Decizia Curţii Constituţionale nr. 326/2004

M. Of. nr. 1001 din 30 octombrie 2004

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 326

din 14 septembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

 

Ioan Vida − preşedinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Aspazia Cojocaru − judecător

Constantin Doldur − judecător

Acsinte Gaspar − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Ion Predescu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Aurelia Popa − procuror

Valentina Bărbăţeanu − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Valeriu Mangu în Dosarul nr. 2.823/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie − Secţia civilă. 

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal. 

Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens arată că activitatea desfăşurată de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul Biroului Electoral Central are caracter temporar şi nu prezintă caracterul de continuitate specific exercitării unei funcţii publice, astfel încât nu se poate susţine că art. 32 din Legea nr. 67/2004 încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 aprilie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.823/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie − Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Excepţia a fost ridicată de Valeriu Mangu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind componenţa Biroului Electoral Central. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost ridicată în faţa instanţei de judecată, se susţine că textul de lege criticat contravine art. 125 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, republicată. Autorul excepţiei consideră că este neconstituţional ca un judecător să îndeplinească funcţia de membru al Biroului Electoral Central şi să exercite atribuţii specifice acestui organ, întrucât art. 125 alin. (3) din Constituţie, republicată, prevede că funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Autorul excepţiei susţine, în continuare, că judecătorul nu poate emite acte de putere publică de altă natură decât judecătorească, adică nu poate înfăptui decât acte de justiţie, inclusiv acte de procedură. Conform art. 126 alin. (1) din Constituţie, republicată, justiţia se realizează prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe judecătoreşti, care, potrivit Legii nr. 92/1992, sunt judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel, or Biroul Electoral Central nu este o astfel de instanţă. De asemenea, Biroul Electoral Central nu poate fi considerat nici instanţă extraordinară, întrucât art. 126 alin. (5) din Constituţie, republicată, interzice înfiinţarea acestora. 

Printr-un memoriu adresat Curţii Constituţionale, autorul excepţiei critică prevederile art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi în raport cu dispoziţiile art. 1, 2, 21, 24, 41, 42, 73 şi ale art. 124 din Constituţie, republicată. De asemenea, consideră că sunt neconstituţionale prevederile art. 115 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, dar şi legea în ansamblul ei, precum şi acele articole din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească ce conţin dispoziţii care permit judecătorilor să facă parte din birourile electorale. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie − Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fără să îşi motiveze opinia. 

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 

Guvernul opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 125 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, republicată. 

Apreciază că „având în vedere atribuţiile pe care judecătorii urmează să le îndeplinească în calitate de membri ai Biroului Electoral Central, aceştia nu îndeplinesc «o altă funcţie publică», ci, în temeiul art. 33 din Legea nr. 67/2004, exercită atribuţii care, potrivit legii, revin autorităţii judecătoreşti”. Arată, în continuare, că „îndeplinirea acestor atribuţii direct ca membri ai Biroului Electoral Central este dictată de raţiuni de interes public şi de desfăşurarea cu celeritate a procesului electoral”. În plus, precizează că Biroul Electoral Central asigură interpretarea unitară, precum şi respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării, iar hotărârile acestuia, ca şi cele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale celorlalte birouri electorale, prin care se soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii, sunt definitive şi irevocabile, potrivit dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 67/2004. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al căror conţinut este următorul:

Art. 32: „(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale. 

(2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de învestire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. 

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. 

(4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. 

(5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. 

Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi.”

În opinia autorului excepţiei, aşa cum a fost exprimată aceasta în faţa instanţei de fond, prevederile de lege criticate contravin art. 125 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, republicată, al căror conţinut este următorul:

Art. 125: „(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”;

Art. 126: „(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. 

(...) 

(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.”

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, autorul excepţiei a depus un supliment de motivare, în cadrul căruia critică prevederile art. 32 din Legea nr. 67/2004 şi în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1 − „Statul român”, art. 2 − „Suveranitatea”, art. 21 − „Accesul liber la justiţie”, art. 24 − „Dreptul la apărare”, art. 41 − „Munca şi protecţia socială a muncii”, art. 42 − „Interzicerea muncii forţate”, art. 73 − „Categorii de legi” [cu referire expresă la alin. (3) lit. a) privind reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Autorităţii Electorale Permanente] şi ale art. 124 − „Înfăptuirea justiţiei”. Prin acelaşi memoriu pretinde că sunt neconstituţionale prevederile art. 115 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 şi legea în ansamblul ei, precum şi acele articole din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească ce conţin dispoziţii care permit judecătorilor să facă parte din birourile electorale. 

În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate întemeiate pe dispoziţiile art. 1, 2, 21, 24, 41, 42, 73 şi ale art. 124 din Legea fundamentală, Curtea Constituţională observă că acestea nu pot fi primite, întrucât au fost formulate ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional, or, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competentă să se pronunţe numai în limitele sesizării. Extinderea temeiurilor constituţionale faţă de cele invocate în faţa instanţei de fond ar conduce la exercitarea din oficiu a controlului de constituţionalitate, ceea ce este contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, conform cărora Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Ca atare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textului de lege criticat doar în raport cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, republicată, invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate în faţa instanţei de fond. 

Curtea Constituţională nu poate exercita controlul de constituţionalitate asupra celorlalte texte de lege criticate de autorul excepţiei prin notele scrise depuse ulterior sesizării Curţii, deoarece din interpretarea art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, şi a art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, rezultă că instanţa de contencios constituţional nu hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa. În consecinţă, prin prezenta decizie, Curtea Constituţională urmează a se pronunţa numai cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. 

Astfel, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, referitor la organizarea şi componenţa Biroului Electoral Central, în special în ceea ce priveşte includerea în componenţa acestuia a şapte judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională observă că organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale trebuie realizate de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice şi transparente. Rolul Biroului Electoral Central este de a veghea la buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la stabilirea corectă a rezultatului voturilor, la asigurarea şi garantarea egalităţii de şanse pentru toţi candidaţii, indiferent de apartenenţa politică a acestora. 

Cât priveşte componenţa acestuia, alături de reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, legiuitorul a optat şi pentru şapte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât pentru neutralitatea lor politică, pe de o parte, cât şi pentru faptul că ei fac parte dintr-o altă putere a statului − cea judecătorească −, pe de altă parte. 

Din această perspectivă, participarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca membri în Biroul Electoral Central se constituie într-o garanţie privind desfăşurarea corectă a întregului proces electoral, câtă vreme, prin statutul lor, aceştia nu pot face parte din partide politice, nu pot candida, nu pot fi aleşi şi se supun, în întreaga lor activitate, numai legii. Pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului Electoral Central, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au statutul de detaşaţi, exercitând numai atribuţii proprii procesului electoral. 

Funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, întrucât aceasta din urmă reprezintă o împuternicire legală de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitării concomitente a două funcţii publice ireconciliabile. Or, în speţă, judecătorul care este desemnat în calitate de membru al Biroului Electoral Central încetează să desfăşoare activitatea de judecată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în virtutea legii, el desfăşoară o altă activitate în cadrul unei alte autorităţi publice. De altfel, în această perioadă de timp, el este considerat detaşat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iar detaşarea exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a celor două funcţii. 

Curtea reţine şi faptul că desemnarea unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central nu transformă această autoritate electorală în organ judecătoresc, hotărârile acestuia putând fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Intervenind în faza de contencios electoral, prezenţa judecătorilor conferă un caracter de imparţialitate întregii activităţi a Biroului Electoral Central. 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 1−3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A   C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Valeriu Mangu în Dosarul nr. 2.823/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie − Secţia civilă. 

Definitivă şi general obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie 2004.