Decizia Curţii Constituţionale nr. 466/2004

M. Of. nr. 18 din 6 ianuarie 2005

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 466

din 28 octombrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Ioan Vida − preşedinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Aspazia Cojocaru − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Acsinte Gaspar − judecător

Petre Ninosu − judecător

Ion Predescu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Dana Titian − procuror

Daniela Ramona Mariţiu − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Petre Constantin şi Ion Boroş în Dosarul nr. 2.930/AS/2004 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă.

La apelul nominal, Constantin Petre este reprezentat de avocatul Cristian Nan, Ion Boroş este prezent personal şi asistat de avocatul Cristian Nan, iar Ministerul Apărării Naţionale este reprezentat de consilierul juridic Gabriela Păunescu.

Avocatul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001, care modifică art. 80 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001, prin care se suspendă aplicarea prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001, sunt neconstituţionale, deoarece au fost adoptate cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Dispoziţia constituţională prevede că ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate numai în cazuri excepţionale, iar adoptarea celor două ordonanţe de urgenţă criticate ca neconstituţionale nu a fost urmarea vreunei situaţii prevăzute la art. 53 din Constituţie. De asemenea, susţine că cele două ordonanţe de urgenţă sunt neconstituţionale deoarece încalcă şi dispoziţii din Legea privind tehnica legislativă.

Reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în speţă, situaţia excepţională a reprezentat-o lipsa resurselor financiare, adoptarea celor două ordonanţe de urgenţă realizându-se conform dispoziţiilor constituţionale. De asemenea, prin cele două ordonanţe nu se instituie discriminări, recalcularea pensiilor aplicându-se tuturor pensionarilor, fără a se încălca dispoziţiile art. 16 din Constituţie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, potrivit art. 108 alin. (1) din Constituţie, Guvernul este abilitat să emită ordonanţe. De asemenea, se arată că cele două ordonanţe de urgenţă au fost emise în baza art 114 alin. (4) din Constituţia nerevizuită şi nu au la bază o lege specială de abilitare, ci un caz excepţional ce impune intervenţia Guvernului în adoptarea unei măsuri urgente, în acest caz neoperând interdicţia înscrisă în alin. (1), de a nu reglementa în domenii care fac obiectul legii organice. În legătură cu invocarea, de către autorul excepţiei, a principiului neretroactivităţii legii şi a principiului egalităţii în faţa legii, se arată că textele nu conţin nici o dispoziţie potrivit căreia ele s-ar aplica şi cu efecte retroactive şi, de asemenea, nu instituie nici privilegii, nici discriminări, recalcularea, actualizarea şi data la care se face plata diferenţelor rezultate se aplică în mod egal tuturor pensionarilor militari înscrişi la pensie anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 8 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.930/AS/2004, Tribunalul Bucureşti − Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Petre Constantin şi Ion Boroş.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că cele două ordonanţe de urgenţă, ce modifică dispoziţii ale unei legi organice, vin în contradicţie cu dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Constituţia nerevizuită, care prevăd că „ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta”. În continuare, se arată că în chiar Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, nr. 324/2001, se precizează că acesta poate adopta ordonanţe numai în domeniul legilor ordinare, iar nu şi în cel al legilor organice. De asemenea, se arată că, potrivit art. 114 alin. (4) din Constituţia nerevizuită, se pot adopta ordonanţe de urgenţă în cazuri excepţionale, dar nici în acest caz în domeniul legilor organice. Modificarea, prin cele două ordonanţe de urgenţă, a Legii nr. 164/2001 s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind astfel neconstituţionale. De asemenea, se arată că cele două ordonanţe de urgenţă încalcă şi dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi pe cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Tribunalul Bucureşti − Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Constituţia nerevizuită nu sunt incidente în cauză, deoarece excepţia de neconstituţionalitate nu priveşte ordonanţe simple emise de Guvern, ci ordonanţe de urgenţă ce au fost emise în temeiul art. 114 alin. (4) din Legea fundamentală, situaţie în care nu este necesară existenţa unei legi de abilitare şi nici nu se prevede interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. De asemenea, se arată că nu poate fi reţinută nici raportarea la dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi la cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 nu instituie nici o discriminare între cetăţeni, textul vizând doar termenul la care se va acorda un drept unei anumite categorii de cetăţeni.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

Guvernul arată că, potrivit articolului unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001, prevederile art. 79 din Legea nr. 164/2001 se suspendă până la data de 1 ianuarie 2002, dispoziţiile acestei ordonanţe nemaifiind în vigoare, ele având aplicabilitate numai pe o perioadă determinată, respectiv până la 1 ianuarie 2002. Astfel, apreciază că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 este inadmisibilă. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001, se arată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi ale art. 114 alin. (1) din Constituţia nerevizuită nu au incidenţă în cauză, ele referindu-se la ordonanţe simple ale Guvernului, iar nu şi la cele de urgenţă. În ceea ce priveşte critica privind inexistenţa cazului excepţional, se consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, aceasta trebuie definită în raport cu necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. În cazul de faţă situaţia excepţională a fost inexistenţa resurselor financiare bugetare necesare plăţii diferenţelor de drepturi băneşti rezultate din recalcularea pensiilor militare de stat. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că nici aceasta nu poate fi reţinută, deoarece nu se instituie nici o discriminare între cele două categorii de militari, respectiv cei pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001 şi cei care beneficiază de pensii militare stabilite în baza acestei legi. Cele două categorii de pensionari se află în situaţii diferite, care justifică, în mod obiectiv şi rezonabil, un tratament juridic diferit.

Avocatul Poporului arată că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia cele două ordonanţe de urgenţă vin în contradicţie cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece dreptul la pensie este stabilit de legea în vigoare în momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, textele criticate neconţinând nici o reglementare care să afecteze pensiile stabilite anterior intrării lor în vigoare, ele prevăzând doar o nouă modalitate de calculare a acestora. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că prevederile criticate ca neconstituţionale nu încalcă, sub nici un aspect, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Astfel, în funcţie de data înscrierii la pensie, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, persoanele pensionate se află în situaţii diferite, ceea ce impune şi justifică, în mod obiectiv şi rezonabil, aplicarea unui tratament juridic diferit, constând în recalcularea pensiilor militare stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 146/2001.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 18 iunie 2001, aprobată prin Legea nr. 249/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 9 mai 2002, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 236/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 mai 2002.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 107 alin. (3), art. 114 alin. (4) din Constituţia nerevizuită, care au următorul conţinut:

− Art. 15 alin. (2): „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.”;

− Art. 16 alin. (1): „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”;

− Art. 107 alin. (3): „Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.”;

− Art. 114 alin. (4): „În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”

În ceea ce priveşte constituţionalitatea extrinsecă a celor două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, Curtea reţine că aceasta se poate examina numai prin raportare la prevederile constituţionale în vigoare la data adoptării lor, şi anume prevederile Constituţiei nerevizuite. Astfel, Curtea constată că autorii excepţiei fac o confuzie între ordonanţele simple, emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare în domenii care nu fac obiectul legilor organice, şi cele de urgenţă, care se emit de Guvern atât în domeniul legilor ordinare, cât şi în cel al legilor organice.

Dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Constituţia nerevizuită se referă la ordonanţele simple emise de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare potrivit art. 114 alin. (1) din Constituţia nerevizuită, iar nu şi la cele de urgenţă, care se emit în temeiul unei delegări legislative acordate de Adunarea Constituantă potrivit art. 114 alin. (4) din Constituţia nerevizuită. Astfel, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, alin. (1) şi (4) ale art. 114 din Constituţia nerevizuită reglementează două instituţii distincte, cea prevăzută la alin. (4), şi anume ordonanţa de urgenţă, neavând la bază o lege specială de abilitare, ci un caz excepţional ce impune intervenţia Guvernului în adoptarea unei măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public, în acest caz neoperând interdicţia înscrisă în alin. (1), de a nu reglementa în domenii care fac obiectul legii organice. Cazul excepţional care a determinat emiterea celor două ordonanţe de urgenţă l-a constituit lipsa resurselor financiare, iar, după adoptarea bugetului de stat pe anul 2002, insuficienţa resurselor bugetare necesare pentru plata imediată a diferenţelor rezultate din recalcularea pensiilor militare, ceea ce impunea eşalonarea plăţii acestora. Astfel, Curtea constată că cele două ordonanţe de urgenţă au fost adoptate cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.

Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate potrivit căreia cele două ordonanţe de urgenţă vin în contradicţie cu principiul neretroactivităţii legii şi cu cel al egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Astfel, prin Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, Curtea a statuat că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcţie de această dată fiind supuse, în consecinţă, unor regimuri juridice diferite. De asemenea, legiuitorul este în drept să modifice şi să completeze reglementările legale referitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că situaţia economică a ţării şi resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări, dar orice reglementare nouă se aplică numai de la data intrării sale în vigoare, o nouă legislaţie referitoare la pensii neaplicându-se în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare.

Cu privire la raportarea de către autorul excepţiei a dispoziţiilor atacate la prevederile Legii nr. 24/2000, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, eventuala necorelare existentă între dispoziţiile unor legi diferite neintrând sub incidenţa controlului de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

C U R T E A   C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Petre Constantin şi Ion Boroş în Dosarul nr. 2.930/AS/2004 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 octombrie 2004.