Decizia Curţii Constituţionale nr. 356/2004

M. Of. nr. 1015 din 3 noiembrie 2004

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 356

din 23 septembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

 

Ioan Vida − preşedinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Aspazia Cojocaru − judecător

Constantin Doldur − judecător

Acsinte Gaspar − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Ion Predescu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Ion Tiucă − procuror

Patricia Marilena Ionea − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Gavril Horincar în Dosarul nr. 678/2004 al Tribunalului Sălaj − Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că modul în care este stabilit punctajul anual în vederea stabilirii pensiilor nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În acest sens arată că aceloraşi dispoziţii legale se supun toţi cei care solicită calcularea pensiilor şi, prin urmare, nu se poate vorbi de o încălcare a principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor de către textul de lege criticat. Având în vedere aceste argumente, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 mai 2004, pronunţată în Dosarul nr. 678/2004, Tribunalul Sălaj − Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Gavril Horincar cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, conţinând sintagma „sporurile cu caracter permanent”, nu permit luarea în considerare, la stabilirea bazei de calcul a punctajului mediu anual, a sporurilor ocazionale, respectiv a premiilor acordate salariaţilor, după care s-a achitat şi contribuţia legală la fondul de asigurări sociale. Consideră că aceste dispoziţii legale au caracter discriminatoriu, nu asigură beneficiul unui proces echitabil pentru persoanele lezate în interesele lor legitime şi restrâng dreptul fundamental la pensie.

Tribunalul Sălaj − Secţia civilă apreciază că prevederile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 338/2002, nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, în opinia sa, sintagma „sporurile cu caracter permanent” întăreşte ideea că legea se referă la toate sporurile expres enumerate de legiuitor, „fără a diminua în nici un fel drepturile la pensie anterior recunoscute”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate „se aplică, fără nici un criteriu de diferenţiere sau privilegiere, tuturor asiguraţilor care contribuie la sistemul public de pensii şi asigurări sociale, reglementat de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”. În ceea ce priveşte prevederile constituţionale care se referă la dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi cele care reglementează dreptul la pensie, apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză. În continuare, referindu-se la susţinerile autorului excepţiei cu privire la necesitatea includerii sumelor acordate cu titlu de premii pentru determinarea punctajului ce se are în vedere la calcularea pensiei, consideră că aceste susţineri nu ţin seama de dispoziţiile art. 26 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi reprezintă, de altfel, o problemă de interpretare şi aplicare corectă a legii, iar nu una de constituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 sunt constituţionale, întrucât ele se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fără privilegii şi fără discriminări, iar dreptul la pensie nu este atins, prevăzându-se doar condiţiile de determinare a punctajului anual în vederea stabilirii cuantumului pensiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, aşa cum au fost acestea modificate prin articolul unic, punctul 40 din Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. Acest text de lege are în prezent următoarea redactare: „(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:

a) perioada 1 martie 1970 − 1 septembrie 1983:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5−10 ani;

5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10−15 ani;

7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15−20 de ani;

10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983 − 1 aprilie 1992: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3−5 ani;

6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5−10 ani;

9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10−15 ani;

12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15−20 de ani;

15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea următoarelor dispoziţii constituţionale:

− Art. 16 alin. (1) şi (2): „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

− Art. 21 alin. (3): „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”;

− Art. 47 alin. (2): „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.”

De asemenea, consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă şi reglementările cuprinse în art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform cărora: „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. [...]”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale şi reglementările internaţionale invocate, Curtea constată că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicată, consacră dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei şi modul de calcul al cuantumului acesteia, ca şi toate celelalte norme de drept substanţial ori de procedură privind funcţionarea sistemului public de asigurări sociale trebuie reglementate prin lege. Legiuitorul are, în consecinţă, competenţa exclusivă şi opţiunea liberă pentru stabilirea veniturilor în raport cu care se datorează contribuţia la fondul asigurărilor sociale şi în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor şi al altor ajutoare sociale. În această privinţă Constituţia nu dispune.

Curtea observă că dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, fără nici o distincţie sau excepţie, tuturor persoanelor care, cu prilejul stabilirii drepturilor de pensie, solicită luarea în calcul, pe lângă salariul realizat în diferite perioade de timp, şi a sporurilor primite.

În ceea ce priveşte modul de reglementare a stabilirii punctajelor anuale în vederea calculării drepturilor de pensie, Curtea apreciază că acesta nu are nici o incidenţă asupra respectării prevederilor constituţionale şi a normelor internaţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Persoana care consideră că a fost lezată în interesele sale legitime prin modul de calcul al pensiei are dreptul să conteste la instanţa judecătorească decizia casei de pensii. În cadrul judecării contestaţiei se asigură desfăşurarea unui proces echitabil, în conformitate cu regulile procesului civil.

În sfârşit, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere dreptului constituţional la pensie, ci stabilesc veniturile realizate care pot fi luate în considerare la calcularea cuantumului pensiei ce urmează a fi acordată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, al art. 1−3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A   C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Gavril Horincar în Dosarul nr. 678/2004 al Tribunalului Sălaj − Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2004.