Decizia Curţii Constituţionale nr. 330/2004

M. Of. nr. 930 din 12 octombrie 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 330

din 16 septembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor

 

Ioan Vida – preşedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Şerban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Popa – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „La Terazza Comprod Service“ – S.R.L. Bucureşti în Dosarul nr. 784/2004 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. 

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 297 şi art. 298 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la data sesizării instanţei de contencios constituţional dispoziţiile legale criticate erau abrogate. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 784/2004, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. 

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „La Terazza Comprod Service“ – S.R.L. Bucureşti în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale formulate în contradictoriu cu Garda Financiară Bucureşti. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că suma supusă confiscării este obţinută din totalitatea valorilor reprezentând preţurile de vânzare cu amănuntul a băuturilor alcoolice comercializate fără autorizaţie. Aceste preţuri erau formate din valoarea de achiziţie, T.V.A. şi adaosul comercial practicat. În opinia sa numai adaosul comercial poate fi considerat ca rezultat din săvârşirea contravenţiei. Confiscarea unor sume egale cu valoarea rezultată din comercializarea produselor respective are ca efect imputarea diferenţei dintre preţul de comercializare şi adaosul comercial asupra altor venituri ale societăţii, dobândite licit, cu consecinţa directă a atingerii dispoziţiei constituţionale potrivit căreia averea dobândită licit nu poate fi confiscată. 

Mai mult decât atât, aplicarea unei astfel de sancţiuni, nejustificat de mare, nu face decât să conducă societăţile comerciale în cauză spre faliment, creându-se situaţii ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 135 alin. (2) lit. f) din Legea fundamentală. 

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti opinează că excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale atacate se încadrează în limitele de aplicare ale art. 53 din Constituţie, republicată, prin care se reglementează sfera de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. 

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. 

Guvernul României apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare, a fost în mod expres abrogată. 

De altfel, fapta contravenţională prevăzută la art. 52 alin. (1) lit. u) din Legea nr. 521/2002 – abrogată – nu a mai fost preluată în Codul fiscal, deoarece astfel de autorizaţii de comercializare nu se mai acordă, fiind supusă autorizării numai producerea de produse accizabile în cadrul antrepozitului fiscal. Din acelaşi considerent nu a fost preluată nici prevederea cuprinsă în art. 30 alin. (2) din Legea nr. 521/2002. 

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 297 şi art. 298 alin. (1) pct. 11 din Codul fiscal, Legea nr. 521/2002 a fost abrogată expres. Dispoziţiile art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din legea atacată nu au fost preluate în actul normativ abrogator, soluţiile legislative în materia accizelor fiind diferite faţă de cele anterioare. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: 

– Art. 30 alin. (2): „Intră, de asemenea, sub incidenţa regimului de autorizare agenţii economici care comercializează, în sistem angro sau de alimentaţie publică, produse supuse autorizării.“; 

– Art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f): „(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: […]

u) comercializarea de produse supuse autorizării fără autorizaţie sau fără aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, după caz; […]

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: […]

f) cu amendă de la 1 miliard lei la 5 miliarde lei şi confiscarea produselor, iar în cazul în care acestea au fost vândute, cu confiscarea sumelor rezultate din această vânzare şi, după caz, anularea autorizaţiilor, pentru cele prevăzute la lit. f), i), j) şi u).“

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (8) şi alin. (9) referitoare la dreptul de proprietate privată şi ale art. 135 alin. (2) lit. f) referitoare la economia de piaţă. 

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, la data sesizării instanţei de contencios constituţional, dispoziţiile art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor erau abrogate potrivit art. 297 şi art. 298 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. 

Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora Curtea nu se poate pronunţa decât asupra dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, excepţia este inadmisibilă. 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (2) şi ale art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „La Terazza Comprod Service“ – S.R.L. Bucureşti în Dosarul nr. 784/2004 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie 2004.