Decizia Curții Constituționale nr. 418/2004

M. Of. nr. 1061 din 16 noiembrie 2004

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 418

din 14 octombrie 2004

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4), art. 49 alin. (3) și art. 50 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida − președinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Acsinte Gaspar − judecător

Petre Ninosu − judecător

Ion Predescu − judecător

Șerban Viorel Stănoiu − judecător

Ion Tiucă − procuror

Doina Suliman − magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4), art. 49 alin. (3) și art. 50 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată, prin avocat, de Alexandru Georgescu în Dosarul nr. 7.003/As/2003 al Tribunalului București − Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.

La apelul nominal autorul excepției este prezent personal și asistat de avocatul M.I. Ghica. Lipsește Casa de pensii a municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul autorului excepției solicită să se constate neconstituționalitatea art. 50 din Legea nr. 19/2000 în raport cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituția republicată. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public, apreciind că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 7.003/As/2003, Tribunalul București − Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4), art. 49 alin. (3) și art. 50 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată, prin avocat, de Alexandru Georgescu într-un litigiu de asigurări sociale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 50 din Legea nr. 19/2000, prin „exceptarea perioadelor asimilate de la stabilirea pensiei anticipate parțiale”, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, instituind un regim discriminatoriu pentru o categorie de persoane. Consideră, totodată, că dispozițiile legale criticate încalcă și dreptul fundamental la pensie, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, republicată.

Tribunalul București − Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă consideră că excepția ridicată nu este întemeiată, deoarece „nu se poate în nici un caz aprecia că instituirea unor dispoziții de favoare, în anumite condiții, încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, instituit de art. 16 alin. (1) din Constituție”. Cetățenii care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 10 ani mai mare decât stagiul standard se află într-o situație diferită față de cei care au realizat doar un stagiu minim sau incomplet.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate prin excepția de neconstituționalitate nu încalcă nici o normă constituțională. Arată, în acest sens, că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, republicată, dreptul la pensie este stabilit de lege. Legea nr. 19/2000 reglementează situații diferite de acordare a pensiei, în funcție de vârsta asiguratului și stagiul de cotizare realizat de acesta, „ceea ce impune și justifică, în mod obiectiv și rezonabil, aplicarea unor tratamente juridice diferite”, iar „instituirea unei reguli speciale cu privire la pensia anticipată și pensia anticipată parțială”, conform căreia la stabilirea stagiului de cotizare nu se iau în calcul perioadele asimilare, este constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției ridicate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Autorul excepției a solicitat constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 19/2000, pentru faptul că, la stabilirea dreptului la pensia anticipată parțială, acestea nu permit includerea în stagiul de cotizare realizat a perioadelor necontributive, asimilate stagiului de cotizare, iar printr-o interpretare greșită a textului de lege, se exclud de la calcul și cei 10 ani în care autorul excepției a fost militar activ. Instanța de judecată, având în vedere că la ambele tipuri de pensie anticipată se aplică aceleași reguli, a sesizat Curtea Constituțională pentru examinarea constituționalității art. 38 alin. (4), art. 49 alin. (3) și art. 50 din Legea nr. 19/2000. Întrucât obiectul litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate este legat de dreptul la pensia anticipată parțială, dispozițiile art. 49 alin. (3) din lege, referitoare la pensia anticipată, nu sunt incidente în cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

Deși autorul excepției nu invocă neconstituționalitatea art. 38 alin. (4), totuși, criticând excluderea din calcul a perioadelor asimilate în cazul stabilirii drepturilor prevăzute de art. 50, constatăm că obiectul excepției îl constituie dispozițiile acestor texte din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, texte care au următoarea redactare:

− Art. 38: „(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, cu excepția celor prevăzute la art. 40 lit. a), b), c) și e);

b) a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora;

c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

(2) Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) beneficiază de perioade asimilate, dacă în aceste perioade nu se regăsesc în situațiile prevăzute la art. 5.

(4) Perioadele asimilate, prevăzute la alin. (1), se valorifică numai pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.”;

Art. 50: „(1) Asigurații care au realizat stagiile complete de cotizare, precum și cei care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani pot solicita pensie anticipată parțială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.”

În opinia autorului excepției dispozițiile legale criticate contravin următoarelor prevederi constituționale:

− Art. 16 alin. (1): „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”;

Art. 47 alin. (2): „Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.”

Constituția stabilește dreptul tuturor cetățenilor la pensie, prevăzând, în art. 47 alin. (2), că exercitarea acestui drept se face în condițiile prevăzute de lege. Astfel, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului stabilirea tipurilor de pensie, a condițiilor ce trebuie îndeplinite de beneficiari pentru a se putea înscrie la pensie, a modului de calcul al cuantumului pensiei și a altor condiții de fond și de formă.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea nr. 19/2000: „În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parțială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaș.”

Pensia anticipată și pensia anticipată parțială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depășire, în raport cu care se determină perioada cu care se poate reduce vârsta standard.

Principiul general adoptat în reglementarea legală a sistemului public de pensii asigură luarea în considerare la stabilirea cuantumului pensiei a întregii activități desfășurate de titularii dreptului la pensie, respectiv a întregii perioade în care au contribuit la fondurile de asigurări sociale. Art. 38 din Legea nr. 19/2000 permite includerea, prin asimilare, în stagiul de cotizare și a perioadelor necontributive, în trei situații, respectiv perioada în care titularul a beneficiat de drepturi de asigurări sociale, cu excepția pensiei, când titularul a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, cu condiția absolvirii, și când titularul a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, potrivit legii.

Art. 50 din Legea nr. 19/2000 nu conține nici o dispoziție cu caracter discriminatoriu, condițiile prevăzute pentru exercitarea dreptului la pensie anticipată parțială fiind egale pentru toți cetățenii. Acest text de lege nu atinge nici dreptul la pensie garantat de Constituție, stabilind doar condițiile în care cetățenii pot beneficia de o pensie specială înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, aceeași pentru toți cei care doresc să beneficieze de acest drept. Stabilirea condițiilor de acordare a pensiei și, cu atât mai mult, a unei pensii speciale, în condițiile de facilitate, făcându-se potrivit legii, prevederea din art. 38 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, potrivit căreia perioadele asimilate se pot valorifica la stabilirea stagiului de cotizare realizat numai în cazul pensiilor pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, fiind excluse pensia anticipată și cea anticipată parțială, ține de opțiunea liberă a legiuitorului. Această reglementare se aplică, fără nici o excepție, tuturor cetățenilor care solicită să fie înscriși în vreuna dintre aceste două categorii de pensii.

Interpretarea greșită, invocată de autorul excepției, potrivit căreia, pe lângă cei 4 ani cât a urmat învățământul militar superior, se exclud de la calcul și cei 10 ani când a fost militar activ, ține de aplicarea dispozițiilor legale, iar nu de constituționalitatea acestora. Exceptarea prevăzută de art. 38 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 este strict definită de legiuitor, iar ea nu poate viza perioada în care cetățeanul beneficiar al oricărui tip de pensie a fost militar activ. Stagiul realizat ca militar activ nu constituie perioadă asimilată, ci perioadă identică stagiului de cotizare.

Așa fiind, urmează ca excepția de neconstituționalitate a art. 38 alin. (4) și art. 50 din Legea nr. 19/2000 să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, al art. 1−3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A   C O N S T I T U Ț I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

1. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4) și art. 50 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Alexandru Georgescu în Dosarul nr. 7.003/As/2003 al Tribunalului București − Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de același autor în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2004.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

 

 

Magistrat-asistent șef,

Doina Suliman