Decizia Curţii Constituţionale nr. 347/2004

M. Of. nr. 957 din 19 octombrie 2004

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 347

din 21 septembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

 

Ioan Vida – preşedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Şerban Viorel Stănoiu – judecător

Nicoleta Grigorescu – procuror

Doina Suliman – magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicată, prin avocat, de Iulian Bob în Dosarul nr. 1.910/P/2003 al Tribunalului Timiş.

La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, apreciind că dispoziţiile de lege criticate nu produc efecte retroactive, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 21 aprilie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 1.910/P/2003, Tribunalul Timiş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicată, prin avocat, de Iulian Bob într-o cauză penală ce are ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 12 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 12 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 "tinde să retroactiveze“ şi "să fie aplicabil şi în privinţa unor situaţii juridice, respectiv fapte care ar intra sub incidenţa art. 312 alin. 1 din Codul penal“, invocând în acest sens chiar rechizitoriul procurorului.

Tribunalul Timiş consideră că textul de lege criticat este constituţional, nu conţine nici o dispoziţie cu efect retroactiv, iar art. 312 din Codul penal a fost abrogat prin Legea nr. 143/2000.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate "se rezumă la a stabili conţinutul juridic al infracţiunii, fără să facă vreo referire la aplicarea în timp a acestor dispoziţii. Împrejurarea menţionării unor dispoziţii legale abrogate în cuprinsul rechizitoriului nu este o chestiune care priveşte constituţionalitatea unei dispoziţii legale, aşadar un asemenea argument este fără relevanţă în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate invocată.“

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 "nu contravin nici unui text din Constituţie“. De altfel, apreciază că excepţia nu este motivată, deoarece nu sunt indicate prevederile constituţionale înfrânte de textul de lege criticat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, republicate, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, dispoziţii modificate prin Legea nr. 39/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003. Art. 12 are în prezent un singur alineat cu următorul conţinut: "Dacă faptele prevăzute în art. 2, 6–8 şi 11 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.“

Autorul excepţiei, susţinând că acest text de lege poate produce efecte retroactive, a avut în vedere raportarea acestuia la art. 15 alin. (2) din Constituţie, republicată, potrivit căruia: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.“

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 2, 6, 7, 8 şi 11 din Legea nr. 143/2000 incriminează anumite fapte al căror conţinut este descris şi reglementat fără a se face trimitere la vreo altă prevedere a legii penale. Art. 12 din lege prevede sancţionarea mai aspră a infracţiunilor menţionate, dacă acestea au avut ca rezultat moartea victimei. Nici acest text de lege nu face trimitere la vreun alt text legal şi nu prevede că dispoziţiile sale ar putea fi aplicate cu efecte retroactive. În aceste condiţii se aplică regula generală potrivit căreia textul de lege incriminator se aplică numai faptelor săvârşite după data intrării sale în vigoare, cu excepţia situaţiei în care ar fi mai favorabile dispoziţiile legale în vigoare la data săvârşirii infracţiunii judecate.

De altfel, dispoziţiile legale criticate nici nu puteau face trimitere la art. 312 din Codul penal privind traficul de stupefiante, întrucât acest text de lege a fost abrogat prin art. 32 din Legea nr. 143/2000, potrivit căruia: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 312 din Codul penal, în ceea ce priveşte produsele sau substanţele stupefiante, precum şi alte dispoziţii contrare.“

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 1, 2, 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicată de Iulian Bob în Dosarul nr. 1.910/P/2003 al Tribunalului Timiş.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2004.