Decizia Curţii Constituţionale nr. 449/2003

M. Of. nr. 7 din 6 ianuarie 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 449

din 25 noiembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002

 

Nicolae Popa − preşedinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Aurelia Popa − procuror

Mihai Paul Cotta − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Moldova” − S.A. − Bacău în Dosarul nr. 1.332/2003 al Curţii de Apel Bacău − Secţia comercială şi contencios-administrativ. 

La apelul nominal răspunde consilier juridic Cristinel Pătraşcu pentru autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 462C/2003 şi nr. 480C/2003 privind excepţii de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, ridicate de Societatea de Investiţii Financiare „Oltenia” − S.A. − Craiova în dosarele nr. 6.843/2003 şi nr. 2.477/2003 ale Tribunalului Mehedinţi − Secţia comercială şi contencios-administrativ. 

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect şi de părţi a acestora. 

Reprezentantul Ministerului Public şi reprezentantul Societăţii de Investiţii Financiare „Moldova” − S.A. − Bacău sunt de acord cu conexarea dosarelor. 

Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 462C/2003 şi nr. 480C/2003 la Dosarul nr. 335C/2003, care a fost primul înregistrat. 

Reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate − Societatea de Investiţii Financiare „Moldova” − S.A. − Bacău solicită admiterea acesteia, depunând la dosar, în acest sens, concluzii scrise. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei. Se arată că dispoziţiile art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Curtea, prin mai multe decizii, a reţinut constituţionalitatea acestora, iar în cauză nu există elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 mai 2003, pronunţată în Dosarul nr. 1.332/2003, şi prin încheierile din 8 octombrie 2003 şi 22 septembrie 2003, pronunţate în dosarele nr. 6.843/2003 şi nr. 2.477/2003, Curtea de Apel Bacău − Secţia comercială şi contencios-administrativ şi, respectiv, Tribunalul Mehedinţi − Secţia comercială şi contencios-administrativ au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Moldova” − S.A. − Bacău şi, respectiv, Societatea de Investiţii Financiare „Oltenia” − S.A. − Craiova. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 41, 134 şi 135 cu privire la ocrotirea dreptului de proprietate privată. 

Se arată, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, care a introdus în Legea nr. 137/2002 textul criticat pentru neconstituţionalitate, „legiferează în mod abuziv eliminarea unei proceduri speciale stabilită anterior, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2002”. Se consideră că această posibilitate creată de art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 încalcă drepturile acţionarilor minoritari (în special dreptul de proprietate asupra acţiunilor pe care aceştia le deţin). În continuare se susţine că textul de lege criticat creează un „dezechilibru între acţionarul majoritar şi ceilalţi acţionari ai unei societăţi comerciale”, prin „reducerea substanţială a cotelor din capitalul social pe care le deţin aceşti acţionari minoritari”. 

Curtea de Apel Bacău − Secţia comercială şi contencios-administrativ consideră că excepţia este neîntemeiată. În motivarea acestei opinii instanţa arată că „privatizarea Societăţii Comerciale «Chimcomplex» − S.A. Borzeşti este dispusă de Legea nr. 137/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 şi Ordinul APAPS nr. 5/2002, în lege fiind prevăzute dispoziţii imperative, astfel că această privatizare urmează a se derula cu respectarea legislaţiei în vigoare, dispoziţii ce nu vin în contradicţie cu prevederile Constituţiei”. 

Tribunalul Mehedinţi − Secţia comercială şi contencios-administrativ consideră că „art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 este constituţional, [întrucât] prin această reglementare s-a urmărit accelerarea privatizării şi nicidecum crearea unei inegalităţi între diferiţi acţionari”. 

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. 

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că textul „nu instituie vreo discriminare între investitorii-cumpărători ai acţiunilor deţinute de stat în societăţile comerciale şi micii investitori-acţionari ai societăţilor în cauză”. Se susţine totodată că, „având în vedere diferenţa de situaţii juridice în care se află investitorii, existenţa unui tratament juridic diferit pentru aceştia nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, întrucât, aşa cum s-a decis în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalităţii nu presupune uniformitate, iar la situaţii diferite se impune aplicarea unui tratament juridic deosebit”. 

În legătură cu pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) coroborat cu art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, în punctul de vedere prezentat se susţine că „procedura de majorare a capitalului social, aşa cum este stabilită prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, nu aduce atingere principiului ocrotirii egale a proprietăţii private, indiferent de titular”. Textul de lege criticat instituie, potrivit susţinerilor Avocatului Poporului, „o garanţie în sensul prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, conform căruia statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară”. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47¹ din Legea nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, text introdus prin art. I pct. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208 din 18 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2003. 

Textul criticat pentru neconstituţionalitate are următorul cuprins: „Sunt exceptate de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 525/2002, operaţiunile de majorare a capitalului social efectuate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002.”

Critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 se bazează pe susţinerea că exceptarea prevăzută de acest text de la aplicarea normelor generale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 cu privire la majorarea capitalului social încalcă dreptul de proprietate privată al acţionarilor minoritari asupra acţiunilor pe care le deţin, drept a cărei ocrotire este consacrată de art. 41 alin. (1) şi (2) teza întâi şi de art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, devenite, după revizuirea şi republicarea Constituţiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi şi art. 136 alin. (5). Dispoziţiile fostului articol 135 alin. (1) nu se mai regăsesc în art. 136, ele fiind incluse în prevederile art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi, cu un conţinut mai complex. Totodată, în motivarea excepţiei se face referire şi la dispoziţiile art. 134 alin. (1) din Constituţie, devenite, ca urmare a revizuirii constituţionale, art. 135 alin. (1). Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, care nu au suferit modificări esenţiale, au în prezent următorul cuprins:

− Art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi: „(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. 

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. […]”;

− Art. 135 alin. (1): Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.”;

− Art. 136 alin. (5): „Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate în cauza de faţă au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. 

Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate formulate cu privire la dispoziţiile art. 47¹ din Legea nr. 137/2002, cu modificările ulterioare, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale, prin Decizia nr. 350 din 23 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 11 noiembrie 2003, Decizia nr. 365 din 30 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 5 noiembrie 2003, şi Decizia nr. 370 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 10 noiembrie 2003. 

În considerentele deciziilor respective Curtea a reţinut, în esenţă, că exceptarea măsurii de majorare a capitalului social de la aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, întemeiată pe interesul general al accelerării privatizării, este opţiunea legiuitorului, fără ca prin aceasta să fie afectat dreptul de proprietate al acţionarilor minoritari asupra acţiunilor pe care le deţin. În acest sens s-a arătat că prin măsura legală criticată nu se realizează un transfer de proprietate, ci, cel mult, se poate produce o modificare a ponderii pe care unii acţionari o deţin în totalul acţiunilor societăţii comerciale. De altfel, se subliniază în considerentele care stau la baza soluţiei pronunţate de Curte, măsura majorării capitalului social, ca atare, este prevăzută de lege şi uzitată în practica societăţilor comerciale. 

Soluţia pronunţată şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu se invocă situaţii noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii. 

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47¹ din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Moldova” − S.A. − Bacău în Dosarul nr. 1.332/2003 al Curţii de Apel Bacău − Secţia comercială şi contencios-administrativ şi de Societatea de Investiţii Financiare „Oltenia” − S.A. − Craiova în dosarele nr. 6.843/2003 şi nr. 2.477/2003 ale Tribunalului Mehedinţi − Secţia comercială şi contencios-administrativ. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2003.