Decizia Curţii Constituţionale nr. 32/2004

M. Of. nr. 131 din 13 februarie 2004

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 32

din 29 ianuarie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare

 

Nicolae Popa − preşedinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Florentina Baltă − procuror

Afrodita Laura Tutunaru − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Carmen Mitruş şi Cristian Mitruş în Dosarul nr. 1.747/2003 al Curţii de Apel Bucureşti − Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde personal Henry Segal, asistat de avocatul Dumitru Gazetovici, şi lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece, în opinia lor, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, având în vedere că de pe citaţie lipseşte unul dintre elementele prevăzute de art. 88 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedură civilă, respectiv parafa şefului instanţei, situaţie care, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, atrage sancţiunea nulităţii.

Curtea pune în discuţie incidentul procedural invocat.

Avocatul părţii prezente solicită respingerea cererii formulate, deoarece o eventuală admitere a acesteia duce în mod nejustificat la tergiversarea cauzei, dat fiind că autorii excepţiei au avut cunoştinţă de termenul de judecată fixat de Curte.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii, întrucât citaţia conţine toate arătările prevăzute la art. 88 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Curtea constată că de pe citaţie nu lipseşte nici un element prevăzut de art. 88 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Pentru acest motiv respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Cauza se află în stare de judecată.

Având cuvântul pe fond, avocatul părţii Henry Segal pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece nu se produce nici o discriminare între persoanele ce pot solicita anularea certificatului de moştenitor, mai ales că actele notariale pot fi atacate de părţi sau orice altă persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa de judecată, potrivit prevederilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Partea Ministerul Finanţelor Publice a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că prevederile art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 nu înfrâng prevederile constituţionale invocate referitoare la principiul nediscriminării, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 100 din lege, orice persoană interesată poate contesta certificatul de moştenitor printr-o acţiune în anulare la instanţa judecătorească.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 septembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 1.747/2003, Curtea de Apel Bucureşti − Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. 1 teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Excepţia a fost ridicată în dosarul de mai sus de reclamanţii Carmen Mitruş şi Cristian Mitruş.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat contravine principiilor constituţionale ale egalităţii, dreptului la apărare şi ocrotirii dreptului de proprietate privată, întrucât nu permite şi terţilor fără vocaţie succesorală sau care nu sunt creditori ai defunctului să ceară anularea certificatului de moştenitor, situaţie care ar putea aduce în mod vădit atingere dreptului lor de proprietate.

Curtea de Apel Bucureşti − Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat se consacră regula procedurală conform căreia orice persoană care reclamă în justiţie trebuie să dovedească interesul legitim ce justifică demersul său, fără a se încălca vreuna dintre prevederile constituţionale invocate.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Guvernul României consideră că textul criticat nu încalcă principiul egalităţii, deoarece nu se produce nici o discriminare între persoanele care pot solicita anularea unui certificat de moştenitor, cu atât mai mult cu cât art. 100 din Legea nr. 36/1995 prevede că actele notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Referitor la susţinerea conform căreia prin textul contestat se încalcă dreptul la apărare, Guvernul arată că art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 asigură posibilitatea unei persoane de a-şi susţine interesele, în cadrul unui litigiu dedus judecăţii, cu respectarea normelor procedurale aplicabile.

Pe de altă parte, certificatul de moştenitor, prin constatările făcute în el, nu dovedeşte dreptul de proprietate, ci doar calitatea moştenitorilor de a intra în posesia bunurilor care au aparţinut defunctului, astfel că menţiunile din acest act procedural succesoral nu sunt opozabile terţilor şi, prin urmare, dreptul de proprietate al acestora nu este afectat. În consecinţă, nu se poate susţine că se încalcă prevederile constituţionale ale art. 44.

Avocatul Poporului arată că prevederile art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 instituie posibilitatea persoanelor vătămate în drepturile lor, prin emiterea certificatului de moştenitor, de a cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia, fără a face nici o diferenţiere în cadrul acestei categorii. Dispoziţiile sunt aplicabile oricărei persoane aflate în situaţiile menţionate în ipoteza normei. Prin urmare textul contestat nu are caracter discriminatoriu.

Textul criticat nu conţine dispoziţii de natură să îngrădească drepturile procesuale ale părţilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului.

Dispoziţiile art. 44 din Constituţie nu au, în opinia Avocatului Poporului, incidenţă în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 alin. 1 teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, şi are următorul conţinut:

− Art. 88 alin. 1 teza întâi: „Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 16, 24 şi 41 din Constituţia României. După aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei României, Constituţia a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile constituţionale invocate fiind cuprinse în art. 16, 24 şi 44 cu următorul conţinut:

− Art. 16: „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.”;

− Art. 24: „(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”;

− Art. 44: „(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 88 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 reglementează posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanţei de judecată în vederea anulării unui certificat de moştenitor, în măsura în care acesta a fost emis cu încălcarea drepturilor lor.

Susţinerea autorilor excepţiei, în sensul că prevederile legale atacate exclud posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a contesta certificatul de moştenitor este nefondată, dat fiind că în cuprinsul textului de lege nu se face nici o distincţie între succesori şi terţele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de moştenitor emis cu încălcarea legii.

Pe de altă parte, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu art. 100 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc şi pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

În consecinţă, nu poate fi primită susţinerea autorilor excepţiei privitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi.

De asemenea, nu poate fi primită susţinerea autorilor excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 24 şi 44 din Constituţia României, republicată, întrucât certificatul de moştenitor prin care se atestă calitatea de moştenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de proprietate şi nu înlătură posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a emite pretenţii asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri şi de a-şi apăra drepturile şi interesele în justiţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4) şi al art. 16, 24 şi 44 din Constituţie, republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. 1 teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Carmen Mitruş şi Cristian Mitruş în Dosarul nr. 1.747/2003 al Curţii de Apel Bucureşti − Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2004.