceste dispoziții legale sunt în
concordanță și cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât
măsurile suplimentare de recorelare a pensiilor au drept scop să asigure, în
etape, în limita posibilităților financiare ale statului, ca toți pensionarii
să beneficieze de pensii care să reflecte întreaga activitate salarială depusă.
Consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente în
cauză.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale
criticate prin excepție sunt constituționale. Persoanele care se pensionează în
perioade de timp diferite, când sunt în vigoare diferite reglementări legale,
se află în mod obiectiv în situații diferite, iar tratamentul juridic
diferențiat nu înseamnă încălcarea principiului egalității în drepturi. De
altfel, aceleași dispoziții legale prevăd, într-o primă etapă, stabilirea
punctajului mediu anual și în privința pensiilor stabilite pe baza legislației
anterioare, iar apoi recorelarea treptată a acestora pentru a se ajunge la
punctajul mediu stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în
vigoare a Legii nr. 19/2000, fără a se putea diminua pensia anterior stabilită.
Apreciază că nu este întemeiată critica referitoare la încălcarea prevederilor
art. 22 alin. (1) și ale art. 43 alin. (1) din Constituție, deoarece
legiuitorul urmărește realizarea, în cadrul disponibilităților financiare
existente, a obligațiilor statului în domeniul măsurilor de protecție socială,
prevăzând și etapele recorelării pensiilor anterior stabilite.
Președinții celor două Camere
ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de
neconstituționalitate ridicată.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr.
47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal
sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din
Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și
23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de
neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de
neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 168 și 180 din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1
aprilie 2000, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din
30 martie 2001, dispoziții care au următoarea redactare:
− Art. 168: (1) Guvernul
va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere
schimbările produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca
urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luării în considerare a
sporurilor cu caracter permanent, precum și a majorării salariilor în sectorul
bugetar sau negocierii acestora la societăți comerciale și regii autonome.
(2) Metodologia de recorelare a
pensiilor în condițiile prevăzute la alin. (1) va fi stabilită prin hotărâre a
Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) După intrarea în vigoare a
prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelării aplicate conform
alin. (1) și (2) Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a
pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare.
(4) Programul și metodologia de
recorelare a pensiilor potrivit prevederilor alin. (3) se stabilesc prin
hotărâri ale Guvernului.;
− Art. 180: (1) La data intrării
în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile
suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe
baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale stabilite potrivit
legislației de pensii devin pensii în înțelesul prezentei legi.
(2) CNPAS va lua măsurile necesare
astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi să determine
punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului
pensiilor cuvenite conform legislației anterioare, pe categoriile de pensii
prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuția pentru asigurările sociale
de sănătate, datorate conform legii, la valoarea unui punct de pensie,
stabilită în condițiile art. 80.
(3) Pensionarilor de asigurări
sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998
− 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru
persoanele ce se vor pensiona în condițiile prezentei legi, pe lângă punctajul
mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie și acest
punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operațiunile de indexare și
recorelare.
(4) Punctajul mediu estimat, prevăzut
la alin. (3), se calculează de CNPAS.
(5) Punctajul mediu anual și
punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzător recorelării prevăzute la
art. 168 alin. (3)−(5).
(6) Cuantumul pensiilor se
stabilește în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul
mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, stabilit conform alin. (2),
(3) și (5).
(7) În situația în care cuantumul
pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza
legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Potrivit susținerilor autorilor
excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale
ale art. 16 alin. (1), ale art. 22 alin. (1) și ale art. 43 alin. (1), devenit
art. 47 alin. (1) în urma revizuirii și a republicării Constituției României în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003,
dispoziții care au următorul cuprins:
− Art. 16 alin. (1): Cetățenii
sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără
discriminări.;
− Art. 22 alin. (1): Dreptul la
viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt
garantate.;
− Art. 47 alin. (1): Statul este
obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură
să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.
Examinând critica de
neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
În cadrul realizării politicii în
domeniul asigurărilor sociale de stat, legiuitorul are deplina autoritate să
stabilească periodic noi modalități și condiții de acordare și de calculare a
pensiilor, cum a procedat și prin adoptarea Legii nr. 19/2000. Noile
reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de
pensii, după cum permite sau impune, după caz, situația economico-financiară a
țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre
aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru
persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând
atinge drepturile de pensie anterior stabilite.
Devreme ce drepturile de pensii
anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite
reflectă, în cuantum, posibilitățile limitate în raport cu resursele existente
într-o perioadă dată, nu se poate susține că noile reglementări tranzitorii ar
leza dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică sau psihică ori
că ar institui un tratament inuman sau degradant.
Legiuitorul, prin dispozițiile
tranzitorii ale Legii nr. 19/2000 și prin modificarea și completarea acestora,
a urmărit realizarea, în cadrul limitelor actualmente posibile, a obligațiilor
statului în domeniul măsurilor de protecție socială. Pe linia acestor
preocupări, dispozițiile legale respective prevăd, pentru o primă etapă,
stabilirea punctajului anual și în privința pensiilor anterior stabilite,
precum și recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu,
stabilit pentru persoanele care se pensionează după intrarea în vigoare a
legii. Sunt exceptați pensionarii ale căror drepturi anterior stabilite sunt
mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementări. Aceste
reglementări se aplică în mod egal pentru toate persoanele care se află în
situații identice.
Legea reglementează, la modul
general, și etapele următoare ale recorelării, abilitând Guvernul ca, în limita
posibilităților ulterioare, să elaboreze un program de recorelare etapizat, ca
la finalizarea acestora toți pensionarii să beneficieze de drepturi egale
pentru aceeași activitate, perioadă și cotizare, indiferent de data înscrierii
la pensie.
Curtea Constituțională a mai fost
sesizată cu excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 din
Legea nr. 19/2000, excepții pe care le-a respins ca fiind neîntemeiate,
constatând că dispozițiile legale criticate nu încalcă nici o prevedere
constituțională, prin Deciziile nr. 103 din 26 martie 2002 și nr. 225 din 10
septembrie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301
din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002.
Față de cele de mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum
și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (3) și al art. 25
alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
C U R T E A
În numele legii
D E C I D E:
Respinge excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 și 180 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată
și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001, excepție
ridicată de Petre Alecu și Stan Nedelcu în Dosarul nr. 1.546/2003 al
Tribunalului Călărași.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din
data de 9 decembrie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA |
|
|
Magistrat-asistent, Mădălina Ștefania Diaconu Întrucât domnișoara Mădălina Ștefania
Diaconu se află în concediu fără plată, în locul ei semnează, în temeiul art.
261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Prim-magistrat asistent, Claudia Miu |